CAPITOLUL 10

INFESTAREA NUTRETURILOR CU MUCEGAIURI

Multe nutreturi, datorita conditiilor improprii de recoltare si depozitare,
devin medii prielnice dezvoltarii unui numar mare de ciuperci, de mucegaiuri,
unele cu efecte deosebit de toxice, cu implicatii asupra sanatatii si productiei
animalelor.

Mucegaiurile, dezvoltate pe furaje, produc la animale afectiuni, numite

micotoxicoze.

Aceste afectiuni trebuie diferentiate de micoze, care reprezinta starea de boala

determinate de ectoparazitarea unor ciupeci pe organizmul animal si de
micozootoxicoze, cauzate de ciupercile patogene, prin parazitarea pe tesuturile
vii, cat si prin toxinele pe care le elaboreaza aceste ciuperci.

Micotoxicozele reprezinta, prin urmare, boli produse la animale de

ciupercile patogene aflate pe furaje.

Ciupercile cuprind doua grupari taxonomice:

Levurile (unicelulare) si Ciupercile filamentoase (pluricelulare)

Ciupercile se dezvolta fie pe substarturi organice, lipsite de viata

(saprofite), fie pe tesuturi vii (parazite).

Ciupercile actioneaza asupra substratului de hrana printr o serie de enzyme,

cu ajutorul carora isi faciliteaza intrarea in tesuturi, descompunand substantele
organice complexe, cu care se hranesc.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA

DEZVOLTAREA MUCEGAIURILOR

Depozitul principal de ciuperci il constituie solul, de unde, prin curentii de

aer, prin apa, se raspandesc peste tot, inclusive pe furaje.

In functie de anumiti factori predispozanti (hrana, umiditate, temperatura,

pH, lumina, etc.), ciupercile se dezvolta rapid.
 Mucegaiurile manifesta afinitate numai pentru anumite substraturi din
hrana, de obicei, glucidice. In acest sens, mai afectate sunt unele nutreturi,
precum: concentratele, radacinile, tuberculii.

Toate ciupercile au nevoie de umiditate pentru dezvoltarea lor. Nutreturile

cu o umiditate sub 14-15% nu permit dezvoltarea mucegaiurilor, cum este cazul
nutreturilor concentrate si fibroase. La 20% umiditate, insa, fanurile mucegaiesc
deosebit de intens.

In ceea ce priveste temperatura trebuie sa tinem seama ca toate ciupercile

sunt mezofile, adica se dezvolta bine la temperature camerei. Unele, insa, cum
este Aspergillus se dezvolta la temperature mai ridicate. (cca.35 oC).

Lumina intensa reduce dezvoltarea mucegaiurilor iar ultrasunetele le

distrug.

Valorile pH ului suportate de mucegaiuri sunt relativ largi cuprinse intre 2

si 8,5.

Interferenta micotoxinelor cu substantele nutritive din nutreturi

Micotoxinele, produse de metabolism ale ciupercilor, interfereaza cu

substantele nutritive din nutreturi, aceasta interferenta avand efecte diferite.

De pilda, daca animalele sunt hranite cu nutreturi deficitare in proteina si

grasime, evolutia micotoxinelor este mai alarmanta. Cresterea continutului in
proteina a nutreturilor reduce actiunea micotoxinelor.

Cresterea continutului in proteina in nutretul combinat pentru puii de carne

de la 20 la 30%, reduce severitatea aflatoxinei B1. Si cresterea continutului in
grasime al nutretului determina reducerea activitatii aflatoxinelor.
 Relatiile micotoxinelor cu glucidele au fost mai putin studiate. S-a constatat
totusi ca micotoxinele determina acumularea glicogenului in ficatul animalelor
intoxicate.

Relatiile micotoxinelor cu vitaminele sunt complexe. Aflatoxinele, reduc

spre exemplu continutului ficatului in Vit .A si in carotenoizi (depigmentarea
carcasei). S-a constatat ca o hrana deficitara in vitamina D3 sensibilizeaza puii la
aflatoxina.

In contextual acestor interferente si relatii, problema infestarii micotice a

nutreturilor constituie una din actualele situatii cu care se confrunta industria
nutreturilor combinate. Mucegaiurile pot dispare in decursul depozitarii materiilor
prime si a nutretului combinat, insa micotoxinele elaborate nu dispar.

Mucegaiuri care produc micotoxicoze la animale

Ciupercile care produc cel mai frecvent micotoxicoze la animale apartin

urmatoarelor genuri:

Fusarium, Penicillium Tilettia

Aspergillus, Claviceps

Mucor, Ustilago

Genul Fusarium- cea mai importanta specie este Fusarium

Graminearum.

Aceasta infesteaza toate cerealele, cu predilectie graul,orzul, secara si

porumbul. Macroscopic, semintele afectate se pot recunoaste dupa aspect, ele
devenind zbarcite, si foarte des acoperite cu un miceliu alb.

Principiul toxic nu este bine cunoscut. Se pare ca toxicitatea nu este data

atat de toxinele produse de ciuperci, ci de interactiunea dintre enzimele elaborate
de ciuperci si proteinele din cereale. Afectiunea poarta numele de fuzariotoxicoza
si se manifesta prin excitatie nervoasa, somnolenta, apetit redus, par zburlit chiar
si moarte.

Porumb infectat cu fusarium

Grau infectat cu fusarium

 Din genul Aspergillus sunt mai cunoscute speciile: A. Flavius, A.
Candidus, A. Nidulans si A. Niger.

Acestea infesteaza in general nutreturile combinate, concentratele, sroturile,

radacinile si chiar asternuturile animalelor.

Principiul toxic este format din multe toxine, aflatoxine. Se cunosc mai
multe tipuri de aflatoxine (B1, B2, G1, G2) care provoaca boala numite
aspergilotoxicoza. Boala provoaca mortalitate la purceii sugari (glanda mamara
este principal cale de eliminare a aflatoxinelor). Sunt afectate toate speciile de
animale care ajung sa consume micotoxina, manifestarile sunt diverse:
transpiratie abundenta, diaree hemoragica, tremuraturi muscular, avorturi,
inapetenta, anorexie, atrofia galbena a ficatului (la porci) si chiar moartea.
Porumbul este principal sursa de imbolnavire a animalelor.

Efectul micotoxinelor poate fi contracarat prin includerea in ratii a unor

aminoacizi, mai précis prin cresterea cu cca.2% a nivelului proteic. Lizina si
metionina sunt princiaplii aminoacizi care transforma aflatoxinele in compusi mai
putin toxici.

Porumb infectat cu aflatoxine (A. flavius)

In privinta gradului de contaminare cu aflatoxine la nivel mondial sunt

reguli f stricte, nutreturile neputand depasi 10 ppm.
 Din genul Claviceps cea mai cunoscuta specie este C. Purpurea (Cornul
secarei). Toxicitatea acesteia este data prin sclerotic, forma de rezistenta a
ciupercii.

Principiul toxic este format din mai multi alcaloizi (in special ergotina),
care provoaca la animale depresie nervoasa, pareze, tulburari digestive, avorturi si
chiar moarte.

Infestarea orzului cu C.purpurea

 Genul Ustilago (taciunele cerealelor) infesteaza partile aeriene ale
cerealelor, in special in anii cu primavera ploioase. Nu taciunele este toxic, ci
produsii intermediari rezultati din interactiunea ciupercii cu substratul nutritiv.

Actiunea toxica se manifesta prin tulburari nervoase, leziuni ale mucoasei

tubului digestiv, afectiuni hepatice. Mai sensibili sunt caii si porcii.
 Taciunele cerealelor la grau

Genul Tilletia (malura) se dezvolta in interiorul bobului, fara sa afecteze

invelisul cerealelor. Mai sensibili sunt caii si porcii.
 INFESTAREA NUTRETURILOR CU INSECTE, OMIZI SI
PARAZITI

Insectele, omizile si parazitii depreciaza cantitativ si calitativ plantele

furajere putand provoca chiar si intoxicatii la animale.

Cele mai cunoscute in acest sens sunt:

Lacusta italiana (Calliptamus italicus) care ataca gramineele din flora

spontana;

Molia lucernei (Nomolipila noctuella) ataca lastarii de lucerna.

 Omida de pasune (Hypogimna movio) , invazia acesteia produce
intoxicatii la animale si pagube foarte mari.
Gandacul fainii si gargarita graului ataca depozitele de cereale.
 Infestarea nutreturilor cu bacterii

Igiena necorespunzatoare predispune la aparitia bacteriilor in masa

nutreturilor, in deosebi a celor de origine animala.

Examenul bacteriologic al nutretului este obligatoriu, si se refera la

numarul total de germeni la un gram de nutret cat si la identificarea principalelor
specii patogene (Bacilus Antracis, Clostridium perfringens, Salmonella, etc).

Depasirea numarului total de germeni si identificare principalelor specii

patogene atrage dupa sine inlaturarea nutreturilor din alimentatia animalelor.

Numarul maxim de bacteria si ciuperci admise la 1 g de nutret

Nutreturi Bacterii Ciuperci

Fainuri animale 1 000 000 10000
Concentrate proteice 1 000 000 10000
Lapte praf 1 000 000 Foarte rare
Nutret combinat 1 200 000 200000