Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Educatia Copilului Meu in 25 Tehnici MEG F. Schneider 1

    Încărcat de

    Elena Beselea
    7 vizualizări84 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7 vizualizări84 pagini

    Educatia Copilului Meu in 25 Tehnici MEG F. Schneider 1

    Încărcat de

    Elena Beselea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 84
    Humanitas a tradus de-a lungul timpului 7 carti practice adresate parintilor. Cart alese cu atentie, pe care cititoii le-au apreciat, de vreme ce au trebuit republicate, unele de mai multe ori Carti perene. C&rti bune. Carti necesare périntilor care nu vor si creasca la intamplare copii Ele apar acum ca o serie unitaré Pentru noile generatii de parinti (si de bunici) buni. Cum devenim parinti mai buni. Ghid practi Copiii invata cea ce traiesc. Educatia care insula valori E Celle spunem copiilor si adolescentilor despre sex if Sandtatea copilului meu. Ghid de simptome si ingr © intre parinte si copil. Ghid de comunicare afectuoasa Adolescenti scSpati de sub control Bi Educatia copilului meu in 25 de tehnici (care nu dau gres) Tehnici?! Sund cam inginereste, dar nu existé cuvant mai potrvit pentru ce trebuie s8 facia parinte in diverse situati(ce sd spui, cum 5a te por) ca s3-tieduc bine copilul: Las3 copilul, controleazé-te tu! (tehnica nr), Cand a fcut 0 prostie, incepe cu punctele lui forte (tehnica nr. 8), Cum lcumperimai bine (tehnica nr. 11), Nu uita -ti ceri scuze (tehnica nt. 24), fartd-te (tehnica nr. 25). Partea cea mai placutd si mai interesanta a acestui ghid foarte sis- ‘tematizat sunt ilustrérile fiecdrei tehnici pentru varstele-cheie ale Copilului: 4, 8-9 si 12 ani. E vorba de fapt despre niste povestioare simple, niste mici scenari-tip avand ca personaje copilul si pSrintele, malinstructive decat orice teorie, —eDUCATIA CoPiLULUI eu 24,90 leifbue Fomttans scene ‘i un > « e z a BUNE wars RASS SSC UNRIBER Teducatia copHanr Hy. PENTRU BUNE cARTI MEG F. SCHNEIDER educatia copilului meu tn 25 de tehnici (care nu dau gres) Multumniti Ag vrea sai mulfumese doctoritei Judi Craig pentru umorul, injlep ciunea gi generozitatea ei, pentru incredibilul talent de a vorbi despre copii si patini reali in situati reale. Intentia mea nu a fost si ereiones, iimagin ideale. Ea m-a ajuta sinsuflu realism paginilor acestora, si asta ¢ tot ce mi-am dort mai mult CUM DEFINIM O TEHNICA REUSITA DE CRESTERE A COPIILOR? Pe scurt spus, 0 astfel de tehnica e una care da roade! Pentru a raspunde mai pe larg, e nevoie si intelegem ce vrem sa spunem, sau ar trebui si spunem, atunci cénd definim 0 tehnicd eficienta de crestere a copiilor. ‘Nueeste pur si simplu vorba de a-1 determina pe copil si se comporte cum trebuie sau sa fac ce-i spui, sau si dea dovada de calititi pe care tu i le impui. O buna tehnicd de crestere a copiilor inseamna mai mult decdt atat E vorba despre a-ti comunica atitudinea fat de drepturile tale, fata de drepturile copilului si fata de dorintele si nevoile lui, Trebuie si-itransmifi respectul tau pentru el, o imagine clara a asteptitilor tale si disponibilitatea de a-l injelege. $i mai e nevoie si-i consolidezi copilului tau respectul de sine, chiar atunci céind il corectezi, il cert, il inveti sau il disciplinezi. Ceea ce se intdmpla in timpul aplicdrii tehnicii, chiar inainte si obfii vreun rezultat, este la fel de important ca rezultatul in sine, Iat& motivul adéne al acestei c&rti, Nu e vorba doar despre ce si faci. Ci si despre a intelege de ce faci ceea ce faci. Despre cum si-ti ajuti copilul, asta chiar in timp ce te strduiesti si-l determini st lase mofturile, si incerce un nou sport, si se invete cu un now fel de mancare, si treacd peste o dezamigire, si accepte responsabilitatea pentru propriile acte, si nu mai mint si multe altele, 10 / Educatia copitului mew Cartea aceasta trece dincolo de niste simple tehnici. Ea vorbeste despre moduri de a-ti creste copilul astfel incat el si se simta bine cu sine gi cu tine. Astfel incat copiful tau si fac fai greutitilor vietii. $i mai vorbeste despre felul in care tu, ca pirinte, poti pistra granitele teritoriilor voasire astfel ca resentimentul si se reduc la minimum, iar relatia voastra si fie edt mai pozitiva Cum trebuie folosita aceasta carte Fiecare capitol are patru sectiuni: TEHNICA, DE CB TEHNICA E BUNA, MESAJUL PROFUND si CUM FUNCTIONEAZA. ‘TEHNICA aratd ceea ce faci efectiv. Ce lucruri ai putea spune. Sugestii pentru propria purtare. De exemplu, cum folosesti umorul pentru a detensiona o situatie? Cel mai bine e si spui céteva vorbe, cu caldura, si si vezi cum reaetioneaz& copilul DE CE TEHNICA E BUNA explicd efectele tebnicii si motivul pentru care tehnica ¢ eficienta. Ce mesaj nerostit percepe copilul {au cand reactioneaza bine? Cum 1! ajuji sa fac un prim pas bun? Cum poate umorul, de exemplu, s& usureze lucrurile? De ce un ras din toata inima ajuta? MESAJUL PROFUND este substratul intregii tehnici. Nu se refera la tehnica in sine, ci mai curdnd la ceea ce indica ea refe- ‘itor la felul in care iti intelegi copilul si pe tine, la asteptiile tale, la credintele tale in ce priveste moralitatea, integritatea, vicisitudinile vietii, Umorul poate fi, chiar si in cele mai dure. roase situatii, necesar si bine-venit. Folosindu-l, iti dovedesti inerederea in faptul cé pana si cele mai grele circumstante me- Titi o raz de lumina, c& durerea poate fi ugurata CUM FUNCTIONEAZA ilustreaz tehnica gi rezultatele ei, De regula, sectiunea ¢ impiryta in trei grupuri de varsti, pentru ca, fireste, ceea ce faci trebuie adaptat la capacititile de dez- voltare ale copilului. Un pusti de patru ani poate crede c& razi de el, ins la 12 ani o mustrare imbraicats intt-o gluma va fi pri- miti cu zimbete, Cum definim o tehnic8 reusita de crestere 3 copiilor? / 11 E important de retinut c& in sectiunea CUM FUNCTIONEAZA dialogurile care ilustrea7a tehnica sunt redate in forma abre- viata gi reprezinta doar nite sugestii. Trebuie, bineinteles, si te simfi libera* si adaptezi tot ce faci la propria ta personali- tate, Ideile punctate aici sunt menite: + Sa atraga atentia asupra semnificatiei unor cuvinte gic presii pe care le poti folosis + $a ilustreze diferitele feluri in care tehnica poate fi apli- cata pentru a se potrivi diferitelor situatii si personalitati ale copiilor; + Sa te faca si-ti dai seama ce anume vrei s cercetezi la copilul tau, astfel incat si poti improviza si sa modifici teh- nica pentru a-i mari eficienta; : + Sa te ajute si vezi pnd unde poti merge. Copiii nu sunt precum caini [ui Pavlov, iar tu nu ai puteri magice. Cateodata rezultatele bune nu sunt imediat evidente. ‘Aceste tebniei nu sunt miraculoase, dar sunt cu siguranta eficiente. - In plus, multe sunt intersanjabile, Existi edteva tehnici pen- ‘ru copiii care nu vor sé incerce lucruri noi, altele pentru cei mult prea neastimparati. Alte cateva au de-a face cu lipsa de responsabilitate sau de respect pentru ceilalti a copilului, Chiar de la inceput, fiecare tehnic’ anunta problemele specifice de care se ocupa: dar aceste probleme te ghideaz doar in mare. Va trebui si decizi singura ce e mai bun pentru tine si pen- tra copil $i asta depinde in mare masura de firea copilului ti. Copilul tau e unic, deci tehnica trebuie sa i se potriveascd Copii de care va fi vorba in cartea aceasta au temperamente diferite. Evident c@ orice ai spune sau ai face trebuie sa ai in ind textul se refer la parinte, am presupus c8 acests ¢ mama si 1am folosit in traducere femininul, eu exceptia cazurilorin care era vorba in mod explicit despre tat. (Nt) 12/ Educatia copilului meu vedere profilul emotional specific al copilului tat, La fel si cu ««fazay specific prin care se tntampla si treac’, Tehnicile vor trebui intotdeauna adaptate, iar unele, poate, nu vor trebui deloc folosite, Tonal si limbajul corpului asociate tehnicii Ai priceput? pot s& nu fie potrivite in cazul unui copil prea sensibil, pe care o simpla privire mai apasati il poate face si izbucneasca in plans. Pe de alti parte, un copil foarte capricios se poate folosi de tehnica Foarte bine, incaled regula! in pro- priul avantaj. Va trebui s2-ti alegi «momentul indulgentein cu are grija (si nu prez des!) Un copil usor de culpabilizat poate ua mult prea in serios tehnica Alege-fi singur pedeapsa $i poate ca singurul mod de a stabili o relafie cu un copil exceptional de inciipatanat, pen- ‘ru care tehnica Pauzele sunt momente de intimitate e un fleac, este si folosesti Bfectul socului, in cazul unui copii mandru, inside o mare vulnerabilitate, ai grijé si «au-i rinesti mindriay. Traiectoria de pind acum a copilului tiu, precum si situa. tia particulara trebuie de asemenea uate in calcul, O greseala minor, care nu s-a mai tepetat, trebuie abordaté altfel decat una majora si frecventi, chiar daca tehnica de baza e acceasi, Cu alte cuvinte, © prima minciuna nu trebuie pedepsiti prea aspru. In schimb, un copil care gi-a facut un obicei din a mini are nevoie de o replica pe masura. Dar, indiferent cum e copilul tau si ce probleme apar, unul dintre cele mai importante lucruri in construirea unui compor- tament acceptabil este s& fii dreapta si rezonabila. Consecintele Orice-ar fi, 0 consecin(’ trebuie si fie egali cu «infractiu- neay. Acesta e un punct crucial in cresterea copiilor. Dezechi- librul celor doua ar crea o multime de probleme: + Copilul poate primi pedeapsa cu atita resentiment incat SH nu mai reuseasca si-si priceapa gi si-si regrete grescala; Cum definim o tehnica reusita de crestere a copillor? / 13 + O consecinta exagerati i pericliteaza copitului infelegerea relafiei cauzi-efect; +O consecingi prea aspra'va contrazice idea, pe care copilul e important s-o aiba, ci toate actiunile sunt relative; + Copilul poate evita cu o abilitate din ce in ce mai mare consecinté pe care o stie cumplit, in loc si-si accepte deschis agreseala O consecin{% adecvati, avand un inceput si un sfarsit clar climitate, fi permite copilului tiu sa evalueze mai bine ceea cea facut. fi di o perspectiva asupra actelor sale. lar perspectiva din care te priveste pe tine devine si ea mai buna. Esti va reali- za el, un om rezonabil si realist O consecin{& prea dura vi va intoarce unul impotriva ce- It, Una corecta va inmuia furia si v8 va apropia mai mult inca ceva in legatura cu consecintele prea dure: sunt greu Ge aplicat si se intore de fapt impotriva ta! Nu e usor si im pui ca orele de joacd afara si-i fie interzise copilului timp de ttei siptamani, Vei avea ceva de furcd cu el! E nerealist si afirmi schiul programat pentru toati familia in weekend se anuleaz i tot tu vei oa din cauza purtiii lui. N-ai s-o faci pana la urma, plirea neserioasa Trei lucruri trebuie finute minte cfnd stabilesti o consecint’, lucruri ce vor mentine un echilibru: 1. Dacé esti foarte furioasa, nu indica imediat consecinta. Asteapta un pic, pind te mai calmezi. Altfel pedeapsa poate fi nedreapta gi nerezonabila. Fireste ca o poti anula mai térziu, {nse mai bine s n-o iei pe calea asta. Daca esti teribil de ner- voasi, pur si simplu spune-i copilului: «Vei fi pedepsit pentru ce ai ficut. Dar sunt prea nervoasé acum si ag putea fi nedreap- 18, Vorbim mai tarziu, cind voi putea gandi mai clar» Dovedesti astfel nu doar respect pentru copilul tau — spundndu-i cé meri 8, chiar daca s-a purtat réu, sa fie tratat cum trebuie -, dar iti impui si tie un mod constructiv de a face fata futei 2. Inventeaza o consecint& pe cat posibil logicd. Nu are nici un sens sa-iinterzici baiatului tiu desertul timp de o siptimand 14 / Educalia copilului meu pentru ca refiza tot timpul si-si fact ordine in camera. Dar daca ii spui c& nu are voie sa se uita la desene animate decat dupa cea facut ordine, vei vedea c& merge. Unui copil care vine de obicei tarziu de la scoala (fiindca pierde vremea pe strizi mai mult decat jumatatea de ora stabilita) degeaba ii spui cdi nu are voie si iasé din cas& tot weekendul, Nu-l va ajuta sa-si infidnga impulsul de a palivragi la nesfarsit cu colegii dupa orele de scoala. Dar dacé-i ceri ca, timp de doua saptémni incheiate, sa vvina acasé imediat dupa scoala ca si dovedeasc’ astfel ci se poate tine de cuvant, vei avea rezultate. Nu e deplasat si-i ceri si-si «recdstigen jumétatea de ord de stat pe-afara, Ideea e c& 0 consecint& nu are doar rolul de a indrepta un tip de compor- tament, Ea trebuie sa se refere direct la problema, pentru a avea un efect de durata asupra modului de a gindi al copilului tau. 3. Nuuita ca frica, umilirea sau abandonul nu trebuie sé facd parte din pedeapsi, Ameningarile fizice sunt inacceptabile. A-ti face copilul de rs ori a-l umili in fata altor oameni sau a prie- tenilor lui este de asemenea inacceptabil, lar a-l ameninta c& fi imerzici si se vada cu prietenii sau c& nu-i mai vorbesti sau cd pleci tu definitiv din casa este nu doar nepottivit, ci si infri- cositor. Un copil nu trebuie «infrdinby pentru a invata o lectie. De fapt, un copil profund ranit va sti doar c& nu e in stare de nimi bun ori se va intreba de ce nu-l iubesti si ce poate face ca sa te recdstige. Or, mai ales la un copil mai mare, asta duce adesea la un comportament profund autodistructiv Concluzia? Recurge la consecinte rezonabile, astfel incdt copilul tau sé simta c& a fost tratat corect. Dai repere clare, a si nu aiba ocazia sa te bata la cap cu un «Acum am voie si deschid televizorul?». Fiilogica. Cand e cazul, inventeaza niste consecinte care sa nu pedepseasca cu tot dinadinsul, ci s& ajute la corectarea comportamentului. lar daca e vorba de o greseal grava, pistreazi-ti calmul, ai ribdare sf gindesti bine pedeap- sa, apoi poate aplica si c& e destul de rezona- bild si pentru tine! De aici si celalalt scop al cartii de fafa. Tehnicile de crestere 4 copiilor au in vedere gi 0 modalitate de aplicare a lor care Cum definim o tehnicd reusita de crestere a copillor? / 15 sf fact viaya cit mai ugoard, Nu poti fi un patinte bun dac nu ai situatia sub control, daca sacrifici prea mult, daca esti mereu furioasi sau daci nici tu, nici copilul nu respect tei toriul celuilalt. Cartea aceasta nu vorbeste doar despre schimbarea com portamentului. Ci si despre educarea unui copil care si dobiin- .) «Bine, spui tu, zambindu-le amandurora, vid c& e 0 sear special. Voi nu va prea intdlnii s& petreceti serile impreund, nui aga?» , «Nu, niciodatal», aproba ei. «S-a ficut, zici, 0 sear special merits o tratatie special Fiecare primeste doua prajturi»» Da-le prajiturile si apoi, inainte ca prietenul sé plece, cu 0 ména pe umirul fiului tiu, zambest si spune-i: «Nu uita, ne intoarcem Ia o singura prajitura maine sear. Bine?» «Bine», zice el $i poate cd nu se va astepta la mai mult, Dar dacd, in seara lurmatoare, insist cu lacrimi in ochi si primeascé dowa, aminteste-i cu calm de ce seara dinainte fusese speciala si ci ‘sai spus c& regula cu o singura prajitura ramane in picioare. «Ba nu mi-ai spus», insist «Stiu foarte bine ca fi-am spus, replici si adaugi: te rog si esti, pentru ca data viitoare cénd vei mai avea un motiv special pentru o tratatie special, n-am si mai incale regula. ..» Asta ar trebui si-I convinga. i dai de infeles c& vor fi i alte iti edd va face ce vrea, dar c& rolul lui e s& accepte momentele cfind aga ceva nu se poate. COPILUL DE NOUA AN Acum, c& ¢ in clasa a treia, te-ai inteles cu fetita ta ca dupa ore si vind acasa s& mandince ceva, si-si facd temele, dupa care si ias@, daca vrea, pe-afard. Asa se si intampla de ceva vreme, ‘mai ales c& zilele de octombrie au fost reci $i mohorsite. Azi ins vremea s-a inmuiat si strada e plina de copii cu biciclete. Nici mu intra bine in casi, cd si anunta: «Vreau sa ies gi eu cu bicicletal» ws temele?», intrebi. Vrei si vezi daci\ s-a gindit la respon- sabilitai 36 / Educatia copilulul meu «Ad... pai... incepe, ¢ clar ¢& nu s-a gandit la nimic, Pot sii le fac dup masa!» «Ai prea multe teme ca si le faci pe toate dupa cing, ri punzi, si vei fi prea obosita ca si le faci ca lumea. Dar... uite a ce m-am gandit. Poti sé mergi acum 0 ord cu bicicleta si apoi te astept si vii ca si faci o parte din teme inainte de cin’. Vid cd e 0 zi minunata gi ar fi pacat si nu te bucuri de ea. Nu te condamn ci vrei si iesi... Ne-am injelesy E de acord si o tuleste afars, ‘Trece 0 ora gi bineinfeles cd nu se intoarve din proprie initia tiva, legi afard, ii faci semn si vind: «A trecut ora. E timpul sa te apuci de treaba.» «Te rog! Te og frumos! E asa de migto!» «Stiu ca te distrezi si ma bucur pentru tine, Dar ai de fécut lucruri si pentru scoali. Hai, adu bicicleta induntru.» «Nu vreau... scdnceste, Esti o realy «Nu sunt rea. Sunt chiar foarte de treaba. $i d pecti partea ta din injelegere, data viitoare cid ai motiv s& ceri © favoare n-am si mai fiu de acord.» ‘Cam aici s-ar opri cearta, pe 0 noti pozitiva, cu doar o adiere de amenintare. Ce-ai vrut, de fapt, sa spui este: «As vrea sé mai am ocazii si las de la mine, s8-ti dau voie s& faci ce vrei din cedind in cand, Nu ins daca, de cite oti te las, ma faci si-mi para rau...» CCOPILUL DE 12 ANI Ati stabilit o regult a telefonului, Nici fetita de 12 ani, nici sora ei de 15 mu au voie si vorbeasca la telefon mai mult de 45 de minute in fiecare seara. Au telefonul lor si asta ar trebui s& le ajunga, Astizi insé fata de 15 ani a venit acasé de la scoala cu inima frénta si e evident cd are nevoie de alinare din partea prictenelor ei. Cu ochii in lacrimi, se indreapta cétre camera ei siti spune c& azi chiar trebuie sa stea de vorbd cu Toaina gi Liza. Stii cd asta inseamna s& intreacii mult limita, dar ti se pare cite cazul si faci o exceptie Foarte bine, incaled regula! / 37 Nu aga vede lucrurile si sora ei de 12 ani. Va aude vorbind si striga: «Nu mai mult de 45 de minute!» Sora ci nu zice nimic, prea afundata in lumea ei de o tris- tofe infinita. Dar tu trebuie sii raspunzi. «Cred c& € nevoie si ineilcim regula in seara asta, spui Sora ta e supairati.» «Atunci inseamnd c-o 88 vorbese si eu mai mul, insista cea mica. Ori suntem corecti, ori nu.» «Ba nu, Sunt situati diferte. $i apoi, adaugi cu un zambet, dupa cum arata sora ta, nici n-apuci si te apropii de telefon in seara asta.» «Nu ma duci. O s vorbese mai mult maine.» ‘Te agezi pe un scaun, o privesti calma drept in ochi si spui ite ce-i: fac 0 exceptie pentru c& sora ta are mare nevoie de aga ceva in seara asta. Tu nu ai. Daca ai avea, as face acelagi ucru pentru tine. Poti conta pe asta. Regula de 45 de minute ¢ inc valabil8. Doar c& uneori se intémpla Iucruri pe care mu le poti prevedea gi neori sentimentele au intdietate in fata regu- lilor. Se poate chiar ca sora ta si aiba nevoie sé vorbeasca mai mult si maine sear’. Copila va pleca, probabil, de linga tine mormiind a ne- ‘multumire, dar va injelege cum stau Tucrurile. Mai mult, va vedea in tine o persoand fermi, dar cu sentimente, ceca ce e © mare calitate pentra un pirinte. Cat despre cealalt#, nu e nevoie si mergi la ea si si-i amin- testi cd ai fost ingiduitoare doar pentru ca suferd si cd nu e cazul si se mai agtepte la favoruri dupa ce trece criza. In aceasta situatie, adevarata flexibilitate nu inseamna si evoci motivele bundvointei tale sau sé-i atragi atenjia cd atitudinea ta nu poate dura o vesnicie. Inseamna, mai degrabi, si stii ci anumite lucruri trebuie si riména nespuse. Tehnica ne 4 CICALEALA INTERZISA SAU CUM SE INCHEIE UN CONTRACT Se aplica: [a imbracat « imbéiat « ficutul temelor + indeplinires treburilor casnice * vorbitu! la telefon * mancat « facutul ordinii in camerd » céntatul la Instrumente muzicale * si multe altele Tehnica Nu fi cicalitoare. Daca trebuie sa repeti ce-ai spus, incear- a nu sé CICALESTT, ci s& REAMINTESTI. Un ton cicilitor sdcaie si provoacd. A reaminti e ca gi cind ai da o mand de ajutor. Vei fi astfel de partea copitult Ai grija si-ioferi o anumita libertate de alegere. Dac: «Nu uita si faci ordine in camera inainte de cin’, ti dai co- pilului sansa s& respire in voie. incearca, pe cat posibil, si nu ceri ceva imediat. Nimeni nu reactioneaza bine cu pistolul la ampli, Nu te grabi cu pedepsele. in cazul unui copil mai mic, asteapta pana cand timpul aproape a expirat si pune, cu calm, conditi. Foloseste insa formula pozitive. «Te poti uita la tele- vizor dupa ce faci baie» e mai bun decat «N-ai voie Ia tele- vizor pani nu faci baie.» Daca-l pedepsesti imediat pe copilul care abia daca a schitat o impotrivire, e ca si cum ai spune: «Vite ce vreau si faci, dar eu cred c¥ nu esti in stare, aga cé uite ce piesti daca nu reusesti» Totusi, daca v-afi sicanat reciproc prea mult si vrei s& pui capat discutiilor, o consecinta anunfata mai din vreme poate avea efect. Cand vorbesti cu un copil mai mare (in jurul varstei de zece ani), negociaza un contract care s8 fixeze clar indatoririle si con- secintele (asta in cazul in care nu va intelegeti printr-o sim- Cicaleala interzisa sau cum se inchele un contract / 39 pla discutie). Apoi zambeste... si lasd-! singur. O simpla vorba fn plus lui tot ii va suna a cicaleala. Important e ca, daca la momentul stabilit sarcina nu e inde plinits, si urmezi pur si simplu «prevederile» contractului gi sil pedepsesti. Fir discutii. Contractul e contract in sfargit, pentru un copil si mai mare, explica-i de ce tre- buie ficut acel Iucru, «Florile trebuie udate dimineata, altfel Je usu soarele.» Sau: «E bine sa faci dus pe la opt ca si mai ai timp sa citesti ceva inainte si adormi.» Copiii au impresia ci pliringii nu vor decat si-i chinuie, Cu céteva explicatii vei reusi si mai detensionezi situatia, De ce tehnica e buna Cicaleala nu e doar repetarea la nesfarsit a unei cerinte. Chiat si inso{ita de un «te rog», rimane agasanta. Problema e c& nimamui nu-i place sa fie controlat sau si i se spuna ce trebuie si facd, mai ales daca «sarcinan nu ¢ de- loc plécuta. Cu cat insisti mai mult, cu até copilul se va im- potrivi mai tare, $i nu doar pentru c& nu vrea s& faci ce-i ceri! Cictleala neincetati accentueaza presiunea in orice situatie, Relatia devine © infruntare de orgolii. «Ei, si ce-are s&-mi facd daca nu ma spal pe cap cu sampon? Daca nu-mi fac temele la mate? Daca nu inchid telefonul mai repede?» Nici nu-i dai seama cdnd ajungi la pedeapsa, cea ce e de natura si va transforme in dusmani si si stabileasca clar cine e seful. Cateodata nu stric8. Dar e mai bine, cum ziceam mai devreme, si adopti rolul celui care conduce lucrurile cu intelep- ciune si subtilitate, decat s& faci pe stapanul absolut, E important, de asemenea, s4 nu uiti c& cei mici se confrunta permanent cu tendinfele contrare de a-i fi aproape si totusi inde- pendenti, Cicileala Ie da ocazia sa se indepirteze de tine. E ins o autonomie ingelitoare. E de dorit si-tiajuti copilul s-si caute independenta fra si vada in ea consecinta unui razboi. 40 / Educatia copilului meu {i ajuti daca ii dai libertate de migcare si sentimentul ca alegerea ea hii _ Stabilind limite care ingiduie o marja de acomodare, ajun- and In inher eu condi! mutual epectndi parte de contract, ara c& refuzi rizboiul. $i cd nate rat Ja un refuz din partea lui Septneepint Spundnd ceva de genul: «Uite ce-ap vrea si faci... Gan- dleste-e git... Hai si vedern impreund cum ne descurcdm» eviti provocitile. Chiar daca va fi nevoie de cateva pedepse pe parcurs, copia va infelege in cele din urma gi va cml eum eeu sme Behe n ce priveste explicatia motivelor tale, c&teodaté _ncemriv ale, efteodati copiii mu Wd n orerea de a face cova deci obliga Nu iu in seama lacd e ceva logic, bine-venit sau wil. Dac’ reusesti sii faci si priceapa care-i scopul urmarit, vor tasa garda jos mai usor “Fac pnts el aga zi ew © 0 replied ve trea dar nevoia ta de autoritate. Dar autoritatea mu se : : fates mu se obtine cu fe Trebuie sé t-0 dea copilul nec foe _, Cererile ccalitoare pot avea efect pe moment. Dar de dori pang la urma, e o relatie parinte-copil care si se bazeze nu pe infruntarea vointelor, ci pe respectul reciproc. * Mesajul profund Expundndu-ti cerereaintr-un mod rezonabil, admind ast- fel ca si copilul are un cuvant de spus, ii comunici, de fupt, ca un om responsabil, C& te astepti si facd o alegere buna, Dim. Potiv, eal deci capaci celia dea oopea cu responsabilitate intrun fel, ta, pa i ero 4, intt-un fe, tu, parintele, primesti Ai reaminti cu bléndefe unui copil mai mic ce ate de f cut e un fel de a-i spune: «Vreau si te ajut si faci ner asta, Stiu cd mai ai i altele de fScut, dar mu uita de sarcina asta Se naste astfel un soi de camaraderie, Nui spui doar ce are de ficut. Ti esti tovard in rezolvarea lucruriloz “ Cicdleala intertsa sau cum se incheie un contract / 44 acd trebuie si-iinterzici pind la urma ceva, nu va fi vorba propriurzis de o pedeapsi, ci de efectul logic, desi neplacut, fl unei reacfi in lant, Una pentru care copilul trebuie sisi asume responsabilitatea. Chiar daca va riposta, chiar daca va fagi in camera lui rintind si boscorodind, el va infelege. ‘A fost si vina lui. A luat 0 hotarare gresita. in scurt timp va incepe sé facd din ce in ce mai multe alegeri bune. Cum functioneaza COPILUL DE PATRU ANI E dimineata gi baiefetul tau trebuie si se imbrace, ins mu rea sf te lase sii alegi tu hainele ori sil ajuti. A intrat deja in faza lui «Pot si ew». Trebuie sé pleci in trei sferturi de ord, iar el isi face de Iucru cu figurinele imprastiate pe covor. incepe cu un «Dragul mew» gi apoi: «Hai si te imbraci. Tre- buie s plecdm foarte curénd (nu-i vorbi de cele trei sferturi de ord, nu are nici o nofiune a timpului). Vrei si te ajut?» «Nu! Pot si eu, rispunde. Da’ mai intai asta de-aici trebuie sil prinda pe ala de-acolo» «Bing, zici, aruncdnd o privire peste toati scena. Termina-ti jocul si apoi imbraci-te. Da’ repede.» $i iesi din camera. ‘Vreo cinei minute mai tirziu, vezi cd n-a avansat deloc, ci te intorci la el. «As fi zis cf Fati-palida iva ficut deja felul ini Cap-mare. Acum chiar c& trebuie si te imbraci.» «Stix, stiu, zice. Dar nu |-a omorat inca.» «da spune-le tu si lase batalia decisiva pe mai tarziu! Hai, inceared, si apoi imbraci-te. Altfel va trebui si-i iau pe tipit stia doi de-aici.» Pleci iar, astepti vreo zece minute gi, dacd nu s-a migcat din loc, te duci la el in cameri si te agezi pe scaun. fi spui calm; ‘eVreau s& te imbraci chiar acum, trebuie si mergem sé facem cumparaturi ¢isa-i lum bunicii un cadou. Mi bucur ca alegi tu hainele si sa te imbraci singur, dar vid c& vrei 42 / Educatia copilului meu rai de gand s-o faci site joci in continuare cu figurinele. Lasi-le acum, imbracé-te, si daca termini cu imbrcatul foarte repede, poate iti riméne ceva timp s& te mai joci un pico» «Da’ vreau sa ma joctn, se ténguie el ‘Asa cde momentul pentru presiuni mai mari: «Bine, atunci va trebui si-ti iau figurinele, si-i aleg eu hainele si sa te si imbrac.» Acum apleaci-te si ia in mand o figurina de pe cover, ca si vada c& vorbesti serios. «Nu vreau sd fac asta, pentru ca sti cdi nu-ti place. Dar cu joaca s-a terminat, acum avem altele de ficut.» «Binen, mormaie el. Fari prea mare entuziasm, se ridic& si deschide dulapul cu haine, CCOPILUL DE OPT ANI Te gandesti ca ar fi bine si-si termine temele in jur de ase si jumatate, Asta ca si aiba timp sa-si relaxeze mintea gi apoi s& doarma bine. Aga ca fi dai o altemnativa: «Andrei, te rog s8-ti faci temele pana pe la sapte. Te con- centrezi prea greu dupa aceea. Te intorci de fa scoala la trei, iar masa e la trei gi jumitate, Stiu c vrei sd te si joci un pic. Cum zici? Poti si faci toate temele dupa ce maninci si sa te joci daca iti mai raméne timp, sau faci o parte din teme dupa masi, te joci si termini treaba dupa cina» «Fac 0 parte acum i restul dupa cindn, raspunde el «Bine. Dar gindeste-te ca dupa cina nui raméne prea mult, timp, aga c@ incearca s& rezolvi cat mai mult acum.» «Bine», raspunde si mai inghite o prajitura, Apoi se duce fn camera li Cam la o jumatate de ord dupa aceea e in hol cu mingea la picior si da sa ias Tistrigi, fara enervare in glas: «Te cin n-ai prea mult timp!» «

    S-ar putea să vă placă și