s i ; I m i

6 7 . 5 8 1 - B
-

Ö s t e r r e i c h i s c h e N a t i o n a l b i b l i o t h e k

+ Z 2 2 5 3 9 4 6 0 7
 I T I N E R A R I N I S T R I A

Ş I

V 0 0 A B U L A R I S T R I A N 0 - R , 0 M A N ,
d e n a 4 a d o ma n v ſ e a & o ſ o . a a - a

I 0 A N M A I 0 R E S C U .

I T I N E R A R I N I S T R I A
S I

V 0 0 A B U L A R I S T R I A N O - R O M A N .

º - al C .
º O M A N I A I .

J A S S 1,
T I P O L I T O G R A F I A H . G O L D N E R
1 8 7 4 .

6 7 5 8 1 - B ,
- -
 P r e f a ţ a e d i t o r u l u i .

M a n u s c r i p t e l e r e m a s e d e la I o a n M a i o r e s c u ( r e p o s a t i n
4 S e p t . 1 8 6 4 ) c u p r i n d lucrări ne ispră vit e. C ă t e v a c a e t e
pline c u p a s a g e c o p i a t e d i n D o g i e l , a ltele c u e x t r a c t e
c o m p l e t e d i n G l o s s a r i e l e lui D u C a n g e , m a i m u l t e c o a l e
c u lecţiu ni p r e g ă t i t o a r e p e n t r u c u r s u l d e Istorie ce'l ţin eà
la U n i v e r s i t a t e a d i n B u c u r e ş t i , in fine tr ei cărţi d e noti ţe
r e l a t i v e l a R o m ă n i i I s t r i e n i
A c e s t e studii istriene, d e ş i n e i s p r ă v i t e şi ele, s e p o t
totuşi infăţişă p u b l i c u l u i a p r o a p e a ş a c u m a u fost l ă s a t e
d e r e p o s a t u l a u t o r . P ă n ă la p a g i n a tipărită 5 7 m a n u
scriptul lor, s u b f o r m ă d e Itinerar, s e află p r e g ă t i t p e n t r u
p u b l i c a r e . In p a g i n e l e u r m ă t o a r e ( 5 7 – 8 o ) a m a d ă o g a t
d i n t r ' u n m i c p o r t o f o l i u c ă t e v a i n s e m n ă r i , c a r e – p r e c ă t s e
v e d e – a v e a u s ă fie p r e l u c r a t e tot in m o d u l Itine rarului.
V o c a b u l a r u l I s t r i a n o - R o m ă n , c u c a r e s e t e r m i n ă v o l u m u l ,
s e află p a r t e p e şuviţe d e hărtie a ş e z a t e in o r d i n e a l f a b e
tică, p a r t e in tr'o a treia c a r t e d e notiţe, d i n c a r e s a u c o m
pilat la r ă n d u l lo r. -

I n t r e r u p t ă pr i n m o a r t e a a u t o r u l u i şi r e m a s ă într'o s t a r e
a ş a d e p u ţ i n p r e g ă t i t ă , l u c r a r e a d e f a ţ ă işi justifică t o t u ş i
p u b l i c a r e a p r i n i n t e r e s u l o b i e c t u l u i şi p r i n e x a c t i t a t e a n o
tiţelor. D e altmintrelea se a d r e s e a z ă la i n d u l g e n ţ a c e t i
t o r u l u i .
V o c a b u l a r u l a r e m u l t e l a c u n e , intre el şi t e x t u l I t i n e r a
rului sunt uneori contraziceri. A ș a d. e. lipsesc in V o c a
b u l a r u r m ă t o a r e l e c u v i n t e istriene a r ă t a t e in Itinerar: 5ur,
coale, c o m u n ă , clin, cred, credință, escu, s u m şi t o a t ă c o n
 – I I –

j u g a r e a lui a f a r ă d e p e r s o a n a a t r e i a e, / r i d , p a r , ola,
stanţă, v a c h , vlaski. P e d e altă p a r t e t r e b u e s c privite c a
erori d e i n d r e p t a t c ă t e v a d i f t o n g ă r i d i n o in o a c u p r i n s e
in V o c a b u l a r . L i m b a r o m ă n ă - i s t r i a n ă , c a şi a n o a s t r ă , o
b i c i n u e ş t e d i f t o n g a r e a lui e i n t o n a t in ea, d. e. p e d e a p s a ,
creasta, etc. P e l ă n g ă a c e a s t a a r e şi d i f t o n g a r e a p r o p r i e
a lui a in oa, d. e. g o a r d , păcoat, ioaróă. I n s e o a c c e n t u a t
n u s e d i f t o n g e a z ă in oa, ci r e m ă n e s i m p l u , d. e. nopte, sore,
/ o m e , e t c . T r e b u e d a r şi i n V o c a b u l a r la c u v ă n t u l m o r t
s ă s e z i c ă m o r t ă in l o c d e m o a r t ă , c u m e a c o l o , a s e m e n e a
d e m ő o c ă in l o c d e d e m b o a c ă şi codă , cod e in l o c d e c o a d ă ,
c o a d e . – In textul Itinerarului t r e b u e s c i n d r e p t a t e u r m ă
t o a r e l e erori: in j o s u l p a g i n e i 3 2 s ă s e c i t e a s c a câr e-le in
l o c d e câre-el; la n o t a d e p e p a g . 3 7 tecimic in loc d e
r e c m i k c , la p a g . 4 I crosnele in l o c d e c r o s n e i e ; c u v e n t u l
f a r u m d e la p a g . 4 2 a Itinerarului e s t e scris in V o c a b u l a r
ă a / ă m l .

O r t o g r a f i a căr ţii n u e s t e a a u t o r u l u i ei, c a r e n u a j u n

s e s e ă n c ă a şi p u n e in l u c r a r e p r o i e c t e l e s a l e grafi ce. E
s e n ţ a a c e s t o r a e r ă d e a i n t r o d u c e litere d e o s e b i t e p e n t r u
o, î, şi l m u i a t , d e s c o p e r i n d u - s e şi t u r n ă n d u - s e tipur i n o u e .
In lipsa n o u e l o r f o r m e , s u b s c r i s u l a trebuit s ă s e ţină d e
o r t o g r a f i a obicin uită in c e l e m a i m u l t e cărţi şi j u r n a l e d i n
R o m ă n i a .

T r a d u c e r e a g e r m a n ă a c u v i n t e l o r d i n V o c a b u l a r e s t e
a d ă o g a t ă d e editor. O d a t ă c u p u b l i c a r e a d e faţă a m c r e
zut d e cuviinţă a f a c e şi o ediţie d e o s e b i t ă p e n t r u G e r
m a n i a . S c r i e r i l e r e l a t i v e la noi, c u c a r e s a i n a v u ţ i t l i t e
ratura acestei ţeri (Diez, Miklosich, S c h u c h a r d t , Mussafia,
R . R o e s l e r ) c e r e a u u n p a s d e intălnire şi d i n p a r t e a n o a s t r ă .
N u p o t cità insă p e D . R o b e r t R o e s l e r fără a i n d r e p t ă
şi aici, p r e c u m a m f ă c u t - o şi in A u g s b . A / / g e m e i n e Z e i t u n g ,
o e r o a r e d i n c a r t e a D - s a l e R o m i n i s c h e S t u d i e m . I n m u l t e
p a s a g e a le a c e s t o r studii D . R o e s l e r critică intr'un m o d
c a m v i u a r t i c o l u l r e l a t i v l a R o m ă n i a d i n S t a a t s l e x i k o n
Rottec u n d W e l c k e r şi m i l a t r i b u e mie. D e c l i n a c e a s t ă
 – I I I –

o n o a r e . A r t i c o l u l e s t e al r e p o s a t u l u i m e u tată. E l r e
s u m ă , şi nici c ă p u t e a s ă f a c ă a l t a p e n t r u u n l e x i c o n e n
c i p l o p e d i c , ştiinţa n o a s t r ă istorică in anul, in c a r e a fost
scris (1863). D e atunci i n c o a c e s a deşteptat critica; „ e
xaltările patrio tice“ ( R o e s l e r , p a g . 6 9 ) n u s e m a i a d m i t
fără control, i n p r o p r i a n o a s t r ă literatur ă s a p r o d u s o
r e a c ţ i u n e in fol osul căutării n e p r e v e n i t e a a d e v ă r u l u i . C e r
cetările D - l u i R o e s l e r , v e n i t e m a i p e u r m ă , v o r c o n t r i b u i
d e s i g u r şi e l e fie d i r e c t fie i n d i r e c t s p r e l ă m u r i r e a m u l
t o r i n t r e b ă r i i n t u n e c a t e d i n I s t o r i a R o m ă n ă . C u a t ă t m a i
m u l t n e p a r e r ă u d e t o n u l p a s i o n a t , in c a r e s u n t scrise,
şi d a c ă primilor scriitori ai unei literaturi r e n ă s c ă n d e le
e r à p o a t e iertată e x a g e r a r e a patriotică, d e la m a t u r i t a t e a
ştiinţei a p u s e n e e r a m in d r e p t a a ş t e p t a , i m p r e u n ă c u m ă
s u r a a d e v ă r u l u i , d i g n i t a t e a judecăţii.
Bucureşti, Aprilie 1 8 7 4 .
T i t u M a i o r e s c u .
I T I N E R A R I N I S T R I A .

I u n i e şi Iulie 1 8 5 7 .
- ， ， ，
 L u n i la 7 or e s e a r a in 2 2 I u n i e ( 1 8 5 7 ) a m p u r c e s u c u
diliginţa din Triest spre Pisino. L a o /, o r ă dai de S a
linele d e m a r e , şi d u p ă altă /, oră d e alte Saline d e m a r e
l ă n g ă satul M u g g i e , p e c a r e ă n s ă p o p o r u l ilu c h i a m ă M u i e .
L a 9 o a r e și * / o a m a j u n s u in C a p o d'Istria, u n u opidu
c u căi atăt d e ănguste, incăt n u p o t u sta d o u e trăsuri a l ă
turea. E r à n o a p t e şi n ' a m p u t u t u visità n i m i c u . I n c e a m a i
b u n ă ospetarie, u n d e intrai p e n t r u c ă t e v a m i n u t e s p r e a - m i
s t ă m p e r ă setea, n u aflai d e c ă t trei p o p i catolici şi u n u m i
r e a n u , d e ş e r t ă n d u p a h a r e pline c u v i n u r o ș u d e Istria, p e
care-lu c u n o s c e a m din Triest. U n u biletu d e r e c o m e n d a ţ i
u n e ce a v e a m cătră părintele p o p a B e r t o n z e l a p u c a s e a r e
m ă n è uitatu in portofoliu; u i t a s e m şi n u m e l e părintelui, şi
aşa a m eșitu fără a face cunoscinţă cu acesti buni părinţi.
P o a t e nici n u le-ar fi p ă r u t u b i n e a s e v e d e t u r b u r a ţ i d e
cătră u u u străinu in p l ă c u t a lor o c u p a ţ i u n e in via D o m n u
lui. – L a 1 2 */, d u p ă m e g u l n o p ţ e i a m ajunsu la a 2-a
staţiune, la B u j e , p e o b o r r a d i n cele m a i tari, ce i n c e p u s e
a sufla d e 2 ore. – L a 3 o r e și */, a m a j u n s u la a 3 - i a
staţiune Visinada. E r à qioa albă de o j u m ă t a t e de oră. –
L a 6 ore ajunserămu in Pisino.
- 1
 2 3 I u n i e .

C u toate că suprafaţa p ă m ă n t u l u i n u infăţişează decăt

erupturi ori scuipături vulcanice, locurile și cele d e p a r t a t e
d e m a r e , spre mijlocul Istriei, s u n t b i n e cultivate, m a i ales
d e la V i s i n a d a și d e la C o r a i b a inainte s p r e P i s i n u
şi de la Pisinu inainte căt se vede cu ochii p ă n ă spre
dealurile d e s p r e V a l e a Arsei. P r i n mijlocul petrelor ce a c o
p e r u p ă m ă n t u l pretutindinea se v ă d u toate spiţele de grănaţe:
o r q u , g r ă u ( g o l a n u şi flocosu), secară, p o r u m b u , fasole, c a r
tofi, cănepă, in valea Scropedi a m văqutu chiar şi arişca
m a t u r ă ce se seceră ori se coseà. Intre g r ă n e e r a u u n e l e
foarte frumoase. Viile se cultivă ca in Italia. Viţele sunt
a r b o r i groși și inalţi, c ă r o r a d r e p t p r o p t ă le s e r v e s c e altu
a r b o r u . A c e ş t i arbori, d e care s u n t r ă q i m a t e viţele, s u n t
m a i toţi jugastri; nici m i - a d u c u a m i n t e s ă fi v ă q u t u a l ţ i
arbori decăt jugastri lăngă viţe. Viţele f o r m e a z ă u n u șiru
l u n g u şi continuu, fiindcă fiecare viţă e p r i n s ă c u o p a r t e
din r a m i i sei d e viţa dinapoi, şi c u cealaltă p a r t e d e r a m u d e
viţa dinaintea sa. In acestu m o d u facu o catenă necurmată.
D i s t a n ţ a d e la o viţă la alta e o r d i n a r m i n t e ca d e 1 0 p a l
m e d o m n e s c i ; ear spaciul dintre n n u șiru d e viţe şi altul
e d e trei şi p a t r u ori m a i m a r e , şi s e m i n a t u c u g r ă u , secară,
p o r u m b u , orqu etc. Adese-ori in fiecare intrespaciu de aceste
e altă s e m i n ă t u r ă , d e es. intre cele d i n t ă i d o u e şire d e
viţe e grău, in următorul intrespaciu e p o r u m b u , fasole ori
cartofi, apoi s e c a r ă ori orqu. C ' u n u c u v ă n t u : tot a c e a ţ e a
r i n ă e u s a t ă ca vie, ca p o m e t u , ca g r ă d i n ă d e l e g u m i , c a
c ă m p u de grănaţe. – D a r s ă ne i n t u r n ă m u la ale noastre.
I n d a t ă ce a m a j u n s u la Pisino, m ' a m d u s u la D . C e g
nar, officiantu la telegrafu, cătră care e r a m r e c o m e n d a t u de
D . Bleiweiss; d u p ă aceea a m fostu la primul neguţitoru din
 3

Pisino, la D . C a m u s , căruia f u s e s e m r e c o m e n d a t u d e D .
S c a r a m a n g ă . F u i r e c e p u t u in sănul familiei D - l u i C a m u s
c u t o a t ă cordialitatea. L a p a t r u o r e d u p ă p r ă n q u m e r s e i
cu D . C e g n a r la satul Zareci, * , de oară departe de P i
sino. P r e o t u l locului n e r e c e p ú bine. A i c i se incinse intre
noi dispută d e s p r e originea R o m a n i l o r istriani. P r e o t u l s l o
v e n u pretindeà morţiş, că n'au fostu m a i mulţi decăt sunt
astăqi, că n u se perdu, că sunt tenaci in conservarea l i m
bei lor, c ă in casele lor n u v o r b e s c u altă l i m b ă p ă n ă n u
i n c e p u a u m b l a in scoală, u n d e i n v a ţ ă l i m b a croatico-ilirică.
C ' u n u c u v ă n t u : c ă R o m ă n i i istrieni a u f o s t u .d e c ă n d a u
v e n i t u tot a c o l o u n d e se m a i află şi astăqi, şi c ă s u n t v e
netici in locurile aceste. C u m c ă n u s a r ţine d e vechii l o
cuitori ai Istriei, d e p e t i m p u l R o m a n i l o r , ori c ă cel p u
ţin n u sunt m a i vechi in Istria decăt Serbii, Croaţii, S e r b o
D a l m a ţ i i , aleg á u n u d o c u m e n t u d i n a n u l 1 3 2 5 , scrisu in
l i m b a latină, in c e a g e r m a n ă şi c e a croatico-serbică, in
a c e a s t ă din u r m ă c u alfabetul glagoriticu, prin c a r e d o c u
m e n t u se regulă limiţii Istriei peste totu, şi in parte şi
h o t a r u l satelor d e la locul C e p i c i ( C e p i c h ) şi in c a r e D o m
n u l acestoru sate, alu satelor u n d e v e d e m u astăqi p e R o
m ă n i i Istriani, qice, c ă elu e constrinsu a d i m i t e p e l o c u i
t o r i i a c e s t o r s a t e , d a c ă n u li s e v o r d a o r i a s e m n ă și l o r
pămănturi”). D e u n d e incheia preotul, că locuitorii satelor
d e l ă n g ă lacul Cepici, ca unii c e la inceputul secolului 1 4
n u a v e a u p ă m ă n t u r i , n u p u t e a u fi v e n i ţ i d e m u l t i n l o c u

“) P r e o t u l m i - a a r ă t a t u a c e s t u d o c u m e n t u in arch i v u l Slavilor d e s p r e m e a
dă-qi, d i n a n u l 1852. S u b t itula a c e a s t a : A r k i v , z a p o v e s t n i k u j u g o s
l o v a n s k u , k n j i g a II. 1852. Citat ul d o c u m e n t u e p u b l i c a t u aci n u m a i i n
l i m b a slavonică; e a r d e s p r e e s e m p l a r u l cel u latinu şi c e l u g e r m a n u n u - m i
p u t u s p u n e n i m i c u .
1 *
4

rile aceste. E a r căt p e n t r u epoca, c ă n d s ă fi v e n i t u acesti

R o m ă n i aici, p r e o t u l d i n Z a r e c i qiceà, c ă p o a t e s ă fie a d u ş i
aici din D a c i a T r a i a n a d e Tatarii, c a r e in secul. 13. f u
găriră p e rege le B e l a * ) şi a v u r ă o bătălie m a r e d i n s u s d e
F i u m e , d u p ă c u m qice preotul, la locul n u m i t u p ă n ă a s
tăqi G r o b n i c u , c e v a să qică locu d e ingropăciune, d e i n
m o r m ă n t a r e , p e n t r u c ă acolo se i n g r o p a r ă cei căquţi in
a c e a bătălie; și fiindcă şi la lacul Cepici, l ă n g ă B e r d o , s e
află u n u satu G r o b n i c (pe c h a r t e G r o b n i c o ) , – a d a o s e p o p a
– se v e d e c ă R o m ă u i i cei aduşi d e T a t a r i l ă n g ă F i u m e
a u trecutu p e u r m ă la valea riuleţului A r s a şi a u a d u s u
c u sine şi n u m e l e G r o b n i c şi l'au a p p l i c a t u la locul u n d e
s a u a ş ş e q a t u l ă n g ă C e p i c i !
C u această ipotesă uşurică, fundată n u m a i p e e t i m o l o
gia n u m e l u i G r o b n i c d e l ă n g ă F i u m e şi p e i m p r e j u r a r e a , c ă
a c e a s t ă n u m i r e se află şi l ă n g ă Cepi ci, a p ă r ă preotul p ă r e
r e a sa, că R o m ă n i i s u n t veniţi m a i tărqiu in V a l e a A r s e i .
M a i a d a o s e in fine, c ă d a c ă ace şti R o m ă n i a r u fi d i n vechii
locuitori ai Istriei, a r u a v è şi ei v r e u n u s a t u c u n u m e r o
m ă n e S C u .

E a t ă p e scurtu a r g u m e n t e l e b u n u l u i S l o v e n u , a r g u m e n t e
pure negative. Indeşertu i - a m p u s u intrebări ca aceste :
a) C e a u d e v e n i t u Volochii, c a r e d u p ă Nistor, celu
m a i v e c h i u cronistu rusu, a u b ă t u t u p e cei d i n t ă i Slavi ce
a u v e n i t u la D u n ă r . p e d r e a p t a Tisei in jos, și d e s p r e care
S c h l o e z e r , editorul şi c o m e n t a t o r u l lui Nistor, qice c ă d u p ă
i n s e m n a r e a c u v ă n t u l u i V o l o c h l a R u ș i a r fi s ă fie u n u p o
p u l u d e origine r o m a n ă , a n u m e R o m ă n i i , d a r c ă n u c r e d e

") O r p e K u n L a s z l ó ? S u b t acesta a u venitu Tatari in 1285. (Veqi V a l v a

sor, IV, Lib. X V sect. 34).
 5

c ă a c e s t u p o p u l u , R o m ă n i i n o ș t r i , s ă fi f o s t u a t u n c i ( s e c u l .
I V ,V . ori V I . ) a ş a d e tari?
b) U n d e s u n t Vlachii, d e l a cari Croaţii a u c u p r i n s u
c ea m a i m a r e p a r t e a ţerei lor şi D a l m a ţ i a , c ă r o r le-a u
stipulat u drepturi, susţinute p ă n ă in seculul 17, cari m a i
inainte a v e a u in părţile aceste B a n a t u l lor şi d e la car i
ducele Crovaţilor a luatu titula de B a n u , cuvăntu r o m ă n i t u
i n f o r m a a c e a s t a ?

c) P e n t r u ce Slavii d e m e a q ă - q i s u c e s c u n u m e l e V l a c h ,
V l o c h , V o l o c h , Vlasi, U l a c h , L a c h , L a s i etc., d i c ă n d u aci
c ă se d ă păstorilor, aci celor d e biserică orientale etc., c ă n d
ei sciu toţi, c ă acestu c u v ă n t u in origine n u i n s e a m n ă a l t u
c e v a decăt: R o m a n u , Italianu, L a t i n u ? .
d) P e n t r u ce c u istoria in m ă n ă n u se iau p e u r m a
acestui n u m e , i n c e p ă n d u din A g r a m p ă n ă la m a r e la M o r l a c h i ,
cari ori c ă s u n t R o m a n i negri, a d e c ă M a u r o - V l a c h i , d e u n d e
s ă s e fie f o r m a t u c u v ă n t u l M o r l a c h u , ori c ă s u n t R o m a n i
d e la m a r e ( m o r j e - v l a c h i = m o r l a c h i ) , și cari atăt d u p ă d i a
conul Dioclea ce insuşi a fostu m o r l a c h u și qice că M o r
lachii ca toţi V a l a c h i i s u n t origin e lati nă, că t şi d u p ă T o m
masini , episcopul d e C i t t à - n u o v a , c a r e scri se in a n u l 1 6 5 0
şi car e qice pag . 5 1 5 : „ I M o r l a c h i c h e s o n o nel C a r s o
h a n n o u n a lingua d a p e r s è ( a d e c ă c a r e n u e nic i „ s c h i a v a “
n i c i „italiana“), la q u a l e in molti v o c a b u l i e s i m i l e alla l a
tina ( n u all italiana, ci alla latina)?*)

*) Inainte d e aces te v o r b e n u m e s c e cetăţile c e s e ţinu d e P i n g u e n t e , a p o i

cele d i n C a r s o , şi a d a o g e : U s a n s i i n d e f f e r e n t e m e n t e d u e lingue, s c h i a v a
e d italiana, m a nei castelli p i u l'italiana, e la c h i a v a di fuori c o n t i n u a . “
a p o i v i n e locul d e M o r l a c h i i d i n C a r s u . E a r cetăţile ori o p i d e l e d i n
C a r s o le c h i a m ă a ş a – p a g . 5 1 5 – L a n i s c h i e , R a c c i a v a s , B e r g o j a z , D a n a ,
S o t t o r a s p o , T e r s t e n i c o , Brest, P r a p o r u c h i e , P o d g a c e h c e , etc.
 e) P e n t r u ce n u c a u t ă in I r e n e o dell a C r o c e „ H i s
toria di T r i e s t e “ (tipărită in 1 6 9 7 ) L i b . I V c. V I I p a g .
3 3 4 u n d e qice: „ U n altra m e m o r i a antica, d e g n a d ' o s s e r v a
„ z i o n e n o n m i n o r e delle già a d d o t t e antichită r o m a n e , o s s e r
„ v o in alcuni p o p u l i a d d i m a n d a t i c o m u n e m e n t e chichi (cici)
„habitanti nelleville d ' O p c h i e n a (Op cina), T r i b a c h i a n o ( T r i
„ b a c i a n o ) e G r o p a d a situate nel t eritorio d i Trieste s o p r a
„il M o n t e , cinque miglia (1/, mil. geograf) distante dalla
„città verso G r e c o , ed in molti altri villaggi aspettanti a
„Castelnuovo nel C a r s o giurisdizione degli illustrissimi S i g
„nori C o n t i Petazzi, quali oltre l'Idioma S l a v o c o m u n e a
„ t u t t o il C a r s o , u s a n o u n p r o p r i o e p a r t i c o l a r e c o n s i m i l e al
„ V a l a c c o , intracci ato c o n diverse p a r o l e e vocaboli latini
„ c o m e sco rgesi dal l'ingiu nti e d a bel studio qui d a m e r e
„feriti.... I nostri chichi a d d i m a n d a n s i nel p r o p r i o l i n g u a g
„ g i o R u m e r i ( R u m e n i ) . . . .
„ P a r o l e e v o c a b o l i usitatii d a C h i c h i : A m b l a c u D o m
„ n o ( D o m n u ) – a m b u l a c u m D o m i n o ; a m b l a c u D r a c o ( d r a
„ c u ) – a m b u l a c n m D r a c o n e ( D i a b o l o ) ; B o u – b o s ; b e r b a z
„(barbaţi) – h o m o ( h o m i n e s , viri); basilica ( b a s e r e c a ) – b a s o
„lica *); C a r g n a (carna c u m qicu şi astăqi in V a l d a r s a ) –
„ c a r n e ; cassa – c a s a ; cass (c așu) – c a s e u s ; c o m p a n a –
„ c a m p a n a ; c o p r a (şi c o a p r a ) – c a p r a ” ) ; D omicilio ( d o m i
„ c i l i u ) – d o m i c i l i u m ; Filie m a – m i a Figlie; f orzin ( f o r c i n ) –
„ forceps; fizori m a (ficiori m e i ) – m i e i figliu oli; fratogli-ma
„(fratele m e u ) – m i e i fratell i; M a t r e - m a t e r ; m u g l i e r a ( m u

") S e v e d e erore, căci cei din Valdarsa d i c u și astăqi B a s e r e c a .

” ) S e v e d e erore, p e n t r u c ă şi astăqi in V a l d a r s a d i c u c a p r a şi ţ a p u . P o a t e
c ă I r e n e o a voitu s ă r e p r e s e n t e p r o n u n c i a p o p u l a r e , c ă d u p ă c e venii in
S u s n i e v i z z a , m ă c o n v i n s e i c ă aceşti R o m ă n i o m u l ţ i m e d e a le p r o n u n ţ a
c a 0 a 0 r c a a u n g u r e s c u .
 7

„iere) – m o g l i e ; P a t r e – p a d r e ; p u i n e ( p â i n e ) – p a n e ; S o
„rore – Soror; V i n o (vinu, şi m a i de crequtu viru, c u m
„ q i c u și astăqi in V a l d a r s a ) ; U r a o v a ( u n a o i e ) – u n a ovis.“
f) In deşert i - a m u adaosu, că Croaţii p e aşa numiţii
S e r b o - D a l m a t i n i ( S e r b o - D a l m a t i n s k i ) acolo şi aici in Istria
ii n u m e s c u i n b a t j o c u r ă V l a c h i , şi a t ă t a c e ş t i a , c ă t şi R o
m a n i i din V a l d a r s a b a t j o c o r e s c u p e C r o a ţ i Besiaci, a d e c ă
fugari, fugitori, d e u n d e se v e d e intre ei ura, n ă s c u t ă fără
i n d o i a l ă d i n r e s b e l e l e c e a u a v u t u i n t r e s i n e .

g) C ă căt p e n t r u locuri, ce a u n u m a i n u m i r i slavice,

afară d e a c e a c ă şi acesta e u n u a r g u m e n t u negativu, n o i p u
t e m u a d u c e e s e m p l e n u m i r i l e din R o m ă n i a şi M o l d a v i a , u n d e
cu toate că a u fostu R o m a n i i totdeauna precumpănitori, t o
tuși și astăqi s u n t n u m i r i l e slavice d e locuri foarte adese , din
caus ă, c ă d u p ă b a r b a r i ei cei d'intăi a u o r g a n i s a t u u n u statu
poli ticu și bisericescu, c a D o m n i ai Da ciei, şi a u f ă c u t u i m
părţ irea politică, – in l i m b a lor s a u scrisu d i p l o m e l e d o m
nesci, i n l i m b a lor s a făcutu liturgia p ă n ă inaint e d e 2 0 0
de ani. E a t ă u n u e s e m p l u de o ţară, u n d e n u e picioru de Slavu,
şi c u t o a t e a c e s t e n u m i r i slavice. N u e d a r d e m i r a r e c ă şi
in Istria e așa, u n d e R o m ă n u l n a r e nimicu alu seu, decăt aerul,
a p a şi petrele, u n d e r o m ă n e s c e v o r b e s c e n u m a i intre 4 p ă
reţi, u n d e c h i a r şi n u m e l e d e R o m a n u ce-lu a v e a p ă n ă d ă u
năqi, l a lăsatu in graţia străinului. -

I n deșert toate aceste și altele in r e s t i m p u d e 3 ore,

căt ţină c o n v e r s a ţ i u n e a : Părintele r e m a s e intr'alesale, c u m c ă
R o m ă n i i i s t r i a n i s u n t d e c ă n d c u d o c u m e n t u l d i n a n u l 1 3 2 5
tot atăţi căţi e r a u a t u n c i şi c ă n u se p o t u desnaţionaliză !
M i - a m a d u s u a m i n t e ce o b s e r v a s e m şi la alţi Sloveni,
p r e c u m şi c e - m i o b s e r v a s e p r o f e s o r u l Z h i s h m a n in Triest,
că toţi preoţii sloveni sunt panslaviști in inţelesul acela, că
 8

n u v ă d u din v e c h i m e p r i n locurile aceste d e c ă t Slavi, ă n c ă

d inaintea R o m a n i l o r , şi c ă şi a c u m p e toţi v o r u a-i face
S l a v i c h i a r u n d e n u s e m a i v o r b e s c e s l a v o n e s c e . I n a d e
v ă r u in s t ă r u i r e a lor d e a a f f i r m ă , c ă R o m a n i i d i n V a l d a r
s a n u se desnaţionaliză, c ă s u n t tenaci, m i s a p ă r u t u a
v e d è o p ă r e r e d e reu, c ă n u se stinseră t o ţ i “ R o m ă n i i .
V e n i n d u v o r b a d e articlul eşitu in N r i . 1 – 2 ai j u r n a
lului „D'Istria“ in a n u l 1 8 4 6 , preotul m i arătâ a c e s t u a r
ticulu in „ Z o r a D a l m a t i n s k u “ *) din acelu a n u t r a d u s u in l i m
b a croatică. F i i n d c ă n u a v e a m c u m i n e p r o b e l e d e l i m b a
r o m a n o - i s t r i a n ă , a m c e r u t u jurnalul d a l m a t i n u , ca s ă - m i c o
p i e z u acele p r o b e , şi m i - l u d e d e a-lu d u c e c u m i n e la P i s i
no. T o t aci aflai, c ă a u t o r u l articlului, A n t o n i e K o v a c i , e
astăqi chiar P o d e s t ă in P i s i n o și c ă acesta la c o m p u n e r e a
articlului fusese ajutatu d e Micetici, * ) atunci j u n e studiante
in Pisino, R o m ă n u din V a l d a r s a , a n u m e din B e r d o , a c u m c o
o p e r a t o r u (capelanu) in Castva. * ) D e s c o p e r i r e a , c ă D . C o v a c i
e P o d e s t à in Pisino, u n d e m ă aflu, m ă u m p l u d e bucurie.
M ă desparţii d e părintele, c a r e c u toată via n o a s t r ă d i s
p u t ă implinise foarte b i n e cuviinţele ospitalităţii, ăi dedei
o s u g a r ă d e t a b a c u turcescu, p e c a r e o p u s e b i n e s p r e a o
ţine d e suvenire, şi m ă inturnai la Pisino.
2 4 I u n i e .

M e r c u r i d e d e m i n e a ţ a mersei la D . C a m u s , r u g ă n d u - l u
ă m e f a c ă c u n o s c u t u c u D . P o d e s t a . T r i m i s e i n d a t ă s ă i n

“) Z o r a D a l m a t i n s k u , 1 8 4 6 , N o , 1 9 – 2 0 . I n N o . 2 0 s e m a i a f l ă şi u n u a r
ticulu intitulatu: „ O b i c a j i k o d M o r l a k a h D a l m a c i i , “ p a g . 1 5 3 – 1 5 6 .
“ ) Micetici scriu şi d i c u Croatii; e a r R o m ă n i i istriani q i c u M i c e t i şi M i
cetiti şi Micetity, d i n c a r e Slavi i f ă c u r ă M i c e t i c h o r Micetitsch .
“ ) C o o p e r a t o r q i c u Slavo-croatii; e a r R o m ă n i i q i c u C a p e l a n u . L a C a s t v a
R o m a n i i dicu C a s t ă u şi C a s t a v u , d e u n d e ceilalţi făcură Castva.
 9

trebe, d a c ă e a c a s ă și d e n e r e c e p e . R e s p u n s u l fu, c ă v a v e n i
insuşi, şi in a d e v ă r u v e n i p e s t e p uţin. E a t ă - m ă in faţă c u
a u t o r u l artic lului , ce p e n t r u R o m ă n i i D a c i e i traiane fu d e s
coperitorul u n u i n o u m e m b r u alu naţiunii romano-ori entali.
N u - ş i putea esprime bucuria ce sănţeà v e q ă n d u u n u R o
m ă n u din D a c i a , şi a n u m e c ă v i n e c u s c o p u d e a se i n f o r
m ă in faţa locului despre această frăntură de R o m a n i in
a g o n i e . D e și, p r e c u m m ă r t u r i s i şi p r e c u m a r a t ă n u m e l e
(Kovaci), d e orig ine slavon ă, ar ătâ ă n s ă u n u in teresu foart e
viu p e n t r u R o m ă n i şi p r o m i s e c ă - m i v a s u b m i n i s t r à t o t u
ce-i v a sta in p u t e r e s p r e a - m i a j u n g e scopul. M i - a s p u s u ,
c u ce b u c u r i e a u r e c e p u t u toţi Italieni i scirea d e s p r e e s i s
tinţa R o m a n i l o r din Istria, m a i a l e s faţă cu tendinţele S l a
vi lor d e a slaviză t o t u și t o a t e c e s e a p r o p i e d e m a r e a a
dr iatică, incăt n u se m u l ţ u m e s c u a d a Triestului origine
sl avică, ci c a u t ă s ă recăstige S l a v i l o r şi V e n e ţ i a şi a l t e
le m a i departe, – tendinţe, c e D . C o v a c i u le r e p r o b ă tare.
C o n v e r s a ţ i u n e a aceasta era in cancelaria D . C a m u s ,
și t o c m a i i n c e p u s e m a intrebà, d a c ă n u v i n u in P i s i n o o a
m e n i din V a l e a A r s e i , c ă n d D . C o v a c i u a r u n c ă n d u ochii p e
fereastră, s t r i g â : „ E c c o l o ! “ și d e s c h i q ă n d u uşa, c h i ă m â p e
u n u l in casă. E r a u n u b a r b a t u d e statură m a i jos d e m i j
locie, ă n s ă bine făcutu, indesatu, p e p t o s u şi spătosu, viu
şi voiosu, pălitu tare in n e g r u , c a p u l r o t u n d u , fruntea lată,
increţită. F ă r ă c e a m a i m i c ă p ă s a r e salutâ p e D . C a m u s
și C o v a c i u in l i m b a croatico-slavică. Aceştia ăi spuseră, că
e u ă n c ă s u n t d e ai lor, şi s ă v o r b e a s c ă c u m i n e in l i m b a
lor. Istrianul se uitâ cătva la mine, d e d e din c a p u şi e a r
se inturnâ cătră cei ce-lu c h i e m a s e r ă , r e i n c e p ă n d u croatica.
E u i l u i n t r e b a i a t u n c i :
„ D e c e n u v o r b e s c i in l i m b a v o a s t r ă ? “
1 0

E l u : „ I n l i m b a n o s t r ă ? “ (o puru).
Şi c u ace asta stet e m u t u . Price pui, c ă n u m a inţelesu p e d e
p l i n u şi intreb ai p e D . C o v a c i u , ce v e r b u a u p e n t r u „ p a r l a r e ? “
( N o i c o n v e r s a m u italie nesce, p e n t r u c ă C a m u s n u c u n o s c e a d e c ă t
italiana şi slovena). D a r istrianul inţelegea italiana *) şi m ă
i n f o r m â i n d a t ă :

„ N o i p a r l a r e
C o v a c i u .
A c u m r e p e t u
„ D e ce n u c u
c u t o n u nasalu) „ d
Istrianul: „ C u
se face oa). C i r e s
E u . „ I o sciu
„ m e a . “
q i c e m u cuvintu“, c e e a ce intări şi D .
intrebarea:
v ă n t a ţ i “ (eu p r o n u n ţ a i c a noi, a d e c ă e
e ce n u cuvăntaţi i n l i m b a v o a s t r ă “ ?
cire (cine) cuvintà in l i m b a n o s t r ă ? (o n u
ci l i m b a nostră?“
l i m b a voastră, o c u n o s c u c ă e şi l i m b a
-

Istrianul: „ B i r e (bine) c ă sciţi, c u v i n t ă m u “ .

E u . „ D i n ce satu eşti?,
V o r b a satu n u o inţelese. M ă intorsei cătră D. Covaciu,
i n t r e b ă n d u , ce e s p r e s i u n e a u p e n t r u villaggio și i m i respunse,
c ă n u scie s ă a i b ă e s p r e s i u n e proprie, d e c ă t c ă n u m e s c u s a
tul c u n u m e l e seu. * ) Intreba i d a r p e Istrianul m a i incolo
„ N u m - a i inţeles?“
V ă q u i , că nici aceasta n u o pricepe, şi e a r r u g a i p e
D . C o v a c i u , ce e s p r e s i u n e a u p e n t r u capisce, şi-mi qise, c ă
şi ei a u tot acestu v e r b u . * )

") M ă c o n v i n s e i m a i p e u r m ă in Susnievizza, c ă foarte m u l ţ i dintre cei m a r i ,

c h i a r şi dintre copilandri, c u n o s c u italica, m a i ales c a r e a v u r ă o c u p a
ţiuni p e la Pola, şi p e s t e tot p e m a r g i n e a m ă r e i , o r a u ş e q u t u m a i m u l t
p r i n Pisino.
“ ) P e u r m ă aflai in S u s n i e v i z z a , c ă dicu Salisce, d a r m a i m u l t c o m m u n a .
“ ) I n S u s n i e v i z z a aflai, c ă a u doi verbi: c a p e s c u şi intendescu, m a i d e s n u
m a i t e n d e s c u (intendere, intender). M ' a m u m i r a t u m u l t , c ă d e şi q i c u
 1 1

P r i n u r m a r e s c h i m b a i intrebarea, q i c ă n d u :
„ N u m ă c a p e s c i ? “
Istriauul. „ C e qiceţi?“
E u . „ D e - u n d e e s c i ? “
Istri anul st ete c ă t v a c u g e t ă n d u , p e u r m ă repeţi elu i n
t r e b a r e a : „ D e n d e e s c u ? “ ( u se p r o n u n ţ ă tot-deauna).
E u . „ A ş a , d e n d e esci ? “
Istr. „ E u e s c u din (se qice și di, d e ) – e u e s c u d i n
G r á d i g n e . “
E u . „ M e r g i astăqi a c a s ă ? “
E a r a statu; p e u r m ă a disu: „ A s t ă q i m e r g u . “ *)
A p o i ăi qisei: „ E u viru ( vin u) la voi m â r e ( m ă n e ) . “
L a care istria nul r e s p u n s e : „ b i r e “ (bine).
D i n toate a m culesu, c ă n u v o r b e s c u b u c u r o ş i l i m b a
lor i n d a t ă ce s e af lă intre stră ini , a d e c ă intre o a m e n i d e
altă naţiune, c ă n d in casele lor ferească D - q e u să v o r b e a s
i n a l t ă l i m b ă .
C a u s e l e c e - m i a d u s e D . C o v a c i u s p re esplicarea a c e s
tui faptu, se r e d u c e à m a i m u l t la a c e a s t a : c ă sciindu acesti
R o m ă n i c ă al ţii afară d e ei n u le c u n o s c u l i m b a lor, „ s a u
„ i n v ă ţ a t u a v orbi in altă limbă , a n u m e in c e a c r o a t o - s l a
„vică, pe care o sciu toţi in partea orientală şi căţiva d i n
„ p a r t e a septentrională a Istriei i n ţ e l e g ă n d u şi m e q u l Istriei,
„ v a să qică in c e a m a i m a r e p a r t e a Istriei.“ E u o lăsai

t e n d e s c u , tendesci, in a 3-a p e r s o a n ă singul. şi p l u r a l e n u q i c u t e n

d e s c u or t e n d u , ci tendè, – n u in i m p e r f , ci in pres. D e aci s'ar v e d è ,
i c ă a c e s t u v e r b u e a d o p t a t u d e la Italiani tărqiu, şi in m i c u l p o p u l u n u
s a p u t u t u n a t u r a l i z ă . A i c i a r m a i fi d e c e r c e t a t u , i n c e e p o c ă Italianii
a u p r e c u m p ă n i t u in Istria? s u b V e n e ţ i a n i ? D e c e p ă n ă i n a i n t e d e 3 0
a n i c h i a r şi Itali anii d e l ă n g ă m a r e , toţi f ă c e a u p e a u a v ?
") S e c o n j u g ă : m e r g u , m eri, m e r e , m e r g e m u şi m e r e m u , mereţi, m e r g u ; p r i n
u r m a r e in a d o u a p e r s o a n ă s i n g u l a r e n u se dice m e r g i , ci m e r i , şi d e
a c e e a stete ă ntăi p e g ă n d u r i .
1 2

intratăta, că totul e u n u inveţiu, deşi cu o oară d u p ă

a c e a s t a intălnindu tot p e a c e s t u Istrianu in cale, și la 3
d u p ă m i a q ă - q i e a r p e elu și ă n c ă p e altul tot d i n G r a d i g n e ,
m e c o n v i n s e i , c ă c u c e a m a i m a r e b u c u r i ă s t e t e r ă l o c u l u i
şi m ă s a l u t a r ă „ b u r a q i “ = b u n a qi. L a intălnirea d e d u p ă
m e a q ă - q i celu c u c a r e m ă c u n o s c u s e m d e d i m i n e a ţ ă , i m i
p r e s e n t â elu p e colegul s e u „ ă n c ă şi cestu c u v i n t a Vlaski,*)
„și tot din G r a d i g n e . “ L e plăcea a sta de v o r b ă cu mine,
și intrebăndu-i, d e ce la C a m u s in cancelariă s e fereau a
vorbi r o m ă n e s c e ? ( l e - a m o b s e r v a t u d e atătea ori, să n u m a i
q i c ă V l a s k i , ci r o m ă n e s c u , – r o m ă n e s c e , şi s e s u p u s e r ă ) , t o
tul ce a m p u t u t u scoate din g u r a lor, eră: „ c ă ceia n u
sciu c u v i n t a c u noi.“ E u intrai in părere, c ă fiindcă n u
m e l e d e Vlach, ce Croaţii d a u i n b a t j o c u r ă D a l m a t o - S e r
bilor, e ruşinosu, ei d e rușine n u v o r b e s c u l i m b a lor intre
străni.*)
D . C o v a c i u se ţină d e p r o m i s ă . A b e a m ă inturnai
a c a s ă d e la D . C a m u s , şi ă n c ă inainte d e m e a q ă - q i v e n i
şi-mi a d u s e r e n u m i t u l s e u articlu eșitu in N - r i i 1 – 2 ai j u r
nalului „L'Istria“ a n u l p r i m u 1 8 4 6 , p r e c u m şi u n u a r t i
culu, s a u m a i b i n e c a p e t u l u n u i articulu eșitu in n u m i t u l
j u r n a l u in a n u l 1 8 5 2 din a g e r a p a n ă a D o m n u l u i d e F r a n
ceschi, care in acestu c a p e t u d e articulu a p ă r a c a u s a R o
m ă n i l o r istriani c u o căldură, c e și eșitu d e la u n u R o m ă n u
d i n D a c i a l u i T r a i a n u a r fi f ă c u t u m a r e i m p r e s i u n e . L e s e

“) Ist rian ii a u p e r d u t u f o r m a r o m ă n e a s c ă a n t i c ă in e s c u la adiep tive; ei

di cu: „io c u v i n t u V l a s k i , cr oaţki“ . C ă n d v o r b i n d u in l i m b a n o a s t r ă a u d u
că te u n u c u v ă n t u l atinu, c a r e s e a m ă n a c u alt ul italianu, e a r Istrianii
n u - l u au, i n d a t ă ii a u d i : i sta-i, o r a cesta-i ita lia nski, o r m a i d e s u : t a
l i a n s k i .
“) In S u s n i e v i z z a m ' a m c o n v i n s u altfeliu. V e q i m a i j o s u discursul c u P a
r o h u l d i n S u s n i e v i z z a .
 1 3
r ă m u i m p r e u n ă acestu articulu*). A p o i veni v o r b a la Sajevici
c u p r o b e l e d a t e d e elu in “ N o v i c e g o s p o d a r s k i & “ şi e u o b
servai, c ă d u p ă c o n s e m n a ţ i u n e a d e v o r b e romăno-istriane,
c e m i - o d e d e ă n c ă la L u b i a n a D r . B l e w e i s s , e l u n u c r e d u
s ă sciă r o m ă n e s c e . D . C o v a c i u m i - a s p u s u , c ă in a d e v ă r u
Saj evici n u c u n o a s c e li mba, ci a scris u ce i-au s p u s u alţii.
D e altă p a r t e i m i r e c o m e n d a tar e p e C a p e l l a n u l Micetity,
ace la ca re c o o p e r a s e la articului din „L'Istria“ N o . 1 – 2 ,
1 8 4 6 , și care a c u m se află in C a s t v a (Căstău, C ă s t ă v u qicu
R o m ă n i i din Istria), n u d e p a r t e d e calea c e d u c e la F i u m e .
E a r d i n t r e locuitorii d i n V a l d a r s a i m i r e c o m m e n d â p e b ă
trănul S c r o b e , P o d e s t ă ( j u p ă n u ) d e Susnievizza, acela d e la
care părintele Sajevici a d u n a s e p r o b e l e d e l i m b a r o m ă n o - i s
triană, şi p e c a r e acestu p r e o t u n u sciu d e ce ilu fece o m u
invăţatu, c ă n d elu bietul a b i a p u t e a s e m n ă nisce t r ă s u r e c u
condeiul spre a-şi subscrie numele, pe care-lu divinau n u m a i
cei ce-lu cunosceau. Ă n s ă in celelalte, ca ţeranu neinvăţatu,
e r ă foarte d e ş t e p t u şi c u esperiinţă. C u m u l t ă c ă l d u r ă m ă i n
d e m n â D . C o v a c i u a m e r g e la F i u m e , u n d e se află D . d e
F r a n c e s c h i , autorul articlului d e c a r e v o r b i s e m m a i sus, c a
la unul, ce, d u p ă D r . K a n d l e r , s a o c u p a t u m a i m u l t d e
c ăt toţi I strianii c u l i m b a r o m ă n ă .
M e r c u r i 2 4 I u n i e s a r a .

I n t u r n ă n d u - m e de la D . C a m u s , u n d e – ca să m ă
e s p r i m u in l i m b a d e V a l d a r s a – m e r i n d a i şi astăqi, c ă
*) Articul ul (intitulatu sull e v a r i e p o p o l a z i o n i del l'Istria) se află in N-rii 5 0
5 1 d i n a n u l 1 8 5 2 . L a L u c i a n i in A l b o n a in 5 Iulie cetii şi p e c e l u d ' i n
tăi, c a m i n t u n e c o s u ; p e M o r l a c h i nu-i ţine d e R o m a n i . -

Alţi articuli inter esanţ i s u n t in „ Istri a“ d i n 1 8 4 6 , N-rii 1 3 – 1 4 et sqq.

S a g g i o di dialetti istriani, di Trieste, di Rovigno. In N-rii 1 6 – 1 7 d ă
altul altă p r o b ă d e dialectul R o v i g n a n u , d a r c e a d'intăi m a i a p r o a p e d e
n o i . N - r i i 2 - 2 ,
d e F r a n c e s c h i d e s p r e Castellieri şi r e s p u n s u l lui K a n d l e r ,
1 4

tră s a r ă m ă visitâ a m i c u l C o v a c i u din n o u și-mi a d u s e

u n u m a n u s c r i p t u alu seu, ă n c ă d i n a n u l 1 8 4 6 , in c a r e
erau probele d e l i m b ă eşite in N-rii 1 – 2 ai jurnalului
„L' Istria“, c o n c e p t u l acestui articulu, a p o i o c o n s e m n a ţ i u
n e d e c u v i n t e r o m ă n o - i s t r i a n e şi o i n c e r c a r e d e a p u n e
in o r d i n e f o r m e l e d e conjugaţiuni, declinaţiunile p r o n u
m e l o r și c o m p a r a ţ i u n i l e adieptivelor, O incercare i n c e p u t ă
şi necontinuată, dar de m a r e preţu. Fiindcă D . Covaciu,
nici c u Valdarsenii, nici c u m i n e n u v o r b e a r o m ă n e s
c e , s e v e d e c ă p r e a p u ţ i n v a fi s c i i n d u d i n l i m b a a c e a s t a ,
şi p o a t e c ă şi i n c e r c a r e a i n c e p u t u l u i o p e r a t u l u i d e m a i s u s
l a făcutu i m p r e u n ă c u Micetity, c e e a ce a j u n g ă n d u la C ă s
t ă u v o i u află d e la acesta. C u toate aceste o p e r a t u l m i - e
d e m a r e preţu, c ă cel p u ţ i n d u p ă elu poţi cercetà şi j u
d e c ă d e s p r e f o r m e l e l i m b e i in faţa locului. C o n v e r s a r e a se
invărti şi a c u m a s u p r a tendinţelor c e se v ă d u la Slavi d e a
slaviză t o t u ş i p r e t u t i n d e n e a , a s u p r a literaturei r o m ă n e s c i in
D a c i a T r a i a n ă , a s u p r a celor c e a u scrisu d e s p r e Istria, și
intre alţii i m i r e c o m e n d â foarte m u l t p e D . K a n d l e r , p e
c a r e nu-lu a f l a s e m u in Triestu. D r . K a n d l e r erà r e d a p t o
torul jurnalului „L'Istria,“ care astăqi n u m a i esiste.
C u o c a s i u n e a a c e a s t a D . C o v a c i u i m i c o m u n i c â t r i s t a
scire, c ă a m i c u l n o s t r u in spe, invăţatul P o d e s t ă alu c o m u
nei Susnievizza, bietul Scrobe, era m o r t u d e o lună, c e a ce
m a i inainte c u c ă t e v a o a r e n u sciuse! S c i r e a f u p e n t r u
m i n e c a m d e s c u r a j ă t o a r e , c ă c i d e la a c e s t u o m u , c a r e stete
p r o f e s o r u p ă r i n t e l u i S a j e v i c i d e l a B e r ș e c , a r fi i n v ă ţ a t u c u
m u l t m a i u ș o r u invăţăcelul r o m ă n u , d e p r i n s u in arta d e a
c o m p a r ă l i m b e . C u t o a t e a c e s t e a m i c u l C o v a c i u m ă c o n
solâ c u asecurarea, c ă P r e o t u l din S u s n i e v i z z a i m i v a a r a t ă
p e vre unul dintre locuitori m a i desceptu, c u care s ă m ă
 1 5

inţelegu. D u p ă trei ore m e lăsâ D . Covaciu, oferindu-m

d e s u v e n i r e a t ă t articulii cei d o i d e cari v o r b i i m a i sus, c ă t
și m a n u s c r i p t u l c u incercarea d e a o r d i nă f o r m a c o n j u g a
ţiunilor. E u ilu i n d e m n a m u s ă c o n t i n u e studiul acesta, p e
care-lu i n c e p u s e in anii 1 8 4 5 – 4 6 şi a cărui i n t r e r u m p e r e
lipsesce pe R o m ă n i de unu m a r e bine; elu se escusâ, a d u
c ă n d u m a i m u l t e circustanţe, care-lu i m p i e d e c a r ă și-lu d e s
gustară, a d ă o g ă n d u , c ă a c u m , d a c ă chiar R o m ă n i i s e o c u p ă
d e V a l d a r s a , m a n u s c r i p t u l s e u p r e c u m şi m i c u l p o p o r u d i n
V a l d a r s a s e a f l ă i n m ă n e m a i b u n e .

J o i i n 2 5 I u n i e .

R e c u l e g ă n d u toate, căte a u q i s e m şi c u n o s c u s e m p ă n ă
aci d e s p r e starea lucrurilor in V a l d a r s a , m ă con vi nsei, c ă
A l b o n a , u n d e a m cele m a i b u n e r e c o m e n d a ţ i u n i , n u e
locul, u n d e s ă m ă a ş e q u şi d e u n d e s ă - m i d i r e g u e s c u r
siunile. A l b o n a r e m ă n e c u a d e v ă r a t u p e n t r u m i n e u n u
p u n t u c u a t ă t a m a i i m p o r t a n t e , c u c ă t n u d e p a r t e d e a c o l o
se află c o m u n a or c a t u n u l S c h i t a z z a v e r S c h i t a c c i a * ) i m
p o p o r a t ă c u R o m ă n i ce m a i v o r b e s c u r o m ă n e s c e c a in V a l
da rsa, și care c o m u n ă n u figurează c a l oc u r o m ă n e s c u nici
in c h a r t a etnogr afică a D o m n u l u i C z ö r n i g , nici in c o n
s e m n a ţ i u n i l e ce m i s e d e d e r ă din cancelaria statistică a
ministeriului de comerciu in Viena, ănsă meqiu puntul
p e n t r u c e r c e t ă r i l e m e l e m i s e p ă r u a fi S u s n i e v i z z a ,
c o m u n a cea m a i n u m e r o a s ă și m a i a d u n a t ă . D e c i s e i d a r
a m ă așeqà in Susnievizza, in dosul lacului Cepici, a m ă
repeqi m a i p e u r m ă la A l b o n a , spre a cercetă Schitazza

“) P ă r i n t e l e Ierala, p a r o c h u l d e la B e r d o , u n d e ş e q u i in 2 9 , i m i s p u s e c ă
cei din A l b o n a n u m e s c u p e cei d i n S c h i t a z z a M o r l a c h i . E a r u n u a r g u
m e n t u , c a M o r l a c h i i s u n t R o m ă n i .
1 6

a a p u c à a p o i calea s p r e F i u m e p e la F i a n o n a , a face o v i
sită părintelui S a j e v i c i in B e r s e c şi a m e r g e p ă n ă la V o
losca, a m ă a b a t e aici din calea F i u m e i s p r e stinga, s p r e
a m e r g e la C a s t a u , p a r o c h i a c e a m a r e c u 5 Capelani, i n
tre cari u n u l e Micetity, a m ă consultă c u acestu p r e o t u
june, s i n g u r u l r o m ă n u i n v ă ţ a t u din V a l d a r s a , a m e r g e i m
p r e u n ă – d e se v a p u t e – in p ă m ă n t u l Cicilor, u n d e in c o
m u n a J é a n e se m a i află R o m ă n i , şi a c o n t i n u ă p e u r m ă
calea la F i u m e , s p r e a face c u n o s c i n ţ ă c u a m i c u l R o m ă n i
lor D . d e Franceschi. P e c ă n d f ă c e a m acestu p l a n u d e
călătorie, intrâ la m i n e D . C o v a c i u , c a r e se u n i intru toate
c u i d e i l e m e l e . E l u i m i a d u s e ă n c ă u n u a r t i c u l u s c r i s u d e

D r . K a n d l e r și eși tu in J u r n a l u l s e u l'Istria in a n u l 1 8 4 8 .
A c e s t u articulu c e a r c ă a face p e Italiani s ă creadă, că p e n
tru c u n o s c i n ţ a l i m b e i italiane, şi chiar a celei latine, e d e
lipsă studiului l i m b e i r o m ă n e din D a c i a , o ideă, p e c a r e şi
D . R u s c a l l o V e g e z z i la T u r i n u se s t u d e s c e a o populariză.
P e u r m ă t r e c ă n d u la originea R o m a n i l o r Istriani, o b s e r v a i
c ă d u p ă căt p o t u j u d e c ă p ă n ă a c u m , acesti R o m ă n i n u p o t u
fi n u m a i o r u p t u r ă d e p o p u l u dintre R o m ă n i i D a c i e i lui T r a
ianu, a v ă n d u p e d e o p a r t e foarte m u l t e cuvinte, m o d u l ă r i
şi deturnături d e v o r b e c o m u n e n u m a i lor şi M a c e d o - şi T e
s a l o - R o m ă n i l o r , p r e c u m : p r o n u n c i a r e a lui l inainte d e i c a
italianul gl, a r u n c a r e a u n u i s u n e t u inaintea lui r, c ă n d
acesta incepe cuvăntul (îrpa=piatra, dela ripa, î r d u = r i d u
t), p r o n u n c i a r e a lui a u ca a v & , m u ş a t u p r o f r u m o s u ,
usuarea verbilor ajutători & ; ear de altă parte altele proprie
lor şi u n o r R o m ă n i din D a c i a traiană, p r e c u m : d e a s a
s c h i m b a r e a lui n in r, c a M o ţ i i i n A r d e a l u , c a M o l d o
venii, & .
D . C o v a c i u observâ, c ă inainte d e 3 0 a n i c h i a r şi
 1 7

Italianii din Istria d e p e m a r g i n e a A d r i a t i c e i p r o n u n c i a u

p e a u c a av. M a i incolo i m i observâ, c ă in p a r t e a Istriei
spre m e a q ă - q i , c ă t r ă P a r e n z o și O r s e r o , a r fi f ostu m a i d e
m u l t A l b a n e s i , cari astăqi s u n t slavizaţi, şi d e aci m a i s p r e
m e a q ă - n o a p t e , s p r e G i m i n o , S e r b o - D a l m a t i n i ( de aceia, p e
c a r i C r o a ţ i i ii n u m e s c u V l a c h i ) , m i s e p a r e a d u ş i d e V e n e
ţiani, cari a s e m i n e a s u n t contopiţi astăqi c u Croaţii I s
triei. T o t d e o d a t ă D . C o v a c i u i m i a r ă t â c o n c e p t u l u n u i o p e
r a t u f ă c u t u d e D - s a şi alţii p e n t r u c h a r t a D - l u i C z ö r n i g , in
c a r e intre alt ele e r a şi a c e a s t ă o b s e r v a ţ i u n e : „ C ă t p e n t r u
R o m ă n i i ( W a l a c h e n ) din insula V e g l i a , n e lipsescu c u t o
t u l i n f o r m a ţ i u n i l e . “ S ă fie o a r e R o m ă n i i n V e g l i a ? A c e a s t ă
insulă e intre C a n a l e della M o r l a c c a d e oparte, şi C a r n e r i
d e altă parte, v a s ă qică a p r o a p e d e M o r l a c h i .
L a 3 / , după meaqă-qi plecai spre Valdarsa. D e la
P i s i n o la V a l d a r s a d u c e u n u d r u m u foarte b u n u . V ă i l e şi
poalele dealurilor a u o vegetaţiune, p e c ar e in a c e s t u p ă
m ă n t u p e s t e tot s t e r p u ai p u t e - o n u m i l u c s o a s ă ; chiar c u l
m e l e s u n t investite c u p ă d u r i m a i d ese. D a r i n d a t ă ce a j u n g i
p e virful m o n t a n e l o r , d e p e cari ai a scobor i s p r e V a l d a r s a ,
ţi se p r e s i n t ă ochilor s p r e resăritu şi m e a z ă - n o a p t e icoane
c u totul contrare. O liniă d e m o n t a n e , i n c e p ă n d u d e la F i a
n o n a și d i r e g ă n d u - s e s p r e m e a q ă - n o a p t e , se face d i n c e in c e tot
m a i c ă r u n t ă , v e g e t a ţ i u n e a d i s p a r e d i n ce in ce m a i m u l t , şi d a c ă
d e la F i a n o n a p ă n ă in dosul lacului C e p i c i m a i v e q i căte o
g r u p ă d e c a s e i n f u n d a t e p r i n c r e p ă t u r e şi ripe, a p o i d e a c o l o in
sus s p r e m e a q ă - n o a p t e chiar poalele a c e s to r m o n t a n e jos in
vale n u s u n t alt c e v a d e c ă t ripe, surpăture, pietre d e pietr e,
c a c ă n d a r u fi n u d e m u l t v o m i t e d i n c u p t o a r e l e c e l e v u l c a n i c e
ale p ă m ă n t u l u i , locuri seci, arse, printre cari a b e a intreve qi
ici colo căte u n u s p i n u doi, ă n s ă atăt d e rari şi mici, inc ăt
 1 8

n u s c h i m b ă n i m i c s a u foarte p u ţ i n in coloritul figu rei c e

lei triste. D e aceste ripe se v ă d u a n i n a t e ca d e u n u p ă
ret e n a t u r a l u nisce c a t u n e ori g r u p e d e case, u n e l e m a i
des e, altele resi pite, care d u p ă c h a r t a c e o a v e a m u i n a i n
t ea ochilor şi d u p ă c u m s p u n e à c o n d u c ă t o r u l , e r a u c o m m u
n e l e Iessenovizza, V i l l a - n u o v a , S u s n i e v i z z a şi L e t t a y *).
D e a s u p r a m o r m a n e l o r d e peatră, d e c a r e s u n t a c ă ţ a t e n u
mitele g r u p e de case, locul se face puţintel m a i șesu,
u n d e m a i e o a r e c a r e v e g e t a ţ i u n e ; d a r d e o d a t ă terenul se
ridică r e p e d e in sus. A c e s t a e m u n t e l e , a cărui c e a m a i
inaltă c u l m e se c h i a m ă M o n t e - m a g g i o r e , d e p e alu cărui
v ă r v u d i m i n e a ţ a inainte d e resărita soarelui, d a c ă e seninu,
( d u p ă c u m s p u n e a c o n d u c ă t o r u l m e u din P i s i n o intr'unu
dialep t u italianu, ale c ă r u i g r a m a t i c ă şi v o c a b u l a r i u n u
l e - a m v ă q u t u ăncă), se vede in dreapta p ă n ă la Veneţia,
c ' u n u o c h i a n u b u n u s e v e d e insaşi V e n e ţ i a şi c h i a r şi
A n c o n a d e cealaltă p a r t e , in s t ă n g a v e q i D a l m a ţ i a şi ţ e
r e l e c o n t e r m i n e , C a r n e r i , V e g l i a ș. c. l.
O a r u n c ă t u r ă d e o c h i u d e p e d e a l u r i l e d e s p r e B e l l a y ,
a s u p r a g r u p e l o r d e c a s e d e c a r e vorbii şi a s u p r a m u n t e
lui M a g g i o r e c u celelalte m o n t a n e şi m o r m a n e d e p e a t r ă d e
la poalele lui, m ă l u m i n â d e o d a t ă a s u p r a puntului, p e c a
re-lu d e s b ă t u i m a i b i n e d e o o a r ă c u invăţatul p r e o t u d e
la Zareci, c u b r a v u l S l a v i s t u W u l c i c i , ca r e ţinea morţ iş,
c ă R o m ă n i i din V a l d a r s a s u n t şi astăqi căţi a u fostu d i n

") N u e d e m i r a r e , c ă R o m ă n i i , adăpos tiţi d e a c e s t e r ipe, uita ră şi c u v ă n

tul peatră, şi-lu supplinire c u ripă. R o m ă n i i istria ni p e a t r a o n u m e s c u
ripă; ci fiindcă ei c a şi ceilalţi R o m ă n i d i n D a c i a A u r e l i a n ă , i m i t ă n d u
p e Greci, c u car i și p i n t r e cari a u p e t r e c u t u atăţi seculi, n u p o t u p r o
n u n ţ ă p e r d e la i n c e p u t u l cuvinte lor, ci v o c a l a u r m ă t o a r e o p u n u i n a
inte, m o d i f i c ă n d u - o i n t r ' u n u s u n e t u g u t u r a l u , c e n u e nici a, nici ă, nici e
c u r a t u , ripa o p r o n u n ţ ă EpIITE, B d e la i n c e p u t u a b ă t u t u s p r e e l a r g u .
 1 9

v e c h i m e , c ă n u n u m a i n u se desnaţionaliză, ci c ă ă n c ă şi
alţii d i n vecinătate i n v a ţ ă l i m b a lor, și-mi n u m i s e u n u satu,
a l u cărui n u m e l ' a m uitatu şi ai c ă r u i locuitori d e o r i
g i n e s l a v i c ă a r fi i n c e p u t u a u i t ă l i m b a l o r ! P u s ă ţ i u n e a
g e o g r a f i c ă a locului d e m i n t e s i n g u r ă a c e a s t ă ipotesă, şi a r a t ă
invederat, că d a c ă m a i esistu astăqi R o m ă n i in d o s u l lacului
Cepici, in faţa m u n t e l u i M a g g i o r e , c a u s a e păretele n a t u r a l e
f o r m a t u d e poalele acestui m u n t e , care a d a t u aci R o m ă n i
lor a d ă p o s t u , a s e c u r ă n d u - i d e la s p a t e şi s e p a r ă n d u - i celu
p u ţ i n in p a r t e a a c e a s t a d e c o n t a p t u l n e m e d i a t u c u Slavii.
C o m b i n ă n d u scirile istorice, ce n e lasară T o m a s i n i și
I r e n e o d e l l a C r o c e , c a R o m ă n i i locuitori ai m u n t e l u i C a r
su, dela M o n t e - M a g g i o r e in ainte s p r e m e a q ă - n o a p t e și a p u s u
se intindeau p e t i m p n l lor p ă n ă la 1 m i l u geogr. şi j u m ă
tate a p r o a p e d e Triestu, a p o i faptul c ă u r m e d e i d i o
tismi r o m ă n o - i s t r i a n i se aflau la Italianii istriani d e p e
ţ e r m u l adriaticu p ă n ă in g e n e r a ţ i u n e a p e n u l t i m ă , d e e s e m
p l u datina d e a p r o n u n ţ ă p e a u c a av, – a p o i c ă l o c u i t o
rii a d u ş i d e V e n e ţ i a n i din D a l m a ţ i a in p a r t e a d e s p r e m . d.
a Istriei, de cătră locuitorii Slavi se n u m i r ă Vlachi, şi c.
l., c u p u s e ţ i u n e a g e o g r a f i c ă a R o m ă n i l o r d i n V a l d a r s a , e i n
v e d e r a t u c ă l ă s ă n d u la o p a r t e i n t r e b a r e a d e s p r e o r i g i n e a
R o m ă n i l o r in Istria peste tot, desnaţionalizarea lor a u r m a t u
i n c e p ă n d u d e la M a r e a A d r i a t i c ă s p r e m . n., d e v e n i n d u
cei d e p e m a r g i n e a m ă r e i Italiani, cei m a i d i n intrul ţ e
rei Slavi, şi s c ă p ă n d u din ei n u m a i o frăntură la poalele
m u n t e l u i M a g g i o r e , a cărui coaste d e s p r e m . q. seci, s t e r p e
și repeqi n u se p u t u r ă i m p o p u l ă d e o a m e n i . A c e s t u m u n t e
d e d e R o m a n i l o r u n u p r o p u n n a c u l ce-i a s e c u r à d e la s p a t e
și d e c a r e r e ] e m ă n d u - s e p u t u r ă i n t u r n a peptul cătră ini
m i c u spre a se a p ă r ă din p a r t e a ceealaltă. E i c o a n a a c e
2 *
 2 0

lui o s t a ș u b r a v u , c a r e d u p ă ce l u p t ă n d u - s e b ă r b ă t e s c e a
p e r d u t u toate puseţiunile militare, r u p t u d e c ă t r ă soţii se
d e a r m e , s e t r a g e i n a p o i a p ă r ă n d u - s e d e i n i m i c u l c e - l u i m
i m p r e s u r ă d e toate laturile, p ă n ă c e d ă d e u n u arbore,
d e o p e a t r ă m a r e , s a u d e u n u a l t u m u r u n a t u r a l e ,
s u b t alu cărui s c u t u a s e c u r a t u d e o
parte , ţine in
frău p e ini micul ce n u - l u m a i p o a t e a t a c ă d e toate l a t u
rile. S u p t aceast ă i c o a n ă m i se p resintâ m i c u l p o p o r u
d i n V a l d a r s a ; s u b t a c e s t u c h i p u m i se r e p r o d u s e şi
m i s e d e s t i n s e i n a i n t e a o c h i l o r t o a t ă i s t o r i a R o m ă n i
lor d e d o u e m i i d e a n i i n c o a c e , d e c ă n d s e a d u s e r ă cele
d'intăi colonii r o m a n e dincoace de Adria, care intinqăn
d u s e n e c o n t e n i t m a i ă n t ă i p e litorele m ă r e i , d u p ă a c e e a
m a i i n i n t r u i n t r i u n g h i u l iliricu şi p e u r m ă p e s t e D u n ă r e
s p r e m . n. şi resăritu, in cursu de 4 0 0 de ani f o r m a r ă
p o p o r u l r o m ă n u , a c ă r u i a esistenţă p ă n ă astăqi in locurile
u n d e l'au străplantatu cei d'intăi colonizatori, e u n u m i
r a c u l u , c a r e c u t o a t e a c e s t e esistă ă n c ă , a d e v ă r a t u i n t r e
Istru, m a r e a N e a g r ă , m a r e a A l b ă şi A d r i a n u m a i in insule
risipite, ă n s ă c o m p a c t u in D a c i a lui T r a i a n u . Istoria R o
m a n i l o r in tot teritorul indicatu aci, i n c e p ă n d u d e la A d r i a
tica p ă n ă la N i s t r u , se r e p r o d u c e in m i n i a t u r ă in icoană,
s u b care m i se presintâ p o p o r a ş u l din V a l d a r s a . M a i m u l t ,
m a i puţin, p r e t u t i n d e n e a aceeași luptă, aceleaşi pericule,
aceeaşi scăpare.
C u f u n d a t u in aceste i m p r e s i u n i a j u n s e i la P a s şi m ă
scoborii r e p e d e la Bellay, c a r e n u e altceva d e c ă t o curte
in c are se află casele d o m i n i u l u i Principelui A u e r s p e r g , i n
locuite n u m a i d e a d m i n i s t r a t o r u l acestui d o m i n i u D . G l a s c u ,
cătră care a v e a m o r e c o m m e n d a ţ i u n e d e la ginerele s e u d i n
Pisino. Inainte d e a m ă decide p e n t r u S u s n i e v i z z a , era v o r b a
 2 1

să m ă aşşequ c u locuinţa in aceste case şi să facu d e aici

e s c u r s i u n i l e m e l e , u n u p l a n u p e c a r e – c u m i n s e m n a i m a i
s u s- l' am – s c h i m b a t u . I n t r ă n d u in curte, aflai, că D . G l a
se r n u era acasă, d e d e i scrisoarea , recusai m u l ţ e m i n d u
in vi ta r e a f ă c u t ă d e a m a i ș e d è și, i m p i n s u d e n e r ă b d a
re a d e a m ă v e d e căt m a i c u r ă n d u in mijlocul R o m ă
nilor, m ă pusei in trăsură şi peste /, d e o a r ă m ă v ă
q ui in casa P a r o c h u l u i d e Susnievizza. F ă r ă nici o r e
c o m m e n d a ţ i u n e intrai in c a s ă şi m ă p r e s e n t a i c e r ă n d u a fi
r e c e p u t u p e n t r u 4 – 5 dile, s p u n ă n d u s c o p u l călătoriei m e l e .
S. sa părintele C a n c i c i ( K a n ă i ă ) , fiind c a m m a l a t u , infipse
ochii sei cei m i c i albastri a s u p r a m e a şi se p ă r e a a
s t r ă m b ă d i n n a s u ; d a r il i n d u l c i i c u c i t a r e a c ă t o r v a e s e m
ple d e ospitalitate patriarcală din Bibliă. S. sa se sculâ şi
v ă q ă n d u p e fereastră trăsurica c ' u n u calu c u c a r e v e n i s e m ,
m a i eşi la l u m i n ă c u o dificultate, c ă n'ar a v è f ă n u p e n t r u
ca lu şi ş o p r o n u p e n t r u trăsură. Ilu allinai şi d e s p r e aceasta
s p u n ă n d u - i , c ă nici calul nici t r ă s u r a n u s u n t ale mele, şi
a d ă o g ă n d u , că d a c ă in b a u l ă – R o m ă n i i is tr. n u m e s c u g i a
m a n t a n u l o r c u f e r u l b a u l a c a I t a l i a n i i – d a c ă i n b a u l ă

n'aşi a v è lucruri d e g r e u t a t e d e 4 5 f u n q i şi ă n c ă o tasca,

m a ș i p u t è qice că călătorescu ca u n u apostolu. F ă r ă s ă
m a i a d ă s t u r e s p u n s u , m ă a d r e s a i c ă t r ă u n u s e r v i t o r u c e n e
ascultase discursul, p e care fără indoială n u - l u inţelesese, fi
i n d u in l i m b a g e r m a n ă . -

–
Esci r u m e r u ? (de şi s c i a m u c ă acestu c u v ă n t u e
uitatu aici d e mult).
Servitorul: „ N u capescu ce qici“
– Sciu că voi v ă c h e m a ţ i a c m o c e a Vlachi, dar t y a
tyli vostri se c h i a m a u rumeri. V i r a cu m i r e la caroţă, n e c a
a d d u c e m u o b a u l a i n c a s ă . “
2 2

C u toate c ă ei n u qicu a d d u c u , ci d u c u şi portu , c e e a

ce n u s c i a m u ăn c ă , t ă n ă r u l tot m a priceput u, a a l e r g a t u
s i n g u r u l a t r ă s u r ă şi a a d d u s u lucr urile in ca să . Pă rintele
i m i d e d e c a m e r a destinată p e n t r u oaspeţi, d e cari se află
p e la toa te casele parochiali, și m ă așșeqai i n n o u a m e a
locuinţă. E r a 6 ore şi /.. Indată ce m ă spălai şi m ă
i m b r ă c a i , eşii in c o m m u n ă şi v ă q ă n d u căţi-va paşi peste cale
o a m e n i a d u n a ţ i in c u r t e a u n e i case, intrai in mijlocul lor
salutăndu-i: B u r a sara, o m i r i buri ( b u n a sara, o a m e n i buni)!
U n i i r e s p u n s e r ă „ b u r a sara,“ alţii „ d o b r a v e c e r a “ *) şi
se a d u n a r ă c u toţii i m p r e j u r u l m e u . E r a c a s a lui M i h u I u r
m a n , p o d e s t ă celu d e a c u m a Susnievizzei, d a r aflai in data,
c ă ei n u qicu podestă, ci Potestatu d e C o m m u n a ; ” ) c e m i se
p a r e c u m u l t m a i b i n e r o m ă n i t u , c ă cel p u ţ i n e f ă c u t u d e g e n u
b ă r b ă t e s c u şi se p o a t e applică m a i b i n e b a r b a t u l u i c e e ă n tăiul
C o m m u n e i , d e c ă t P o d e s t ă la Italiani. D o i din cei d e faţă se v ă q u
s e r ă c u G r a d i g n a n i i , c u cari v o r b i s e m in P i s i n o , şi s p u s e s e r ă c e
lorlalţi, c ă a v e n i t u u n u l d i n t r ' u n u p a e s u d e l a r g u ( d i n
tr'o ţară departe. N ' a u nici „ ţ a r ă “ , nici „ d e p a r t e “ in i n ţ e l e
sul nostru) şi c u v i n t a ca noi. Alţii q i c e au din „ R o m ă n i a “ ,
alţii d i n „ p a e s u r o m ă n e s c u , “ alţii „ r o m a n s k i “ , fiindcă e u
s p u s e s e m G r a d i g n a n i l o r că patria m e a se c h i a m a R o m ă n i a ,
p a e s u r o m ă n e s c u . V a să qică n u e r a m d e tot n e c u n o s c u t u
a c e s t o r b u n i ţerani. I n p u ţ i n e m i n u t e se i m p l ă c u r t e a d e
o a m e n i . -

E u i n t r e b a m , c u m se c h i a m ă c u t a r e lucru, şi d a c ă le

“) R o m ă n i i d e aici, c u toate c ă q i c u „ b u r a qi,“ „ b u r a n o p t e , “ „ b u r a c o a l e “

( b u n a cale), s a u d e s v é ţ a t u a q i c e „ b u r a s a r a “ şi q i c u m a i n u m a i „ d o
b r a v e c e r a . “

“ ) C u v ă n t u l s a t u n u e c u n o s c u t u , d a r d i c u altu c u v ă n t u slavicu, v a s , ă n s ă
e tot a ș a d e p o p u l a r u și c u v é n t u l C o m m u n a .
 2 3

d i c e a m c ă şi la noi se dice aşa, se b u c u r a u : „ Ş i la v o i ?

b r a v o . “
P e u r m ă i n c e p u r ă a m ă i n t r e b ă ei : c u t a r e l u c r u c u m
se c h i a m ă la voi? Ş i d a c ă n u m i r e a e r a c a şi a lor,
unii băteau in p a l m e de bucuriă , qicănd: „stessi (ştessi,
şteşi, ştesso) şi la noi, br avo, b r a v o “ *) or: „tot ura“ – tot
una. In fine incepură şi pruncii şi p r u n c e l e a m ă intrebă
d e s p r e diverse lucruri c u m se c h i a m ă . S e m i r a u toţi, c ă n d le
s p u n e a m că a m venitu n u m a i ca să a u d u in faţa locului l i m b a
şi să v ă d u u s a n ţ e l e lor. M ă i n t r e b a u c u m s u n t lucrurile p e
la noi, c u m e paesul, d a c ă s u n t gori ( m u n ţ i n u c u n o s c u )
ca p e la ei şi ă r p e (petre, ripe), şi d a c ă s e f a c e p e la noi
viptu, ciuda și b u r u ” ) ( m u l t u şi b u n u ) , şi m a i ales d a c ă şi
la n o i broai dele (viţele) s u f e r e d e e p i d e m i a c e d e 4 – 5 a n i
le-a stricatu fruptul studinţelor lor. B a r b a ţ i şi m u e r i , f e
ciori şi fete, n u s u n t sfioşi, v e n i a u c u toată i n c r e d e r e a ş i - m i
d a u m ă r a ( m ă n a ) şi m ă i n t r e b a u . O fetiţă m u ş a t ă ( f r u m o a
să) ca d e 1 2 ani a potestatului c o m m u n e i , a n u m e L u c i a , m ă
intrebâ d e s u n t insuratu și d a c ă nu, să m e insoru la ei!
C a o a m e n i simpl i ce rar e s u in l u m e a m a r e , se m i r a u d e
o m u l ţ i m e d e lucruri c e v e d e a u la m i n e .
E r à 9 ore trecute, i n o p t a s e bine, c ă n d a b i a m é p u t u i
) Ăntăi credeam, că acestu „bravo“ e cunoscutul bravo, bravi italienescu,
d a r d u p ă ce o b s e r v a i c ă n u toţi p r o n u n ţ ă b r a v o , ci cei m a i m u l ţ i p r a v o ,
p r e c u m d i c u toţi Slavii d e p e aici, m ' a m indoitu, d a c ă e r o m ă n u o r s l a
vicul p r a v o . -

) V i p t u n u m e s c u in g e n e r e tr aiul, şi s p e c i a l m i n t e c e q i c u M o l d o v e n i i p ă
nele, şi noi ceilalţi bucatel e, a d e c ă toate g r ă n a ţ e l e d e s t i n a t e p e n t r u v i p
tul o m e n e s c u . M u l t u , c a a di eptivu, p r e c u m şi p u ţ i n u , le p e r d u r ă , şi m a i
esistu a m ă n d o u e n u m a i in a d v e r b e l e m a i m u n t (pe l d e r e g u l ă i n a i n t e
d e altă c o n s o n a n t ă ilu lasă afară: c o a d = c a l d u , o a b u = a l b u ; aici in m a i
m u l t , l se p a r e c ă l'ai audi, d a r e s a m i n ă n d u bine, v e d i c ă d i c u m a i
m u n t u ) , şi m a i p u ț i n . I n cele-alte, in l o c u d e m u l t u se a j j u t ă c u c i u d a
(ciuda de omiri m u l ţ i o a m e n i ) , şi in l o c u d e p u ţ i n u c u zalek.
2 4

s m u l g e d i n t r e e i , c ă a r u fi ș e d u t u t o a t ă n o a p t e a d e v o r b ă .
I n fine le qisei, c ă ş e d u „ c i u d a d e qile“ intre ei, ş i - m i luai
sara b u n ă d u p ă datina lor: „ D o m n u cu voi, bura nopte.“ E i
r e s p u n s e r ă a s e m e n e a : „ D o m n u l şi c u voi, b u r a n o p t e , “ d a r
i n t r a u q i i şi c ă t e u n u , B o h u şi c u voi.“
S e inţelege de sine că eu f ă c e a m p r o p a g a n d ă in contra
s l a v i s m u l u i l i m b e i lor, şi nu-i s u f e r e a m a qice v o r b e s l a
vice, u n d e s c i a m u c ă a u şi altu c u v ă n t u b u n u . D e m i r a r e ănsă,
c ă n u c o n c e d e a u c a c u v i n t e l e s l a v i c e d i n l i m b a l o r a r u fi c u v i n t e

croatice or slavice, ci ţineau m o r t i ş u că s u n t Vlachi, deşi la

C r o a ţ i ă n c ă e a ș a o r ş t e s s o , c u m q i c u ei. Ş i d a c ă p r o n u n ţ a m u e u
c ă t e u n u c u v ă n t u b u n u r o m ă n e s c u , p e c a r e n u - l u a u ei, i n d a t ă
qiceau: „acesta-i p e talianski“. D e almintre mărturiseau, că
e u „ c u v i n t u m a i m u ș a t “ d e c ă t ei.
I n această sară făcui p r o g r e s u foarte m a r e in l i m b a lor;
d a r din m i n u t u l acesta a m simţitu t o t d e o d a t ă foarte m u l t ă lipsă
d e u n u o m u literatu din sinul lor, c u care s ă m ă p o t u i n ţ e
l e g e b i n e și care s ă m ă p o a t ă l u m i n ă in acele, in c a r e n u m ă
p u t e a m esplică c a s ă fiu p r i c e p u t u şi s ă i a u r e s p u n s u l doritu.
I n t r e alţii, c u c a i vorbii in s a r a a c e a s t a la potesta tul, se află
și u n u fiu alu reposatului p o t e s t a t u S c r o b e , alu dascalului
lui Sajevici, a n u m e Ive sau Ioan, u n u june foarte bine f ă
c u t u , f r u m o s u și d e s g h i e ţ a tu.
I n fine m ă inturnai la Părint ele K a n c i c i , c a r e s e
p ă r e à ingrijatu, t e m ă n d u - s e p o a t e ce sciu e u d e vr'o a p o s
tasiă in t u r m a sa. D e a c e e a şi t r ă m i s e s e feciorul d e d o u e
ori d u p ă m i n e . A c a s ă ăi spusei, c u ce b u c u r i ă m ă v ă q u r ă
c ă v o r b e s c u in l i m b a lor, şi c u c ă t ă p l ă c e r e c u v ă n t a u şi ei
in a c e a s t ă l i m b ă . D e a i c i deschisei di scursul a s u p r a i n t r e b ă
r e i : d e c e a c e s t i o a m e n i v o r b e s c u l i m b a l o r n u m a i i n c a

sele lor, o r n u m a i intre sine, a d e c ă ei c u d e ai lor? S e m

 2 5

nai m a i sus (pag. 12.), c ă i n t r a s e m in părere, c u m c ă acesti

o a m e n i a u ruşine d e l i m b a lor. Părintele Cancici, din c o n
tra, a f i r m â , c ă d u p ă obser vările sale făcute d i n a d i n s u şi c u
t o a t ă seriositatea, acesti o a m e n i n u se r u ş i n e a z ă d e l i m b a
lor, ci din c o n t r a o a u c a u n u s a n c t u a r u , p e ca re-lu c o n
s e r v ă c u m a r e pie tate, d e c a r e s u n t s u p e r b i şi p e c a r e d u p ă
părerea sa se v ă d u a crede că-lu profană, c o m u n i c ă n d u - l
c u cei d e altă s e m i n ţ i ă ! „ D i n contra, cu D - T a “ , adause
preotul, „cuvăntară şi se bucurară, pentru că auqiseră
d e m a i inainte și le-ai s p u s u insuţi, c ă n a ţ i u n e a v o a s t r ă
c u v ă n t ă , a r e l i m b a c a şi a lor, şi c ă sunteţi d e o origine.
C ă t r ă a c e a s t a n e c u v ă n t a r e a lor i n t r e străini, ă n s ă n u
m a i c ă n d a u a face d e a d r e p t u l c u străinii şi s e a d r e s ă
c ă t r ă ei, v i n e şi d e acolo, p e n t r u c ă d e seculi nici u n u s t r ă
i n u n a v o r b i t u c u ei in l i m b a lor, b a ă n c ă Slavii le d ă
n u m i r i batjocoroase, Ciribiri e tc. D a r chiar in mijlocul
străinilor, d a c ă a u a se inţeleg e d e s p r e c e v a ei c u ai lor,
la o p a r t e c u v ă n t ă in l i m b a lor. S ă le fie ruşine-nici v o r b ă ,
din contra, s u n t fudu i d e l i m b a lor. P o a t e c ă o c o n s i d e r ă
şi din p u n c t u l utilităţei, c ă a u c u m să se inţeleagă intre
sine, f ă r ă c a s ă le afle alţii c u g e t e l e şi planurile. V e r - c u m ,
e u – i n c h e i â p ă r i n t e l e - s u n t c o n v i n s u , că-şi c u s t o d e s c u l i m b a
lor c u o m a r e pietate ca u n u s a n c t u a r u , şi n u o v o r p e r d e
n i c i o d a t ă . “

A c e s t e p a r o h u l m e u . M ' a m c o n v i n s u şi eu, că e
m u l t u a d e v ă r u in a c e a s t ă o p i n i u n e a preotului schiau.
I n s e m n a r ă m u m a i sus, c ă n u le p ă r e à b i n e c ă n d le q i c e a m ,
că şi-au stricatu l i m b a cu v o r b e croatice, şi n u c o n c e d e a u c ă
c u v i n t e l e s c h i a v e c e a u a t ă t d e m u l t e i n l i m b ă , a r u fi c r o a t i c e .
T o t u l ce concedeau, era că şi ei qicu stesso, b a ă n c ă u n u l in
B e r d o m ă a p o s t r o f â : „ d e c e n u fi l a t u ( l u a t u ) ş i e i d e l a
2 6

noi.“ A s e m e n e a se supărau, c ă n d le q i c e a m u că in 2 – 3
g e n e r a ţ i u n i se v o r u stinge, şi a f f i r m a u c ă a c e a s t a n u v a fi.

S u s n i e v i z z a . V i n e r i 26. O b s e r v ă r i g e n e r a l e a s u p r a l i m b e i istriane.
S ă m b ă t ă 2 7 i n c ă l ă t o r i a d i n c o m m u n ă i n c o m m u n ă . D u m i n i c ă 2 8 l a B i s e r i c a
la V i l l a - n u o v a , c o n v o r b i r e c u P a r o c h u l d e s r e jocu.

V i n e r i in 2 6 I u n i e eşii d e d i m i n e a ţ ă s p r e poalele m u n -
telui M a g g i o r e , u n d e aflai m a i j o s u fetiţe şi feciori p ă s c ă n d u
oile. Fetiţele ca şi p r i n A r d e a l u şi in cele m a i m u l t e păr ţi ale
ţeril or r o m ă n e , e r a u c u f u r c a d e b r ă u şi t o r c e a u lănă, m a t e r i ă
din care se face c e a m a i m a r e p a r t e a vestimentelor, atăt
d e f e m e i căt şi d e bărbaţi. P e s t e tot f e m e i l e p'aici r a r u
se d u c u u n d e v a , p r i n c o m m u n e și afară p e c ă m p u , f ă r ă c a s ă
a i b ă furca d e brău, chiar și c ă n d m a i p o a r t ă c e v a p e c a p u
or p e spate. A c e a s t ă d a t i n ă o v ă q u i și p r i n toată C r o a ţ
in anul 1 8 4 9 şi e c o m m u n a Slavilor d e s p r e m . q., – ea e
u n u a r g u m e n t u m a i m u l t d e s p r e influinţa R o m a n i l o r , v e c h i
locuitori ai acestui p ă m ă n t u , a s u p r a celor c e i a u s u b j u g a t u
şi stinsu. Fecioraşii a v e a u in m ă n ă căte o carte (cniga
slav.), din care se p r e p a r a u p e n t r u s c o a la ce i n c e p e a la 1 0
ore. I n d a t ă ce m ă v ă q u r ă , se a d u n a r ă p e l ă n g ă m i n e , şi
c a unii c e m ă c u n o s c e a u şi-mi c u n o s c e a u şi scopul, i n c e
p u r ă a - m i s p u n e o m u l ţ i m e d e lucruri, m a i alesu plante, c a r e
c u m se c h i a m ă , ă n s ă chiar in aceste afară d e s p i r u (spinu), i a r b ă
(ioarbă) şi l e m n a (e f e m i n i n u ) a m aflatu p r e a p u ţ i n e n u m i r i
r o m ă n e s c i . C u t o a t e a c e s t e a m c u l e s u o b u n ă c ă t i m e d e
cuvinte. S t u d i n ţ a d e a p u t é face p e acesti tineri, dintre
cari u n u l fusese p e la P o l a şi r u p e à şi italienesce, ca s ă - m i
c o n j u g e u n u verbu, a r e m a s u in deşertu. D e cei bătrăni,
cari n'au invăţatu carte, n u m ă p u t e a m m i r a că n u i p u
t e a m face a scoate v e r b u l din c o n c r e t u şi aşi i m a g i n a p e
 2 7

c e l e trei persoane v o r b i n d u s u b diverse imprejurări. P e s t e

totu l i m b a acestor R o m â n i e s e r a c ă d e espresiuni p e n t r u c o n
c epte abstrase, c e a ce n u n e p o a t e s u r p r i n d e o d a t ă ce v e
d e m u c ă e a s e v o r b e s c e n u m a i in casă, p r i n u r m a r e c ă c e r
cul ideilor ce se e s p r i m u printr'énsa e foarte m ă r g i n i t u . D e
aici v i n e c ă cuvinte, s u b s t a n t i v e şi adieptive, f o r m a t e d e
v e r b u m a i n u se află, decăt in ore cari frase şi espresiuni
isola te. L u c r u d e es. esiste la toţi ca s u b s t a n t i v u și v e r b u ;
d a r l u c r ă t o r u n u se află. D e la c r e d u , n u a u credinţa, d e
c ăt in s i n g u r a frasă ă bee (ei qicu: b e u și bevu, bei, bee,
b e e m u , beeți, b e v u şi b e u ) , – ă vinde, ă c u m p r a in c r e d i n ţ ă
a d e c ă in credetu, p e credetu, c e a ce se qic e in T r a n s i l v a
nia, in partea, u n d e din idiotismi conservaţ i p ă n ă astăqi
se cunoasce, că acolo se află strănepoţii Romanilor celor
a duşi d e preste D u n ă r e , şi in c ă t e v a alte părţi. D a r
m ' a m m i r a t u d e tinerii d e c ă t e 1 3 – 1 4 , cari i n v ă
ţiaseră in scoala c o m m u n a l ă și dintre cari unii r u p e a u
şi italienesce, c ă nu-i p u t e a m face a c o n j u g à in l i m b a
lor. D r e p t că g r a m a t i c ă n u invaţă; ă n s ă c u toate aceste
l i m b a croatico-slavică, din care c ă n d intră in scoala c o m m u
nei n u sciu n i m i c u , v ă d u c ă o i n v a ţ ă şi f ă r ă g r a m a t i c ă şi
fără esplicare in l i m b a m a t e r n ă . D r e p t aceia fui constrinsu m a i
ă n t ă i u a m ă servi ori d e p a r o c h i cari le d e c l i n a u şi c o n j u g a u in
limba s l a v ă și-i f ă c e a u a p o i s ă t r a d u c ă in l i m b a lor, ori d e
a c e i a dintre dănșii cari sciau italienesce, şi c ă r o r a le c o n
j u g a m u italienesce, făcăndu-i a p o i s ă qică tot a c e a in l i m b a
lor. P e u r m ă l u a i i n m ă n ă G r a m a t i c a l i m b e i s l a v i c e m e
ridionali d e I g n a z A l . Berlic (se p r o n u n c i ă Berlity, ty a p r o a p e
d e ce it alie nescu) şi le c o n j u g a m d u p ă ea, ă n s ă n u p r e t u
tindinea c u succes u, p e n t r u c ă l i m b a croato-slavă ce o v o r
b e s c u ac esti R o m ă n i , e foarte schimo sită. C u toate aceste
2 8

p r i n m u l t ă c o n v e r s a r e in l i m b a lor a m recullesu in 3 qile

t o a t e f o r m e l e m a i m u l t d i n f r a s e c a s u a l i d e c ă t d i n t r a d u
ceri. E u a d e c ă n u m ' a m lasatu p e tabelele recul lese d e D .
C o v a c i u in inţelegere c u tănărul Mi cetici, m a i v ă r t o s u c ă
e s a m i n ă n d u - l e l e - a m u afl atu n u m a i d u p ă a n a l o g i ă că-su e r o
n e e ni m a i m u l ţ i t i m p i , ci a m voi tu a le a d u n ă din g u r a
poporului. A c e a s t a m i - a fostu d e m a r e folosu, p e n t r u c ă
n u m i ţ i i n e c u n o s c ă n d u l i m b a c u m o v o r b i m u noi in D a c i a lui
T r a i a n u , n u luară in c o n s i d e r a ţ i u n e u n e l e v o c a l e p r o n u n c i a t e
n u m a i c a semi-sunete. D e e s e m p l u : v e r b u l l u a r e (levare), a
l u a etc, ei ilu p u s e r ă : lau, lai, lae, l a m u , lati, lau. (iau,
iai, ia, l u ă m u , luaţi, iau) , c ă n d in c o n t r a se a u d e in
a d e v ă r u şi u p e j u m ă t a t e și l puţintel m u i a t u , acolo
u n d e n o i ilu m u i ă m u d e tot d e s e face s e m i v o c a l ă ori s e
m i c o n s o n a n t ă . S e a u d e in a d e v ă r u : liau, liai, lăea, l ă a m u ,
lăaţi, liau. Participul n u e latu, ci in a d e v ă r u lăatu, u n d e
u abia s'aude, etc. I m p r e s i u n e a ce face intr'unu R o m ă n u
din D a c i a T r a i a n ă c u v ă n t a r e a acestor o a m e n i c u l i m b a lor, e
variă. P r e s t e tot r e m ă n e o m u l surprinsu, a u q i n d u d u p ă u n u
r e s t i m p u cel p u ţ i n d e o m i e d e a n i , - d e c ă n d c u s u b j u g a r e a
R o m a n i l o r din P a n o n i a ( S c h i a v o n i a şi C r o a ţ i a ) şi D a l m a
ţia a incetatu t o a t ă c o m u n i c a ţ i u n e a intre noi și e i – a u q i n d u
q i c u aceleași sunete, aceleași f o r m e d e l i m b ă , incăt u n e o r i ţi se
p a r e că esci in mijlocul Daciei. D e e s e m p l u in cursul c o n
versării c u tinerii m e i amici, se indreptâ u n u l cătră altul
ce venise m a i tărqiu şi-lu întrebâ: văqiutu-mi-ai boilia u n d e
in pluralu art iclul in boi , e m u i a t u chiar şi l c a la noi, şi
altele a s e m e n e . A i c i r e m ă i s u r p r i n s u d e tenacitate a c e a d e
feru a R o m ă n u l u i . A l t e ori ţi se p a r e că-ţi c u v ă n t ă int r'o
l i m b ă c u totul stră ină, c ă n d c u toate aceste a n a l i z ă n d u v e q i c ă
e v o r b a curat r o m ă n ă , in care se s c h i m b a r ă u n e l e li tere şi s ă
 2 9

scurtâ căte u n u c u v ă n t u c o m p u s u . D e es. c ă n d m ă s c u l a m dintre

ei s ă plecu in altă c o m u n ă ori s ă m e r g u acasă, la s a l u t a
r e a m e a „ D o m n u l c u v o i “ m i s e r e s p u n d e a a f a r ă d e D o m n u
şi c u voi ă n c ă şi a c e a s t a b u r a coale, c a r e la ă n t ă i a a u
dire m i s a p ă r u t u străină, p e u r m ă m ă d e d a i c u ele, c o n
v i n g ă n d u - m ă , c ă n u n u m a i s c h i m b ă p e n in r, ci și p e a
a l u n o s t r u r a r u ilu p r o n u n c i ă a c u r a t u , ci m a i t o t d e a u n a
oa, şi a ş a din cale b u n ă or b u n ă cale, ese b u r a coale.*)
M a i g r e u d e inţelesu m i - a fostu c u v ă n t u l c o m p u s oter, care
in V a l d a r s a n u se a u d e nici m ă c a r c u f o r m a d e oteri. I - a m u
i ntrebatu a d e c ă s ă - m i s p u n ă c u m qicu alalta-ieri, ce n u i n
ţeleseră, p e u r m ă le esplicai „ q i o a d e n a i n t e d e eri“ ori „ d e
m a n t e d e eri“ ori d e „rentie d e eri“ * ) şi-mi r e s p u n s e r ă „oter.“
L e spusei c ă n u c a p e s c u , şi-mi r e s p u n s e r ă e s p l i c ă n d u - o p r i n
preste eri, p r e c u m q i c u la p o i m ă n e „preste m ă n e . “ I n q i o a
d i n t ă i u r e m ă s e i in p ă r e r e c ă oter e străinu, d e și slavii
nu-lu au. D a r a d o u a di ilu analisai m a i bine, după p r o
gresul ce făcui, şi v ă q u i c ă n u e alta d ec ă t „alalta-eri,“
p e n t r u c ă ei d e r e g u l ă lasă afară p e l c ă n d e i m p r e u n a t u c u
altă c o n s u n a n t ă , şi a p o i modifică at unci t o t u d e a u n a p e a d e
v a fi i n a i n t e a a c e s t o r d o u e l i t e r e . D e e s e m p l u ei qicu
o a b u in locu d e albu, c o a d u , in loc u d e caldu, o a t u in locu,
d e altu, oata in locu d e alta ( ă n s ă o a s u n t diftongite, şi n u
s e s u n ă p u r e nici u n a , ci c o n f u s e a m ă n d o e . ) s. c. l. P r i n

") A c e a s t a e c u at ăt m a i d e m i r a r e , c u că t ei p e o n u - l u f a c u nici o d a t ă
o a , ci-lu p r o n u n c i ă t o t d e a u n a p u r u : m o r e , m o r t e , m o r a ( c o n j u n c t i v d e la
m o r i u , şi s u b s t a n t i v u d e la m o l a ) , c ă n d noi d i n contra, d e c ă t e ori v a
v e n i d u p ă elu in silaba u r m ă t o a r e u n u e, a, n e i n t o n a t e , ilu m o d i f i
c a m u ca c ă n d l ' a m u diftongi d i n oa.
“ ) T o a t e aceste, s u n t in usu, in l o c u d e m a i inainte, m a i nainte, inainte ,
rentie n u e alta d e căt in-inte, ce se dice in locul n a s c e r e i m e l e şi i m
p r e j u r u , in locu d e inainte,
3 0

u r m a r e pri cepui c ă oter e p r e s c u r t a r e d e oata-eri*). N u p u

ţinu m i - a m u frecatu capul c u c u v ă n t u l c o r o m a c u , c u care
cei d e s u b M o n t e M a g g i o r e n u m e s c u câciula loru, s i n g u r u l
a c o p e r e m ă n t u d e c a p u c e au. S c i e a m u b i n e c ă n u e slavicu,
c u toate ac este nu-i p u t e a m u află c o n s ă n g e n e in D a c i a n o a s
tră; d e și elu e s p r i m e lucru d e p r i m a necesitate, alu cărui
n u m e n u s e p e r d e u ş o r u d e căt d e r e g u l ă d e o d a t ă c u capul.
A b i a d u p ă trei qile, m u t ă n d u p e r in n şi e ş i n d u - m i la
l u m i n ă c o n o m a c u , c o n a m a c u , m i v e n i in m i n t e a t r a n s p u n e
si labe le şi i n d a t ă des coperii in A m e r i c a c o r o m a c u l u i p e c o m a
n a c u l n o s t r u ” ) . M u t a r e a lui r in n n u era p e n t r u m i n e
n i m i c u n o u , sciindu m a r e a a p p l e c a r e a bravilor nostri M o c a n i
s a u M o ţ i d e a u s ă a c e a s t ă p e r m u t a r e , care e u s a t ă şi in
M o l d o v a , d e şi n u aşa desu. Jajetu ( r a r e ) , in locu d e d e
getu, i m i e r a c u n o s c u t u şi din B a n a t u ; a s e m e n e a tot d i n
B a n a t u m i era c u n o s c u t u T y a t y a in locu d e T a t a , ă n s ă in
V a l d a r s a se a u d e şi T y a t y a şi Ciacia. A c e s t e modificaţiuni
ale lui te in tye şi c h i a r in ce, s u n t c u n o s c u t e A rdelenilor ,
u n d e se a u d u p e a l o c u r e a a m ă n d o u ă , d e es. unii qicu laptye ,
alţi i lapce, etc.; m o d i f i c a r e a lui te in tye e u s a t ă și in R o
m ă n i a m i c ă p e s u b m u n ţ i , m a i alesu in ţinutul Jiului d e
sus şi in M e h e d i n ţ i . A d a o g u ănsă, c ă in Istri a afară d e
c u v ă n t u l t y a t i a = t a t a , şi d e ' r - e n t y e = e n - a i n t e , n ' a m m a i
*) I n S c h i t a z z a in 6 Iulie a m aflatu tot oter, e a r in 8 Iulie, c ă n d i n C a s t u a
a m v o r b i t u ăntăia d a t ă c u Cici s a u Jeiani, a m v ă q u t u , c ă acest ia
q i c u o a t a - e r i şi n u oter. A c i a m aflatu p e n t r u p r i m a oară: v o r b e s c u ,
inţelegu, arete, b e r b e c e c u distingerea c e se află in u n e l e p ă r ţ i a l e R o
m ă n i e i , m a i a l e s u in stinga Oltului etc.
“ ) N u m i - a m a i r e m a s u indoială, d u p ă ce in S c h i t a z z a v é q u i c ă n u d i c u
c o r o m a c u , ci c o m a r a c u , a p o i m a i t ă r q i u la Cici e a r c o m a r a c u și ă n c ă
n u căciulei, c e n u p o a r t ă , c e pelăriei; p r i n u r m a r e scrilaşul lui Sajevici,
c e in a d e v ă r u s ' a u d e in Susnievizza, e o n u m i r e g e n e r a l ă c e la Slavi i n s e a m
n ă c o p e r e m ă n t u p e s t e t o t u ; e a r c o m a n a c u (s, c o m a r a c u ) e a d e v ă r a t u l n u
m e al căciulei şi pelăriei.
 3 1

d a t u peste a c e a s t ă m odifica ţiune a l u i t. E a r căt p e n t r u

tată şi m a m ă , deşi Istrian ii q i c u astăqi tiatya şi m a i a ,
ă n s ă pruncii suga c i p ă n ă c ătră doi ani ai etăţei qicu m a
m a , tat
a, şi a p o i p ă r ă s e s c u acest e vorbe. A l t e singularităţi
a u i n privin ţ a l u i l.
a ) că, i m p r e u n ă c u R o m a n i i d i n R u m e l i a , M a c e d o
nia, Tesalia, A l b a n i a şi G r e c i a d e astăqi, p e l n u - l u m o a i ă
in acele cuvi nte, u n d e in r ă d ă c i n a latină e cl şi u n d e n o i
c u Italiănii m u i ă m u c u totul p e l (chia ru, c h i ă m u = i t a l .
chiaro, c h i a m a r e , etc.). Fraţii is triani c a şi M a c e d o - R o
m a n i i ilu m o a i ă foarte puţinu, inc ăt m a i n u se s i m t e m o d i
ficaţiunea, şi poţi pronuncià cliaru, clamu, reţinăndu p e
l i n t r e g u şi a d ă u g ă n d u - i n u m a i u n u i, f ă r ă c a să v a t ă m e
urechia Istrianului”);
b) a s e m e n e a tot p e l intre d o u e vocale ilu m o a i ă c e v a
m a i p u ţ i n u d e c ă t Italianii, ă n s ă tot m a i m u l t d e c ă t in
cl, d e e s e m p l u g ă l ă i n ă , p u l i u ( p u i u l u n o s t r u și p a s e s r e ) ,
filiu etc.
c) faţă c u cele i n s e m n a t e aci, e d e m i r a r e c ă l in a r
ticulul a p p u s u la substant. m a s c u l i n e c e e s u in u, d i s p a r e
m a i totdeauna, lucru ce n u ne suprinde c ă n d scimu, că in
u n e l e părţi ale A r d e a l u l u i şi in alte părţi ale r o m ă n i m e i
se face a s e m e n e a . S c i m u că şi la n o i s e qice in p o p o r u „ o m u
“) p l şi fl r ă m ă n u i n t r e g i c a la t oţi R o m ă n i i ; ă n s ă d e m i r a r e , c ă p e v e r
b u l placu, p e m a r e ă n s ă l ' a m u a f l a t u n u m a i i m p e r s o n a l u , l'au italiani
satu, şi ă n c ă rău, p r e c u m u ilu p r o n u n c i ă in o m a r e p a r t e a Istriei. R o
m ă n i i istriani q i c u a d e c ă : m i p i a j ă ( n i a : R e ) c u e finalu l u n g u şi deschisu,
c a in infinitivul celu s c u r t a t u a l u verbilor d i n a II-a c o n j u g a ţ i u n e latină.
d e es. c a in v e d e (re) etc. C a u s a lungirei lui e finalu p o a t e s ă fiă in
a n a l o g i a ce o v o m u indică m a i j o s u v o r b i n d u d e s p r e f o r m a ţ i u n e a v e r b i
lor p r i n a d a u g i r e a lui escu. A s e m e n e a ţinu p e l intre d o u e v o c a l e şi-lu *
m o d i f i c ă in r tot a c o l o u n d e il u ţ i n e m u ori m o d i f i c ă m u noi: d e es. ola,
m o l e , fole, ( a m u s e m n a t u c ă o se p r o n u n c i ă s o t - d e a u n a puru); ori p e r u ,
peri (perii capului), fecioru, picioru.
 3 2

b u n u , lucrul r e u “ , etc. in locu d e „ o m u l b u n u , lucrul r e u “ etc. şi

altă di ferinţă intre statul a b s o l u t u şi celu c o n c r e t u n u e d e c ă t
c ă in a cestu din u r m ă se p r o n u n c i ă u ( o m u ) in substanti vu,
e a r i n statul a b s o l u t u s e p r o n u n c i ă o m . D a r n e surprinde, c ă
in i n m u l ţ i t u R o m . istriani ilu m o a i ă d e tot in c o n t r a a n a
logiei limbei r o m ă n e din d r e a p t a D u n ă r e i , i ncă t d i s p a r e c u
totul, şi s u n ă ca la noi omirii buri. Ear in substantivele
m a s c u l i n e c e e s u in e se află le p r e t u t i n d e n e a = c a r l e , ( c a
re-le,) câre-le, folele,
d)altă singularitate e, c ă d u p ă c e acesti R o m ă n i
foarte r a r u p r o n u n c i ă fără d e articulu n u m e l e s u b s t a n t i v e
m a s c u l i n e c e e s u in e, d u p ă c e d a r articulul in n o m i n a t i v u l
s t a t u l u i d e t e r m i n a t u s e a f l ă t o t d e a u n a l a u r m a s u b s t a n t i v u

lui in e, in V a l d a r s a *) declinaţiunea c u articulul in u r m ă

e p e r d u t ă in g e n i t i v u şi d a t i v u : o m u , di o m u , lu (şi lui)
o m u , di lu o m u ; in i n m u l ț i t u tot a ş a : omirili (omiri), di
omiri, lu omiri, d i lu omiri. D a r e m a i d e m i r a r e d e c l i n a
ţ i u n e a celor m a s c u l i n e c e e s u in e, p r i n u r m a r e la cari
articulul le e a d p u s u . A c e s t u articolu r e m ă n e in toate c a
surile lipitu d e substantivu, ă n s ă n e s c h i m b a t u , d e es. câre-el
(cănele), d e cârele, lu (şi lui) cârele, di-lu (dela) câre-le. etc.;
a ş a carle (care-le), di carle, lu carle, di lu carle. C u t o a t ă
a c e a s t ă f o r m ă d e declinăţiune, e i n v e d e r a t u c ă articulul
şi la acestia e la u r m ă , şi n u m a i s a u d e s v ă ţ a t u a declină
c u elu dinapoi. P r i n u r m a r e nici din a c e s t u p u n t u d e v e
d e r e differinţă esenţială n u e intre n o i și R o m ă n i i din V a l
d a r s a .

*) şi in Schitazza tot aşa; ear la Cici se declină cu articulul la urmă, cel

b ă r b ă t e s c u c a a l u n o s t r u a l u tuturor, celu f e m e n i n u c u l netopitu,
si m u i a t u n u m a i puţinu, intocmai ca la M a c e d o - r o m ă n i : d e e s e m p l u :
a mulierlei, mulierlei.
 a
3 3

D i n cele ce i n s e m n a r ă m u d e s p r e l n u se p o a t e incheia
n i m i c u asupra intrebărei: d a c ă acesti R o m ă n i se ţinu de R o
m ă n i i din d r e a p t a ori d e cei d i n stinga D u n ă r e i ; p e n t r u c ă
d e şi v ă q u r ă m u c ă l u r m e a z ă m a i m u l t d a t i n a R o m ă n i l o r u
din d r e a p t a D u n ă r e i , ă n s ă c u toate aceste v e d e m u in p e r
d e r e a lui in s i n g u l a r u l s u b s t a n t i v e l o r m a s c u l i n e in u şi in
totala lui m u i a r e in pluralu d a t i n a R o m ă n i l o r d i n D a c i a lui
T r a i a n u . M a i i n c o l o R o m ă n i i I s t r i a n i a u v o r b e c e s e a f l ă n u m a i
la M a c e d o - r o m ă n i , p r e c u m m u ş a t u p r o f r u m o s u ” ) etc., d e și
aspirează ca Grecii cuvintele ce incepu cu r şi p r o d u c u
p r i n aceasta s c h i m o s i t u r a acestor c u v i n t e ; a u p r o n u n
cia m a c e d o n i c ă a lui a u in a v cu toate că v n u s u n ă
chiar aşa deplin ca la M a c e d . , ă n s ă le lipsescu d o u e m o d i f i
caţiuni caracteristice, prin care l i m b a R o m ă n i l o r din dreapta
D u n ă r e i se destinge d e a n o a s t r ă in c e a m a i m a r e p a r t e
a D a c i e i T r a i a n e , şi a n u m e : -

1) R o m ă n i i istriani p e b inainte d e i n u - l u f a c u nici

o d a t ă g , n u q i c u g i n e , o r g i s . c . l. i n l o c u d e b i n e , o r b i ,
c a M a c e d o - r o m ă n i i şi o p a r t e d e A r d e l e n i şi M o l d o v e n i ;
a s e m e n e a nici p e p inainte d e i nu-lu facu k, n u qicu
Kiuiop, Riep, in locu d e picioru, p i e r d u etc. * )
“) In locul nascerei mele, u n u locu ce se ţine d e a c e a parte a Ardealului
u n d e l i m b a a r a t ă c ă s'au a ş e q a t u R o m a n i i a d u ş i d e r e g e l e L . d e p e s t e
D u n ă r e , s e a u d e şi m u ş a t u , d a r s e q i c e n u m a i p r u n c i l o r c e l o r s u g a c i
ş i p ă n ă l a 2 – 3 a n i , d e c ă t r ă m u m e o r i alţii c a r i ii d e s m e a r d ă , şi e d e
m i r a r e c ă a t u n c i s e p r o n u n ţ ă u finale şi in a d i e p t i v u şi in s u b s t a n t i v u
i n t o c m a i c a la M a c e d o - r o m ă n i , d e e s e m p l u : m u ş a t u copilu. A s e m e n e a
in locul n a s c e r e i m e l e se află chindisescu, ce-lu a u n u m a i M a c e d o - r o m ă n i .
* ) C u toate a c e s t e a u altă d a t i n ă s i n g u l a r ă d e a i n t e r p u n e p e l m u i a t u
acolo, u n d e n o i ceilalţi, şi Italianii in unele, p u n e m u d u p ă p u n u i s a u
b i n e s e m i - c o n s u n a n t a j ( c u m se p r o n u n ţ ă la Italiani şi G e r m a n i ) a d e c ă
„ p i e r d u “ – R o m ă n i i istriani q i c u p l i e r d u (cu l m u i a t u ) . U n u s i n g u r u c u
v ă n t u – c ă t a m p u t u t u o b s e r v a , - f a c e e s c e p ţ i u n e , a d e c ă p i e p t u . I n V a l d a r s a
ilu p r o n u n ţ ă clieptu. I n S c h i t a z z a n u q i c u clieptu, ci plieptu, v a s ă dică nici
escepţiunea aceasta n u e generală. In celelalte nu se ţinu de Macedo-Romăni.
3
 3 4

2) R o m ă n i i istriani n u p r o n u n ţ ă p e c inainte de e
şi i c a tz, c u m f a c u M a c e d o - R o m ă n i i , ci p r o n u n ţ ă in cele
m a i multe ca i (tsch) in tocmai ca noi, eară in unele cu
u n u s u n e t u mijlociu intre 1 și 2, ă n s ă m a i a p r o a p e d e I.
A c e a s t a se v e d e şi d e acolo, c ă celelalte seminţii le-au d a t u
s u b M o n t e M a g g i o r e n u m e l e d e Ciribiri, Ciciriani, Ciciliani,
e ar celor d e p e m u n t e l e C a r s u n u m e d e Cici, şi p ă m ă n t u
lui, c e in seculii m a i d i n c o a c e se află i m p o p u l a t u ă n c ă d e
ei, n u m e d e p ă m ă n t u l Cicilor (Tschitschen B o d e n , terra dei
Cici) , c ă n d d e altă p a r t e M a c e d o - R o m ă n i l o r s e d e d e n u
m e l e d e Z i n z a r i . A c e a s t ă p r o n u n c i ă a R o m ă n i l o r I s
trian i t r e b u e a s e c o n s i d e r a c u a t ă t m a i caracteristică şi
inrăd ăcinată, c u căt in dialeptul italicu din Istria, m a i n u se
a u d e ce (tsch), ci p r e t u t i n d e n e a tz, b a ă n c ă c h i a r şi
z. D e e s e m p l u qicu: ditze şi dize in locu d e dice, piatze
şi p i a z e in loc u d e piace, c ă n d din c o n t r a R o m ă n i i , cari
fără indoială a u luatu p e piajè (miare) d e la Italiani, d e şi
n u l'au făcutu chiar ce dar cel puţin l'au m u i a t u din z in j
s a u r.”)
3) In conjugaţiunile verbilor n u e nici o diferinţă e s e n
ţială intre R o m ă n i i cei din d r e a p t a şi cei din s t ă n g a D u
n ă r e i ; c u t o a t e a c e s t e s u n t o a r e c a r i singularităţi la fiecare,
ă n s ă atunci Istrianii se a p r o p i e m a i m u l t d e noi. D e e s e m
p l u v e r b u l ajut ă t o r u avère, in presinte Istrianii lu c o n j u g ă
in doue forme, dintre cari una e cu totul singulare. Ei qicu:

“) S ă n u uitu a a r g u m e n t à din datina Italianilor d e s p r e m . d. d e la M a r e

d e a p r o n u n c i à tz şi z in l o c u d e ce, a v in l o c u a u , a p o i d i n f a p t u l c ă
V e n e ţ i a n i i a u a d u s u in Secul. X V şi X V I colonie d i n M o r l a c e a , şi c ă R o
m ă n i i cei d e astădi d i n Istria n u m e s c u p e acei M o r l a c h i italianisati tot
M o r l a c c h i şi ă n c ă in batjocură, ear acestia p e aceia Ţigani cari a u
f ă c u t u cuiele p e n t r u X C . . . şi d i n u r a a c e a s t a : c ă p o a t e n u m a i M o r
lachi s u n t p u r i C u t z o v l a c h i .
 3 5
Singularu. e P l u r a l u .

J ' a m şi J ' a m N o i a r e m u şi n o i a v e m u
T ” a r i T ' a i V o i areţi şi voi aveţi
I e ( i e = e l u ) a r e E l i a r u şi eli a u şi av.
S e v e d e aici c ă d u p ă ce noi a v e m u
a r e in a treia p e r
soană singularu, noi ăncă n u s u n t e m străini de aremu, areţi,
ă n s ă d u p ă ce Istrianii a u şi ei a v e m u , aveţi, differinţă n u e.
C ă n d ă n s ă a m v i n e c a v e r b u ajutătoru, noi s c i m u c ă la M a
c e d o - r o m ă n i r e m ă n e , d e e s e m p l u in t i m p u l trecutu, i n t r e g u
ca in presentu, d. e. N o i a v e m u făcutu, voi aveţi făcutu,
etc. c ă n d Istrianii qicu ca noi: a m u , aţi f ă c u t u etc.
I n fine Istrianii a u o datină singulară in verbii formaţi
p r i n escu, fie d i n r ă d ă c i n ă r o m a n ă , fie d i n c u v ă n t a t u i m p r u
m u t a t u d e la străini, a d e c ă in a treia p e r s o a n ă s i n g u l a r u
n u p u n u t e r m i n a ţ i u n e a in sce, ci o lasă afară, şi in l o c u
ei l u n g e s c u p e e c e r e m ă n e finalu. D . e. capescu, c a
pesci, capè, c a p i m u , capiţi, capescu, a ș a t e n d e s c u ( i n t e n
dere ital.,–entendre franc. = i n ţ e l e g u , pricepu). S e vede
d a r c a şi p e piajè a d o p t ă n d u - l u d e la Italiani, l'au datu
d u p ă f o r m a celor c e s e f o r m ă p r i n escu, d e şi la Istriani v i n e
c a i m p e r s o n a l u .
D i n aceste şi altele se vede că acesti R o m ă n i n u se
p o t u t r a g e nici n u m a i d i n M a c e d o - R o m ă n i , nici n u m a i d i n
D a c o - R o m ă n i , şi p o a t e n u se t r a g u n ici d i n a m ă n d o u e aceste
r a m u r i d e R o m ă n i , ci s u n t R o m ă n i i aceia, cari a u fostu
t o t d e a u n a d e la i n c e p u t u l C o l o n i e l o r r o m a n e , a n u m e R o m a n i i ,
cari a u b ă t u t u p e p r i m i i S l a v i ( d u p ă N e s t o r ) d e la D u n ă
r e ; – R o m a n i i , cari au ţinutu Panonia, adecă Schiavonia
Sirmiul, C r o a ţ i a şi D a l m a ţ a , – p r i n u r m a r e cari c ă u t ă n d u
spre resăritu, tindeau braţul lor cel stăngu fraţilor lor din
D a c i a lui T r a i a n u i n c e p ă n d u de la B a n a t u incolo, ear
3 *
 3 6
braţul celu dreptu fraţilor lor din D a c i a lui Aurelian, din
Tesalia, M a c e d o n i a şi A l b a n i a , – R o m ă n i i , c e s a u f o r m a t u
aici incepăndu de la 2 0 0 inainte de Chr. acei R o m a n i , cari
n t i m p u r i l e cele grele, c ă n d i n c e p u r ă barbarii a isbi in
D a c i a T r a i a n ă ş i A u r e l i a n ă , v o r u fi r e c e p u t u la sine pe
m u l ţ i din acei fraţi, cari v o r fi c e r c a t u s c ă p a r e a lor a l e r
g ă n d u s u b aripele v e c h e i m u m e .
Ă n s ă despre l i m b ă dinadinsu m a i p e u r m ă , p r e c u m și
d e s p r e conclusiunile istorice. E u anticipai aceste in j u r
nalu, ca s ă n u uitu i m p r e s i u n i l e ce lăsâ in m i n e studiul
limbei istriane in cursu d e 4 – 5 qile. – A c u m la discursul
c u tinerii a m i c i .
T i n s e r ă m u discursul p ă n ă la 1 0 ore, c ă n d tiner ii se
duseră la scoală, şi e u m ă i ntorsei la parochul m e u . D u p ă
a m e a q ă c ătră sară continuai discursul şi a d u n a r e a d e v o r b e
şi espresi uni ca şi inainte d e a m e a q ă . Resultatul s t u d i u
lui d i n a c e a s t ă qi fu, c ă m ă famialiarisai c u cele m a i m u l t e
singularităţi ale l i m b e i r o m ă n e Istriane; d a r şi tinerii m e i
amici, sciindu c ă n u - m i p l a c u cuvintele slavice, u n d e s c i
e a u c ă şi Croaţii qicu stessi ( a d e c ă tot aşa) şi ei m a i a v e a u
altu c u v ă n t u in l i m b ă , s e f e r e a u p e căt p u t e a u d e c u v i n t e
croatice. Intre altele m ă convinseiu in qiua aceasta că v e r
v e r b u l ajutătoriu se p o a t e c a şi la n o i inainte şi inapoi, d u p ă
c u m se p a r e vorbitorului că vine m a i bine spre a da p o n d u
v u r b e i s a l e . A s e m e n e a e u a m d e c l i n a t u t o t c u a r t i c o l u l l a
u r m ă f ă r ă c a s ă li s e p a r ă l u c r u s t r ă i n u ori s ă n u m ă i n ţ e
leagă, d e u n d e se v e d e că şi la ei a u fostu usitatu, ceea ce nici
p o a t e fi a l t o u m , d u p ă c e a r t i c l u l s t a ş i a c u m d u p ă n u m e .
V i n e r i 2 6 I u n i e .

Preste noapte făcui planul de a călători din satu in

s a t u şi din c a s ă în casă, d e a m ă i n f o r m ă d e s p r e viaţa a c e s
 3 7

tor o a m e n i , d e s p r e datinele şi u s a n ţ e l e lor şi d e s p r e n u m i

r e a diverselor obiecte d e c a s ă și d e c ă m p u . P r i n u r m a r e la
8 / , plecai din Susnievizza cu portofoliul in m ă n ă , in sus
s p r e m e a d ă - n o a p t e ,
i n c e p ă n d u d e la ce lu m a i d e a p r o a p e
c ă t u n u i n direcţiunea aceasta,
d e la Let tay. A c e s t u c ă t u n u
c u s t ă din 8 case resipite, in g r u p e d e căte u n a , d o u e şi
trei, p e o vale ripoasă, printre b o l o v a n i d e peat ră. B ă r b a ţ i i
in putere, junii şi junele e r a u in c ă m p u la lucru, u n d e s e
c e r a u orqu”), alții s ă p a u la sergu s a u tatarcă ( m e i u m a r e )
şi la turchine, alţii cosiau, alţii s t r ă n g e a u fănu. P e a c a s ă
e r a u m a i n u m a i b a b e bătrăne, f e m e i cu copii sugaci, p r u n c i
şi p r u n c e . P r e t u t i n d e n e a i m i r e s p u n d e a u la toate intrebările
c u c e a m a i m a r e b u n ă v o i n ţ ă şi c h i a r bucuriă. O a m e n i i n u - s u
nici d e c u m sfioşi, din c o n t r a familiari. Toţi m ă intrebau
d i n ce p a e s u esci? o r c u m se c h i a m ă paesu d e n d e viriţi
or de'nde viri? A m aflatu ănsă pretutindenea, şi in
q i u a a c e a s t a şi in cele u r m ă t o a r e , sciinţă d e s p r e u n u p a e s u ,
p e care-lu n u m e s c u R o m ă n i a , paesu
r o m ă n e s c u , paesu r o
manski, unde se cuvintă o l i m b ă c a și a lor, ori u n d e s e
c u v i n t ă c a şi la ei. I n toate satele c e se n u m e s c u d i n
Val d a r s a , și s a r n u m i m a i bine d e s u b M o n t e - M a g g i o r e ,
a m aflatu sciinţa acea sta, inc ăt n u p o t u c red e ceea ce qic e
D . de Francesci, că această sciinţă s a r fi lăţitu la ei n u
m i in anii din u r m ă , trecănd u prin Istria so ldaţi R o m ă n i e
şi soldaţi istriani m e r g ă n d u s p r e ţerele noastre. S e p o a t ă
ă n s ă , c a i n t ă l n i r e a c u R o m ă n i i n anii m a i d i n u r m ă le v a
fi d a t u i d e a c ă ş i e i s e v o r fi t r ă g ă n d u d i n D a c i a l u i T r a

") N u c u n o s c u nici secerea, nici verbul a secera, nici ordul, ci a seceradicu

a snyi, orqului qicu recnikc; a u ă n s ă grău, secară, meiu, apoi sergu
(saorgo), ce-i qicu la n o i tatarcă, d i n c a r e acestia f a c u şi p ă n e . P a i u ,
p a i e n u au.
3 8

ianu, lucru c e se p o a t e c u a t ă t m a i u ş o r d i n p a r t e a lor,

in căt ei a u p e r d u t u toată m e m o r i a patriei originare, m e
m o r i a p ă m ă n t u l u i d e u n d e a u venitu. T o t u l c e sci u d e s
p r e originea lor e o b s c u r u şi confusu. S c i u n u m a i in g e
n e r a l u c ă se t r a g u d e la R o m a , a p o i că s p r e resări tu m a i
e R o m ă n i a , o r p a e s u r o m ă n e s c u . E a r d a c ă ei s e t r a g u d e a
dr eptul d e la R o m a , a d e c ă d i n coloniele r o m a n e a d u s e aice
ă n c ă inainte d e C r e s t u şi renoite n e c o n t en i t u , p r i n u r m a r e
el s a u aflatu t o t d e a u n a aici, or d a c ă a u v e n i t u m a i p e
u r m ă din D a c i a lui T r a i a n u or din a lui Aurelianu, despre
aceste n u sciu nimicu. T o t u l că dicu: că ei sunt veniţi aice
d e departe. I n privinţa a c e a s t a a m i n t r e b a t u p e o m u l
ţ i m e d e bătrăni p e la c ă m p u și peacasă, in qioa aceasța di
a cele u r m ă t o a r e , şi n ' a m u p u t u t u scoate m a i m u l t din
o r a lor.*) – P r e t u t i n d e n e a a m aflatu p l ă n g e r i d e e p i d e m i e a
d e c a r e s u f ă r u v i e l e l o r a c u m d e 4 a n i . P r o d u c t u l v i e i
crà și e p e n t r u acesti o a m e n i celu m a i b u n u resortu p e n t r u
c e face bani, d e a r e s p u n d e contribuţiunile şi d e a-şi implini
lipsa casei. S e inţelege de sine, că epidemia viţei, ce d e
atăţi ani le-a secatu singura făntănă de căscigu, le-a i n
tristatu foarte, c u toate aceste n u i - a m v ă q u t u desperaţi,
b a nici m a c a r descurajaţi.
I n t r ă n d u p r i n casele lor, vedi m i s e r i a m a i p e la toţii
p r e c u m şi p u ţ i n ă t a t e a şi s i m p l i t a t e a lucrurilor d e casă. C u r ă
cia ă n c ă lipsesce; n ' a m u v e q u t u casă, ai căreia păreţi să
n u fiă afumaţi, nici c a m i n u care s ă n u a f u m e . D e aici şi
c a u s a principală a necurăţiei. Esteriorul caselor, cari s u n t
toate d e piatră, m u l t e c u căte o r ă d i c ă t u r ă s a u etagiu,
u n e l e şi c u d o u e , şi a c o p e r i t e o r c u p a p u r ă o r c u o
') In schitazza tradiţiunea e c e v a m a i esplicată, şi se v e d e c ă cei aduşi
m a i ă n t ă i u . a u f o s t u c o l o n i m i l i t a r i .
 3 9

lane, a r p r o m i t e m a i m u l t ; d a r ilusiunea piere i n

dată ce intri in tindă şi dai c u ochiul d e c a m i n u , care e
o v atră largă, d e a s u p r a căreia p e o c o l u m n ă se ridică o
boltă, destinată a r e c e p e f u m u l şi a-lu c o n d u c e in h o r n u . I m
prej urul acestui c a m i n u p e vatră, o r a c a ţ at e d e p ă r e t e v e q i
v a s e l e d e c u i n ă şi d e m a s ă , aşternutu ri p e nişte c o n s t r u i
t u r e din piatră in f o r m ă p a t r a t ă , ca nisce strat uri, r ă d i
c a t e d e la p ă m ă n t u d e o p a l m ă şi j u m ă t a t e , o r și p e p a
turi d e l e m n u . P e aceste straturi şi paturi e a ș e d a t u m a i
ă n t ă i u n u s a c u u m p l u t u c u paie, o r c u foi d e t u r c h i n e ( p o
r u m b u ) , peste elu la u n u c ă p ă t ă i u p e r i n e s a u c u m le di cu
cussin e, i m p l u t e u n e l e tot c u paie, altele c u foi d e t urc hin e,
u n e l e c u p e n e d e g u s c ă (aşa le qicu ), altele c u p ă r u d e cal u,
d u p ă a v e r e a o m u l u i . P e s t e aceste v i n u divers ele l a n ţ o n e
sau cerşafuri, ţoale, etc. Sacul cu paie, sacii cu cusine sau
p e r i n e și l a n ţ o n e l e p r e c u m şi m a i toate r o b e l e s a u v e s t
m i n t e l e s u n t d e lănă, l u c r a t e in c a s ă . M a i n u m a i s i n g u r ă
c ă m e ş a (ei cheme s i a ) şi invălitura c a p u l u i f e m e i l o r f a c u e s
cepţiune; incolo totul e d e lănă. Printre o a m e n i in tindă
se invărtescu și găinele, porcii, u n e o r i şi caprele. S e i n ţ e
lege de la sine că curăţia intre m e m b r i de familie de u n u
g e n u atăt d e d i v e r s u n u p o a t e fi m a r e . A f a r ă d e t i n d a
aceasta, care e c u m u l t m a i lar gă, d e c ă t tindele p r i n A r
dealu, m a i e n e a p ă r a t in s t ă n g a ă n c ă o s t a n ţ ă s a u c a m e r ă
(aşa dicu la o d a e ) principale, c a r e d e şi n ' a r e nic i u n u c a
m i n u , n u e c u toate aceste m a i p u ţ i n a f u m a t ă , p e n t r u c ă
la u n e l e case păretele c e o d e s p a r t e d e tind ă, şi p e
care ar fi s ă fie a ş e q a t u plafundulu, are pe sine numai
o jumătate plafundu, cealaltă parte e fără plafundu,
p r i n u r m a r e f u m u l intră din t i n d ă in c a m e r ă p e s t e
p ă r e t e l e c e a r fi s ă l e d e s p a r ţ ă c u t o t u l . D a r şi in casele,
4 0 .
c e a u p l a f u n d u r i c u m se cade, u ş a din tindă in c a m e r ă e
m a i t o t d e a u n a deschisă, m a i ales i a r n a ca s ă v i n ă c ă l d u r ă
d i n tindă, d e şi iernele n u s u n t g r e l e in Istria, şi n e u a n u
ţine nici o dată m a i m u l t de 2 – 3 qile; c u toate aceste
v ă n t u l d e s p r e m i a q ă n o a p t e , n u m i t u şi aici t r a m o n t a n a ,
şi alte ori bora, c o b o a r ă g r a d u l frigului d e m u l t e ori p ă n ă
la 8 g rade. I n ace astă c a m e r ă se află a p o i scrinele i n
ca re-şi ţinu c e a u m a i b u n u , stativele ( = b a n c e lungi d e
şequtu), u n u s c a n d u ( = m a s ă ) m a r e , cantriele a d e c ă s c a u
nele, scandice sau scăunaşe. P e scăndurele ce pe o
p a r t e a casei f a c u p l a f u n d u l , s t a u a ş e q a t e ori şi a c ă
ţate diverse lucruri d e ale m ă n c ă r e i : caşu, l a r d u s a u
clissa (qicu şi ei), p i c i o a r e d e p o r c u , c a r e se a f u m ă foarte
b i n e c a și c ă n d a r sta in bolta c a m i n u l u i in tindă. U n d e
e familiă n u m e r o a s ă , se află paturi şi în c a m e r a aceasta.
P e păreţi se află şi c ă t e o f e g u r a s a u figura”, p r e c u m c h i a
m ă ei icoanele cele sacre, care inse in privinţa artistică
n u sunt m a i intru nimica m a i b u n e d e căt icoanele ce le
v ă n d u muscalii p e la sate prin principate, o r p e cari le v i n
d e a u in copilăria m e a prin A r d e a l u iconarii de la Inocu.
P r e s t e tot evlaviă m u l t ă n ' a m v ă q u t u , d e și popii in scoală
ii i n v ă ţ ă n u m a i rugăciuni şi le predica in toată D u m i n i c a
Cei mai c u stare, ori c u familie m a i n u m e r o a s ă , afară d e
aceste d o u e incăperi, m a i a u u n a de la t i n d ă in d r e a p t a ,
a treia incăpere. S e inţelege de sine, c ă u n d e c a s a a r e u n u
etagiu şi doue, acolo şi curăţiea, mobilatura şi toată e c o
n o m i a casei se infăţoşază m a i bine. E u ă n s ă a m descrisu
starea lucrurilor a v ă n d u in v e d e r e p a r t e a cea m a i n u m e r o a
să a locuitorilor.
I n t r ă n d u c u f e m e e l e in v o r b ă , aflai la furca d e t o r s u
“) F i g u r a , f e g u r a a m ă n d o u e in u s u .
 4 1

toate c a la noi: furca”), caieru, g h e m u , fusu, aţa, t o r c u ; d a r

firu (fil urn), n u au, p e n t r u c ă d u p ă a n a l o g i a dialectului
d e aici, care f u g e a d e s e ori d e s u n e t u l n a s a l e m u t ă n d u - l in
i, și c a r e p e r m u t ă p e n in r, „firu“ e c e e a ce q i c e m u n o i
f ă n u (e n a s a l u m u t a t u in i , – n in r) şi prin u r m a r e a r fi
reţinutu şi firul (a filo), c u t o a t e c ă a u şi c u v i n t e dubie.
L a s t a t i v ă s a u r e s b o i u , c ă r u i ii d a u n u m i r e c r o s n e i e in i n
mulţitu, n ' a m u m a i aflatu d e c ă t a ţese şi p ă n s ă , c ă n d
la n o i la s t a t i v ă s a u r e s b o i u s a u c o n s e r v a t u c u v i n t e b u n e ,
p r e c u m spaţiul, briglele etc. Ă n s ă aici n u ţ e s u f e m e i l e , ci
barbaţii, d e r e g u l ă străinii. Ţ e s e t o r u l se c h i a m ă f u r l a n u , c ă
rui d i c u şi f r u l a n u , d e u n d e s e c r e d e c ă cei c e a u i n c e p u t u
a u m b l a m a i ăntăi d i n s a t u in s a t u d e p r i n d ă n d u m e s e r i a
d e ţesetori şi i n t r o d u c ă n d u astfeliu datina d e a ţese b a r b a
ţii şi n u femeile, a u fostu F u r l a n i din Friaul. L a t o a t ă
i n t ă m p l a r e a d a t i n a a c e a s t a e străină, i n t r o d u s ă p r i n Slavi.
L a Slavii d e aici ţesetorii s u n t tot c a m Carnioli, d e a c e
ea ei ii și c h i a m ă C a r n i o l i . S e vede dar, că Furlanii
a u i n c e p u t u a ţese m a i ăntăi in Carniolia, şi d e aci
s a introdusu datina in Istria. Trecerea acestei ocupaţiuni
d o m e s t i c e la b a r b a t u , şi s p e c i a l m i n t e la stră ini, e c a u s a c ă
ve chile n u m i r i s a u p e r d u t u . I n R o m ă n i a a m af latu f e
m e i l e ţe setoare şi i n v o c a r e a p ă g ă n ă a lui Z e u s . A n u m e
in M e h e d i n ţ i , f e m e i a c ă n d intră in stativă, d e şi s e s e m n ă
cu s e m n u l crucei, dar n u uită a p r o n u n ţ ă formula p ă g ă n ă :
„ a j u t e Z e u ! şi ajte Z e u ! “ I n Istria, c u m qisei, a f a r ă d e
ţesu şi p ă n s a n u m a i e n i m i c u . P r e s t e tot m ' a m c o n v i n s u ,
c ă aici l i m b a s a c o n s e r v a t u m a i b i n e p e l ă n g ă acele o c u

*) F u r c a o a u in inţelesul n o s t r u d e u n e a l t ă d e t o r s u şi d e c e a d e s p ă n d u
r ă t o a r e ; e a r c e a d e staulu, ori c u m q i c u ei stalu şi stavl, s e c h i a m ă
vila c a la Slavi, d e u n d e o a u şi M a g y a r i i .
4 2

paţiuni domestice, cari a u r e m a s u proprietatea femeei. A ş a

la c u s s u t u s a c o n s e r v a t u cosu, acu, aţa, p ă n ă şi c ă r p e s c u .
D i n c o n t r a la c a r u şi p l u g u n u e n i m i c u r o m ă n e s c u , c a
r u l u i ii q i c u v o z u , d e şi a u c u v ă n t u l c ă r u ț ă i n i n ţ e l e s u l i t a
l i a n u , – p r e c u m şi cocia, şi cariolu (truda, roaba); j u g u l ilu
c h i a m a j a r u m , d e la Slavi, d e u n d e ilu a u l u a t u şi U n g u r i i .
R e s t e l u l din j u g u e clin, spetellele o r speteqele d i n l a
turile carului s u n t clin, p a r u l d i n g a r d u e a r clin ( a u p a r u
tot in inţelesul nostru, n u m a i n u la g a r d u ) și o m u l
ţ i m e altele. N i c i r o t a n u o c o n s e r v a r ă , ci ii qicu cola
(Slav.). L a p l u g u n u m a i cornele s a u conservatu; ear r o t i
lei i-au d a t u t e r m i n a ţ i u n e slavică: roticil a (rotirla).
D i n L e t t a y eră s ă trecu la St. M a r t i n o fiindu a p r o a p e ,
d a r i m i s p u s e r ă c ă a b i a in p a t r u cinci case se m a i v o r
b e s c e r o m ă n e s c e , in cari s a u i n t ă m p l a t u m a i c u r ă n d u c ă s ă
torie reci proce intre St. M a r t i n i a n i d e o p a r t e și L e t t a y a n i
şi G r a d i g n a n i d e altă parte. C h i a r şi in casele aceste unii
m a i vorbescu, alţii nu. Satul dar s a desnaţionalisatu. P r i n
u r m a r e m ă scoborii la d r u m u , și a p o i p r e s t e dealuri, ripe,
b o l o v a n i d e a d r e d t u l s p r e G r a d i g n e , şi a n u m e p e la c a s a lui
A n d r e i u D o b r o v i c i , c a r e d e p e coastele u n u i m u n t e se v e d e
albă ă n c ă din Susnievizza, in o distanţă de 1 / , - 2 ore
c u piciorul, m e r g ă n d u bine. A c e s t a e u n u l dintre l o c u i
torii cei m a i c u stare, şi o m u deşteptu. S p e r a m u a i n v ă ţ ă
d e la elu m a i multe, dar nu-lu aflai acasă nici p e elu, nici
p e m u i e r e a lui, nici p e fiia sa c e a m a i m a r e ; aflai n u m a i
p e u n u frate a lui c e fusese soldatu, scieà italice şi a v e a c u n o s
cinţă şi d e s p r e noi. B u n u l o m u , v ă q ă n d u - m ă scaldatu in sudori,
m a t r a t a t a t u c u b e v a n d a (fr. c i d r e ? ) m e s t e c a t u c u a p ă . A c e a s t a
e c e e a c e n u m i m u n o i cidiru, cidiriu şi ciiriu. Ş i e l u m i - a s p u s u
C a , ș i L e t t a y a n i i , c ă a r fi i n d e ş e r t u t o a t ă m e r g e r e a la St,
 4 3

Mărtino. A c e s t u o m u spunea că ei se ţinu ca remași aci

d e la R o m a n i i cei vechi. D a r d a c ă această p ă r e r e e f u n
dată p e vre-o tradiţiune vechiă, or și-a format'o u m b l ă n d u
prin Italia şi c o n v e r s ă n d u c u soldaţii R o m ă n i , n u m ' a m u
p u t u t u d u m e r i din vorbele lui. In privinţa limbei n a m u
n v ă ţ a t u n i m i c u n o u d e la dănsul, d e c ă t c ă in p a r t e a l o c u
lui vinialu (vignalu) i n s a m n ă n u n u m a i vinu, ci şi viţe d e
vinu, c ă n d in toate celelalte locuri aflai p e n t r u viţe n u
m a i braidele, broaidele, u n u n u m e ă n s ă usitatu şi u n d e ș e d e
D o b r o v i c i .
D u p ă ce m ă recorii, luai calea d e a d r e p t u l p r e s t e c o
d r u ” din alu cărui crescetu m i se desfăşurâ inaintea o c h i
lor u n u terenu ca de 1 / , milă inchisu m a i de toate p ă r
ţile c u codri ( m u n ţ i ) inalţi, şi s p a r t u in toate direcţiunile
d e văi, ripe , sur p ă t u r i p r o f u n d e şi m ă g u r e ina lte petroase,
P r i n i n f u n d ă t u r e l e acestui t e r e n u s t e r m i n o s u şi b u n u d e a
d a n u m a i c u l c u ş u r upicaprelor, n u şi l oc uinţă o a m e n i l o r , se
i n t r e v e d e a u risipite nisce case, foar te d e p a r t e u n a d e alta,
i n c ă t n i m e n e n ' a r c r e d e c ă a c e s t e case se ţinu de o c o m u n ă .
C a m la mijlocul terenului acestuia se v ă d u v r e - o 5 – 6 case
in mai mare apropiere una de alta. Acolo se vedea
și o biserica. A c e a s t a m i s a p ă r u t u a fi m e q u l p u n t u .
C a să a j u n g u p ă n ă acolo a v e a m u a scobori p e u n u petrişu
foarte sterminosu şi c u r m a t u de ripe, intr'o vale p r o f u n d ă
şi a sui a p o i altu d e a l u tot a ş a d e inaltu şi reu. I n trei
p a t r a r e d e o a r ă ajunsei acolo, u n d e m i s a p ă r u t u a fi m e
q u l pu ntului. D a r a c u m p ă n ă la biserică şi osteriă, c a r e e
t o t d e a u n a in ca s a potest atului, m a i a v e a m u a trece o va le
a f u n d ă şi ripoasă , p e r d u i c u r a g i u l şi trăsei l ă n g ă ruine le
*) C o d r u la ei i n s a m n ă m u n t e ; e a r v o r b a d e „ m u n t e “ a u perdut'o, nici
d e a l u n u s e a f l ă .
4 4 .

u n u i turnu vechiu la casa lui M o ş u I v a n u B r a i u c h a

p e ca re-lu aflai o c u p a t u in staula c u boi i. Intrai a c o l o
şi-lu salutai r o m ă n e s c e . Î n d a t ă s e inserinâ faţ a bătrănului,
şi-mi a d r e s â i n t r e b a r e a : eli e s c u (ei s u n t) carele virit-a
d i n p a e s u d e largu, d i n R o m a n i a , nica ' nveţ e l i m b a n o s
t r ă ? -

– I o s u m , şi i o e s u m , t y a t y a .
– Bire, m a mulierile nostre escu croatzki, n u sciu c u v i n t a
vlaski, şi d i n fetiorii nostri n u scie vlaski c u v i n t a v e r - u r u l u
( v e r u r u l = n i c i u n u l ) c a n d u - i m i c u .
– N u face nici ( n i m i c u ) tyatya, noi a m e n d o i n e v o m u
c a p i u r u l u p e oatulu, d u - m e e n c a s a c a mi-i sete şi f o m e , r e s
punsei moşului ca să-lu scotu din staulu.
M e r g é n d u p r i n curte in c a s ă se a d u n a r ă m a i m u l ţ i d e ai
familiei i m p r e j u r u l nostru, e a r bietul b ă t r ă n u intrase in
griji c u m să m ă ospeteze, c ă qicea: eli n u v o r m a n c a p a r a
(pănea) nostră că e g r u m b a (urită, proastă). Io l'amu
m ă n g ă i a t u s c o ţ i n d u b a n i şi qicăndu-i: „ E c a penezi (bani),
t r i m e t e u r fetioru la osteria, nica p o r t e v i r u și pâre, – o v e
v a a v è m a i a “ ( m a m a ) . A ş a se şi făcu; u n u fecioraşu a d u s e
v i n u şi p ă n e d e la osteria şi b a b a p u s e o u e intr'o căldare.
E u cercai a m ă r e c o m e n d a p a t r o n e i casei şi-i vorbii r o m ă
nesce. B a b a m e inţelegea bine, d a r n u p u t e a o r n ' a v e à c u
r a g i u d e a vorbi, ci-mi r e s p u n d e a tot in l i m b a croatică, şi
d u p ă ce i - a m repeţitu d e atăte ori „ n e r a z u m i m C r o a t z k i ,
zalek r a z u m i m C r o a t z k i . “ E a n u p u t e a crede, c ă u n u o m u
i m b r a c a t u c a m i n e , şi c a r e v i n e a ş a d e d e p a r t e , s ă
n u c u n o a s c ă l i m b a croatică. Intr'aceea s e d u s e s e f a m a
de venirea m e a in G r a d i g n e şi se a d u n a r ă m a i mulţi ca
să m e vadă. Intrebai d e amicii p e cari i - a m u c u n o s c u t u
in Pisino, şi-mi spuseră că sunt duşi de acasă. Intre
 4 5

căţi se aflau in c a s ă celu m a i d e ş t e p t u m i s a p ă r u t u

M a r t i n u B r a n c é l a , c a r e m i - a esplicatu m u l t e din datinele
lor, m i - a c o n f i r m a t u cele c e a u q i s e m u in L e t t a y și la c a s a
lui D o b r o v i c i d e s p r e r o m ă n i s m u l din St. M a r t i n o , u n d e a v e a
chiar a c e s t u B r a n c e l a unui frate insuratu. P r e c u m p r e t u t i n
d e n e a , a ș a și aici, c o n f r o n t a m u vorbelele şi frasele a d u n a t e
şi a d u n a m u altele. S c o p u l era intre altele d e a afla d a c ă
n u - s u intre ei idiotismi singulari proprii u n e i c o m u n e . Ş i
B r a n c e l a m a i n c r e d i n ţ a t u c ă pruncii, m i c i q i c u t a t ă și m a
m ă , ear d a c ă crescu i n c e p u cu tyatya şi m a j a . A s e m e n e a
m ' a m convinsu şi aici, p r e c u m in L e t t a y şi in Susnievizza,
c ă ei n u qicu h o m e , ci f o m e ; p r i n u r m a r e n u sciu d e u n d e
a eșitu Sajevici c u h o m e a , d e şi a c e a s t ă f o r m ă n u e
s t r ă i n ă n i c i d e l i m b a noastră, n i c i d e l i m b e l e r o m a n e

p r e s t e tot. -

E r a 4 ore d u p ă meadă-qi, m e r e c o m e n d a i amicilor

G r a d i g m e n i , r u g ă n d u - i s ă n u m e uite, şi plecai i n j o s u s p r e
G r o b n i c u , p e t r e c u t u d e c ă u t ă t u r e l e lor p ă n ă m e p e r d u r ă d i n
vedere. T r e c ă n d u p e la c a t u n u l B a n o v i n a , c o m p u s u d e 6
case, m e a b ă t u i la d o u e c e e r a u u n a l ă n g ă alta şi u n d e v ă
q u s e m u la a m ă n d o u e p e barbaţii acasă. M a i cercetai c u ei
d i n n o u d i n ale carului şi plugului, ă n s ă f ă r ă nici u n u s u c
cesu. M ' a m convinsu că aici toate sunt perdute.
L a 5 ore şi /, ajunsei la G r o b n i c u , d e u n d e n u e
d e p a r t e p a r o c h i a C a r b u n e d e c a r e ţine G r o b n i c u l u . Slavii
nici n u m e l e C a r b u n e n u v o r u s ă ni-lu l a s ă c a r o m ă n e s c u ;
ă n s ă ce e drept u , aici cel p u ţ i n n e b a t u c u a r g u m e n t u
c u m se cade, din a n a l o g i a l i m b e i r o m ă n o - i s t r i a n e in c a r e
n se s c h i m b ă in r şi care a r e şi astăqi c a r b u r e in l o c u
d e carbune, d e şi d e altă parte se p o a t e r e s p u n d e c ă s u n t
şi n u m e u n d e s a ţ i n u t u r , şi a p o i c a r b u n e p o a t e s ă fie
4 6

m a i v e c h i u şi p o a t e s ă fi f o s t u v r e - o c o l o n i ă r o m a n ă care
n' a c a m b i a t u p e n in r etc. D e la G r o b n i c u in vale d r e p t
in j o s u i n c e t e a z ă satele r o m ă n e s c i . Confiniul G r o b n i c u l u i
se i m b i n ă c u alu B e r d u l u i , și alu a cestuia c u alu c o m u n e i
Ce pici, situatu p e m a r g i n e a lacului d e acestași n u m e . I n
d r e a p t a d e la con finiele B e r d u l u i şi Cepiciului, a d e c ă s p r e
miaqă-qi, acolo u n d e inceată confiniul Grobnicului, se d e s
t inde o liva die largă, s p r e g u r a fos tului riu A r s a . D e aco lo
albia cea sac ă a A r s e i se inti nde s p r e resă ritu; a p r o p i i n d u - s e
d e m a r e , a r e a p ă şi d e aci inainte se q ice C a n a l u l d e A r s a ,
ear d e la C epic i p ă n ă aci se c h i a m ă V a l e a A r s e i . E a se
impreună cu m a r e a tocmai lăngă Susnievizza. S p u n u toţi
că m a i d e m u l t A r s a n u n u m a i a u a v u t u a p ă p ă n ă se d a
in lacul Cepici, ci erà şi n a v i g a v e r ă . A s t ă q i m a i m u l t d e
j u m ă t a t e e sacă. L i v a d i a ce d e la con finiei e n u m i t e l o r sate
se destin de s p r e g u r a A r s e i , se c h i a m ă Ra chita-luc. L u k
fă ră indo ială e slavicu, d e u n d e v i n e l u n c a noastră, d a r
rachita e r o m ă n e s c u . S e n u m e s c e aş a, pentru că p e m a r g i
nele ei c resc u rachite. E a c a o n u m i r e romănească, şi alta
a s e m e n e a de ceealaltă parte opusă , intre confiniele B erdu lui,
Susnieviz zei şi Villa-novei. S e v e d e d e aici că locu rile i m
p o p o r a t e astăqi d e R o m ă n i , n u s u n t in V a l e a A r s e i . P r i n
tre satele aceste n ' a m aflatu nici u n u riuleţu care să se
c h i e m e A r s a . N u p r i c e p u dar, c u m şi D . d e F r a n c e s c h i ,
n ă s c u t u n u d e p a r t e d e aci in G o l o g o r i t z a , v o r b e s c e d e
V a l l ' d ' A r s a ă n c ă și d e la satele r o m ă n e m a i in s u s
s p r e m e a q ă - n o a p t e , d e la B o g l i u n e incoace. C o m u n e l e se p o t u
n u m i d e s u b t M o n t e - M a g g i o r e , u n d e se află. D a r n u e i n
doială, c ă totu teritoriul prelinsu d e secatul ri u A r s a a fostu
r o m ă n e s c u . M u l t e n u m i r i d e p e a m ă n d o u e ripele riului
a u şi a c u m f o r m e r o m ă n e s c i : C a v r a n u s a u C a u r a n u , C a r
 4 7

niţa, Castel nou, Greli*) Borini, Pontera, Barbana, P o r

g a n a , G o l t i a n a ( p o a t e C o l t i a n a , ) B o l e s c u , s. c. l . * ) .
L a 6 ore şi /, plecai d i n G r o b n i c u şi trecui peste
L i v e q e l e din V a l e , c a s ă a p u c u d r e p t peste m u n t e la B e r d o .
I n valea aceasta a m v ă q u t u m a i ăntăi tineri şi tinere i m
br aca ţi curat, m a i ales fete le, ce s ă p a u u n e l e la t u r c h i n e
şi al tele la fasole şi alte l e g u m i , a v e a u c ă m e ş i al be c u
su te c u altiţe. E l e l u c r a u c ă n t ă n d u . A m st atu d e v o r b ă
c u d o u e g r u p e d e aceste. G r u p a cea d e s n b p oalele m u n
telui d e s p r e B e r d o se c o m p u n e a d i n t r ' u n u frate și d o u e s u
rori, c u cari a m u c o n v e r s a t u c a /, d e o a r ă . M e c o n v i n
sei p e deplinu, c ă aici niei inelu, nici cercelu, nici m ă r
gele nu-su cunoscute. Inelul şi veriga l e - a m u aflatu p r e t u
tindenea n u m a i V o t i ţ a * ) , cercelul=ureclinu, (in G r o b
n ic reclinu, raclinu, p r e s c u r t a t u d i n ureclinu), m ă r g e l e l e
colare (din corale), gulerul colerinu. E a r cosiţele, ce in
G r o b n i c u şi G r a d i g n e m i le n u m i r ă n u m a i plete, le aflai
aice tot cosiţe c a in S u s n i e v i z z a și a p o i in B e r d o . L e c e
rui p e u r m ă s ă - m i arăte calea m a i d r e a p t ă p e s t e M o n t a n a
la B e r d o , la care u n a r e s p u n s e m a i familiaru in a d o u a
p e r s o a n ă s i n g u l a r e * ) : C ă n d veri (vei) esi d'oancea foara

*) G r e l i = g r e i . L a S c h i t a z z a d i c u g r e l u = g r e u , g r e l i = g r e i .
“ ) P e c a r t e s u n t scrise ital. C a v r a n n o , C a r n i z z a , C a s t e l n o v o , Gregli, B o r i n i
P o n t e r a , B a r b a n a , P o r g a n a , G o l z a n a , Bolesco.
“ ) S c h i t a z z a n i i a u şi verigă, ă n s ă in d i m i n u t i v e verigelle şi vericelle. I t a l i
anii in dialectu, a n u m e c h i a r aci in Istria, q i c u v e r r a , v e r i g a o r verica,
“ ) E i intre sine v o r b e s c u tot c u tu. D - t a etc. n u - s u c u n o s c u t e . C ă n d v o r u
s ă d i s t i n g ă o p e r s o a n ă q i c u eli (illi) o r v o i ; e a r a d o u a p e r s o a n ă s i n g u
l a r ă e familiaritate. M a i a u şi altă f o r m ă n e u t r a l e , la p ă r e r e p a s i v ă
c u c a r e s e a j u t ă v o r b i n d u c u o p e r s o a n ă , p e c a r e v o r u s ă o o n o r e z e . D e
e s e m p l u i n t r e a b ă : e n c a t r a u (in cotro) se p o r t a ? „ i n c o t r o s e m e r g e . “
A c e a s t ă f o r m ă p a s i v ă e in a d e v ă r u f o r m a neutrale, t o t d e o d a t ă o m a n i
e r ă d e a o n o r a p e cineva, m a i v é r t o s c ă n d n u sciu c e titulatură s ă i
d e e a n u m e .
4 8

preste codru (arătâ cu m ă n a ) subito veri vede Berdo. L e

m u l ţ u m i i , ii l a s a i c u D o m n u l , şi insoţitu d e D o m n u şi c u
voi, b u r coale, c e - m i adresară, o luai d r e p t p e M o n t a n ă
in sus. I n */, d e o a r a fusei deasupra la casele fraţilor
L u b i c i , cari sciau a s e m e n e a d e v e n i r e a m e a ; m ă r e c e p u r ă c u
t o a t ă b u c u r i a , e a e s c u s ă n d u - m e c u s a r a şi d e p ă r t a r e a d e S u s n i
evizza, le p r o m i s e i că L u n i in 2 9 d e S. P e t r u v o i u v e n i la
B e r d o la biserică şi v o i u ş e d è m a i m u l t c u ei. C e l u m a i
m a r e L u b i c i a v e à cinci d e a-i familiei, c e z ă c e a u d e febra.
I n s e m n u ace astă i m p r e g i u r a r e , p e n t r u că p o a t e ni ci n u m i - a r
fi d a t u p r i n g ă n d u , a intreba d e friguri şi a află c ă se c h i a
m ă febra. In a d e v ă r u , ei nic i n ' a u c u v ă n t u l fr igu, ci n u
m a i rece, p e care - lu p r o n u n ţ ă c a M a c e d o - r o m ă n i i race; se
a u d e şi f r i d u c ă t e odată, dar frigu nu. D u p ă o j u m ă t a t e
d e oră, m e r s u t are, ajunsei la c a s a P a r o c h u l u i Ierula, d e u n d e
m ă scoborii jos la Susnievizza, c a m greu, p e n t r u că t o c m a i
i n o p t ă şi e r a m fatigatu p e s t e m ă s u r ă , u m b l a s e m in r e s
t i m p u d e 1 3 or e o distanţă d e 6 miluri, p e locurile cele
m a i grele d e u m b l a t u . N u m e m i r u dar, c ă R o m ă n i i d e s u b
M o n t e - M a g g i o r e trecu d e cei m a i b u n i pedestri, c u cari n u
s'ar m a i p u t e a s e m ă n ă n i m i n e .
D u m i n e c ă 2 8 I u n i e ,

D o r e a m a v e d è p e acestu p o p o r u a d u n a t u la u n u l o c u
in m u l ţ i m e m a i m a r e , c a s ă - m i p o t u face o ideă totală d e s
p r e tipul lui, infăţişarea lui intre s e m i n i i sei, d e s p r e p o r t u
şi despre alte s e m n e caracteristice, şi fiindcă sciamu, că
pe astăqi in 2 8 Iunie se va ţine la 1 0 ore in V i l
l a n o v a m i s a şi p r e d i c a la c a r e m e r g u n u n u m a i S u s n i e
v i z z a n i şi V i l l a - n o v a n i , ci şi I e s s e n o v i c a n i şi alţii d e p r i n
B e r d o , C o s i l i a c u ş . c . l. , m i s a p ă r u t u a fi c e a m a i o p o r
 4 9

t u n ă o c a s i u n e d e a c o n t i n u ă studiul m e u , şi decisei ă n c ă
d e S ă m b ă t ă sea r a a m e r g e la biserică la V i l l a - n o v a ,
ce de Susnievizza e departe n u m a i /, d e oară, in josu spre
lacul Cepici. D i n S u s n i e v i z z a a m plecatu c u capelanul,
ă n s ă insoţitu d e o m u l ţ i m e d e b a r b a ţ i m a t u r i , d e tineri şi
tinere. M e r s e r ă m u d i n a d i n s u incet, c a s ă l ă s ă m u s ă t r e a c ă
C a p e l a n u l inainte, c a r e şi a ş a erà calare, ş i no i s ă p u t e m u
c o n v e r s à in toată libertatea, p e n t r u c ă e r a o m a t e r i e c a r e
se a t i n g e à și d e C a p e l a n u l , a d e c ă i n t r e b a m u p e o a m e n i : d e
c e n u c e r u s ă li s e q i c ă r u g ă ciunile, v a n g h e l i a şi p r e d i c a
in l i m b a lor, şi d e ce m a c a r in casele lor n u s e r o a g ă in
l i m b a l o r ? A c e a s t ă m a t e r i ă s a f o s t u d i s c u t a t u i n t r e m i n e
şi C a p e l a n u l c u d o u e qile m a i inainte, şi c ă n d a m disu
c ă a r fi b i n e s ă li s e p r e d i c e i n l i m b a l o r , C a p e l a n u l c u
c e a m a i m a r e m i r a r e sări căt colo d e p e s c a u n u , s t r i g ă n d u c u n u
felu de despreţu: „ C i n e a m a i auqitu u n a ca asta? C u m
s ă s e p o a t ă p r e d i c a in l i m b a a c e a s t a ? “ E u ficsai o c h i l u n g i
a s u p r a lui, p e c ă n d elu se lasă e a r p e s c a u n u c u o s u b r i
d e r e d e t r i u m f u ; p e u r m ă - i vorbii d e misionari, cari a u
p r e d i c a t u şi p r e d i c ă c u v ă n t u l lui D - q e u selbaticilor, cari
a n e v o i e v o r u fi a v u t u m a i m u l t e i d e i ş i c o n c e p t e ş i e s p r e
siuni relative, d e c ă t acesti R o m ă n i , cari d e c u m e s u din s i
nul m a m e l o r lor se c o n d u c u d e o a m e n i invăţaţi c u m e şi
S. S u n u l u . . , şi u n u ministru alu lui C h r e s t u nu poate
a v è rușine a p r e d i c ă in o r c e l i m b ă , fiă şi a Ţiganilor. T ă
nărul p o p ă c u n o s c ă erorea sa, se umili şi confirmâ cele ce-i
şisei eu. C u toate aceste imi p ă r ă bine că a a p u c a t u c u
calul inainte şi c ă a m r e m a s u s i n g u r u c u Susnievizzanii.
Îndelungatul u s u al limbei slavice in rugăciuni a făcutu
p e acesti R o m ă n i să creadă, că n u p o t u qice rugăciunile in
limba lor. E u le-amu arătatu in faptu, că se inşală,
 5 0

l e - a m disu T a t ă l n o s t r u şi C r e q u l p e l i m b a lor, c u r ă ţ i n
d u - o pecăt a m pututu de slavisme, ănsă aşa ca să m e i n
ţeleagă. A u q i n d u rugăciunile in limba lor, nu-şi putea e s
p r i m ă m i r a r e a şi b u c u r i a .
I n aceste discursuri a j u n s e r ă m u la biserică. A c e a s t ă
biserică p o a t e s ă fie d e a j u n s u p e n t r u V i l l a - n o v a n i , ă n s ă
p e n t r u m u l ţ i m e a ce era a d u n a t ă astăqi, e r ă p r e m i c ă . C e a
m a i m a r e p a r t e d e o a m e n i stă a f a r ă in porticul bisericei și
p e d e lături. D e m u l t ă căldură, fui constrinsu a eși d i n
biserică c e v a inainte d e p r e d i c ă şi a m e d a la u m b r a u n u i
p o m u a p r o a p e d e porticu. I n d a t ă se a d u n â p e l ă n g ă m i n e
o m a r e m u l ţ i m e d e ascultători, c e r ă n d u s ă le m a i qicu r u
găciunile Vlaski. I n c e p ă n d u - s e predica, c a r e se s p u n e i n
d a t ă d u p ă V a n g e l i ă , i n c e p u r ă a eşi şi alţii d i n biserică şi
a se p u n e p e e a r b ă in jurul m e u . I n d e ş e r t le q i c e a m
s ă se i n t o a r n e in biserică și s ă asculte c u v ă n t u l D o m n u l u i
d e la preotu. E i qiceà c ă p e p o p ă lu ascultu d e m u l t e
or i (de c i u d a d e vuote), şi c ă le m a i p l a c e s ă m e asculte
c u m le c u v i n t u e u r o m a n e s c u . I n deşert l e - a m a d a o s u
c ă p r e u t u l se v a m ă n i ă c u m i n e ” ) c r e q ă n d u c ă e u i - a m
s c o s u din biserică; ei se a d u n a r ă tot m a i m u l ţ i i m p r e j u r u d e
m i n e . Intre alţii aflai unul, c a r e fusese in C r a i o v a c a s o l
d a t u c u trupele austriace. A c e s t a v o r b e à m a i bini şor, şi
s e p u t e a e s p r i m ă şi in dialectul nostru. S p u n e a c ă i n d a t ă
s a inţelesu c u Craiovenii. I n fine, c a să n u se s u p e r e
C a p e l a n u l şi s ă n u fiu e u c a u s a scandalului, m e depărtai
s u b t altu pretestu dintre o a m e n i și m e p r i m b l a i printre

“) V e r b u l s u p e r a r e , intristare, m ă h n i r e , n u se află in l i m b a l o r ; p r i n u r
m a r e n u te poţi e s p r i m ă d e c ă t p r i n m ă n i ă , c a r e s e a u d e m a i m u l t m i
n i a şi s e c o n s t r u e c u c u : m ' a m m i n i a t c u ie, e s m u m i n i a ţ i u r i i c u
oaţi i.“ et c.
 5 1

g r ă d i n e l e şi s e m ă n ă t u r e l e Villa-novanilor, p ă n ă in I e s s e
novicu, d e u n d e m e inturnai e a r la biserică d u p ă c e trecuse
n u n u m a i predica, ci și m i s s a era p e finite. D u p ă m i s ă
n e i n t u r n a r ă m u la Susnievizza, şi e u m e r s e i la m e r i n d e
(prănqul de la ameaqă-qi) la potestatul J u r m a n . Peste c ă
teva m i n u t e veni şi A n d r e i D o b r o v i c i , d e s u s d e l ă n g ă
G r a d i g n e , c u soţia şi c u fia s a c e a m a r e c a s ă - m i i n t o a r c ă
visita ce-i f ă c u s e m in qioa t r e c u t ă c ă n d n u - i a f l a s e m
acasă. M e r i n d a r ă m u c u toţii i m p r e u n ă , m e n ă n d u d i s c u r
sul a s u p r a obiectelor ce m e interesà a studiă. E u s p e r a m ,
că astăqi, ca in qi de D u m i n e c ă , voiu v e d e jocurile acestor
o a m e n i , d a r i m i s p u s e r ă c ă ei n u joacă, d e c ă t in P o c l a d e
(carnavalu) şi c ă n d facu nuntie (nuntă), şi că preutul nu-i
l a s ă s ă j o a c e a l t ă d a t ă . C u t o a t e a c e s t e a ș u fi d o r i t u m u l t
s ă v ă d u p e tineri j u c ă n d u , şi m e intorsei la părintele
Caucici, ca să-lu r o g u să-i lese să joace. Ă n s ă b u n u l p ă
rinte a v e a alte idei d e s p r e jocu. E l u qiceà c ă jocul este
periculosu virtuţei, e u n u m i j l o c u d e c o r u m p e r e a m o r a l i t ă
ţei, m a i v ă r t o s c ă a c e s t u p o p o r u e m a i s ă n g i o s u şi m a i
dedatu la voluptăţi decăt Slavii. A d u s e inainte pe S. A u
gustin, care – d u p ă c u m qiceà părintele C a u c i c i – a c o n d e m
n a t u jocul, etc. E u m e studii a-lu face s ă inţeleagă c ă e u n u
v o i u d e c ă t o p r o b ă d e jocu, o p e t r e c e r e d e u n u p ă t r a r u d e oră, la
c a r e să asiste şi S ă n ţ i a sa, c a să n u se p o a t ă face nici u n u
scandalu. Ă n s ă părintele stă intru ale sale şi se ţinea
tar e d e S ă n t u l A u g u s t i n u , i n c ă t n u m e p u t u i u conteni a
nu- i r e s p u n d e , c ă şi e u a m cetitu c a T e o l o g u operele a c e s
tui părinte, a n u m e o p e r a lui cea m a r e D e Civitate Dei,
a p o i confesiunile, u n e l e pr edice, epistole şi din c o m e n t a r e l e
la c a r t e a facerii, şi n u - m i a d u c u a m i n t e d e lo cul u n d e s ă
fie c o n d e m n a t u jocul, d a r ş i d e v a fi a ş a , s ă n u u i t ă m u
4 *
 5 2

c ă acestu părinte al bisericei, m a i inainte d e a scrie d e s

p r e m o r a l u l şi d o g m e l e crescinesci, fusese sătul d e b a c a n a l e
şi d e alte petreceri păgănesci, la cari luase binişor parte,
p r e c u m insuşi scrie in confesiunile sale. T o a t e fură in d e
şertu; totul ce făcu, fu, că incepu a-mi descrie jocurile V l a
c h i l o r d i n I s t r i a .

Berdo, L u n i 2 9 Iunie, Marţi 3 0 Iunie

şi M e r c u r i 1 Iulie.

N u m a i era nici o c o m u n ă i m p o p o r a t ă d e cei ce m a i

v o r b e s c u l i m b a r o m ă n o - i s t r i a n ă . I n J e s s e n o v i c u , d e şi n u
m a i a m i n t r a t u p r i n e l u ş i n u v o i u fi c o n v e r s a t u a c o l o m a i
m u l t d e /, d e o a r ă , ă n s ă la V i l l a - n o v a , u n d e e r a u şi J e s
s e n o v i c a n i la biserică, a v u i o c a s i u n e d e a m e c o n v i n g e , c ă
atăt Villa-novanii, căt şi Jessenovicanii v o r b e s c u c a şi in
S u s n i e v i z z a şi L e t t a y , fără v r e o diferinţă ce a r p u t e b a t e
la urechie, lucru naturale, d u p ă c e se ţinu tot d e o p a r o
c h i ă şi se i n t ă l n e s c u cel p u ţ i n in toate serbătorile şi D u
m i n e c e l e . N u m a i e r à d a r s u b M o n t e M a g g i o r e d e v i s i t a t u
nici o c o m u n ă ; d a r m i s a p ă r u t u in B e r d o şi tipul o a m e n i l o r
şi p o r t u l lor m a i curatu , p e s t e tot r a s a o a m e n i l o r m a i v ă n o a s ă .
C ă t r ă a c e a s t a B e r d o e m e q i u - p u n t u l teritorului r o m a n u d e
s u b M o n t e - M a g g i o r e , şi p u s e ţ i u n e a lui c ea inaltă, m a i ales
d e la biserica şi c a s a parochială, a d m i t e a o c h i ă c u o c ă u
t ă t u r ă totu p ă m ă n t u l locuitu astăqi d e R o m ă n i , şi a-ţi i n t i
p ă r i in m e m o r i ă f i g u r a locului. C ă t r ă a c e a s t a in t r e c e r e a
m e a in 2 7 I u n i e p e la p a r o c h u l Jerala, v ă q é n d u c a s a p a
r ochului m a i isolată, s p e r a m u a afla acolo celu m a i b u n u
locu de a i n s e m n ă căteva despre usanţele R o m ă n i l o r . A p o i
n u u i t a s e m , c ă in trecerea m e a p r i n B e r d o p r o m i s e s e m
o a m e n i l o r c ă v o i u r e v e n i şi v o i u ș e d è m a i m u l t la ei. I n
 5 3

fine acesta era locul nascerei tănărului p r e o t u Miceti, și a t u n c i

n u s c i a m u că şi C a p e l a n u l din C h e r s a n u (Chersano) e n ă s
c u t u r o m ă n u . T o a t e a c e s t e m e d e t e r m i n a r ă a m e m u t ă

pentru căteva dile in Berdo. Prin u r m a r e L u n i in 2 9 I u

nie la 4 o r e d e d i m i n e a ţ ă plecai din S u s n i e v i z z a şi la 5 / ,
fui i n c a s a paro chial ă. P ă r i n t e l e J e r a l a visà ă n c ă a s u p r a
predice i ce era să o qică in q i u a aceast a, c a in q i u a A p o s
tolilor P e t r u şi P a v e l u . D a r ce ilalţi ai casei e r a u sculaţi
c u toţi i. Intre aces tia a n u m e o fetiţă c a d e 1 6 ani, m u l a ,
a d e c ă n ă s c u t ă d i n flori, p e c a r e p ă r i n t e l e J e r a l a , a f l ă n d u - o
p e strate, leşinată d e f o a m e , f ă r ă părinţi nutrici, a luat'o
l a s i n e i n e t a t e d e 1 2 – 1 3 a n i . C u o c a s i u n e a a c e a s t a i n
s e m n u c ă la R o m ă n i i d e s u b M o n t e M a g g i o r e se află
astăqi in e d u c a ţ i u n e c a la 3 0 0 d e aflătari (trovatel li, F i n d
linge) s a u c u m le q i c e m u n o i : p r u n c i născuţi din flori.
S u s n i e v i z z a s i n g u r ă are 7 0 , B e r d o la 5 0 , şi a ş a c u totul
v o r u fi la acesti R o m ă n i a p r o a p e d e 3 0 0 d e aflătari , p e cari
i n s t i t u t u l d e aflătari d i n T r i e s t e ii d a i n a f a r ă spre c r e s
c e r e . A c e s t u i n s t i t u t u d ă d i n f o n d u r i l e s a l e l a c e i c e v o
e s c u a s e i n s ă r c i n ă c u c r e s c e r e a a c e s t o r f ă p t u r e o s u m ă h o t ă
rită p e a n u p e n t r u aflătariu p ă n ă in e t a t e d e 1 0 ani, a s e
m e n e celui c e v i n e d e p a r t e d e a f a r ă i n T r i e s t e c a s ă iee
p e aflătariu şi să subscrie contractul c u institutul, a p o i
ă n c ă o s u m ă o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a p e n t r u t i m p u l
p ă n ă c ă n d aflătariul e la ţiţă. D e la 1 0 ani inainte,
ad ec ă d e c ă n d aflătari ul c u lucru l seu po ate a-şi mirui p ă
ne a, părin ţii nutrici n u m a i a u dreptu de a pretinde n i
m i c de la institutu, r e m ă n u ănsă datori a ţine p e alăt ariu
p ă n ă la e tate de 1 8 an i. Celu ce cresc e cel puţin doi află
tari, dintre cari cel p u ţ i n u n u l b ă r b a t u , a r e d r e p t u l d e
a i se scuti u n u fecioru propriu d e miliţiă; insuși aflăta
5 4

riul n u e scutitu. C a m aceste sunt pe scurtu regulele i n

stitutului d e aflătari d i n Triestu. S i n g u r u n u m ă r u l a p r o a p e
d e 3 0 0 inşi, căţi se află astăqi la R o m ă n i i d e s u b M o n t e
M a g g i o r e , a r a t ă c ă in nici o parte a Istriei n u se i m b i ă
o a m e n i i a s e i n s ă r c i n ă c u c r e s c e r e a a f l ă t a r i l o r c a R o m ă n i i .
I n v r e u n u s i m ţ u m a i s i n g u l a r u d e u m a n i t a t e ori d e c a
ritate creștină alu a c e s t o r u R o m ă n i a n e v o i e v o m u c ă u t ă
causa acestei aplecări ce se v e d e la ei de a cresce şi c u
lege fruptul p ă c a t e l o r plutocraţilor triestini. Insuși n u m e l e
d e m u l i ce d a u acestor fiinţe, n u e t e s t i m o n i u d e s i m ţ u d e
u m a n i t a t e ori d e v r e o s i n g u l a r ă caritate creştină, p e n
trucă şi ei c h i a m ă in l i m b a lor m u l u tot aceea ce c h i e m ă m u
toţi, – fătul a s i n u l u i și a l u iepei. S ă fie n u m a i a v i
ditatea d e căştigu n u e d e crequtu, căci n u e v r e o
s u m ă a d e m e n i t o a r e , chiar şi lipsa cea m a r e p r o d u s ă de 4
ani i n c o a c e prin e p i d e m i a d e viţe, şi c a r e – c u m qic eă
păr i n t e l e C a u c i c i – ii c o n s t r i n g e a a lergă la a c e s t u m i j l o c u
d e căştigu, n u esplică c a u s a acestei aplec ări, p e n t r u c ă e a e
c u m u l t m a i v e c h i ă d e c ă t e p i d e m i a . E u a ș u crede, c ă p o
siţ iunea locului d e p a r t e d e Triest ş i c a intr'o i n f u n d ă t u r ă
isolată, apoi constituţiunea fisică, v ă n o a s ă şi sănătoasă
a acestor R o m ă n i , tipul lor celu f r u m o s u , spiritul lor cel v i u
ş i a g e r u , v o r u fi f o s t u m o t i v e l e c a r i v o r u fi d e t e r m i n a t u p e
f u n d a t o r i i institutului a i n d e m n à c h i a r ei p e locuitorii d e
aici c a s ă s e i n s a r c i n e c u c r e s c e r e a a c e s t o r p r u n c i , c e e a c e
p e u r m ă s a f ă c u t u datin ă, şi la c a r e a p o i p o a t e s ă fie c o n
c u r s u m a i m u l t m a i p u ţ i n şi v r e u n u l o r altul di n m o t i
ve le indicate m a i sus. S e i n t ă m p l ă , c ă d u p ă trec erea d e
că ţiva ani, unii d i n aces ti aflătari s ă fie r e c l a m a ţ i d e a d e
vă raţii lor părinţi; ă n s ă aceste casuri s u n t rari. C e a m a i
 5 5

m a r e parte r e m ă n u intre R o m ă n i fără a-şi cunoasce vreodată

o r i g i n e a .
U n a dintre acesti m u l i e r a și M a r i a , p e c a r e o aflai
la părintele Ierala, o fetiţă curăţică şi desceaptă. E a e r ă
o c u p a t ă in cuină. T o t aci aflai şi p e u n u n e p o t u alu p a
rochului, C a r n i o l a n u , v e n i t u d e doi a n i din patria sa, c a r e
ă n s ă invăţase l i m b a R o m ă n i l o r , o a treia p e r s o a n ă e r ă s o r a
părintelui c a e c o n o m a casei, a c e a s t a n u c u v ă n t à r o m a n e s c e ,
d a r inţelegeà, p e u r m ă v e n i şi al patrule, u n u o m u c a d e
6 0 ani, o m u alu casei din familia Piscalil or. C u acestia
i nce pui a c o n v e r s à p ă n ă se sculâ părintele p a r o c h u l . F i i n d
că e r a m in cuină , se inţelege d e sine c ă discursul n o s t r u
eră d e s p r e focu, vatră, f o g u è r a (ţestul in c a r e c o c u p ă n e a )
cati na (lanţul d e a s u p r a focului d e c a r e a t ă r n ă c a d è r a = c a l
darea), despre paleta (vatrariu), z a m ă , lingură, piata (blidu),
piatela (taleru), piatina (cratiţa), ciripu (slavicu, de u n d e
ş i U n g u r i i c s e r e b ) – o c r a t i ţ ă m a i m a r e , – o l a s. c. l.
V e r b u l ferbe l'au p e r d u t u şi dicu d e la sl avi a cuhi, –
e ar a coce au, – p o g a c e a s e m e n e a , ă n s ă şi c u u n t u şi
caşiu, a d e c ă și plăcint a to t p o g a c e e, e a r c u v ă n t u l plăci ntă
l'au perdutu. A l u a t u au, d a r u d e abia se a u d e o r se f ace
v, – alvatu, alăatu. Fritta (ital.) e papara de ove (oue),
a sorbi au. T o a t e aceste n u m a i erau lucruri n o u e pentru
m i n e . Intre aceste discurse filologice, e a t ă ese ș i p ărint ele
d in c a m e r a sa, e s c a s ă n d u - s e c ă a ș e q u t u m a i m u l t in pa tu,
m e d i t ă n d u a s u p r a predicei. B i n e qisei e u d a r m a i sus, c ă
visă a s u p r a predicei ce a v e a s ă dică. I n d a t ă o r d o n â s ă m i
s ă d e e cafè c u lapte şi oue. C ă n d v ă q u i p e m a s ă o c r a
tiţă ca d e 5 litre c u lapte, o c a n ă d e café şi u n u filigeanu
c e c u p r i n d e a m a i d o u e litre, fără v o i ă - m i m i se p r e s e n t â
c o m p a r a ţ i u n e a intre ospitalitatea părintelui Jerala din B e r d o
5 6

şi e c o n o m i a părintelui C a u c i c i din Susnievizza. S e inţelege

d e s i n e c ă l i n g u r a c o r r e s p u n d e à c u a c e s t e v a s e s ă n ă t o a s e ;
e a era d e cele d e m a s ă , e a r n u d e cele d e café; şi e a r se
inţelege d e sine c ă n ' a m a s c e p t a t u a d o u a invitare. P ă r i n
tele c a r e a v e a a face liturgia la 1 0 ore, n u m a insoţitu
la gustare.
D u p ă i m p l i n i r e a acestei datorii fisice i n c e p u i a r e s
coli cărţile părintelui, d e d e i p e s t e u n u registru a f u m a t u ,
u n d e e r a u in or d i n e c h r o n o l o g i c ă așeqaţi toţi p a r o c h i i din
B e r d o din secolul X V , toate visitaţiunile episcopilor şi
m u l t e e v e n i m e n t e d e m n e d e s e m n a t u . D e d e i şi p e s t e 3
t o m u r i d e folio l e g ă t u r ă v e c h i ă . A c e a s t a e r à D e s c r i e r e a
istorico-topografică a Carnioliei şi a ţerilor v e c i n e d e V a l
v a s o r in l i m b a g e r m a n ă . E a e in 4 t o m u r i in folio, d a r
lipseà al III. A r u n c ă n d ochii in indice, insemnai locurile
relative la datinele Istrianilor, la U s k o k i , despre cari qice
c ă s u n t R o m ă n i , cari a u v e n i t u d i n T u r c i a c u 1 4 6 a n i
m a i i n a i n t e d e e p o c a in c a r e scrie a u t o r u l . C a r t e a e t i
părită in 1 6 8 9 , v a să dică v e n i r e a acestor R o m ă n i din T u r
cia in Carniolia ca de p e la anul 1 5 4 3 . A s t ă q i nici u r m ă
d e l i m b a lor. S u n t interesante şi altele d e s p r e M o r l a c h i
şi V l a c h i din T u r c i a şi cei din D a c i a lui T r a i a n ; a s e m e
n e a despre datinele Istrianilor, despre cari m a i jos.
P e c ă n d t e r m i n a m l e c t u r a l o c u r i l o r r e l a t i v e l a R o
m ă n i şi la Istriani peste tot, traseră la biserică, şi e u i n
soţii p e păr intele. D u p ă biserică e a r m e i n c u n j u r a r ă a m i
cii B e r d e n i și m e invitară a le s p u n e r u g ă c i u n i l e in l i m b a
lor, c e a ce şi făcui. D a r aici aflai u n u rivalu in p e r s o a n a
o n o r a t u l u i ţ e r a n u F r a n c i s c u P i s c a l e a n u , locuitoru al u n u i
c ă t u n u ce se ţine d e B e r d o . A c e s t a eși inainte: şi io
sciu r u g a p r e D o m n u l vlaski, şi qise tatăl nostru. E u ăi
 5 7

indreptai căteva, p u n ă n d u in locu d e s l a v o n i s m i c u v i n t e m a i

b u n e d e a l e lor, e l u c u t o a t e a c e s t e a n u s e d ă b ă t u t u , ci
ţineà u n a că-i stesso. D a r m a j o r i t a t e a decise in f a v o a r e a
m e a , şi-mi d e d e p r e m i u l in aceste cuvinte: sciu c u
v intă m a i m u ş a t decăt noi. C o n t i n u a i a p o i c u ei s t u
diul m e u , şi p e n t r u a d o u a qi c h i ă m a r ă m u doi di n cei m a i
bătră ni, c a s ă m a i a u q u d i n g u r a lor cele d e s p r e u s a n ţ e l e
R o m ă n i l o r d e aici, – d e s p r e căsătorie, d e s p r e i n m o r m ă n
tări ş. c. l.
S a r a la 1 Iulie m e intorsei la S u s n i e v i z z a , u n d e m e
a ş t e p t a u c u n e r ă b d a r e amicii. I n 2 Iulie m a i o r d o n a i j u r
nalul S u m a r i u , m a i culesei cuvinte și d o r i a m să m e
suiu p e M o n t e M a g g i o r e c a s ă p o t u u r m ă r i b i n e căile d e
c o m u n i c a ţ i u n e intre R o m ă n i i din M i s i a , M a c e d o n i a şi T e
salia d e o parte, și cei din D a c i a T r a i a n ă d e altă parte,
c u fraţii lor d i n S c h i a v o n i a , C r o a ţ i a , D a l m a ţ i a şi Istria.
D a r din nenorocire a u i n c e p u t u ploi şi M o n t e M a g g i o r e
e r a totu in n e g u r ă . L a 3 Iulie s a r a a m m e r s u e a r la
B e r d o , a m m a s u acolo, şi a d o u a qi la 4 Iulie d e d i m i
n e a ţ ă i n t u r n e n d u - m ă la S u s n i e v i z z a , la 7 ore a m p u r c e s u
s p r e A l b o n a . C u t o a t e c ă m ' a m feritu şi a m f ă c u t u t o a t e c a
să p l e c u in tăcere, ă n s ă n u s a p u t u t u . O m u l ţ i m e d e b ă
trăni şi tineri, f e m e i şi barbaţi, a l e r g a r ă la căruţă, şi i n
tre lacrimi i m i strigau: B u r a coale, D o m n u c u voi.
C ă n d veţi m a i viri la n o i ? Alţii: C ă n d v a viri preotu,
n e c a s p u r a p r e d i c a in l i m b a nostră. Ş i altele d e aceste.
L e - a m u p r o m i s u c ă a m u d e g ă n d u a face o călătoriă in
Italia spre a studia dialectele Italiei din gura poporului
şi a t u n c i v o i u trece p e la ei. L a a c e a s t a strigară toţi:
b r a v o ! b r a v o ! I n fine m ă s m u l s e i din mijlocul lor c u m
p u t u i .
 5 8

D a t i n e l e şi u s a n ţ e l e R o m ă n i l o r d i n Istria.
( A c i se t e r m i n ă m a n u s c r i s u l pregătitu. D e s p r e restul călătoriei s e află
i n t r ' u n u m i c u portofoliu n u m a i c o n s e m n ă r i s c u r t e d e r e m i n i s c e n ţ e p e r s o n a l e , c a r e
– d u p ă c u m s e v e d e – a v e a u a fi p r e l u c r a t e p e n t r u u s u l p u b l i c u i n m o d u l I t i
nerarului precedentu. V e q i prefaţa. N o i le i m p r i m ă m u c u m se găsescu in p o r
t o f o l i u . E d i t . )

4 I u l i e .

Cunoscinţa cu Potestatul Luciani. – E r ă prevenitu din

Pisinu. R e c e p e r e a c e a m a i cordială. – Intălnirea c u D r .
Scampicchio.–Planul de mersu la Schitazea.
- 5 Iulie, D u m i n e c ă .
C u D . L u c i a n i p r ă n q i r ă m u i m p r e u n ă la părinţii lui
D r . S c h a m p i c h i o , u n d e veni şi D - n u l G i o v a n n i L u c a s .
A m ă n d o i conscolari c u P a p i u și H o d o ş i u la P a d o v a .
Ş e q ă n d u la m a s ă , n e aflâ o m u i e r e d e la Schitazza, d i n
tr'aceste familie, in cari n u m a i bătrănii m a i c u n o s c u c e v a
r o m ă n e s c e . A m v o r b i t u c u dănsa, m e inţelegeà in toate
căte v o r b e a m in l i m b a celor d i n V a l d a r s a , d a r n u p u t e a
ţiné discursu, qicăndu că de copilă m i c ă n a m a i cuvăntatu.
B a şi c ă n d o i n t r e b a m u d e căte o v o r b ă , se g ă n d i à m u l t ,
f r e c ă n d u - s e p e frunte. D i n căte a m in trebat'o, a n u m e :
c a p u , ocli ( nu m o a i e c a Valdarsenii), m â r a , ureclie, ureclini
(qicea şi ea, c a cei d i n G r o b n i c , raclini), picioru, c a m e ş i a ,
cosiţe, bisa ghele, a p a , v i r u (vinu) etc. e r a u toate c a in
V a l d a r s a ; d e j a n a ( g è n ă ) şi d e clieptu nu-ş i a d u c e a a m i n t e ;
e a r n o u p e n t r u m i n e fostu c ă n d i - a m arătatu u n u inelu
a
intrebăndu c u m se c h i a m ă : a r e s p u n s u verigelle şi vericelle,
a d e c ă d i m i n u t i v e d e la verigă or verica, c e e a ce n u scià n i
m i n e i n V a l d a r s a .
 5 9

S e află şi lăngă A l b o n a in v e c h i m e o cetate ce

se c h i a m ă „ C u r t e A l b ă , “ C o r t e A l b a ; in proprietatea
D - l u i S c a m p i c c h i o s e află u n u locu L a d i n u , u n d e a
c u m e n u m a i o casă; intr'unu m a n u s c r i p t u al lui S c a m
picchio, cuprindătoru de statutele Albonei, din secul. X I V ,
a m aflatu n u m e l e : V l c h o s , – a p o i C a v a r d a C u t e r i a s d e s
p r e locuri inchise c u g a r d u ( c a v a r d a – carda, g a r d u ) d e s
pre curţi idem. Şi aici m a r e bucuriă p e Italiani că d a m
d e u r m e r o m a n e in Istria. P o r t u l c u m e in V a l d a r s a ; d a r
c o r o m a c u l u s p u n u c ă e r à m a i m a r e , a d e c ă m a i inaltu.
6 I u l i e ,

L u n i dimineaţa la 4 * / p l e c a r ă m u călări eu şi D . Luciani

la Schitazza. D u p ă /,de oară f u r ă m u p e ripa Adriaticei, a d e c ă
p e ţ e r m u l C u a r n e r u l u i şi m e r s e r ă m u inainte s p r e m . q., a v ă n d u
vis-à-vis in s t ă n g a s p r e resăritu insula C h e r s o , intr'o i n f u n
d ă t u r ă m a i s p e resăr itu cetatea C h e r s o , e a r in d r e a p t a m u n ţ i
petroși, ă n s ă revest iţi c u v e g e t a ţ i u n e s p r e poale. C a s e l e
s u n t resipite c a m a i in t o a t ă Istria, p ă m ă n t u l d e şi m a i
n u m a i piatră, b i n e lucratu. G r ă n e l e f r u m o a s e , olive, fi ce,
pere, vii. A ş a m e r s e r ă m u 3 oare, apoi i n c e p u r ă m u a sui
p e m u n t e in s u s u c ă n d călări, c ă n d p e josu. A c e s t u m u n t e
f o r m e a z ă c a u n u c a p u și se n u m e s c e d e s p r e m a r e P u n t a
N e g r a . C a r n e r u l a d e c ă se cote sce s p r e a p u s u in s e m i c e r c u
şi s e i m b i n ă c u c a n a l u l A r s e i . I n vărf ul acestui m u n t e l o
cul se a ş e a q ă puţi ntel, şi a r e f o r m a u n u i crateru m a r e . I n
acestu crateru e Schitazza, u n u locu incunjuratu despre r e
săritu, m.-q. şi a p u s u d e m a r e şi i m b i n a t u n u m a i d e s p r e
m . - n . c u uscatul. P o a l e l e m u n t e l u i d e s p r e resăritu și m . q.
s e n u m e s c u V a l e a C u r a t ă , v e d e o r c i n e c ă a c e s t a e n u m e
r o m ă n e s c u , p r e c u m şi P u n t a N e g r a . P e u n e l e carte e scrisu
Valle C u r a t a , p e altele Valle Curata. D i n toţi R o m ă n i i ce
6 0 ,
v o r u fi f o s t u aici a u r e m a s u n u m a i acestia, ă n s ă c u d u r e r e
a m a f l a t u c ă n u m a i i n 5 – 6 c a s e m a i s c i u r o m ă n e s c e b ă

trănii; barbaţii d e la 4 0 in josu n u m a i vorbescu. L a f a

m i l i e l e c e v o r b e s c u r o m ă n e s c e , a m aflatu n u m e l e G i o v a n n u
M a r i a T o m a l i n u , G i o v a n u M a r i a Crozzu, A n t o n i o Z a m u ,
G i o v a n n u M a r i a U r c u . O a c i n c e a f a m i l i ă s e c h i a m ă C a r
buntini; ă n s ă T o m a l i n și C r o z z u a u şi n u m e slavicu c o m u n u
F o n o v i c h , Z a m u şi U r c u – Dobrici. D i s c u r s u l c u b ă t r ă n u l
T o m a l i n u a d n o t a t u i n c a t a l o g u l N o . 2 *).
I n t r e b ă n d u p e m o ș u l u ( T o m a l i n u era de 7 8 ani) de ce
cei tineri n u c u v ă n t ă , r e s p u n s e : -

Cesti tireri n u cuvintă, c ă s'au ( s a v ) i n s u r a t u d u p ă

afară, d u p ă cari n u sciu cuvîntâ (î et i p r o m i s c u e ) ; a u
sveţiatu limba, şi se sputescu c u noi c a noi c u v i n t ă m in
c e a s t a l i m b a .
Io: ce vrè qice s p u t e s c u ? -

E l u : se c e a r t ă c u n o i şi se r i d u (qicu şi r i d u ) d e noi.
L ' a m intrebatu: aţi ţinutu in l i m b a v o a s t r ă pescele,
scii c e l a c e a m n a i n a p a si-i b u r u d e m a n c a t u ?
E l u : Pesciu? (peştiu).
Io: Iea, pesciu. C u m loviţi pescii in a p a ?
E l u : N o i a c ă ț ă m u pesciu c u udiţa, şi c u m r i g i a , şi c u
oscile cu 5 si c u 7 dinţi.
I o : c e e s c u o s c i l e ?
E l u : Oscile -s facute d e flieru şi-su l u n g i d e u r C l a f
ter, şi d a m u c u ele in p e s c i u c a n d u - l u v e d e m u .
I o: D a r li epuru?
E l u : L i e p u r u l o v i m u c u p u s i a (sic, et n o n pucsia.)

") A c e s t e c a t a l o a g e s u n t e o n s e m n ă r i l e d e c u v i n t e a d u n a t e d i n l o c u in l o c u
şi a ş e q a t e a p o i d u p ă o r d i n e a alfabetică in v o c a b u l a r u l istrianu. I n t e r c a
l ă m u aci d i n catal. II. p a r t e a , la c a r e s e r e f e r e textul. E d i t .
 6 1

Io: L a udiţa n u qiceţi şi u n d i ţ a ?

E l u : S t e s s u , tot-ura.
A m intrebatu nepotu, nepota. N u le au, d a r m a i n
ţelesu d e p e italica şi m i - a r e s p u n s u : nucu, nucă, ceilalţi
qicu u n u c u , u n u c a (slav.)
L ' a m intrebatu: d a r a p o i n'aveţi nuci, nuca, şi n u c u c a r e
f a c e n u c i l e ?

E l u : a v e m u (şi a r e m u ) n u c u şi n u c i ; cavtă colo! Ş i - m i

a r ă t â u n u n u c u c u n u c i .
I o : C a p i ţ i v o i c a n d u a v e ţ i n u c u și nuci, c a c u v i n t a ţ i
d e nucile d e m a n c a t u , v e r d e n e p o ţ i ?
B ă t r ă n u l rise şi d e d e din u m e r i , r e s p u n q i n d u : c a p i m u ,
c a n o i n u m ă n c a m u o m i r i . –

L a
5 oare p l e c a r ă m u inapoi şi la 7 / , f u r ă m u in A l
bona, In osteria m e a .
7 I u l i e .

- M a r ţ i d i m i n e a ţ a la 5 o a r e a m p l e c a t u insoţitu d e D .
L u c i a n i spre Castua. U r c ă n d u - n e sus la Fianona, văqui u n u
p o m u c u s arbeqelle şi intr eb ai p e D . L u c i a n i , c u m se c h i a
m ă acestu fruptu. Sorbole, r e s p u n s e b r a v u l i talianu. E u a
dăos ei c ă noi le c h i ă m a m u sarbeqelle. L a acestu c u v ă n t u
se i ntoarse veturinul n o s t r u c u aceste v o r b e : a n c h e il p o
polo qui in Istria le c h i a m a Sarbezelle. – A s e m e n e a in d i
alectul istrianu italianii c h i a m ă p o l p a , polpe, c e e a ce in
l i m b a cultă se qice pupole. I n V a l d a r s a p u p a = p u l p a . –
S t e t e r ă m u puţintel i n F i a n o n a ( P l u m i n u ilu c h i a m ă p o p u l u l
istrianu r o m a n u şi slavii; in Ponestra s e v e d e s c h i m b u l lui
f in p. N u m e l e dar a fostu F l u m é n u or F l u m i n u , de la
R o m ă n i l'au luatu slavii, şi p e u r m ă italienii l'au m a i d e
t u r n a t u in F i a n o n a , in locu d e F i u m o n e ori F i u m i n o ) .
D e la F i a m o n a s a u F l u m i n u a m u venitu la M o s c h e
6 2

nizze a p r o a p e d e 1 0 oare. Inainte d e M o s c h e n i z z e a m u statu

la Bersetz, era 9 ore; a m u intratu la Sajevici. N u scie n i
m i c u r o m ă n e s c e . S c e n a c u e l u . -

L a 1 a m u p u r c e s u d i n M o s c h e n i z z e inainte; la 3
f u r ă m u in Volosca; la 4 / , in Castua. – Calea p e toată
ripa C a r n e r u l u i e foarte b u n ă ; aerul c u r a t u şi p l i n u d e
o d o r i a r o m a t i c e , c e a b u r e s c u d i n p ă d u r i l e d e olive, fici,
c a s t a n e şi vii. S e află şi alte sorte d e p o m i incărcaţi de
frupte. V i p t u l s a u g r ă n a ţ e l e p a r t e m a t o r e , p a r t e a p r o a p e
d e maturitate. E p i d e m i a n u a p u c a s e in p a r t e a locului a
strică, abia i n c e p e à a se ivi p'aici p'acolè. Ficele e r a u m a i
toate m a t o r e și f ă c e a u l o c u celorlalte ce m a i a u a se c o a c e
p ă n ă in t o a m n ă . A i c i (n e a f l ă m u in L i b u r n i a vechiă) c a şi
in Istria ficii d a u f r u p t u p e s t e v a r ă d e d o u e ori. M i g d a l e ,
cari in Istria in florescu in Ianuarie, n ' a m p r e v ă q u t u in
dosul m u n t e l u i Maggiore. V e g e t a ţ i u n e a in dosul acestui
m u n t e peste totu, m a i ales jos s p r e m a r e , c u totu locul,
p e t r o s u și riposu, e u n a d i n cele m a i lusurioase. L o c u l p ă n ă
in p u n t a ( c i m a ) m u n t e l u i M a g g i o r e e a co p e r i t u d e păduri.
U n d e se face căte o v a l e ori ş e s u in m i j l o c u l u ripelor şi
b o l o v a n i l o r s e m ă n ă t u r e l e , g r ă u n ţ e l e s u n t foarte f r u m o a s e .
O a m e n i i s u n t industrioşi; c a r ă p ă m ă n t u peste p e t r e
de-și f a c u locuri d e s e m ă n a t u , cari p r o d u c u foarte bine.
I n totu mersul, F i u m e stà inaintea n o a s t r ă s p r e dreapta. I n
d a t ă ce a j u n s e r ă m u in C a s t u a , t r a s e r ă m u la o osteriă, lipită
de casa in care şedea Preotul Miceti, ori Micetici, c u m se
s c r i e .

P ă n ă s ă n e facă d e cină, v i s i t a r ă m u p e Miceti, c a r e

r e m a s e u i m i t u a u q i n d u că-lu salutu in l i m b a lui. N e r e s
p u n g ă n d u - m i ilu intrebai: „ N u cuvinţi in l i m b a vostră, in
limba de sub M o n t e - M a g g i o r e ? “ Atunci imi respunse „ c u
 6 3

v i n t u . “ P e u r m ă m e intrebâ d e u n d e - s u etc. A p o i eşii

c u D . L u c i a n i i m p r e j u r u l castelului Castuei, u n d e d e d e r ă m u
n u m a i d e o inscripţiune glagolitică, ce custa din 4 l itere.
L e a m u c o p i a t u a m ă n d o i , şi v e n i n d u acasă, u n d e e u a v e a m
in g r a m a t i c a lui Berlici alfabetu l glagoliticu, a m u d e
c i f r a t u i n d a t ă a n u l 1 5 3 7 . S e v e d e ă n s ă d e s u b t l o c u l
u n d e era inscripţiunea, c ă a fostu o p e a t r ă m a i m a r e ,
c a r e ă n s ă e r ă l u a t ă . A c i v a fi f o s t u f ă r ă i n d o i a l ă
insăşi inscripţiunea; căci d a t u l eră p e celu d e a s u p r a d i n
cele p a t r u m a r g i n a l e , d e c a r e fu i n c o n j u r a t ă p i a t r a
i n m u r u . - -

S a r a a m u m a i c o n v e r s a t u c u M i c e t i . D o m n u L u c i a n i
ş e q u c u m i n e p ă n ă a d o u a qi d u p ă p r ă n q u .
8 I u l i e .

M e r c u r i la 3 o a r e plecâ D . L u c i a n i i n a p o i la A l b o n a .
S p u n ă n d u - m i M i c e t i că d u p ă 4 o a r e se i n t o a r n ă Jeiunesii d e
l a F i u m e , u n d e M e r c u r e a şi S ă m b ă t a d u c u cărbuni, e ş i r ă m u in
c ale inaintea lor, şi in m i n u t u l a c ela v ă q u r ă m u doi c e m ă n a u
c aii lor inain tele . I n c e p u i a c u v i n t ă c u ei şi n e i n ţ e l e s e r ă m u
indată. Ii petrecui ca /, d e o a r ă şi i n s e m n a i v r e o c ă t e v a
c u v i n t e ce n u se afl ă in V a l d a r s a și Sc hitazza , p r e c u m verbii
a înţelege, a vorbi, d e p a r t e i n l o c u d e largu, ari ete şi berbece
in a d e v ă r a t a lor di stingere, c a p e s t r u şi n u ca vest ru c a in
S c h i t a z z a , c o m p e r u in l o c u d e c u m e t r u , a p o i decl in aţiunea
c u articulul in u r m ă , etc.
9, 1 0 şi 1 1 Iulie.
T r e c u i in Itinerariu cele ce aflai şi făcui s u b M o n t e M a g
giore. I n 1 0 și in 1 1 s a r a m a i ţinu i d r u m u l J e i u n e s i l o r
şi a d u n a i cuv inte. Mi ceti, c a r e a v e a s e p t e m ă n a d e o r
dine, n u p u t e a a - m i stă in ajutor iu; d a r m ' a m c o n
vinsu, e ă elu puţin c u n o a s c e l i m b a fraţilor sei. . S e v a p u t e
6 4

c u n o a s c e aceasta, d a c ă v o i u s p u n e , c ă elu n u scieà c ă la ei

cărele i n s a m n ă căne, ci credea că i n s a m n ă Spitzbube, și
n u m a i b r e c u cănele. I n a d e v ă r u elu insuşi mărturisesce,
c ă d u s u d e c o p i l a n d r u la scoală l a Pisin u, p e u r m ă
in s e m i n a r e , a uitatu m u l t ; c u toate aceste p r o v o c a t u d e
D . C o v a c i u in a n u l 1 8 4 5 – 1 8 4 6 , ca scola riu s a o c u
p a t u a r e d u c e la tabel e f o r m e l e lim bei, p e u r m ă earăşi
c ă n d a lucratu u n u o p u m a i m a r e – c u m qice de 1 6 coale
– pentru D . Czörnig. A t u n c i fu constrinsu a-şi reculege
m a t e r i a l u l l i m b e i căt i-a r e m a s u in c a p u din co pilăriă. D i n
toate se v e d e c ă scie p u ţ i n afară d e cele c e s e v o r b e s c u in
B e r d o , și apoi a f a r ă d e s u b M o n t e - M a g g i o r e n u scie n i
m i c u . C u toate aceste a p u c ă n d u - s e d e studiul l i m b e i sale,
a r e capacitatea c e r u t ă d e a face b u n ă treabă. E l u s a şi
descurajatu, v ă q ă n d u c ă d i n o p e r a t u l d a t u D . C z ö r n i g n u
ş'a alesu n i m i c u . D e la J e i u n e s i a m aflatu și m a i bine,
că Castua, căreia Slavii qicu C a s t v a și Castav, se qice
r o m : C ă s t ă u , car e fără indoială e d e t u r n a t u din Castelu.
N u e n i c i o i n d o i a l ă c ă a i c i a f o s t u u n u l d i n c a s t e
lele, destinate d e R o m a n i d e a a p ă r ă pasurile M u n t e l u i
M a g g i o r e in contra barbarilor la inceputul colonisărei, p e
u r m ă in contra incursiunilor barbare. A p o i a devenitu
s l a v i c u .
1 2 I u l i e .

D u m i n e c ă la 4 o a r e d i m i n e a ţ a a m p l e c a t u s i n g u r u p e
j o s u s p r e Jeiune. L a B e r g u d , u n d e a m a j u n s u la 7 ore, a m
l uatu u n u m u l u c u u n u m u l a r i u , şi d u p ă c e b ă u i c a f e u a la p ă r i n
tele V o d e , la 7 / , plecai p e m u n t e in sus, p e locuri foarte
rele. C i n e a trecutu p e la O i t u s u in M o l d o v a şi-şi a d u c e a m i n t e
de Gyilkos, poate a-şi face o inchipuire de calea prin acesti
m u n ţ i , c u a c e a diferinţă, c ă aici c a 1 /, o a r ă sui p e m u n t e r e p e
 6 5

de, şi c ă n d te intorni scobori cu mai mai mare peri

culu. C u toate aceste, Jeiunesii, b ă t r ă n i și tineri, c u f e m e
ile c u feciorii şi fetele lor, cutrieră qioa şi n o a p t e a a c e s t e
locuri r i p o a s e şi s t e r m i n o a s e , p l e c ă n d u d e a c a s ă n o a p t e a d u
p ă m i e q u l nopţii cu cărbuni in spate, ori p e muli, ori p e
cai, o a m i n i i ă n s ă p e josu, p ă n ă la F i u m e , d e u n d e d u p ă c e
işi v ă n d u cărbunii, s i n g u r u l lor m i j l o c u d e căştigu, p l e a c ă
inapoi intre 2 şi 4 d u p ă a m e a q i şi a j u n g u a c a s ă intre 1 0
şi 1 2 noaptea.
C u m eși din B e r g
u d , incepi a sui p e m u n t e . A j u n
g ă n d u in c i m a lui şi c o n t i n u ă n d u calea inainte, veţi i n
d a t ă d o s u l C a r s u l u i ( m
u n t e ) intr'o e s t e n s i u n e bunicică, s u r u
i n u r m a pradei, ce secu rile J e j u n e s i l o r f a c u r ă in coastele lui.
M a i incolo s p r e a p u s u
și m . n. in u n e l e locuri, p e u n d e a u
t ăiatu cresce altă p ă d u r e , in altele a u r e m a s u n u m a i petrele
g oale, in altele a c r e s c u t u e a r b ă şi s u n t locuri d e p ă ş u n e şi
d e fănu. Apropiindu-te de Jeiune, locul se aşşaqă, se face
vale şi deluţe, in s t ă n g a e dosul liniei celei m a i inalte a
m u n ţ i l o r numiţi C a r s u , in d r e a p t a altă liniă, m a i p u ţ i n
înaltă. L a poalele acestei din u r m ă e c o m u n ă J e i u n e .
C e v a m a i inainte locul se face şi m a i şesu, şi ca la */,
d e o r ă c u piciorul, s e v e d e M u n e , u n d e e p a r o c h i a d e c a r e
se ţine și Jeiune. Locuitorii m i - a u spusu că acesta e n u
m e l e celu adevăr a t u , e a r n u Şeiane, nici Jeiane. E i ilu
c h i a m ă Jeiun, şi J e i u n e s a u J e l i u n şi J e l i u n e (poate
G e l i u n , G e l i u n e = G e l i o , Gelionis?). I m p r e j u r u l satului s u n t
semănăturele: grău, secară, o r q u ( n u m a i ei a u ţinutu c u
văntul orqu), turchine, oresu, crumpiri şi fasole. D a r din
grănaţele ce erau ăncă verqi, se vede indată asprimea cli
mei, u n d e n e u a stă şi căte trei luni. C a s e l e se v ă d u p e
d i n afară şi m a i d e p a r t e curate. S u n t d e p e a t r ă şi a c o
 6 6 - -

perite cu paie. T o a t e a u i m p r e j u r u curte şi grădine i n

chise c u g a r d u p a r t e d e peatră, p a r t e d e n u e l e s a u d e
verge, c u m q i c u ei. E a c ă , d i n a c e a m a r e m u l ţ i m e d e c o
m u n e i m p o p o r a t e de R o m ă n i , p ă n ă lăngă Trieste şi in
d r e a p t a i m p r e j u r u l opidului Castellnova, ce ă n c ă p e t i m p u l
ui Ireneo della C r o c e v o r b e a u toţi l i m b a r o m ă n ă şi s e
c h i ă m a u R o m ă n i , a r e m a s u astăqi n u m a i J e i u n e , c u 7 0 – 8 0
c a s e g r u p a t e c e v a m a i d e s u n a l ă n g ă alta. E d e m i r a r e
c u m in M u n e , locul p r i n c i p a l e a l u p a r o c h i e i şi d e p a r t e n u
m a i de /, d e o a r ă d e J e i u n e , n u m a i cuvintă n i m e n e r o m ă
nesce, cu toate că totu acelu portu şi datini se v ă d u . N u
n u m a i aceasta, ci ă n c ă nici n u d a u unii p e la alţii, se u r e s c u .
N u m a i i n b i s e r i c ă l a M u n e s e i n t ă l n e s c u . D e a l m i n
r e şi unii şi alţii c ă r b u n a r i , Jeiunesii n u d u c u c ă r b u n i
nici o d a t ă la Trieste, ci la F i u m e , şi M u n e s i i nici o d a t ă la
F i u m e , ci n u m a i la Trieste, d e şi calea d e la M u n e la T r i e s t e
e c a 1 o a r ă şi /, m a i l u n g ă , d e c ă t d e la M u n e la F i u m e .
N u s a v ă q u t u c ă r b u n a r i d e la M u n e la F i u m e , p r e
c u m nici din Jeiune in Triest. Aceasta s a observatu de
toţi. E u a m intrebatu pe Jeiunesi, deși n u v o r b e s c u b u c u
roși de M u n e s i ; sciu că p e acolo a u fostu tot R o m ă n i i ,
d a r qicu că aceia a u retăcitu d e la datinele şi l i m b a p ă
rinţiloru. E de mirare, intre Vlachii ce s a u desnaţiona
lisatu și intre cei c e a u m a i r e m a s u , c e u r ă e. S c h i t a
ţanii sunt numiţi d e cătră cei de la poală Ţigani etc.,
a c e s t i a ă n s ă le a d u c u a m i n t e d e o r i g i n e a l o r u n u m i n d u - i
V l a c h i , care n u m e la cei desnaţionalisaţi e d e ruşine.
I n t r ă n d u in J e i u n e a m trasu la potestat ul G r i g o r i e
T u r c u s a u Turcovici, c a r e n u era acasă, ci la M u n e . E u
eşii prin satu, și indată dedei d e cunoscuţi, cu cari v o r b i
s e m in cele trei seri la Castau. N e duserămu la Osteria,
 6 7

d u p ă ce-mi spuseră că ei n u m e r g u la M u n e la misă,

pentrucă fusese Capelanul de dimineaţă aci in Jeiune şi
f ăcuse m i s a ; la din c o n t r a e r a m s ă m e r g u c u ei la M u n e .
E r ă p e la 1 0 oare. Indată se a d u n a r ă imprejurul m e u ,
m a i ales junii; f e m e i s a v ă q u t u căte u n a p e căt s t e t e
r ă m u afară, d a r d u p ă c e a m u intratu in O s t e r i a n u s a m a i
v ă d u t u nici una. Peste tot m i se părură aici femeile m a i
puţin familiare, b a ă n c ă c a m selbatice, m a i ales fetele.
C ă n d m e intălnii M e r c u r i in 8 Iulie s u b C a s t u a c u 6, d i n
tre cari 4 e r a u fete şi 2 măritate, şi c ă n d s e a r a t a u a ş a
familiare, c a u s a e r ă c ă e r a u toate c a m plesnite d e vinu.
D e a c e e a şi cerură să le d a u d e rachiu. A c u m n u m a i 2,
o fată şi u n a măritată, din cele 6 veniră să m e felicite d e
b u n ă v e n i r e .
I n t r e o a m e n i d e d e i d e u n u l c a r e n u m a i d e 7 o r 8

luni se intorsese d i n R o m ă n i a m i c ă , a n u m e d e la Filiaşiu

p r o p r i e t a t e a d-lui Filişianu, u n d e lucrase. A c e s t a m i - a
fostu d e folosu, c ă m e inţelegea m a i b i n e c ă n d i n t r e b a m u
şi-mi esplică. C o n v e r s ă n d noi şi a d n o t ă n d u eu, b a b a m i - a
fiertu 4 o u e ş i - m i a d u s e u n u blidu d e lapte cicer (lapte c i
c e r u e celu n e m e s t e c a t u c u apă, lapte curatu.) D u p ă
a c e s t u p r ă n q u , intrer uptu m e r e u p r i n necesitatea d e a a d
n o t ă căte u n u c u v ă n t u c a s ă n u se uite, c o n t i n u a r e m u e a r
discursul, p e care-lu c o n d u c e a m eu. Intr'aceea se intorsese
Potestatul, er a 1 d u p ă 1 2 , și v e n i la m i n e , i n v i t ă n d u - m e s ă
m e r g u la elu a c a s ă c a s ă m e r i n d e s u c u elu. D e și m ă n c a
s e m u , n u m i s a p ă r u t u b i n e a-i r e c u s à invitarea; p r i n u r m a r e
n e p u s e r ă m u cu toţii imprejurul unei mise (mai mize), p e
care se află u n u blidoiu mare, cu verde călite in unsoare,
şi u n u altu blidu c u m a m a l i g ă , ă n s ă n u intreagă, ci in b u
căţi de căte o lingură. In toată Istria şi Li;nia, m ă
 6 8 -

m ă l i g a se scoate cu lingura din căldare şi se aşşaqă in p o r

ţiuni d e m ă r i m e a u n u i o u d e găscă. F i n d c ă d e c a r n e nu-i
u r m ă , c u ţ i t e l e a r fi f o s t u u n u l u c s u d e ș e r t u ș i p o a t e n u
m a i pedecă. D a r şi c e e r a m s ă t ă i e m u c u e l e ? M ă m ă l i g a
se luà in m ă n ă , şi p e n t r u v e r d e ni s a d a t u căte o l i n g u r ă
d e l e m n u c u c a r e s c o t e a m d i n b l i d u . C u t o a t e c ă m ă n
c a s e m 4 o u e şi o s t r a c h i n ă b u n i c i c ă d e lapte c u p ă n e d u
m i c a t ă , d a r n u m e lăsai să fiu intrecutu d e cătră P o t e s t a
tul şi d o i u n u c i (nepoţi) ai lui, tineri f r u m o ş i şi b i n e f ă
cuţi, d u p ă cari s e u i t a u şi p o a t e şi o f t a u toate f r u m u ş e l e l e
d i n J e i u n e , şi la a c ă r o r u privire unchiul (striţul) ce le
ţi neà locu d e tată, se t r a n s p u r t à c u g ă n d u l in epoca, c ă n d
d o u e n u r o r i – căci a ş a le p u t e m u n u m i – se v o r intrece
c a
r e d e care a-i eși inainte c ă n d se v a i n t o a r c e la F i u m e
şi a-i s c u t u r ă p u l b e r e a d e c ă r b u n i d e p e vestminte. A f a r ă
d e acesti doi juni, cari din toată in făţişarea lor se v e d e a u
a simţi c ă s u n t nepoţii şi concasenii celei m a i inalte a u t o
rităţi politice şi j u d e c ă t o r e s c i din J e i u n e , m a i eră m a t r o n a
casei; m u m a potestatului, care o r d o n ă şi c o m e n d ă toate,
a p o i m u i e r e a lui c a r e a v e a u n u fătu ca d e 9 luni la pieptu,
şi alţi doi d e 3 şi 5 ani, p e u n u l in d re a p t a , p e altul i n
s t ă n g a l ă n g ă sine. V ă q ă n d u c ă se deşartă străchinoaia, m e
d e d e i la o parte, e s c u s ă n d u - m e c ă e u a m m a i m e r i n d a t u o
dată. F ă c u i p r e bine, c ă a b i a t e r m i n a i scusele şi m u l ţ e m i t a ,
c ă n d s t r a c h i n a f u c u r a t ă p a r c ă a r fi l u a t ' o a c u m d i n c u i u .
- I n t r u a c e a s t a se m ă r g i n i p r ă n q u l D r e g ă t o r u l u i c o m u
nei. C u toată a c e a s t ă simplitate a vieţei, Jeiunesii s u n t
o a m e n i d e o statură m a i m u l t inaltă d e c ă t mijlocie, vii și
ageri in toate mişcările şi a p u c ă t u r e l e lor, deştepţi, astuţi,
căutătura lor p r o f u n d ă şi aţintată drept asupra obiectului,
toată ţinerea capului superbă. Locuitorii comunelor vecine a u
 6 9

frică d e ei; se s p u n u istorioare d e c ă n d se p u r t a u nisce pălărie

c u totul singulari, lungi d i n a p o i d e a t ă r n a u p ă n ă la brău.
A c e a s t ă d e p e n d i n ţ ă a lor o a r u n c a u p e s t e c a p u și-și a s c u n d e a u
faţa, cănd din infundăturele pădurilor lor se repeqeau a s u
p r a trecătorilor, c e li s e p ă r e a u a fi m a i grei la p u n g ă .
I n fine g u v e r n u l a d e m a n d a t u a b a n d o n a r e a aces tor pălării,
d a r a fostu lips ă a le tăiă c u p u t e r e a d e p e n d i n ţ e l e p ă l ă
rielor p ă n ă ce s e părăsiră d e ele. L a V a l v a s o r se v e d e o
pălărie care ar e c e v a a s e m e n a r e c u c e a ce au qii e u in
faţa locului. Jeiumesii n u p o a r t ă şepce, ci pălărie şi le
c h i a m ă tot c o m a r a c u . E l e a u f o r m a pălărielor dintre T e r n a v e
şi M u r e ş u in A r d e a l u , şi n u n u m a i ale junilor, ci şi c h i a r
ale barbaţilor s u n t p ă n ă s u s la f u n d pline d e cordele, d e
colori diverşi. D e r e g u l ă c o r d e l a d e j o s u e d e v e l u t u
(catifea), cele d e a s u p r a d e m a t a s ă . Diferinţa t o a t ă e
că la bătrăni cordelele sunt de colori m a i inchise,
e a r la tineri d e colori c e b a t u la ochi, şi intre cari
se c a u t ă m a i ales roişul c u m qicu ei la roşu. Colorile m a i
usitate la juni s u n t roşu, g a l b e n u şi v ă n ă t u s a u albastru.
L a bătrăni p r e d o m n e s c e negru. Pălăriele tinerilor sunt o r
n a t e c u p e n e d e p ă u n u şi c u p e n e ( b u c h e t e ) d e flori d e
c ă m p u şi d e grădine. A c e s t e d o u e soarte de pene, a d e c ă
d e p ă u n u şi d e flori, s u n t atributul n e a p a r a t u a l u p ă l ă r i e i
u n u i june. C ă m e ş a in cioareci, ciorecii lungi p ă n ă josu şi
strimţi; opinci şi s c a r p e o r obiele; o ș u b ă c a a d o r o b a n
ţilor d e ţară, d a r fără ornature. – P o r t u l la femei. N u e
invălitoare, ci e caiţă a l b ă peste păru, c u m a r g i n i cristate
şi increţite. P ă r u l s u b t a c e a s t ă caiţă e impletitu in cosiţe.
C ă m e ş a f e m e i l o r e scurtă, d e a b i a trece d e g e n u n c h i i n j o s u ;
d e a c e e a calţetele o r scarpele lor, d e l ă n ă impletită c u acele,
s u n t lungi p ă n ă la inchietura g e n u n c h i u l u i . P e s t e s c a r p e
 7 0

s a u calţete s a u bicive (tot n u m i r i usitate) p o a r t ă opinci.

Incinsătura, m a i j o s u decăt in Istria, d ă taliei lor o f o r m ă
foarte estetică. Peste tot femeile aici sunt m a i agere şi
m a i i n d e m ă n a t i c e in m i ș c a r e a și a p u c ă t u r e l e lor. – A f a r ă d e
g r ă n a ţ e i e d e cari v o r b i r ă m m a i susu, e c o n o m i a lor m a i c u s t ă
d i n vite c o r n u t e și m a i ales d i n oi. L a toată casa vedi p e
grinqi şire intregi d e c a ș u și u r d ă stoarsă şi v ă r t o a s ă p r e
p a r a t ă a se c o n s e r v ă ca şi caşulu. Cele ce se ţinu de m u l
sul oilor, d e strungă, pecuraritu, d e tractarea laptelui, d e
p r e p a r a r e a cașului s u n t c a şi la n o i in A r d e a l u și in M o l d o v a .
D u p ă c e n e s c u l a r ă m u d e la m a s ă , se i m p l u p o t e s t ă
ria d e o a m e n i , c u c a r i a m u t o t c o n v e r s a t u , f ă c ă n d u a d n o
tările cuvenite. L a 5 / , plecăi inapoi. C u toată p e r i c u l o
sitatea locului, m u l u l m e a d u s e intregu şi s ă n ă t o s u la B e r
g u d , u n d e ajunsei la 7 /, sara. Părintele V o d e m e a s c e p t ă
c u cina, şi fui c o n s t r i n s u d e a m ă n ă peste n o a p t e acolo.
A d o u a qi, 1 3 Iulie, L u n i , la 5 o a r e plecai earăşi a p o s
toleşte şi la 7 /, fui in Castua. L u n i in 1 3 și M a r ţ i in
1 4 I u n i e m a i ordinai hărtiele, itinerariul şi jurnalul. M e r
curi in 1 5 a m p l e c a t u la F i u m e . C a l e a ţină n u m a i o oară.
A j u n g ă n d u in F i u m e , p e c a r e R o m ă n i i istriani i n v ă
ţ ă n d d e la Slav i o c h i a m ă R i c a , m e d u s e i i n d a t ă la D .
d e F r a n c e s c h i , care, c u m a m u m a i s e m n a t u , eră p r e v e n i t u
d e sosirea m e a in p a r t e a locului. C o n v e r s a r ă m u a m ă n d o i
vre o 2 oare, in cancelaria D . Thierry. D . de Franceschi
n u află c u v i n t e s p r e a-și e s p r i m e b u c u r i a d e v e n i r e a m e a
aici, şi p e s t e tot d e s p r e ace ea, c ă R o m ă n i i i n fi ne a u i n
c e p u t u a se ingriji d e fraţii lor din Istria. P e s c u r t u ii
splicai o p i n i u n e a m e a d e s p r e originea a c e s t o r u R o m ă n i , o p i
n i u n e c e e resultatul cercetă rilor şi descoperir ilor d e p ă n ă
a c u m in p ă m ă n t u l Cirbirilor şi alu Ciciloru. D . de F r a n
 7 1

ceschi, a cărui fisionomiă i n d a t ă m i se p ă r ă c u n o s c u t ă , fără

indoială, p e n t r u c ă in I a n u a r i e 1 8 4 9 l a m u fostu v ă q u t u in
K r e m s i e r ca m e m b r u alu dietei austriace, m e visitâ de n o u
d u p ă p r ă n q u , şi c o n t i n u a r ă m u discursul a s u p r a m a t e r i e i n o a s
tre. I m i esplicâ causa, p e n t r u ce elu, ca u n u l ce c a l i b e
ralu stă in p r e p u s u la g u v e r n u , a fostu constrinsu a i n t r e
r u p e studiele sale i n c e p u t e p r i n cercetări in faţa locului
a s u p r a R o m ă n i l o r Istria ni etc.
1 6 Iulie, Joi.

In qioa aceasta m e dusei dinadinsu intr'o osteriă m a i

proastă, u n d e ostiarul aflăndu d e s p r e s c o p u l călătoriei m e l e
şi c ă e u ţinu t a r e c ă V l a c h i i cei d i n C r o a ţ i a s u n t R o m ă n i
adevăraţi, m e insciinţâ, că a p r o a p e la mijlocul calei d e la
F i u m e s p r e C a r l s t a d t , i n s a t u l M o r a v i t z e , a r fi d a t u ş i e l u
de Croaţi, ce se c h i a m ă Vlachi, cari ar fi m a i v o r b i n d u
ă n c ă l i m b a v l a c h ă ! A c e a s t ă d e s c o p e r i r e d i n g u r a u n u i
C r o a t u simplu m e surprinse. M e intorsei acasă cu i n i m a b a
t a n d ă d e b u c u r i ă şi c u s p e r a n ţ a că v o m u află celu m a i n e ' n
f r ă n g i v e r u a r g u m e n t u s p r e a resturnă toate ipotesele şi i l u
siunile Schiavilo r m e r i d i a n i d e s p r e acesti V l a c h i . Intr'aceea
v i n e D . d e F r a n c e s c h i la m i n e ş i - m i d ă o scrisoare ce c u
c ă t e v a qile m a i n a i n t e r e c e p u s e d e la D . L u c i a n i din A l b o n a
p e n t r u m i n e , şi in care m e insciinţa c ă l a a s e c u r a t u u n u
V e g l i a n u n ă s c u t u in Sta. F o s c a , c ă s'ar m a i c u v ă n t ă ă n c ă
r o m ă n e s c e in insula V e g l i a , a n u m e in Poglizza, chiar in
cetatea V e g l i a şi alte locuri, şi c ă m a i m u l t e d e s p r e a c e a s t a
v o m u află in V e g l i a d e la D . D r . C u b i c h , c a r e a şi l u c r a t u
a s u p r a acestui p u n t u , şi d e la c a n o n i c u l scolasticu Volarici,
tot in cetatea V e g l i a .
I m i c o m u n i c â şi o scrisoare a amicului Covaciu din
Pisimo, cătră sine, in c a r e se s c u s ă că a f l ă n d u - m e e u in
7 2

P i s i n o a uitatu a - m i v o r b i d e M o r a v i ţ a la mijlocul calei

dintre F i u m e şi Carlstadt, u n d e elu a aflatu V l a c h i v o r
b i n d u altă l i m b ă d e c ă t c e a croatică, l i m b a vlachă.
C o m b i n ă n d u a c e a s t ă s c i r e c u c e a c e l u a s e m u c u c ă
t e v a o r e m a i i n a i n t e d e la ostiarul C r o a t u , n u m e m a i indoii
d e s p r e esistenţa limbei r o m ă n e intre V l a c h i i croatici. D a r
d e V e g l i a m e i n d o i a m u , p e n t r u c ă c o o p e r a t o r u l d e la S u s
nievizza e n ă s c u t u in cetatea V e g l i a și n u scieà n i m i c
despre aceasta. C u toate aceste a m făcutu planul de a c ă
lători a d o u a şi la Veglia, d ă n d u prin villagiul Poglizza,
apoi d e a m e r g e la M o r a v i t z e .
N . B. V e n i r e a m e a la F i u m e M e r c u r i ( 1 5 Iulie) d e
d i m i n e a ţ ă a v e à și s c o p u l d e a m e intălni c u c ă r b u n a r i i d i n
Ieiune, p e n t r u c ă u i t a s e m a cercetà d a c ă a u timpii t r e c u t u
şi de m u l t trecutu, nedeterminaţi. Intălnindu trei d i n ei,
i - a m l u a t u c u m i n e şi i - a m u d u s u la D . d e F r a n c e s c h i ,
c a s ă a u d ă c u m n e i n ţ e l e g e m u noi R o m ă n i i d i n D a c i a - T r a
iană cu Istrianii. M ' a m u convinsu, c ă acesti R o m ă n i ca şi
cei d e s u b M o n t e M a g g i o r e n ' a u a c e s t u t i m p u . D e 4 ori
l e - a m u repeţitu acesti t i m p i i n t r e b ă n d u - i d a c ă q i c u și ei
aşa, şi t o t d e a u n a m i - a u r e s p u n s u : noi q i c e m u n u m a i a m
aflatu, a m fostu aflatu, ear aflai, aflasemu, n u q i c e m u .
-

1 7 Iulie, V i n e r i

la 8 / , m ' a m despărţitu de D . Franceschi, care a d o u a qi,

S ă m b ă t ă in 18, eră s ă ple ce la băi la M o n t o n a , e a r e u
la 9 ore m e pus ei in carul cele ru şi pl ecai la B u c c a r i , c a
d e a c o l o să trec u in insula V e g l i a . D . a d v o c a t u G i a c i c h ,
c ă t r ă car e e r a m r e c o m e n d a t u , m i - a p r o c u r a t u o b a r c ă c u doi
lopatari buni, ca ri c u v ă n o a s e l e lor m ă n i s p i n t e c ă n d u g o l
ful de Buccari m e conduseră repede inainte, m e trecură
 7 3

prin strimtoarea P o r t o - R e ( u n d e tradiţiunea lice, că Bela

r e g . U n g . a l u n g a t u d e T a t a r i s a r fi f o r t i f i c a t u şi apăratu
i n c o n t r a l o r ş i i - a r fi b ă t u t u c u a j u t o r u l l u i F r ă n g e - P a n i l e
( F r a n g e - p a n i ) d e u n d e locului şi fortereţei ( a c u m ruine)
l e - a r fi r e m a s u n u m e l e d e P o r t o - R e , p e c ă n d i s t o r i a c r e d e
c ă b ă t ă l i a c u T a t a r i i a r fi a v u t u l o c u d i n s u s d e F i u m e
la G r o b n i c u ) şi i n t r a r ă m u d e o d a t ă in C a r n e r u , l ă s ă n d u
in s t ă n g a St. M a r c o , şi in d r e a p t a s p r e f u n d u F i u m e . I n
2 o a r e şi /, i n t r a r ă m u in cotitura p e alu cărei ţ e r m u in
c i m a u n u i s c o l i u s t ă C a s t e l - M u s c h i o , u n d e n e p u s e r ă p e u s c a t u .
N e c a p ă t ă n d u c u r ă n d calu in C a s t e l m u s c h i o , luai c u m i n e
u n u cicerone din locu, u n u fostu soldatu, c a r e v ă q u s e U n
g a r i a și Galiţia, şi p l e c a r ă m u apostolesce, cu scopu de a
m ă n è in Pogliz za. L a M i h a i ţ a , s a u c u m se p r o n u n c i à in
l o c u M i h o i ţ a , fisi onomi a fem eilor i m i b ă t u tare la ochi.
E a eră toată r o m ă n ă , port ul ca peste tot in V e g l i a c u
invălituri şi c ă r p ă d e a s u p r a – fetiţ e şi m u i e r i fără d i s t i n
gere, c u totul c a p e T e r n a v e şi M u r e ş u . T i n t u l albu,
foarte albu, ochi m a r i negri şi căprii inchişi, dar toate
m i s e p ă r u r ă c a m m a r i la g u r ă , s e v ă d u a p u n e m u l t t e
m e i u p e albeaţa feţei, că afară d e invălitură şi d e c ă r p a
d e a s u p r a m a i p u n u şi o p ă l ă r i ă n e a g r ă b ă r b ă t e a s c ă p e c a p u
in c o n t r a soarelui. M e r g ă n d u , p r e c u m şi p ă s c ă n d u oile o r
vite l e c o r n u t e , t o r c u n e c o n t e n i t a v ă n d u f u r c a d e b r ă u .
D a r u r m ă d e l i m b ă r o m ă n e a s c ă n u s e află. D e l a a l t u
satu inainte, e ş i r ă m u din calea ce duce la V e g l i a şi a p u
c a r ă m u in d r e a p t a p e nisce cărări scolioase şi ripoase, din
b o l o v a n u in bolovanu. T u r n u l bisericei se văduse departe.
C ă n d a p u c a r ă m u din strată eră 7 " , c r e d e a m u că la 8 ,
m u l t la 9 ore v o m ajunge, d a r inseră şi p e r d u s e m u d i n
vedere turnul. Cărările se incrucieau u n a cu alta; t r e c u
7 4

r ă m u p e la u n u c ă t u n u , u n d e căile s e i n c u r c a u şi m a i tare,
r ă t ă c i r ă m u d e m a i m u l t e ori, d a r o a m e n i i ce i n t ă l n i s e m u n e
in dre ptau. C i c e r o n e l e m e u , c a r e s e l ă u d a s e c ă scie calea
şi c ă a fostu m a i d e m u l t e ori in Poglizza, n u scieà m a i
m u l t decăt mine. Eşindu căne-cănesce din catunu, a p u c a
r ă m printre bolovani c u m p u t u r ă m inainte. A c u n u m a i
erà n i m e n e s ă n e i ndrepte . C i c e r o n e l e o ţine a tot in stănga,
e u a ş u fi trasu i n d r e a p t a incotro i n s e m n a s e m biserica.
I n d e ş e r t u ; elu ţine à u n a „ s u b i t o si v e r r à la chiesa.“ T r e
c u r ă 9 ore , d e t u r n u ni ci u r m ă , d a r nici l ătratu d e c ă n i
or m u g e t u de vite. Sudorile trecuseră prin toate hainele,
şi trăntelele picioarelor d i n b o l o v a n u in b o l o v a n u e r a u p e
t oată s e c u n d a . S ă fi a f l a t u c e v a a p ă , m e l ă s a m u i n c ă m p u
p e e a r b ă şi m ă n c a m u n o a p t e a s u b c e r u ; d a r setea m e i m
p i n s e inainte . L ă s a i p e C i c e r o n e i n a p o i şi i n c e p u i s i n g u r u
inainte prin b o l o v a n i şi păduri. C ă a m t r e c u t u d e biserică
e r a m siguru, d e şi i g n o r a n t e l e d e C i c e r o n e a f i r m ă contrarul.
I n fine d u p ă o o a r ă d e d e r ă m u d e cărări m a i d e s e şi m a i
calcate, d e g a r d u r i d e pe atră, d e s e m ă n ă t u r e , infine a u q i r ă m u
căni, i n t r e v ă q u r ă m u lumini, şi peste p u ţ i n u i n t r a r ă m u intr'o
casă, u n d e c a la 1 3 f e m e i şi b a r b a ţ i juni, j u n e şi p r u n c i e r a u
impărţiţi i m p r e j u r u l a d o u e blide m a r i c u fasole c u ustoroiu.
E u salutai r o m ă n e s c e ca in Istria. O a m e n i i f ă c u r ă ochi lungi
infipţi asupra m e a . „ N y e r a s u m i m “ fă respunsul. P e u r m ă ,
fiindcă u n u l inţelegea italiana, intrai in v o r b ă s p u n ă n d u - l e
d e c e a m v e n i t u . I m i s p u s e r ă , c ă d e 7 0 a n i i n c o a c e n u s e
m a i v o r b e s c e v l a c h i c a ; e a r că părinţii lor in a d e v ă r u a u
fostu Vlachi. Întrebai, n u se află vre u n u bătrănu o p t u
qecenariu, şi-mi arătară u n u bătrănu intr'unu colţu, pe
c a r e nici n u - l u v é q u s e m u in p u ţ i n a l u m i n ă d e c a r e era
iluminată casa. D a r bătrănul, care stă ca u n u patriarcu
 7 5

v e n e r a v e r u in m i j l o c u l fiilor, n e p o ţ i l o r şi s t r ă n e p o ţ i l o r ,
d e şi fără i s m e n e ori altă invălitură a picioarelor, n u m a i
c u o c ă m e ş ă t o a t ă s p ă r t u r e şi cărpiture, e r a surdu.
A b i a scosei din g u r a lui, c ă in a d e v ă r u elu a a u d i t u p e
ai lor v o r b i n d u r o m ă n e s c e , şi c a copilu r u p e à și căte o
v o r b ă , d a r cei d e etatea lui (ca in S c h i t a z z a ) n u v o r b e a u
V l a c h i c a , ci n u m a i bătrănii. P e c ă n d eră elu b a r b a t u in
p u t e r e se stinseră cei ce m a i vorbiă, d a r dise c ă s u b
P o g l i z z a s'ar m a i află bătrăni cari m a i c u v ă n t ă căte c e v a ;
ă n s ă ceilalţi din c a s ă n e g a u , a f i r m ă n d u c ă n u m a i sunt,
și că bătrănul care d e 1 2 ani n u m a i eşi din casă, n u scie.
M a i v e n i şi altu v e c i n u care, cel p u ţ i n in dialectul i t a
lianu d e aici, v o r b e a m a i bine. Şi elu m e asecurâ, c ă
d e 6 0 – 7 0 a n i n u s e m a i v o r b e s c e , s'a p e r d u t u l i m b a
v e c h i ă . P a r o c h u l c u b i s e r i c a e r a c a 2 – 3 m i l e i t a l i c e d e

parte, prin u r m a r e , p r e c u m s i m ţ i s e m u eu, n o i r ă t ă c i s e r ă m u

d a r tot d e d e r ă m u p e s t e u n u c a t u n u d e acele, d i n c a r e s e
c o m p u n e c o m u n a Poglizza. I n fine a c e s t u v e c i n u n e i n
vitâ la sine, eră 1 1 trecute, și-mi oferi s ă d o r m u ori in
casă p e aşternutu, or pe paiele ce tocmai se aședau in
clăi. Preferii pa iele, ce e r a u rădic ate d e la p ă m ă n t u c a
d e u n u stănjenu, și d u p ă ce m a i de șertai u n u c a n c e u d e
apă, m e a r u n c a i in mijlocul paielor, şi n u m e deșteptai
p ă n ă la 4 ore. Î n d a t ă deşteptai p e C iceronele, c a r e ă n c ă
d o r m e a p r o f u n d u , şi sculăndu-ne, d u p ă ce n e s c u t u r a r ă m u
d e p a i e şi d u p ă c e b ă u i laptele ce ospătarul n o s t r u i m i
oferi, apoi la 4 / , p l e c a r ă m u spre Veglia, u n d e a j u n s e
r ă m u la 6 % .
I n Veglia, 1 8 Iulie.
C e a d'intăiu visită in V e g l i a făcui lui D r . C u b i c h , c a r e
se miră mult auqindu că unu profesoru din R o m ă n i a vine
 7 6

a c ă u t ă u r m e d e R o m ă n i in V e g l i a . A c e s t u e r u d i t u i m i
confirmă, c ă elu c u n o a s c e b i n e insula V e g l i a şi c ă p o a t e
asecură, că astăq i n u m a i esist e u n u l in a c e a s t ă insulă c a r e
să v o r b e a s c ă r o m ă n e s c e , a d a u s e ănsă, c ă dănsul , c a r e se
află d e 2 3 a n i ( d a c ă ţinu b i n e m i n t e a nu l ) in V e g l i a , a
aflatu ă n c ă o a m e n i c e s c i e a u T a t ă l n o s t r u in l i m b a v l a c ă ,
a n u m e in P o g l i z z a , şi c ă a r e scrisu a c e s t u tatăl nostru. C u
t oată r u g ă c i u n e a m e a n u - m i d e d è c o p i ă d u p ă a c e s t u T a t ă l
nostru, qicăndu, c ă d a c ă s a r p u b l i c ă inaintea operei lui,
aceasta ar perde interesul; cătră aceasta, elu provocatu de
r e n u m i t u l l i m b i s t u m i l a n e s u B i o n d e l l i a t r i m e s u a c e s t u i o

re laţiune d e s p r e dialectele r o m a n i c e d i n V e g l i a , p e c a r e D .
Bi ondelli o ceti in o şedinţă a societăţei sciinţifice din
T u r i n u , ă n s ă ca u n u o p e r a t u al seu, şi n u c a u n u o p e r a t u
al altuia, al lui D r . C u b i c h , şi d e atunci a decisu a n u
m a i c o m u n i c ă in scrisu n i m i c u d i n o p e r a sa, p ă n ă ce n u
s e v a tipări. I m i a r ă t â scrisoarea lui Biondelli, prin c are
ă i m u l ţ u m e s c e p e n t r u n u m i t u l operatu. A c e a s t ă scriso are
d e m u l ţ ă m i r e o trecît C u b i c h in o p e r a sa, fără indoi ală
s p r e a c o n f u n d ă c u ea p e Biondelli.
C u toate aceste, D r . C u b i c h i m i ceti d i n m a n u s c r i p
tul s e u T a t ă l n o s t r u c u m l'a aflatu e l u in P o g l i z z a . C u m
i n c e p u a ceti, ăi s p u s e i c ă d i n c u v ă n t u in c u v ă n t u e t o t
celu ce l ' a m u aflatu la R o m ă n i i din Istria, şi c ă tot a c e s t u
Tatăl nostru, d e şi c u o a r e care o m m i s i u n i şi erori, fu
p u b l i c a t u d e Sajevici in N o v i c e din L a i b a c h . D a r b u n u l
D r . , tratatu astfeliu d e Biondelli, p e r d u i n c r e d e r e a in o a
m e n i , şi m i se p ă r u că ţineà v o r b e l e m e l e n u m a i d r e p t o
t e c h n ă s p r e a a p u c a o c o p i ă d u p ă ace lu T a t ă l nostru. S p r e
a - l u convinge i-amu promisu că din Fiume, unde din n e
n o r o c i r e lăsai portofoliul c u scriptele relative la l i m b a r o m .
 7 7

istriană, ăi v o i u trimete o copiă de pe Tatăl nostru c u m

m i l a d a t u M i c e t i şi a p o i c u m l ' a m u disu e u o a m e n i l o r .
I n T a t ă l n o s t r u a l u R o m ă n i l o r V e g l i a n i in articolul d e :
p â r e a nost ra d e s a c a di, v i n e : d ă n e astăqi, şi n u d a n a m ,
c u m qice Saj evici şi lic ea şi Mice ti, nice d a a noi, c u m
a p u s u M i c e t i c a vari aţiune. A s e m e n e a in născătoare,
in c ea d e la D . C u b i c h s e i n c e p e sora M a r i a , şi a p o i s e
qice plină de milost, n u pliră; in celelalte n a m u afflatu
variaţ iu ne esenţiale. E a r căt p e n t r u l i m b a r o m a n i c ă c e
s a v o r b i t u şi se m a i v o r b e s c e in u n e l e familie in cetatea
V e g l i a , m i - a a f i r m a t u D r . C u b i c h , c ă a c e s t u diale ctu r o
m a n i c u e c u totul alt ul, diferi tu d e c elu r o m ă n e s c u , s a u
m a i b i n e e a l t ă l i m b ă r o m ă n ă . D r . C u b i c h m i - a l e s u d i n
o p e r a sa c ă t e v a frase din l i m b a V eglianilor, din care, căt
p u t u i pricepe, se v e d e c ă această l i m b ă e in a d e v ă r u alta,
şi a n u m e foarte a p r o a p e d e l i m b a provinţiale din Gallia.
D i n căte m i - a u r e m a s u in m e m o r i ă , i n s e m n u v e t r a u n =
b ă t r ă n u , u n d e se v e d e n a s a l a n o a s t r ă r e p r o d u s ă prin a u n ,
a p o i b a s e l c a = b i s e r i c ă , cal ( c u m q ice D r . C u b i c h ) p r o cale,
iarba chiar ca noi, ş . c . l. D a r ceea ce m i - a trasu
m a i m u l t luare a a m i n t e e p a r t i c i p i u l p a s a t u i n eit, aitu,
p e care l 'au r o m ă n i i istria ni in verbii ce-i f o r m e a z ă c u
escu, p r e c u m : misceit d e la m i s c e s c u (misceo), m o v e i t u
d e la m o v e s c u , s t a m p a i t u p r o s t a m p a t u etc. A c e s t e se
a f l ă şi in l i m b a p o p u l u l u i r o m ă n u ce a c u m e ca şi stinsu
in Veglia. N i c i d e p r o b e l e d e a c e a s t ă l i m b ă D r . C u b i c h
n'a voitu a - m i d ă copiă. -

Intre u n u l şi d o u e d u p ă m e r i n d e a m u fostu la C a n o n i c u l
scolasticu V o l a r i c h . A c e s t a m e r e c e p ă c u c e a m a i m a r e p o
liteţă şi bucuriă. M i - a c o n f i r m a t u şi elu cele c e s c i e a m u
d e s p r e R o m ă n i i din Veglia. E u i - a m u c o m u n i c a t u resultatul
'
7 8
is toricu ce ese din c e e a c e a m u afflat u p ă n ă a c u m la D r . C u
bi ch, şi elu c r e d e c ă aici s u n t r e m ă ş i ţ e d e colonie r o m a n e , d e
şi coloniă in inţelesul strinsu n u a d m i t e à D r . C u b i c h c h i a r
in V e g l i a , ci c ă acesti R o m ă n i v o r fi t r e c u t u din Istria
or alte părţi colonisate cu R o m a n i . D a r in u r m a i n t r e
b ă r e i c e i - a m a d r e s a t u , d a c ă s u n t u r m e d e m u n i c i p i e r o m a n e ,
d e D e c u r i o n i , D u u m v i r i , D e c e m v i r i etc. m i - a s p u s u D r . C u
bic h, că se află, c ă V e g l i a a fostu m u n i c i p i u , a p o i s e a f l ă c ă
a u fostu D e c e m v i r i etc. D e D u u m v i r i n u m i - a p u t u t u s p u
n e nimicu. – Părintele V o l a r i c h se m i r â c ă n d ăi s p u
sei c ă l i m b a r o m . istriană e tot c a a noas tră, c ă d e şi
a u m a r e m u l ţ i m e d e v o r b e slavice, d a r f o r m a e tot aceea.
D . C a n o n i c u m e m a i intrebâ: c e p o p o r u să fiă fostu Illi
rii? I - a m u disu, că e g r e u de determinatu, d u p ă ce n a
v e m u p r o b e d e l i m b a lor. E l u a d a u s e : că unii dicu c ă a u
f o s t u T r a c i , la c a r e i - a m u r e s p u n s u t o t a c e e a , c ă nici d e
T r a c i n ' a v e m u p r o b e d e l i m b ă ; a s e m i n e nici d i n l i m b a G r e
cilor, care o r şi c u m in f u n d u l s e u a fostu tracică, n u p u
t e m u incheia nimicu, d ă p ă ce n u s c i m u căt a r e m a s u in ea
tracicu, căt s a i m p r u m u t a t u din E g y p t u şi A s i a , şi chiar
d i n Italia. D . C a n o n i c u s a feritu a qice c ă Illirii p o a t e
s ă fiă fostu slavi , d a r m i s a p ă r u t u a c u l e g e din s e m n e
c ă i - a r fi p ă r u t u b i n e a a u q i d e l a m i n e c ă v o r fi f o s t u
Slavi. C u toate aceste și elu şi C u b i c h s u n t aplicaţi a
c r e d e c ă aici a u fos tu G a l l i ; și a n u m e D r . C u b i c h i n c h e e
d in l i m b a p o p u l u l u i r o m ă n u ce a fo stu in V e g l i a . E u
l e - a m desvălitu a p o i la a m ă n d o i p r o b e l e d e l i m b ă in dive rse
n u m i r i d e locuri in D a c i a , c a r e n e c o n s t r i n g u a face p e
D a c i Galli, Celtae. -

A m u vorbitu cu alţi bătrăni in Veglia, cari m i - a u

j i s u , c ă t o t a r m a i fi o a m e n i i n c o m u n e l e d i n p r e j u r u , c a r i
 7 9

ar cuvăntă Vlaski, dar D C u b i c h şi C a n o n i c u l V o l a r i c h q i

c ea c ă î n a d e v ă r u se m a i a f l ă o a m e n i ca ri v o r b e s c u in d i a
lecte r o m ă n e , ă n s ă a n e v o i e chiar V l a c h i . M a i s p u n e a , c ă
la B e s c a ă n c ă v o r fi f o s t u R o m ă n i , a p u i că cei d e la D o
brin e a r ă ar fi f o s t u v o r b i t u o l i m b ă a s e m e n e a . C a m p e g l i a
care n u e d e c ă t C ă m p i a , şi alte n u m i r i , a r a t ă in a d e v ă r u ,
c ă aici a u f o s t u R o m ă n i , m a i a l e s u c ă ei s u n t v e c i n i c u
M o r l a c h i d e astăqi, p r e c u m a r a t ă n u m i r e a d e C a m . della
M o r l a c a , apoi c o m m u n i c a ţ i u n e a c u V l a c h i i C r o a ţ i e a c u m
desă, m a i alesu c u D o b r i n e n i i . O r c u m , ar fi d e l i psă d e a
cercetà to a t ă D a l m a ţ i a şi con finiul militare c roaticu p r e c u m
şi toată Veglia.
L a 5 o a r e d u p ă m . q. a m u plecatu i n a p o i p e josu, şi
la 1 0 o r e a m f o s t u in C a s t e l M u s c h i o , u n d e a m u d o r m i t u
c a şi in n o a p t e a trecută in paie.
A
d o u a qi, D u m i n i c ă in 1 9 Iulie, a m u p l e c a t u la 6 % ,
cu luntrea m ă n a t ă de 5 lopatari, cari in 3 ore, trecăndu
C a r n e r u l , m e p u s e r ă in F i u m e , la 9 / ,
2 0 Iulie, 1 S 5 7 .

D u p ă ce in 1 9 Iulie r e p a u s a i d e strapaţiele din V e

glia, L u n i in 2 0 m a i ăntăiu de toate adunai informaţiuni
a s u p r a stărei lucrului in M o r a v i t z e , c a s ă n u f a c u o c ă l ă
torie in deșertu. V o r b i i c u o a m e n i i ce a u fostu d e m u l t e
o r i i n M o r a v i t z e , şi n i c i u n u l n u - ş i a d u c e a m i n t e s ă fi a u
qitu la V l a c h i i d e a c o l o altă l i m b ă d e c ă t Croatica. A f l a
r ă m u şi u n u o m u din M o r a v i t z e c e v e n i s e c u carul la F i u m e .
A c e s t a s p u n e a că ei n u c u n o s c u alta d e c ă t C r o v a t z k i . A d a o g â
ănsă, c ă s u n t v r e - o trei, patru, cari v o r b e s c u C a r a - V l a s k i ,
intre alţii u n u ostiariu or osterianu, venitu d e vre-o trei
ani din Trieste ! N u p u t u r ă m u p r i c e p e din g u r a lui, ce v a
 8 0

să qică Cara-Vlatzki. N u c u m v a Cara-Vlatzki e italica?

E a r d e s p r e sine inşii, d e s p r e Vlachi s a u O r t o d o c s i , qiceă
c ă n u sciu altă l i m b ă , d e c ă t Croatzki. D . C o l a r o v i c h c a r e
ă n c ă a f o s t u m a i d e m u l t e ori i n M o r a v i t z e , m i - a m a i
a d u s u inainte p e u n u t ă n ă r u n ă s c u t u in M o r a v i t z e , și d e
căţi-va ani paraclisieru la biserica gr. din F i u m e . N i c i
acesta n u scie d e altă l i m b ă , d e c ă t d e c e a croatică. In fine
m e dusei din n o u la osteriarul c r o a t u din F i u m e , d e s p r e c a r e
c u 4 qile m a i inainte i m i v o r b i s e acei o a m e n i c ă a r v o r b i in
limba Vlască. A s t ă q i o intoarse și licea, c ă acei V l a c h i n ' a u
altă l i m b ă , d e c ă t p e ce a cr oatică ! se v e d e d a r c ă elu a v o i t n
a v orbi n u m a i d e ei c a V l a c h i ? O r că e o mistificaţiune ?
I n d u b i u l ace sta lăsa i p l a n u l d e a m e r g e a c u m la M o
ravitze, fără ă n s ă a m e m u t a i n c o n v i n g e r e a m e a d e s p r e
necesitatea d e o c ălăt oriă p r i n D a l m a ţ i a şi printre V l a c h i i
C r o a t i e i . . .

L a intoarcerea din V e g l i a aflai o scrisoare d e la M i

ceti, p r i n c a r e s e e s c u s ă , c ă n u p o a t e v e n i la F i u m e c u m
m i - a p r o m i s u , a l l e g ă n d u c ă e ă n c ă tot in patu, c u m ilu l a
s a s e m u . P r i n u r m a r e m e d e c i s e i a m e d u c e l a e l u . L a 5
o r e a m u ple catu c u o t r ă s u r ă la C a s t u a ; d a r Miceti, i n
p r e u n ă c u e c o n o m a sa, erâ d n s u a p r o a p e d e B e r g u d p e n t r u
3 qile! P e s t e t ot n ' a m aflatu in M i c e t i c e a ce a ş t e p t a m u .
E l u n u era s e c u r u d e n i m i c u c e - m i c o m u n i c ă di n l i m b a lor,
mărturisindu că de 7 ani n u s a m a i ocupatu cu ea și c ă
a şi uitatu u n e l e !
- - 2 1 şi 2 2 Iulie,
M a r ţ i sara la 6 / , ore plecai la Triestu, u n d e a j u n s e i a s
tăqi in 2 2 la 5 % ore dimineaţa. L a 1 1 ore mersei la
D r . C a n d l e r , c a r e era p r e v e n i t u d e s p r e v e n i r e a m e a .
 V 0 C A B U L A R

I S T R I A N O - R O M A N .
 a . 1 ) artic. f e m i n . î n s i n g u l . C ă n d a p l i c ă a c e a , p l u r . acele, p r o n d e m . f e m . , c a şi
R o m ă n i i Istrieni acest articul la s u b l a noi. (jene, v e i b l . )
stantivele f e m . t e r m i n a t e i n e, d e m u l t e aceasta, aceste, p r o n u m e d e m o n s t r a t i v
ori pe e nu-l diftongesc intr'un sunet. fem. d e la acest. V . acest. S e zice şi
D . es. m u h e r e – m u h e r a , şi n u m u h e s i m p l u ceasta. (diese. )
r e a ; alte-dăţi d i f t o n g e s c aceste s u n e t e . acel, plur. acesti; f e m i n . a c e a , acele, c a
D . es. cale, calea, c a noi. 2) a se zice şi la noi. (jener.)
i n l o c d e l a : d e es. i n J e i u n e : a m u n t e acest, plur. acesti, pron. d e m o n s t . m a s c u l .
i n loc d e : la m u n t e , i n t o c m a i ca la acest, acesti. S e zice şi s i m p l a cest și
M o ţ i in A r d e a l . 3) C a n o t a a infini \ist. N B . I n t o a t e ace ste, prin o e s c e p
tiv ului, insă m a i rar. [1) Weibl . A r ţ i u n e singulară, c s e p r o n u n ţ ă c u u n
tik el: die, 2) Prăposit, d a s fran z. ă, s u n e t c e e u n m i j l o c i n t r e ce şi ţ (dieser)
3 ) Infinitiv-Partikel: zu.] acia, aci. aici, i n s ă c e v a m a i la o parte.
l a b a n d o n şi a b a n d u n , a a b a n d o n a , a b a n A c i a se a u d e şi in A r d e a l şi i n alte
d u n a , a b a n d o n a t , a b a n d u
n a t , a părăsi. părţi. I n B e r d o i n Istria se zice și cia
( L - a u p r i m i t şi Slavii.) (verlasse), t o t i n a c e a s t ă i n s e m n a r e . ( n e b e n b e i . )
abat, a a b a t e (şi abată), a b ă t u t , a b a t a c m o c e şi a c m o c e a , a c u m , a m u , V . a c m u .
d i n loc, d i n l i n i e . – A s'abate p e ceva, (jetzt)
a-şi scrinti ceva. D . es. in S c h i t a z z a : a c m u , a c u m , a m u . A c m u se află şi i n
C ă z u t - a și s'a abătut p r e m ă n ă , a c ă cărţile n o a s t r e cele vechi. S e zice şi
z u t şi şi-a scrintit m ă n a . (verrenke, a c m o c e a (jetzt.)
l e n k e a b . ) ac, plur. a t e , d e cusut, c a la noi. ( N ă h
v a b , a b ă , a b i , a b e , a l b , a l b ă ş. c. l. S e n a d e l . )
zice m a i d e s a d i f t o n g i t in oa, d u p ă a d ă p , a a d ă p ă , a d ă p a t , a d ă p . (trănke,
d a t i n a R o m ă n i l o r Istrieni, a d e c ă : oab, Z t u . )
o a b ă , ş . c. l. ( w e i s s A d j . ) a z i , astăzi, azi, astăzi. (heute.)
a c a ţ , a a c ă ț ă , acățat, prind, inhaţ. E a d u c , a a d u c e a d u s , a d u c . Sorele n u a
i n s ă f o a r t e r a r u s i t a t ; z i c m a i n u m a i d u c e ploaie, m i zise o fată in S u s n e
s i m p l u caţ. V . acolo. (greife) v i z z a . ( b r i n g e . )
6
8 4

a d u r , a a d u r ă , a d u r a t , a a d u n ă . N u e a m ă n a t , la Jeiun e, c e e a ce zic ceilalţi

usitat p r e t u t i n d i n e a . ( s a m m l e ) m n a t şi m ă n a t , a d v . tărziu. I n t r e b ă n d
aer, aer, zic și aria d u p ă italiani. ( L u f t ) p e u n c ă r b u n a r , c e v r e a să zică a m ă n a t ,
aflu, a află, aflat, aflu. (finde) m i - a r e s p u n s : c ă n d vire ţ i n e v a S607"C,
a f u n d , c a şi la noi. (tief) p r e scur, c ă n d vine sineva seara pe i n
a i d a , (Schitazza), arisca, irişca. (Hirse.) t u n e r e c . (spăt.)
a i d a , a i d e m . C a l o m b a r d o – v e n e ţ i a n u l â m b l u , a â m b l a . â m b l a t , a u m b l a . I n

a n d e m m ' , a n d e m m o ! să m e r g e m , s ă a c e a s t ă f o r m ă n u m a i i n J e i u n e . C e i

p l e c ă m ! S e zice tot a ş a d e d e s haida, lalţi: a â m n ă , şi a ' m n ă . V . a c o l o .

haidem, c a și in D a c i a lui T r a i a n (auf! ( g e h e . )

g e h e n w i r ) - 4 a m e u , a m e a , a m e i , a mele, V . Io.
ailţi şi alţi, se află adeseori in loc d e a m , a a m n a şi a m n a , a m n a t şi â m n ,
c o m u n u l aţi, oaţi. (andere) â m n a t , a u m b l a . (gehe .)
aista, f e m . și m a s c , plur. aisti m a s c , și a m , a a vè, avut. a avè. S e c o n j u g ă : a m ,
aiste fem. V. aist (dieser) ai, are, şi ca auxiliar a; a r e m , areţi,
aist, aista, plur. aisti, aiste, aiesta şi ar, şi c a auxiliar a m , aţi, a şi m a i r a r
aiasta in M o l d o v a , acesta, aceasta. V . a u şi av. A r e m , areţi in loc d e a v e m ,
acest (dieser.) aveţi, e pretutindine s u b M o n t e M a g
a i şi s c a l o g n u (ital. scalogno), ai, insă giore, in Schitazza a m ă n d o u e , i n J e
n u ca aiul in M o l d o v a , A r d e a l ş. c. l. i u n e n u m a i a v e m , aveţi c a la noi. (habe,
a d e c ă usturoi, ci u n fel d e c e a p ă c u H i l f s z t u c . )
căţei c a u s t u r o i u l , c e e a c e ardelenii I l l l ancă, ăncă. S e zice şi e n c ă şi inche
m e s c h a j m ă d e la m a g h i a r u l h a g y m a . ( n o c h . )
( E i n e A r t Zwiebel.) - a n c e a , aici. D ' a n c e a și de'ncea, d e aici,
aiure, a i u r e a , a d v . aiurea, ca la noi. p r e - a n c e a , pe-aici. Z i c şi oancea, p r e
( a n d e r s u v o . ) oancea d u p ă datina lor de a diftongi
a j u t , a a j u t ă , ajutat. M a i d e s usitat pe a in oa. (hier, v o n hier, hier durch.)
i n s c u r t a r e a jut. I n S c h i t a z z a u s i t a t a nci, aici, d a r m a i d e s ancea. Pre-anci,
n u m a i intreg. T a m o l i n la plecare i m i pe-aci. ( h i e r )
zise: rog D o m n u l s ă v ă a j u t ă ( n u a a ngioliță, cheo t o a r e , copcia, c u c a r e se
jute, p r i n u r m a r e c a la T r a c o r o m ă n i . ) p r i n d e s a u se a c a ţ ă u n l u c r u d e altul
( h e l f e ) o r o p a r t e a u n u i i n t r e g d e celelalte
albira, plur. albire, al bina. N u m a i i n părţi. U s i t a t in Schitazza. ( H ă k c h e n ,
J e i u n e s a c o n s e r v a t ac est cuvănt. S t u p , A g r a f e . )
s t u p i n ă n u se află . (B iene.) â n g u s t , â n g u s t ă , ă n g u s t . S e zice f o a r t e
a l e r g , a alergă, ale rgat , alerg. (renne. ) rar, c o m m u n e p r e s c u r t a t gust (eng.)
a l u a t, plur, aluate, alua t. M a i zic alva t a p ă r , a a p ă r ă , a p ă r a t , a r e d o u e i n s e m
și avlat. (Teig) mări, a) a a p ă r ă p e c i n e v a d e c e v a o r
 8 5

i n c o n t r a cuiva, b) a opri p e c i n e v a d e și in a c e a s t ă d i n u r m ă d e la O l t p ă n ă
la ceva, şi m a i d e s c u d a t i v u l : a opri la A r g e ş . ( W i d d e r . )
c u i v a c e v a . D . e. M a c a r d e a r e i n t r a a r g i n t , a r g i n t . S a c o n s e r v a t n u m a i i n
A. ţigarii in casă, noi nu-l v o m apăra, Jeiune. (Silb er)
m ă c a r d e v o r intră Ţ i g a n i i in c asă, n o i a r i a (ital.) zic c ă t e - o d a t ă in loc d e aer.
n u - i v o m opri s a u n u le-o v o m opri . (Luft.)
A ş a m i - a zis B r a n c e l l in G r a d i g m e . a r m a , plur. a r me, armă. (Wafe.)
( s c h i t z e n , w e h r e n . ) a r m e z , a a r m ă , a r m a t , a a r m à (bewaffne.)
a p ă - v i i ă , in J e i u n e : a p ă c u r g ă t o a r e artijan, plur. artijani, m e s e r i a ş . ( H a n d
( f l i e s s e n d e s W a s s e r . ) werker).
a p o i , apoi. S e zice şi poi. ( d a n n , n a c h ar, a ară, arat, ca la noi. (pflăge.)
h e r ) a ş ă , aşà. (so.)
apostol, apostoli, se zice c a şi la n o i a s c u n d , a a s c u n d e , a s c u n s , a s c u n d . I n
d e p e r s o a n e şi d e carte. (Apostel.) S c h i t a z z a e usi tat n u m a i a s c u n d , la
a p r i n d , aprind. S e a u d e foarte rar, u
ceila lţi vine r a r intreg, ci m a i tot d e - a
sitat m a i n u m a i p r i n d in a c e a s t ă i n
u n a p r e s c u r t a t i n scund. (verberge.)
s e m n a r e . ( z ü n d e a n . )
ascut, a a s c u t ă , ascutat, a scult. S e a
a p r o p e , a p r o a p e , c a l a noi. A p r o p e d e
u d e şi ascult i n Schitazz a. (höre, g e
m i r e , d e tire, d e noi, a p r o a p e d e m i n e , h o r c h e , f r a n z . écouter.)
d e t i n e , d e n o i . A p r o p e u r u l d e oatul.
asigur, a a s i g u r a , a s i g u r a t , asigur.
S e zice şi p r o p e (nahe.)
V a s i g u r m i - a zis B r a n c e l l in G r a d i g m e .
a r ă t , a a r ă t ă , a r ă t a t , a arătâ. A r ă t a
D e a l t m i n t r e , c ă n d v o r b e s c c ă t r ă p e r
v o r o m i r i i c a l e a , m i - a z i s B r a n c e l l i n
s o a n e d e d i s t i n g e r e , s e s e r v e s c d e a 3
G r a d i g m e . (zeige.)
p e r s o a n ă in plur. (versichere.)
a r b o r e şi a r b o r , plur. arbori, in J e i u u e :
c a la n o i . ( B a u m . ) a s i r şi a siră, asin, a sin ă, m ă g a r . A s e
a r d , a a r d e , ars, ca la noi. (brenne.) m e n e a oasir, oasir ă. M ă g a r n u le e c u
arel, plur. arele (de la lat. a n u l u s s a u no scut, d a r ei şti u, c ă la D a l m a t i n i şi
anellus)inel. A c e s t c u v ă n t , m a i a p r o a p e M u n t e n e g r i n i se zi ce magariţ. (Esel. )
d e cel latin, s a c o n s e r v a t n u m a i i n J e asta, p r o n . d e m o n s t r . in loc d e ceasta,
iune, u n d e vitiţa e n u m a i veriga, c ă n d asta. (diese, dieses.)
la ceilalţi votiţa e şi inel şi verigă. astăzi, astăzi V . Azi. (heute.)
( R i n g ) a s t a r ă , adv. p r e s c u r t a t d i n astă s e a r ă
a r e t e şi ariete, pl ur. areţi, b e r b e c e l e n e şi c u aceeaşi i n s e m n a r e . S e zice şi i n
scobit, b e r b e c e l e t a u r (lat. arie s.) A o p a r t e a A r d e a l u l u i tot astară. (heut'
c e a s t ă disti nge re intre ari ete şi b e r a b e n d . )
bece este usi tat ă la oierii d i n M u n ţ i i a s t ă - s e a r ă , adv. d e seară, astă-seară, a
d i n t r e A r d e a l şi R o m ă n i a m u n t e a n ă , d e c ă in seara d e astăzi. S e zice şi p r e
8 6

s c u r t a t a s t a r a . e a i n A r d e a l , ( h e u t a b a r b ă , plur. barbe , b a r b ă . (Bart. ) .

bend.) b ă r b a t , plur. b ă r b a ţ i , b ă r b a t . A s t ă z i e
aştern, a aşterne, a ş t e r n u t , aştern. (breite usitat n u m a i in Schitazza. P e t i m p u l
a u s , m a c h e Bett.) lui I r e n e o della C r o c e e r a usit at şi in
at, ata, plur. aţi, ate, alt, altă, alţi, celelalte pă rţi, ş i a r fi s ă s e afl e i n
alte. S e z i c e m a i d e s oat, o a t a . N B . J e i u n e , p e n t r u c ă I r e n e o v o r b e ş t e a.
R o m ă n i i d e la A d r i a t i c a a u singularia n u m e d e R o m ă n i i d e a c o l o , c u t o a t e
d a t i n e d e a e l i d e p e l, c ă n d e u r m a t a c e s t e a s t ă z i n ' a u a c e s t c u v ă n t . ( M a n n . )
n e m i j l o c i t d e c o n s o n a n a t ă ; d. e. a b i n b a r e t ă şi baret, e u n fel d e căi ţă a l b ă
l o c d e a l b , c u c i n l o c d e c u l c ,c u m a r g i n i late şi increţite,
etc. p e c a r e i n
( a n d e r e r ) . J e i u n e şi m u i e r i l e şi fetele ce le m i ci
a ț ă , a ţ ă d e cusut, ca la noi ( Z w i r n . ) o p u n p e c a p p e s t e cosiţe in loc d e
ata-ieri, alaltă-ieri , şi altă-ieri. V . at, invălitoare ce n u o au. ( E i n e A r t
ata. ( v o r g e s t e r n . ) H a u b e . )
a t ă - v o t ă , o a t ă - v o t ă , a l t ă - d a t ă . V . vota. b a ş e l o c , b u s u i o c . ( B a s i l i e n k r a u t , O c i m u m
(ein a n d e r m a l . ) b a s i l i c u m , L.) -

a t u t r a t şi o a t u t r a t , altă-dată. V. Trat. b ă s e r i c ă , plur. băserice, biserică. (Kirche.)

(ein a n d e r m a l , sonst.) b a s t a (ital.) a d v , s e z i c e r a r i n l o c d e
a u d şi a v d , a u d (höre.) dostă, destul. (genug.)
a u r , s'a p ă s t r a t n u m a i in Jeiune. (Gold.) bată, plur. băţi, baltă. (Teich. Pfitze.)
a v d , v. a u d . batez, a b a t e z a , b a t e z a t şi bătez, b ă t e
a v l a t , v. a l u a t , z a t , a b o t e z a . S e z i c e şi botez. I n
S c h i t a z z a a n u m e s u n t u s i t a t e a m ă n d o u e .
B a i e r ă , pl ur. baiere, ba ieră. S e z ice n u (taufe.)
m a i d e c ăţiva peri imp letiţi spr e a ţi nè băticiu, plur. bătici, c i o c a n d e coasă.
cosiţele, D . e pletă (in loc d e p leteşt e) V . (Dreschflegel,
m l ă t i c i u . H a m m e r . )
perili (p erii) in ba ier ă, m i s a zis i n bat, a bate, bătut, a bate. (schlage.)
V i l l a - N o v a . A f a r ă d e pletitura peril or băt, pl ur. bete, băţ, b a s t o n , bătă. ( S t o c k )
n ' a m a u z i t . ( F l e c h t b a n d . ) b ă t u n , plur. b ă t u n i , i n J e i u n e : a c c u
bălănţon, căntar. Zic şi bulanţon. In g ă m ă l i e , bold. (Stecknadel.)
J e i u n e studiră. V . acolo. ( H ă n g e w a g e . ) b a u l ă , plur. b a u l e (ital.), g i a m a n t a n , c u
b a l c o n şi o c n a , fereastră, a m ă n d o u e n u făr. ( K o f f e r , i e, leisen.)
mirile usitate in Villa-Nova. Vezi p o be-at s a u beat, b e - a t ă s a u beată, plur.
nestra la Schitazzani. (Fenster.) beţi, bete, beat. (betrunken.)
bandieră, plur. bandiere, bandieră, v e beciug, plur. beciugi. b u m b , n a s t u r e .
sil, f l a m u r ă . ( F l a g g e . ) ( K n o p f )
b a n e c ă şi b a n i c ă , plur. b a n e c e , b a n c ă , bedra, plur. bedre, pulpa de sus a p i
b a n c e l e d i n biserică. (Sitzbank.) ciorului, cea d e jos o n u m e s c p u p ă .
 8 7

V . a c o l o . ( M u s k e l f l e i s c h a m O b e r s c h e n biră, bere. (Bier.)

kel.) -
bire, adv. a) bine, c a la noi, b ) p e n t r u
B e n e ţ i şi B e n e ţ i a , V e n e ţ i a . ( V e n e d i g . ) superlativ i n loc d e foarte, p r e a ; d. e.
berbece, plur. berbeci, arietele scobit, bire dulce, foarte dulce. A u insă p e n t r u
c a r e n u m a i e taur. D e s p r e d i s t i n g e s u p e r l a t i v c r u d o , c r u d şi p r e a V . a c o l o .
r e a i n t r e a r e t e s a u a r i e t e şi b e r b e c e (gut, w o h l , als A d v . Z u g l e i c h als ein e
in D a c i a lui T r a i a n v. arete. ( H a m m e l . ) A r t Superlativ – B e z e i c h n u n g . Z B . bir e
beserică, m a i usitat băserică. d u l c e - s e h r siiss, w i e d a s f r a n z ö s i s c h e
betăr, betără, betări, betăre, b ă t r ă n . b i e n d o u x . )
(alt.) bisaje, bisajele, dăsagi. E usitat m a i
b e u , a bee, b e u t şi bevut, se c o n j u g ă m u l t in Schitazza, u n d e zic şi bis aghe.
beu, bei, bee, b e e m , beeţi, bev. I m p f . ( D o p p e l s a c k . )
b e e a m , beeai, b e e a , etc. F u t u r : b e e v o i biscop, episcop. (Bischof.)
şi beavoi, etc. D e aici b e u t u r ă ca noi. blătesc, a blăti, blătit, a imblăti. Z i c
B ă t r ă n a S t r o z z u m i - a z i s i n S c h i t a z z a : şi mlătesc şi mlătesc. (dreschen.)
d e doi oani nu-i vir, b e e m n u m a i oapă. bobiciu, plur. bobici, bucăţică, u n pic,
B u n ă (şi b u r ă ) beutură, c ă n d nu-i oată. V . C u s şi cuz. (Stickchen, Bissc hen.)
(trinken.) bob, plur. bobi. bob, lat. faba. ( B o h n e )
b e u t u r ă , plur. b e u t u r e , b e u t u r ă . V . b e u b o c u n , plur. b o c u m e , b u c ă t u r ă . u r b o c u m
( G e t r ă n k . ) d e păre, o b u c ă t u r ă d e p ă m e . (Bissen.)
b e v a n d ă , u n fel d e cidiriu ( c u m zic in bojitele (slav.), crăciun. N u m i r e a c r ă c i u n
A rdeal), b e u t u r ă răcoritoare, d i n v i n n u le e c u n o s c u t ă . ( W e i h n a c h t e n . )
şi a p ă ori d i n a p ă t u r n a t ă p e s t o r s u b o s c a , plur. b o s c h e (ital.), p ă d u r e . (PVald.)
r e l e s t r u g u r i l o r . C e e a c e italienii n u boşe, boşele, in J e i u n e , coaie, ca și la
m e s c vin-piccolo. S e m a i zice şi j u n t ă n o i . ( H o d e n . )
şi scaveţ (slav.) ( E i n e A r t kiihlenden boţă, plur. boțe, in Jeiune carafă, b u
G e t r ă n k s , W e i n m i t W a s s e r , o d e r a u c h telie. ( F l a s c h e . )
Tresteraufguss; ital. vin-piccolo.) botez, v. batez.
biciu, plur. bice, biciu. (Peitsche.) botieală, plur. botiele, popic. (Kegel.)
biciva, plur. bicive, cioci s a u colţuni şi botră, plur. b o t r e (slav.), c u m e t r ă , i n
ciorapi l u n g i p ă n ă la g e n u n c h i , i m p o V a l e a Arsei, u n d e n u a u f e m i n i n u l d e
dobiţi d e r e g u l ă c u cusuture. S e zice la c u m e t r u , p e c ă n d c u m e t r u au. ( T a u f
şi calţete. V . acolo ( K n i e s t r u m p f . ) pathin, in ihrer v e r w a n d t s c h a f t l i c h e n
bîc, taur, i n s ă in i n s e m n a r e g e n e r a l ă , n u . B e z i e h n n g z u d e n Eltern d e s T ă u f
n u m a i d e b o u l taur, ci d e ori c e a n i lings, sogen. V e r w a n d t s c h a f t v o m heil.
m a l t a u r . C u v ă n t u l t a u r e n e c u n o s c u t . Geist.) -

(Stier, aber in allgemeiner Bedeutung b o u , plur. boi, b o u . (Ochse.)

v o n j e d e m uncastrirten T h i e r ) b o v a n , plur, b o v a n e , (scurtat d i n b o l o
8 8

v a n ) b o l o v a n . ( S t e i n k l u m p e n , H o l p e r b u i ă şi buie , masc., g ă d e , călău. (ital.

stein (nicht gu t iibersetzbar..] bujo.) ( H e n k e r . )
b r a g h i e ş e l e d e j os, i s m e n e l e . b u l a n ţ o n , v. b ă l ă n ţ o n .
2 9 „ s us. pantalonii. ( U n t e r b u m b a c , b u m b a c . ( B a u m u o l l e . )
u n d O b e r b e i n k l e i d e r . ) buric, plur. burici, buric. S e zice i n
braidă, plur. braide, viţă de vie. S e m u l t e locur i, in S u s n i e v i z z a , L e t a y , etc.
p r o n u n ţ ă şi broaidă, broaide, d u p ă d a I n s ă t o t a şă de usitat este popăc d e
t i n a locului. Vinial (vignal), care i n la croaţi popec . (Nabel.)
s e a m n ă vie, se zice u n e o r i şi d e viţă. buscă, plur b u s c h e şi busce, p ă d u r e .
( W e i n r e b e . ) V . şi bosca. ( W a l d . )
braţ, plur. braţe, bra ţ. P o r t a in braţe, b u ş n e s c , a b u ş n i , buşnit, a sărută, a
p o a r t ă p e braţe, ţine in braţe. (der A r m . ) p u p à , ( a m ă n d o u e aceste n e c u n o s c u t e ) .
brec, plur. breci. căţel. A c m u ştiu, c u m ( k i s s e n . )
s ă lui brec zic, i m i r e s p u n s e u n s c o butic, plur. b u t i c i şi butice, v a s m i c d e
lar, d u p ă ce-i spusei n u m e l e căţel. vin, b u t o i a ş ; se zice in V a l e a A r s e i ;
( H i i n d c h e n . ) e a r in J e i u n e butoi. (kleines Fass.)
b u t i g ă , plur. butige, prăvălie, d u g h i a n ă ,
b r e n t ă , plur. brente, p u t i n ă d e c ă r a t apă.
(Kaufladen.)
( W a s s e r f ă s s c h e n . )
butoi, plur. butoie, b u t o i m i c , p o l o b o
brig, m u n t e . M u n t e e usitat n u m a i in
cel, v a s m i c p e n t r u vin, in Jeiune. V .
Jeiune. ( G e b i r g e )
Butic. (kleines Fass.)
-

britvă, plur. britve, b r i c e a g şi briciu.

( F e d e r - u n d R a s i r m e s s e r . )
C ă , că, p e n t r u că, fiind că, (da ss, weil.)
brău, plur. b r ă n e , a ) i n S c h i t a z z a ca la căcaţ, pl ur. căcaţi, căcat. ( M e n s c h e n k o t h . )
n o i p e n t r u ori ce c i n g ă t o a r e la f e m e i cac, a c ăcă , c ă c a t n u se c o n s t r u e ş t e i n
şi bărbaţi, b) in V a l e a A r s e i se zice f o r m ă re ciprocă. (scheissen.)
i n loc d e c h i n g ă la cai. (Gurt.) c a c i c ă , plu r. cacic he, (slav.), ş e r p e v e
b r o a i d ă , v. b r a i d ă . ninos. V. şarpe. (giftige Schlange)
bruşesc, a bruşi, bruşit (slav.) a ascuţi. cad, a c ă d è , că z u t , a) c a d c a la noi. b )
A ascuţi n u le e cun oscut. (schărfen, a p u n . C a d e s o a r e l e , a p u n e s o a r e l e .
z u s p i t z e n . ) (fallen, untergehen.)
budilă, plur. budile, maţe. V. maţe. ( E i n cad, cadă, plur. cazi, cade, cald. Insă
geweide.) -
in a c e a s t ă f o r m ă e rar. D e r e g u l ă zic
b u c h i n , plur. b u c h i n e , a) p a r t e a ţ e v e i c o a d . V . a c o l o . ( w a r m . )
d e p i p ă ce intră in g u r ă , in A r d e a l : c a d e a r ă , căldare. (Kessel.)
ciutură, b) ţigaretă. (a) M u n d s t ü c k e i c ă d i n ă , lanţul d e a s u p r a focului, d e c a r e
n e r Pfeife, b) Cigarrenspitze..] se acaţă caldarea. (Kette z u m A n h ă n
b u c v ă (slav.), fag. (Buche.) g e n d e s Kessels iber d e m Feuerheerd.)
 8 9

caier, plur. caiere, ca la noi. (Rocken.) noli, c a m p a g n o l e (gn m u i a t , ca in ital),

c ă l ă m a r şi c ă l ă m ă r , plur. c ă l ă m ă r e , ţăran. c ă m p e a n . ( B a u e r , L a n d m a n n . )
c a l a n o i . M a i z i c a l ă t u r e a c u a c e s t a c ă n d , adv. a) c a la noi, b) d u p ă ce. C ă n d
și șcatiţă; in Jeiune insă m a i usitat soarele căzură, d u p ă ce a p u s e soarele.
c ă l ă m a r . (Tintenfass.) Z i c şi d u p ă ce, insă rar. (a) w a n n ,
c a l a p e r , caloper, calaper. (?) b ) n a c h d e m . ]
calesin, plur. calesine, calească. ( K a candelir, plur. candelire, sfeşnic. ( L e u c h
lesche.) ter.)
caligăr, plur. caligări, (in S c h i t a z z a ) c a n d e l , l u m i n ă , l a m p ă . ( L a m p e , K e r z e )
m a i s t r u ce face scioglel e, a d e c ă c ă l ţ u c ă n d u - i , c ă n d e. ( w a n n (es) ist)
nii s a u cioboatele ce se c h i a m ă sci ogle c a n i ț ă plur. c a n i ț e (sonul p e a), b r ă u l
s a u ciog le. (Verfertiger v o n „sciog le“, femeilor. S e zice şi coaniţă. ( F r a u e n
e i n e r A r t S c h u h e . ) -
giirtel.) -

căliţ şi caliț, m ă n s . Z i c şi mîsg, insă c a n o b ă şi c a n o v ă , p i m n i ţ ă , c ă m a r ă d e

m î s g i n s e a m n ă şi catăr. A f a c e căliţ, conservat. (Keller, K a m m e r z u m a u f .
b e w a h r e n . )
a fătà. V e r b u l a fătà le lipseşte. ( F i l
c a n o v ă , v. c a n o b ă .
len, S u b s t . )
c a n t r i d ă şi c a n t r i g ă , scaun. I n S c h i
calţetă, plur. calţete, cioci, călţuni s a u
t a z z a . ( S t u h l . )
ciorapi l u n g i p ă n ă in g e n u n c h i . T o t u n a
c a n t r i g ă , plur. cantrig e. V . can tr idă.
c u bicivele. A m ă n d o u e in us. ( K n i e
cănt, a c ă n t ă , c ă n t a t , a că nta. ( singen.)
s t r u m p f )
c ă n t u n e , plur. c ă n t u n i , a) păre te . P ă
c a l , p l u r c a l i (l m u i a t ) şi cai, c a la n o i .
rete n'au. b) u n g h i u , u n g h e ţ . ( a) W a n d ,
( P f e r d . )
b) E c k e ]
-

c ă m b e s c şi c a m b i u , a c ă m b i ă şi c ă m
c ă n t u n ă , v. c ă n t u n .
biè, c ă m b i a t şi c ă m b i e t , a s c h i m b a .
c a p şi c o a p , plur. capete, ca la n o i
(wechseln.)
( K o p f )
c a m e r ă , pl ur. c a m e r e , odaie. (Stube.) c ă p a r ă , plur. c ă p a r e , a r v u n a . I n B a n a t
c ă m e ş ă şi c h e m e ş ă , c ă m a ş e . ( H e m d . )
c ă p a r ă . (Angeld.)
c a m i j o l ă , plur. c a m i j o l e (ital.), blusă,
c ă p e s c , a c ă p i , căpit, inţeleg, (it al. c a
m i n t e a n , h a i n ă p e d e a s u p r a l u n g ă n u
pisco.) E usitat la toţi, i n t o g m a i ca şi
m a i p ă n ă in coapsă. (Blouse.) intendesc şi scurtat tendesc. V. acolo.
c ă m i n , plur. c ă m i n e , horn, coşul p e care (verstehen.)
iese f u m u l . (Schornstein.) c ă p e s t r u , plur. căpestre. U s i t a t n u m a i
c a m p a g n ă (gn m u i a t , ca in ital.), c ă m i n J e i u n e i n f o r m a a c e a s t a . V . c ă v e
pie, in J e i u n e ; zic şi i n loc d e c ă m p . stru. ( Z a u m . )
( F e l d , E b e n e ) c ă p e t a n şi c ă p i t a n , c ă p i t a n , d u c e , antiste,
c a m p a g n o l , c a m p a g n o l ă , plur, c a m p a g d r e g ă t o r superior. (Capitan, Vorstand.)
9 0

c ă p e t ă n i e şi c ă p i t ă n i e , a) căpitan ie. c a c a r i s m ă , p a r e s m ă . q u a d r a g e s i m a , p o s t u l
petenie, d e m n i t a t e d e duce, s u p e r i o r i cel m a r e . ( Q u a d r a g e s i m a - F a s t e n . )
tate, b) u n ţ i n u t in divisiunea a d m i c a r o f ă , plur. carofe, floarea garoafă. S e
nistrativ ă, poli tică or judeţiară, al c ă zi ce şi c a r o f d u p ă i n c r e d i n ţ a r e a lui
rui c a p se n u m e ș t e c ăpitan, (a ) V o r Micetti. ( N e l k e )
stand, b ) C a p i t a n i e als V e r w a l t u n g s c ă r p e s c . a c ă r p i , cărpit. ca la noi. ( f l i k
b e z i r k . ] k e n . )
c ă p i t a n v. c ă p e t a n , cartă, hărtie. (Papier)
c ă p i t a n i e , v. c ă p e t a n i e , c ă r u ţ ă , c a la noi. V . şi vos. ( W a g e n . )
c a p r ă şi c o a p r ă , plur, c a p r e şi c o a p r e , caş, plur. caşi, ca la noi. (ueisser Kise.)
capră. (Ziege.) casă, plur. case, ca la noi. (Haus.)
c ă p u t , c ă p e n e a g ( i n A r d e a l ), m a n t a . c ă s t ă u şi căsteu, a) castel peste tot,
(Mantel.) insă rar usitat; b) n u m e l e propriu al
c a p u ț i (ital. capozzi), curechi, varză. U castelului de lăngă F i u m e s p r e N o r d
rii au, urii n'au capuţi, că n'au s ă V e s t . P e c h a r t e e scris C a s t u a şi C a s t v a ,
dit (unii au, unii n'au varză, pentru m o d i f i c a t d i n n u m e l e r o m ă n e s c C ă s t ă u .
că n'au sădit), m i s a zis in Gradigme, (a) Schloss iberhaupt, b) Schloss C a s
in c a s a lui Brancell. ( K r a u t , Kohl.) tua u n u e i t F i u m e . ]
c ă r b u r a r , c ă r b u n a r . ( K ö h l e r ) castel in, plu r. casteline, castel ruinat,
cărbure, plur. cărburi, cărbune. (Kohle.) r u i n e d e c astel. (Sohlossruine.)
c ă r b u r e foşil şi foşel, plur. c ă r b u r i f o căştig, a căştiga, c ă ș t i g a t (lat. c a s t i
şigli (gl m u i a t ca in ital.), c ă r b u n e go), a p edepsi. V . pedepsesc. (strafen.)
d e p ă m ă n t , c ă r b u n e fosil. (Braunlco hle . ) c ă t , cătă, plur. căţi, căte, a) c a la noi,
carc, a c ă r c ă , cărca t, incarc. A u şi b ) adv. c o m p a r a t i v d e c ă t , d. e. m a i
c a r g şi incarc. V . acolo. (laden, a u f m u n t c ă t vale, m a i m u l t d e c ă t f a c e ,
lad. n.) d e c ă t valorează. (a) v i e viel ? b) V e r
c a r c ă s u b s t , plur. c a r c e şi c a r c h e (ital. gleichungspartikel als, d a s lat. q u a m . ]
carica), i n c ă r c ă t u r ă . (Last , L a d u n g . ) caț, a căţa, căţat, a prinde, a inhăţa,
care, c u art. car-le, plur. car i, carii; a a c ă ţ a v. prin d, zic și acăţ, i n s ă rar.
a cărui (rar) şi d e care, d e cari, c ă D i n ca t s e c o m p u n e racaţ, v. acolo.
rui şi lu care sau lui care. (welcher) (einfang en, ein- u n d a u f h ă n g e n . )
căre, cărele, plur. cări, căne. C ă ţ e l n a u , căt-ce, in dat ă-ce. In v a l e a d i n t r e G r o b
ci zic brec. V . acolo. ( H u n d . ) nic şi B r e d o , i n t r e b ă n d d e d r u m , o fată
c a r g şi c ă r g h e s c , a c ă r g a şi cărghi, c e se afla s ă p ă n d c u frate-seu, i m i r e s
c ă r g a t şi cărgheit, c o m p u s incarg. p u n s e : căt-ce eșiți dicia f o a r a , șubito
V . c a r c . vedeţi Berdo, indată-ce eşiţi de-aici a
cariolă, plur. cariole, t r u d a s a u r o a b a , fară, vedeţi d e o d a t ă B e r d o . (sobald.)
c u care se c a r ă p ă m ă n t . etc. (Schubkarre.) c ă t r ă şi cotră, c ă t r ă (gegen.)
 9 1

c a u t şi cavt, a c ă u t a şi a c ă v t a , c ă u t a t cel, plur. cei, cea, plur. cele, ca la noi,

şi căvtat, a c ă u t a şi a cătà, a d e c ă a (dieser, d e r j e n i g e ) .
privi, a vede. In latinitatea evului m e cela-ist, f e m . cea-ista, neutr. cea-isto
d i u v i n e v e r b u l c a t a r e i n a c e s t i n ( s i n g u r a f o r m ă n e u t ă in p r o n u m e ) , a
ţeles: catat, id est videt. (suchen u n d celaşi, tot acela. (ebenderselbe.)
s p ă h e n , blicken.) cep, plur. ce puri, ori ce d o p , astupuşi.
c a v a c i u , plur. cavaci, zic Ieiunenii a l ă (Stöpsel.)
t u r e a c u f a b r u . V . a c o l o . ( S c h m i e d ) . cer, ceriu. ( H i m m e l . )
c ă v e s t r u , plur. căvestre, căpăstru. I n cer, plur. cer i, cer, l e m n tare diferit d e
J e i u n e zic căpestru. ( Z a u m . ) stejar, lat. cerris. (Cerr eiche.)
cavt, (v se p r o n u n ţ ă abia, c u toate a cer, a cere, c erşit. S e c o n j u g ă : cer, ceri,
ceste m a i m u l t d e căt w), v. caut. cere, cerem, cereți, cer; I m p e r f . c e r ș i a m ;
ce, interog. ce ? d e c e ? ( v a s ? c a r u m ? ) etc.; Perf. a m cerșit; F u t u r : cere-voi,
cea, plur. cele, p r o n . d e m . f e m . c a şi la cere-veri, c e r e - v a . I n s e a m n ă : a ) cer, c a
noi. v. cel. ( w e l c h e , weibl. D e m o n s t r . la noi; b) caut. [a) ver'ange), b) suche.
p r o n . ) cerbice, plur, cerbici, c e r b i c e şi g r u m a z .
c e a f ă , plur. cefe, ca la noi. (Genick.) ( N a c k e n . )
cea-ista, aceeaşi, t o t aceea. ( e b e n d i e cerisme, ceraşe. (Kirsche.)
selbe). cern, a cerne, cernut, c a la noi. ( d u r c h
cea-isto, forma n e u t r ă d e la cel-ist şi sieben.) -

cea-ista. A c e a s t a e s i n g u r a f o r m ă a cerşesc, a cerşi, cerşit (in Jeiune), c a la

g e n u l u i n e u t r u , ce a m aflat in p r o n u m e . noi. Z i c şi cer. (betteln.)
L a s u b s t a n t i v e in pl ural se g ă s e s c m a i cert, a certa, certat, a se certa c u c i n e
m u l t e , d. e. luc ru, plur. lucra, c ă m p , va, a se disputa. V e z i frasa citată la
plur, c ă m p u r ă , etc. (ebendasselbe, N e u V e r b . spusesc. (streiten, disputren.)
t r u m d e s P r o n o m e n s cel-ist, c e a - i s t a . ) ceruşe, c e n u ş e . ( A che.)
ceală, c a M o ţ i i in A r d e a l , in loc d e cela. c e s i n (slav.), usturoi, ai. L a Istrieni a i are
(jener.) altă i n s e m n a r e . V e z i acolo. ( K n o b l a u c h . )
cea-ma'nte-zi, (in Schitazza) alaltăieri. cest, plur. cesti, v. acest.
(vorgestern.) cetate, articulat cetata, plur. cetăţi, c e
bea-oată-ieri, peste alaltăieri (vorvor tate. (Stadt, Festung.)
g e s t e r n . ) ceva, ceva, ca la n o i şi n u ca la T r a c o
cea-oată-măre, peste poimăne. ( i b e r r o m ă n i . (etwas.)
l i b e r m o r g e n . ) c h e m e ş e , in loc d e c ă m e ş e vezi acolo.
ceastă, plur. ceste şi aceasta, aceste, a c h i a , v. jia.
c e a s t a . (diese.) chiar, c h i a r ă , plur. chiari, chiare, l i m
c e b u l ă (în Jeiune), c e a p ă (ital. cepola); p e d e , chiar, i n s e nici o d a t ă c a a d v e r b
ceilalţi zic jbulă, V . acolo. ( Z w i e b e l ) i n l o c d e t o g m a i . (klar.)
9 2
chid, a chide, chis, inchid. (lat. claudo.) c i o a r ă , plur. cioare, cioară, (pasăre)
V . inchid. (schliessen.) ( K r ă h c ) .
c h i e m , a c h i e m ă , c h i e m a t , c a la noi. ( r u ciră, cină. ( A b e n d m a h l ) .
f e n . ) * cire, cine. A c u i zic rar, d a r inţeleg. (uer).
chiept, plur. chieptur, c h i e p t u r ă , c h i e p c i r e v a , cineva, c a la noi, şi n u in loc d e
turi, piept. S e a u d e şi p i e p t d a r rar. n i m i n e ca la T r a c o - R o m ă n i . (jemand).
( B r u s t ) cirib, plur. ciribe, (slav) i n s e m n e a z ă in
c h i s m e s c , a c h i s m , chismit, a miji, i n Jeiune ţest, p e c ă n d ceilalţi i n l o c d e

c h i d e ochii, a ţinè ochii inchişi ( A u g e n ţ e s t zic f o g h e r a , şi cirib i n loc d e c r a

schliessen.) tiţă. ( P f a n n e ) .
chitesc, a chiti, chitit, arunc, d a u c u c e v a cir, a cira, cirat, a cina. (zu A b e n d
d u p ă cineva, d a u cu a r m a , c u puşca. essen). -

( n a c h j e m d . w e r f e n od. zielen). c i s m ă , plur. cisme, c i s m e m a i inalte.

c h l a d (slav.), u m b r ă . (Schatten). (Stulpstiefel).
cia, se zice in B e r d o in loc de acea. V. citer, plur. citere (c se p r o n u n ţ ă in acest
a c o l o . c u v ă n t intre ce şi ț), fluer, in J e i u n e ,
ciace, ciacia, tată. S e zice m a i p e s t e tot. u n d e - i m a i zic p i s c şi şurli. V e z i s u
I n satul G r a d i g n e se zice tiatia . T a t ă p e a l ă . (Hirtenflöte).
și m a m ă se intrebuinţează n u m a i in c i u d ă ţine loc d e adjectivul m u l t . D . e.
l i m b a pruncilor, ca la vechii R o m a n i . c i u d ă o m i r i , m u l ţ i o a m e n i , se f a c e vir
(Vater). c i u d ă , se face v i n m u l t . (vie).
ciapter, plur. c i a p t e r e şi ciapteri, p i e p ciudesc, a ciudi, ciudit, (se c o n s t r u e ş t e
t e n e ( H a a r k a m m ) . in f o r m ă reciprocă), a se m i r â . (sich
cice, cici, m a z ă r e m ă n u n t ă , c e e a ce B ă w u n d e r n ) .
năţ enii n u m e s c cicerică. (kleine Erbsen). ciur, ca la noi. (grosslöcheriges Sieb).
cicer, ciceră, plur. ciceri, cicere, curat, civil, civilă, plur. civili, civile, cult, c u l
pur, nefalsificat. S e zice m a i ales de tivat, elegant. L i m b a v o s t r ă e m a i c i
lapte, d e vin, etc. d. e. l a p t e cicer, v i l ă , i m i z i c e a u R o m ă n i i d i n Istria. A
l a p t e nefalsificat. U s i t a t in Jeiune. (rein, s e m e n e i m i z i s e r ă m a i d e m u l t e o r i : e i
u n v e r f ă l s c h t ) . -
( D u m n e a v o a s t r ă ) c u v i n t ă i n l i m b a n o s
cimiter, p lur. cim itere, cimitir, loc d e i n t r ă m a i civil c a noi. (gebildet).
g r o p a t morţ ii. (Friedhof). clafter, plur. clafteri, g e r m . , stănjin.
cinci, ca la n oi. (fiinf). ( K l a f t e r ) .
c i n t u r i n , plur . c i n t u r i n e , b r ă u d e piele. cleşte, cle ştele, c a la n o i ; a u n u m a i in
(Lederg urt). J e i u n e ; ceilalţi cliş te. ( F e u e r z a n g e ) .
c i o c l ă , v. s c i o c l ă . clişte, cle şte. (F e u e r z a n g e ) .
cioică, plur. cioice, coţofană, ţarcă, in V a clopot, pl ur. clopote, ca la noi. I n S c h i
lea A r s e i ; e a r in J e i u n e şioică. (Elster). t a z z a s v o n şi s u o n (Glock e).
 9 3

clostru, plur. clostre, m o n ă s t i r e , claustru. coleă, decolea, prec ole ă, c u t o n u l p e a

( K l o s t e r ) . final , coleà ş. c. l. S e zice m a i ales
c n i g ă (slav.), carte. (Buch). in B e r d o . (d a, d a h e r , hierdurch).
c o a d , c o a d ă , plur. coazi, c o a d e , cald. colir, plur. co lire, in J e i u n e guler. v.
Cruto coad, foarte cald. Zic m a i rar c o l ă r i n . ( K r a g e n ) .
şi c a d . ( w a r m ) . colo, decolă, p r e c o l o , o final a c c e n t a t ,
c o a d ă , plur. c o a d e şi cozi, ca la noi. colo, deacoló, peacolo. (dort, v o m d o r t
( S c h w e i f ) . h e r , d o r t d u r c h ) .
c o a n i ț ă , v. c a n i ț ă colur, plur. colure, coloare. A u şi f a r b ă .
cobet, plur. cobeţi, uliu, erete, herete, ( F a r b e ) .
h e r ă u . (Habicht). c o m a r a c , plur . c o m a r a c e , in S c h i t a z z a şi
c o c , a c o a c e , c o p t , c a l a noi. ( b r a t e n ) . J eiune, p e c ă n d ceilal ţi zic c o r ă m a c ,
cociă, plur. cocii, calească, t r ă s u r ă m a i p ălărie, c o m a n a c . V e z i acolo. ( H u t ) .
u ş o a r ă (leichte Kalesche). c o m p e r , p lur. c o m p e r i , i n loc d e c u m ă
cocoş, plur. cocoşi, ca la noi, m a i usitat t r u , la J e i u n e . ( G e v a t t e r ) .
e c o c o t , c a la T r a c o - R o m ă n i . I n S c h i c o n f i n e s c , a s e c o n f i n i , c o n f i n i t , v e r b
t a z z a i n s ă n u m a i c o c o ş . ( H a h n ) . reciproc. N e c o n f i n i m , s u n t e m vecini,
c o c o t , v. c o c o ş . locurile n o a s t r e se m ă r g i n e s c u n u l i n
c o d r u , p l u r , c o d r i , m u n t e . L a J e i u n e n i tr'altul, se hotăresc. ( a n e i n a n d e r g r e n
m u n t e p ă d u r o s . (Gebirge). z e n , N a c h b a r sein).
coi, plur. coie, coi, ca la noi. v. şi boşe. c o n f i n , p l u r . c o n f i n e , t e r i t o r i u d e t e r m i
( H o d e ) . n a t a l u n e i c o m u n e , h o t a r . ( G r e n z e ) .
cojă, coje, p lur. coji, n u n u m a i pieliţa d e c o n g h i e , c ă n e p ă . ( H a n f ) .
p l a n t e şi frupte, ci şi pielea d e a n i c o n o p , funie. (Strick).
m a l e şi d e o m . (R ind e, Schale, Haut). c o n t r a , c o n t r o , v. c ă t r ă .
colă, roată. R o t ă n ' a u deş i roticilă, r o
copăcel, plur. c o p ă c e i , in Jeiune, c a la
dilă, şi r a d u l ă , f ă r ă ind oială din dial.
noi ( B i u m c h e n ) .
ital, d e a colo: rot ola şi rodola. (Rad).
c o p a c i u , plur. c o p a c i (in Jeiune), a r b o r e ,
colac, plur, colaci, ca la noi. (grosse m a i ales a r b o r e tăner. ( B a u m ) .
Kringeln, in Oestr. Kolatschen). coper, a coperi, coperit, coper. ( z u d e c k e n )
colare, articulat colara, plur, colări, a r copită, plur. copite, copită. F e r e c c o
ticulat colarle, colarile, m ă r g e l e a t ă t p i t a , potcovesc. ( H u f e ) .
şirul intreg, căt şi u n a căte u n a . (Perle corb, plur. corbi, ca la noi (Geier).
u n d Perlenreihe). c o r d e a şi c o r d e l ă , plur. cordele, c o r d e a ,
c o l ă r i n şi colerin, plur. colărini, g u l e r pantlică. ( B a n d ) .
I n J e i u n e colir. ( K r a g e n ) . c o r n , plur. cor n e , c o r n d e b o u etc. A l t ă
colăriţă, colarice şi colăritye, m ă r g e a i n s e m n a r e n a r e . P e n t r u a r b o r e l e c o r n
m i c ă , m ă r g e l u ţ ă . (kleine Perle). a u d r e n . ( H o r n ) .
9 4

c o r o m a c , p l u r c o r o m a c e , căciulă şi p ă a c e a s t ă variaţiune a c u v ă n t u l u i c r u x
lărie, c o m ă n a c . I n V a l e a A r s e i p o a r t ă in a m ă n d o u e i n s e m n ă r i l e , a d e c ă şi d e
n u m a i c ă c i u l e . F o r m a e c a a ţ e r a n i c r u c e şi d e c ă r j e d e r ă z i m a t . V . D u
lor din R o m ă n i a M u n t , n u m a i că e d e f r e s n e a d v o c e m c r u x . ( K r e u z ) .
păslă, n u d e piele. C o r o m a c e c o r u p t c r o s n e , crosnele, subst. plur., resboiul
p r i n t r a n s p u n e r e d e silabe d i n c o m ă d e ţesut. (Webestuhl).
rac, c u m zic cei d i n J e i u n e şi S c h i c r u d o , adv. foarte, p r e a tare. Ie-s s a u
t a z z a . ( H u t , K a p p e ) . i e s u m c r u d o h l ă m u n d s a u h l ă m î n d ,
cos, a cose, cusut, ca la noi. (năhen). e u s u n t foarte f l ă m ă n d . V e z i şi bire
coş, coş, p a n e r . (Korb). şi crut. (sehr).
cosă, plur. cose, coasă. (Sense). c r u n ă , plur. c r u n e , c u n u n ă şi c o r o a n ă
coşel, in loc d e cocoşel. ( H ă h n c h e n ) . ( K r a n z , K r o n e ) .
cosiţă, plur. cosiţe, ca la noi. P ă r p l e c r u t şi cruto, foarte, ca n o t ă a s u p e r
tit in cosiţe. ( Z ö p f c h e n ) . lativului. A ş a in Istria proprie; in
costă, plur. coste, costele, ca la noi. (Rippe). J e i u n e n u e c u n o s c u t . v. p r e a .
c o ş u l e a , in Jeiune, c ă m a ş e ( H e m d ) . cu, prepo s. ca la noi. (mit).
c o t r ă , c o n t r a , v. c ă t r ă . c u a d r i l ă , plur, cuadril e, lespezi d e piatră,
cotră, c o n t r o , v. că tră. şi tera cote p e n t r u a ş t e r n u t şi invălit
cot, plur. cote (de m ă m i ) , şi co ţi ( m ă casele. V . l astra şi tera. (Steinfliese).
sură), ca la noi. U s i t a t n u m a i in S c h i
tazza. Ceilalţi a u cuv et (lat. cubitus). D , vezi Z. - -

V e z i acolo. (Elle u n d Ellbogen ). D a c ă , condiţional, ca la noi. (uenn).

creastă, plur. creste, ca la noi. ( G e d ' a n c e a , d e aici. V. a n c e a (von hier).
b i r g s k a m m , H a h n e n k a m m ) . d ă p , a d ă p a , d ă p a t , adăp. A u şi a d ă p ,
crelută, plur, crelute (slav.), aripă. (Fligel). d a r e m a i usitat d ă p . (trănken).
crep, a c r e p a , c r e p a t , se zice d e m o a r d a r , dar, dară. S e află m a i ales in J e
t e a a n i m a l e l o r ; d e a l b i n e i n s ă zic c ă iu ne. (aber).
m o r . ( k r e p i r e n ) . d a u şi dar, a d a , d a t , c a l a noi. ( g e b e n ) .
cresc, creşti, creşte, a creşte, crescut, de, a) de, ca la noi, b) d i n şi dintre,
c a la noi. (ucachsen). d. e, trei p a t r u d e ei, trei p a t r u d i n
crije, p l u r , c r i j i , c r u c e . T a m o l i n i n S c h i t r e ei. ( v o n , au s). ,
t a z z a i m i z i s e : O m u l e m a i m a r e d r a c d e c ă t , c a l a n o i ; e m a i usitat inse c a
e c ă t d r a c u l , c ă d a c ă f a c i crije, d e in a c e a s t ă i n s e m n a r e (als, bei V e r g l e i
d r a c u s c a p i , d e o m n u s c a p i . C u v ă n c h u n g e n : m e h r (als).
t u l i n f o r m a a c e a s t a s a ţinut şi la d e c o l e ă v. coleă.
noi in cărjea, p e care se r a z i m ă o a d e c o l ă v. c o l ă . - -

m e n i i in biserică şi care a r e f o r m a d e f a r ă şi d e foară. D e afară. (von a u s

crucii. I n latinitatea evului m e d i u v i n e s e n her).
 9 5

d e jos, de jos, de desupt (von unten her, se c o n s t r u e ş t e ea la n o i in m o d r e

u n t e r ) . ciproc şi n e u t r u . (schmerzen).
d e la, p r e p o s . c a la noi. S e zice şi d i l a d o r m , a d u r m i , d u r m i t , a d o r m i . ( s c h l a
( v o n ) . f e n ) .
d e larg, departe. A ş a zic toţi in Istria d o s t a (slav.), destul. Z i c şi b a s t a , ital.
proprie, n u m a i in J e i u n e zic d e p a r t e ( g e n u g ) .
c a noi. ( w e i t entfernt). d r a c , plur. draci, drac. D . e d r a c u l l-a
d e m ă r e a ţ ă , d i m i n e a ţ ă (morgen, fiiih). l u a , d r a c u l il v a l u a ( T e u f e l ) .
d e m b o c , d e m b o a c ă , plur. d e m b o c i , d e m d r a g , d r a g ă , plur. d r a g i , d r a g e ca la
boace, a d u n c , a f u n d . A p ă d e m b o a c ă , noi. M i - i d r a g , i m i plac e, i m i p a r e
a p ă a d u n c ă . (tief). b i n e , d. e. m i - i d r a g te v e d e săr, i m i
d e ' n c e a , d e aici, v, a n c e a ( v o n hier). p a r e b i n e c ă te v ă d sănăt o s . (lieb).
de'nde, d e u n d e . U n d e , singur, n u - l au. d r e n , d r e n i u , l e m n u l corn. ( A h o r n ) .
( w o h e r ) drită, d r e a p t ă , m a i ales m ă n a d r e a p t ă .
departe, departe. S a conservat n u m a i in ( r e c h t e H a n d ) .
J e i u n e ; ceilalţi d e larg. (weit ențfernt). drit, drept, m a i ales ca s u b s t a n t i v (Recht).
d e s e a r ă , c a l a n o i ( h e u t A b e n d ) d r u m , plur. d r u m u r i , c a la noi. D e la
d e s u p r a , d e a s u p r a (dariiber). R o m ă n i a u a d o p t a t - o şi Slavii d e
d'iciă, d e aici ( v o n h i e r aus). m e a z ă - z i . ( W e g ) .
d i f e r e n ț ă , m a i rar diferinţă, diferinţă. duc, a duce, dus, ca la noi, insă n u e
( U n t e r s c h i e d ) . usitat i n f o r m a r e c i p r o c ă d e m ă d u c ,
d i l a v . d e l a . te duci, etc. (fiihren).
d i n , in Jeiune, ca la n o i (aus). dulce, ca la noi. (siiss).
d i n c a p , d e rost, p e dinafară, d i n m e d u m i r e c ă , d u m i n e c ă . (Sonntag).
m o r i e (aus d e m G e d ä c h t n i s , ausuvend ig). d u n c ă , deci, p r i n u r m a r e , (ital. d u n q u e ;
dinte, plur. dinți, ca la noi. ( Z a h n ) . l - a u p r i m i t şi Slavii). (also, folglic h).
d i r a p o i , d i n a p o i (hinten, rückwărts). d u p ă , prep., d u p ă (nach).
dirente, d i n a i n t e (vorne, vorwirts). d u p ă ce, d u p ă ce se i n t r e b u i n ţ e a z ă d u p ă
divertesc, a diverti, divertit, (ital. d i v e r s p u s a lui M i c e t t i şi in Istria, î n s ă m a i
tir-si) a petrece. (sich unterhalten). rar, d e r e g u l ă zic c ă n d şi în acest i n
d o b ă y d e s c , a d o b ă n d i , d o b ă n d i t , ca la ţeles. ( n a c h d e m ) .
n o i ( e r l a n g e n ) .
doe, d u e şi doue, doue. (zicei, ceibl.). E se zice m a i ra r i n l o c d e și, p e c a r e
d o i , d o i : ( z w e i , m ă n n l . ) . -
il a u şi ei t oţi (und).
doizeci, ( n u doue-zeci), 2 0 in J e i u n e : e, a 3 pers. sin g. indicat, a v e r b u l u i s u m ,
doizeci, treizeci, p a t r u z e c i , etc. ( z v a n se p r o n u n ţ ă ie, c o n t o p i n d u - s e p r o n u m .
zig). per s. el cu v erb ul, a ş a incăt in lo c d e
d o r e , a d u r e , d u r u t , şi dorut, a d u r e ; el e zic lie ș i m a i c o n s t r i n s ie. „ E s t e “
9 6

n u zic nici o d a t ă ; in a d e v ă r „este,“ p e afară. D e f a r ă , d e f o a r ă , d e afară.

d u p ă a n a l o g i e , n u p o a t e fi d e c ă t i m i (aussen, d r a u s s e n h e r u m , v o n aussen).
t a ţ i u n e s l a v ă . V e z i s u m . (ist). f ă r ă , p r e p o s , fără. C o n s t r u i t ca la noi:
e a , v. ia. f ă r ă m i r e şi f ă r ă d e mire, fără m i n e ,
eli, p l u r m a s c u l . ; g e n i t : a lor, d a t : lor, f ă r ă d e m i n e . (ohne).
l i şi le; a c u s : eli şi li, a d e s e - o r i m u i a t f a r b ă , v. colur. -

i n i. (sie, m ă n n l . vielf. Z a h l ) . f a r i r ă , plur. fărire, făină. (Mehl).

e n c ă , v. ă n c ă . fasole, f a ş o l e şi fajole, căte trele u s i
è n s a , ănsaşi, s i n g u r ă (sie selbst). tate, fasole. ( B o h n e ) .
ens, ens, insuşi, s i n g u r (er selbst). faţă, faţă, lat. facies. (Gesicht).
e a p ă , plur. epe, i a p ă v. i a p ă . A r m ă s a r faţol, plur. faţoli şi faţole, b a s m a , n a
n u a u ; zic băc, taur, şi p e n t r u a r m e f r a m ă , A r d e l e n i i a u fatyol. ( T a s c h e n t u c h )
sar. (Stute). f a v r u , v. f a b r u .
epiță, m ă n s ă . (veibl. Fiillen). f e b r ă , n u m a i in sing., friguri. (Fieber).
es, a eşi, eşit, ca la noi şi in c o n j u f e g u r ă , v. figură. -

g a r e , a r e i n s ă şi i n s e m n a r e a d e a r e ferec, a ferecă, ferecat, a revesti c e v a

s ă r i ; e s e s o a r e l e , r e s a r e s o a r e l e . ( a u s c u fier. D . e. f e r e c c a l u l s a u f e r e c c o
gehen, amfgehen). pita calului, p o t c o v e s c ( p e n t r u p o t c o
v e s c a u podvesc, insă n u m a i d e cisme).
F a b r i c ă , plur. fabrice, fabrică. (Fabrik). F e r e c vozul, ferec carul s a u incalţ r o a
f a b r u , p l u r . f a b r i , f a u r , a d e c ă f a b r i c a n t tele. ( m i t E i s e n b e s c h l a g e n ) .
peste tot, d a r inţeleg m a i d e s d e f a u f e r m e n t , a f e r m e n t ă , f e r m e n t a t , şi f r e
rul fierar. T o t a ş a d e usitat e f a v r u , m e n t , a f r e m e n t a , a f r e m ă n t a ; s e z i c e
p l u r . f a v r i . P e n t r u f a u r u l fierar m a i şi a h r e m è n t a . (kneten).
a u şi cavaciu, m a i ales in Jeiune. f e r m e s c , a f e r m i şi a f e r m e , f e r m i t şi
( S c h m i e d ) . f e r m e i t , a fierbe. d. e. p u l a s t r u f e r m e i t
fac, a face, f ă e u t , a face. ( m a c h e n , thun). s a u f e r m i t , p u i fiert. (kochen).
fajole, v. fasole. - f e t ă (ca Bănăţenii), plur. fete, fetele, f a t ă
fălesc, a făli, fălit, s m i n t e s c , greşesc, ( M ă d c h e n ) .
n u n i m e r e s c . (verfehlen). f eţior, plur. feţiori, fecior. (Jingling).
f a m e l i ă , plur. f a m e l i e , f a m e l i i (l m u i a t , f eţioră, plur. feţiore, fată. ( M ă d c h e n ) .
t o n u l p e e), f a m i l i e s a u c u m zic ţ e f eţioriciu şi feţiorityu, fecioraş, fecioruţ.
r a n i i f ă m e l i e . N . B . c u v ă n t u l f e m e i e ( D i m i n u t i v von fețior, a n g e h e n d e r J i n
n u - l au. (Familie). gling).
f a n t i n ă , m a s c . , şi f a n t i n (insă rar), j u n e fetiţă, ( t o n u l p e e), plur, fetiţe, fetiţă,
d e insurat, fecior d e insurat. (Jingling ( D i m i n u t i v v o n feta, M ă d e l c h e n , kleines
i n A l t e r z u m H e i r a t h e n ) . M ă d c h e n ) .
f a r ă şi f o a r ă , afară. P r e f a r ă , pre-foară, fet s a u făt, plur. feţi, a) făt, o r ce n ă s
 9 7

cut, b) in Susnievizza şi alte locuri: frate, c u a c c e n t fratele şi fratul, f r a t o l

fiul, feciorul. (das u n d d e r Junge). plur, fraţi, frate. (Bruder). -

ficat, articulat ficatlu, plur. ficați, ficat. fratol, fratul, v. frate.

(Leber). frec, a frecă, frecat, a frecà. Zic şi freg.
figură, plur. figure, icoană, chip. In S c h i (reiben).
t a z z a se zice şi f e g u r ă . (Bild). f r e g . v. f r e c .
filiă, plur. filie (l m u i a t d e tot, i n c ă t s u n ă f r e m e n t , v. f erment.
m a i n u m a i i intărit), fiie, fiică. (Tochter). frică, frică. (Furcht).
filiu, a r t i c u l a t fiilu, plur. fili (l m u i a t , frigesc, foarte rar, d e r e g u l ă prăjesc. v.
m a i ca la noi), fiu. (Sohn). a c o l o ( b r a t e n ) .
finesc, a fini, finit, a t e r m i n ă , a fini. frisc, friscă, plur. frişti, frişte, p r o a s
F i n i t u - s a predica, i m i zise u n u l in păt. I a r b ă friscă, i a r b ă v e r d e d e c u
V i l l a n o v a . ( e n d e n ) -
r ă n d c r e s c u t ă o r n e c ă l c a t ă . (frisch).
fir, făn. ( H e u ) . frită (ital.) şi f r i t a l i ă (l muiat), p ă p a r ă
f l a m u n d şi ( m a i ales in B e r d o şi V i l l a d e oue, j u m ă r i d e oue. (Eierspeise).
nova:) h l a m u n d , flămănd. In Jeiune f r u n i g ă , u n e o r i f r u n i c ă , plur. f r u n i g e ,
se p r o n u n ţ ă f l ă m â n d cu sunetul nasal fur nică. (Ameise).
î. ( h u n g r i g ) . f r u n t e , articulat f r u n t a , plur. f r u n t i şi
flier, p l u r f l i e r ă (l m u i a t ) , fier. ( E i s e n ) . f r u n ţ i , frunţile, frunte . (Stirne).
f o a r ă , v. f a r a . f r u n z ă , plur, f r u n z e , ca la noi. ( B a u m
foc, plur. f o c u r , focuri, f o c u r ă , foc. blatt).
( F e u e r ) . f r u p t , plur. f r u p t e , m a i rar frut, frute,
f o g h e r a , v. cirib. fructul, r o a d a p o m i l o r . (Obst, Frucht).
f o l i ă şi folie s e zice şi m a s c , foliu, plur. f r u t , v. f r u p t .
f o l i (l m u i a t ) , foaie. (Blatt). fug, a fugi, fugit, ca la noi. N u m a i la
folietă, plur. foliete (l m u i a t ) , g a z e t ă ; v. i m p e r a t i v m a i m u l t f u i d e c ă t fugi.
și gazetă. (Zeitungsblatt). (fliehen).
fole, c u artic. folele, foale ( B a u c h , U n f u g h e r ă , f o g h e r a , v. cirib.
terleib). f u g i subst. plur., u n fel d e m a c a r o n i groși
f o m e şi ( m a i ales in B e r d o ) h o m e , f o a m e : c u u n t şi caş. ( E i n e Maccaronispeise).
mi-i f o m e și m i f o m e , m i - e f o a m e . f u l m i n a n t e , ital., chibrituri, aprinjioare,
( H u n g e r ) . (Ziindhölzchen).
f o n t a r ă , in B e r d o , c u a p e n u l t i m pur, f u n d u r i l , subst., in Jeiune, lapte s ă r
n u î, e a r in alte l ocuri f o n t â n ă , f o n bezit, acrit d e sine. ( S a u e r g e n c o r d e n e
tănă. ( B r u n n e n ) . M i l c h ) .
forță, plur. forţe, tă rie, putere. (Kraft). fur, a f u r ă , f u r a t , a furà. (stehlen).
frasir, plur. frasiri, in J e i u n e , frasin. f u r c ă , p l u r . f u r c e şi f u r c i , a ) f u r c ă d e
C e i lalţi zic iesic, v. acolo. (Esche). tors, b) furcele d e acăţat, d e s p ă n z u
 9 8

rat. F u r c ă d e f ă n o n u m e s c v i l ă v. g h i n d ă , ca la noi. (Eichel).

acolo. (Spinnrocken). g h i n d a r , plur. g h i n d a r i , stejar. v. hrast.
f u r l a n şi f â r l a n , a) locuitor d i n Friaul, ( E i c h e ) .
Foro-iulian, b) ţăsător de pănză in g l ă d i ş (slav.), scăiete. (Distel).
g e n e r e ( p r o f e s i u n e o b i c i n u i t ă a F u r l a glaj, p l u r glaji şi glaje, in J e i u n e , p a
nilor) (a) Fria ulaner, b) L e i n w a n d har. (Trinkglas).
uceber). giaget, p r o n u n ţ ă jajet ca la Bănăţeni,
f u r n ă , plur. f u r m e , f o r
m ă . S e a u d e şi plur. giagete, deget. (Finger).
in A r d e a l f u r m ă .
m ) . ( F o r g i n e r e , plur. gineri, c a la noi, l - a m g ă
f u s , plur. f u s ă şi f use,
ca şi la noi, p e n s i t i n s ă n u m a i i n S c h i t a z z a . N o r ă n u
t r u tors. (Spinde l) . se află la Istrieni. (Schwiegersohn).
fut, a fute, futut, c a la
noi. (beschlafen). g o a r d , v. g a r d .
golidă, v. galidă.
G a b i r , g a b i r ă , plur. gabiri, gabire, g a l gol, g o l ă , plur. goli (cu l muiat), gole,
bin. (gelb). g o l (leer).
g a i r a v. galiră. gondoletă, plur. gondolete, cercel, n u m a i
-

g a l i d ă şi golidă, g a l e a t ă d e l e m n . ( H o l z i n S c h i t a z z a , u s i t a t şi r ă c h i n e l e . U n i i
e i m e r ) . cercei a u f o r m a g o n d o l e l o r italiene.
g a l i r ă şi g a i r a , plur. galire şi g a i r e , (Ohrring).
g ă i n ă . S e zice rar şi g ă i n ă , in S c h i g r a b l e , l m u i a t , greblă. (Rechen).
t a z z a g ă i n ă . ( H e n n e ) . g r a ş c ă , v. graşiţă.
g ă n d e s c , a g ă n d i , g ă n d i t , a p l ă n g e tare, g r a ş i ţ ă , in V a l e a A r s ă , g r i n d i n ă . I n
a se boci. (uehklagen). J e i u n e g r a ș c ă ( H a g e l ) .
g ă n e s c , a g ă n i , gănit, a v o r b i c u cineva, gras, g r a s ă , plur, graşi, g r a s e , gras,
a conversâ. (plaudern). B i r e gras, p r e a gras. (fett).
g a r d , plur, g a r d u r , g a r d u r i şi u n e o r i g r a s , subst, g r ă s i m e . G r a s d e porc, g r ă
g a r d u r ă , g a r d . Z i c şi g o a r d . ( Z a u n ) . s i m e ş a u u n t u r ă d e p o r c . (Fett).
g a z e t ă , plur. g a z e t e , g a z e t ă , zic i n s ă m a i g r ă u , i n m u l t e locuri şi g r ă v , g r ă u . P l u
d e s folietă, v. acolo. (Zeitung). ralul g r ă n e e m a i rar. (Getreide).
g e a n ă , p r o n u n ţ ă jană, plur. gene, genele, g r e a s ă , plur. grese, c u t e d e ascuţit.
g e a n ă ( A u g e n u i m p e r ) . ( S c h l e i f s t e i n ) .
g e r u n c h i u , plur. g e r u n c h i , g e n u n c h i u . g r e u şi grev, grea, plur. grei, grele, g r e u .
( K n i e ) . (schiver).
g h i a ţ ă , ca l a noi. (Eis ). grije, plur. gri ji, c a la noi. (Sorge).
g h i e m , plur. g h i e m e , g h i e m . (Knăul). g r o s d ă , plur. g r o s d e , struguri, in M o l
g h i e r m , g h i e r m e , v. ie rme. d o v a p o a m ă . ( W e i n t r a u b e ) .
g h i e s a şi c h iesa ital. s e a u d e in Schi- gros, g r o s ă , pl ur, groşi, grose, ca la noi.
t a z z a a l ă t u r e a c u b ă s e r i c a . ( K i r c h e ) . (dick).
 9 9

g r u m b , g r u m b ă , urit, o p u s lui muşat, h r e m e n t , v. f e r m e n t .

f r u m o s . (hăsslich). h r i p ă , plur. hripe, piatră. A ş a in S c h i
g u l u b , v. hulub. tazza, u n d e p e n t r u piatră se zice și b o
g u m n ă , arie d e trierat. (Tenne). van. Cei-lalţi zic 'rpă or 'ripă (Stein).
g u r ă , plur. g u r e și g u r i , g u r ă . ( M u n d ) . h u l u b , plur. h u l u b i și g u l u b , c o l u m b ,
guscă , plur. gusce, găsc ă. (Ga ns). p o r u m b , i n M o l d o v a h u l u b . (Taube).
guşă, plur. guşe, ca la noi . ( Kropf).
gust, foarte rar ăngust, ăn gus t. (eng). J a , plur. ial e, ea, ele. G e n i t i v şi p o s e
gust, a gust ă, gustat, in Jei une, ca la siv a lor, d a t i v ia şi p e n t r u m a s c ,
n o i . (kosten). lor, a c u s a t i v iale şi le, (sie, P r o n . pers.
g u t , c u u ş i n u c u î, p l u r . g u t u r i ș i u n e f e m i n . )
ori g u t u r ă , găt. (Hals). ia, v. iè
i a p ă , plur. iepe, iapă. (Stute).
H a i b u t , p l ă n t a spănz. (Hagebutte). i a r b ă , s e zice şi c u a diftongit ioarbă,
h a i d a ! h a i d e m ! , c a la noi. ( w o h l a n ! i a r b ă . ( G r a s . )
g e h e n w i r !). i a r ă m , plur. i a r ă m i (slav.), jug. N ' a u
haina, haina deasupra. (Ueberzieher). uitat insă nic i jugul, p e n t r u c ă i n
h a r t ă şi cartă, hărtie. (Papier). c ă t u n u l B a n o v i n a i n c a l e a d e l a G r a
h i a , v. iia. d i g n e la G r o b n i c , z i c â n d e u jug, i m i
hiliacă, hiliac, plur. h i l i a c e (l m u i a t ) , r e s p u n s e u n R o m ă n iè, stesso, a d e c ă :
alac. I n S u s n i e v i z z a se zice hilui
d a , a ş a e. (Joch).
(l m u i a t ) . ( F l i e d e r ) . i a r n ă , plur. i e r n e şi ierni, iarna. L a v o i
h l a m e n d şi h l a m u n d , plur. h l a m e n z i şi
jocă vara şi iarna, i m i zise u n c ă r
h l a m u n z i , f l ă m ă n d . S e z i c e a n u m e
b u n a r , c u care v o r b e a m d e s p r e j o c
in Villa n o v a . (hungrig). (Winter).
h o d i n ă , ploaie, i n J e i u n e , u n d e c u n o s c i c h e s c , v. i c h n e s c .
şi ploaie şi a ploă, d a r n u s u n t u s i ichnesc, a ichni, i c h n i t şi ichesc, a ichi,
t a t e i n c o m u n . ( R e g e n ) .
ichit, a mirosi şi a puţi. Ichnește m u
h o l a c h , plur. holachi, V a l a c h i . S e m a i
șat (frumos), miroasă, ichneşte g r u m b
zice şi U l a c h i şi Olachi, d e r e g u l ă s e (urit), m i r o a s ă rău, pute. I n a c e a s t ă
n u m e s c pe sine insă Vlachi. N u m e l e i n s e m n a r e n e p l ă c u t ă e usitat m a i des.
d e R u m ă r i , ce era in u s la finitul sec. (riechen, stinken).
17., astăzi a dispărut. ( W a l a c h e ) . iè, ieă şi ia, da, a ş a e, şi in u n e l e părţi
h o m e , v. f o m e . a le A r d e a l u l u i zic i è (ja).
hrast, plur. hrasti şi h r a s t e (slav.), s t e i e c ă m i c (slav.), orz. O r z se află n u m a i in
jar. I n ţ e l e g şi g h i n d a r . (Eiche). Jeiune. (Gerste).
h r ă n c e s c , a h r ă n c i , hrănc it, g r o c n e s c c a iediță, iadă. ( I a d ă n'au) (Weibl. Zicklein).
porc ul. (grunzen). ied, plur, iezi, ca la noi (zicklein)
8
 1 0 0

iepiţ ă, plur . iep iţe, m ă n s ă . (weibl. Fillen). i n c h e , v. ă n c ă .

ierde sc, a ierdi , ierdit, a călări. (reiten). inchid, a inchide, inchis, c a la noi. S e
ieri, ca la noi. (gestern). zice şi s i m p l u chid. (schliessen, z u
i e r m și i e r m e , g h e r m și g h e r m e , plur. u n d ein).
i e r m i şi g h e r m i , v i e r m e . ( W u r m ) . influ, a inflă, inflat, a u m f l â . (aufblăhen).
iesic și iesig (slav.), frasin. I n Jeiune, i n g ă r d e s c , a i n g ă r d i , ingărdit, şi i n g r ă
u n d e s a p ă s t r a t c u v ă n t u l frasir, iesic desc. etc., i n g r ă d e s c . (einzăunen).
i n s e m n e a z ă u n f e l d e f r a s i n m a i m a r e . i n g r ă d e s c , v. ingărdesc.
( E s c h e ) . ingrijesc, a ingriji, ingrijit, in J e i u n e ,
ies, a ieşi, ieşit, ca la noi. (ausgehen). ca la noi. (sorgen).
ieu, v. io. i n r e n t e și in rentie, inainte. (vor).
iezer, plur. iezere, lac m a i mare. (grosser insor, a insură, insurat se construeşte
See). c a la noi și in f o r m a reciprocă. F e ţ i o
iia, hia, italienescul viâ , a merge hia, a ru intreabă să-i a muiat) va da fata e .

s e d u c e de-aci, a-şi c ă u t a d e d r u m . să-l v a lua, și s ă se insoră s a u insore,

( w e g , z. B . g e h e w e g ) . f e c i o r u l i n t r e a b ă d e - i v a d a fata, d e - l
iină, v. jiră. v a l u à ea, şi a p o i să se insoare. ( h e i
iipt, v. vipt. r a t h e n ) . -

iiră, v. jiră. ințeleg, a inţelege, ințeles, ca la noi, u

iiu, v. viu. sitat n u m a i i n J e i u n e . Cei-lalţi a u
iivesc, v. vivesc. c ă p e s c şi tendesc. (verstehen).
impletesc, a impleti, impletit, ca la n o i ; i n t e n d e s c , v. t e n d e s c .
zic și pletesc. (fiechten). i n t e r e s . L i a u (l m u i a t ) c u interes, m e
i m v ă ţ , a i m v ă ț ă , i m v ă ţ a t , a i n v ă ţ a ; zic i m p r u m u t . I m p r u m u t şi a i m p r u m u t ă
şi văţ. (lernen). n u au. (Zins).
i n c a r c , a i n c ă r c ă , incărcat, c a la noi, insă intreb, a intrebă, intrebat, c a la noi.
m a i u s i t a t e c a r c . U n e - o r i s e z i c e d . e . (fragen).
p u ş e incărgheită, p u ş c ă incărcată, d e la intru, a intra, intr at, c a la noi, se zice
i n c a r g şi incărghesc. (laden, aufladen). şi entru şi untru. (eintreten).
incaț, a incăță, incățat, a incalţa. ( F u s s i n n u t r u , i n l ă u n t r u . ( d r i n n e n ) .
b e k l e i d u n g anziehn). i n v ă r t şi in vărtesc, a invărti, invărtit, i n
i n c ă t r ă u , i n c o t r ă u şi incotro, t o a t e u J e i u n e , c a la noi. I n t o r c n u au. (drehen).
s i t a t e c a la n o i . I n c ă t r ă u s e p o r t ă ? I n invărtel, p lur. invărtelle, j o c u l c u i n
cătrău m e r g i or mergeţi or m e r g ? N B . vărtitul. ( D r e h t a n z , D r e h s p i e l ? )
E c o m u n ă d a t i n a d e a se a d r e s ă şi investesc, a investi, investit, i m b r a c , g ă
cătră p e r s o a n a a 2 - a in f o r m a n e u tesc. S e m a i zice 'mvestesc, 'nvestesc,
trală, p u n ă n d p e se i n a i n t e a verbului. vestesc și mestesc. In m o d u l acesta e
( v o h i n ?) esplicată o r i g i n e a şi i n s e m n a r e a v e r
 1 0 1

b u l u i m e s t e s c in v e r s i u n e a m a n u s c r i p a) a d ă n ţ u i , a sălta, in acest inţeles

t u l u i lui H u r u , f ă c u t d e C h l ă n ă u i n s e i n t r e b u i n ţ e a z ă u n e - o r i şi f ă r ă p r o
1 4 9 5 (?). (bekleiden). n u m e reciproc, in f o r m ă n e u t r ă ; b) c u
invăț, a i n v ă ț ă , invăţat, ca la noi, d a r p r e p o s i ţ . c u ; a g l u m i . d . e. s e j o c ă c u
m a i usita t v e r b u l s i m p l u văț. v. a c o l o mire, g l u m e ş t e c u m i n e , c) c u preposit.
(lernen). de, a și b a t e joc. d. e. se j o c ă d e m i r e ,
io, eu. S e z ice și ie, ieu. O final se elide işi b a t e j o c d e m i n e , d) c u prep. un,
t o t d e a u n a i n a i n t e d e o v o c a l ă ; ie-suvn, a j u c à , d. e. se j o c ă in c a r t e s a u in
e u sunt, i'am fost, e u a m t. D a t i v fos foli ( l m u i a t ) , j o a c ă cărţi. (tanzen, s p i e
mie, ca prefipt s a u sufipt A c u s a mi. len, spotten).
tiv m i r e ; d. e. b a t e m i r e , b a t e p e joc, plur. j o c u r i , jucărie, joc in cărţi,
m ă
m i n e . P e m i r e i n s e m n e a z re m i n e ă sp d a n ţ . (Spiel, Tanz).
Şi c u preposiţiuni m i r e : mire, cu jos, jos. J o s mire, s u b t m i n e , jos d e mire,
d e
mire. Plur. noi; dat. n o u e noi, c a şi a d i n jos d e m i n e . (unten, unter).
sufipte şi prefipte ni şi n e; a
c u s noi jug, v. iarăm.
şi ne. (ich). . jut, a j u t ă , jutat, a a j u t ă ; se zice rar şi
i o a r b ă , v. iarbă. ajut. A j u t o r n ' a m auzit. (helfen).
i r i m ă , plur. irime, i n i m ă . (Herz). j u n c , plur. j u n c i , junc, b o u tănăr. ( j u n
ist, ista, plur. isti, iste, v. acest. g e r Ochse).
isto, v. cea-isto. j u n , i n f r ă n a r e d e b u c a t e , post. (Fasten).
iusto şi iuşto, t o c m a i , i n t o c m a i . (eben, jure, articulat jurele, plur. juri, jurii,
g e n a u ) . j u n e , j u n e d e insurat, c e e a ce zic in
i u v e , u n d e , v. uve. ( w o ) . T r a n s i l v a n i a j u n e , j u n i ş a n . I l i r o - R o
m ă n i i m a i zic şi f a n t i n şi fantină, t o t
J a c , a jăcè, jăcut, a zăcă. (liegen). m a s c u l i n . V . acolo. (Jingling).
jbulă, ceapă. Slavii d e a c o l o zic jbul, jurită, plur. jurițe, j u n i n c ă , v a c ă tănără.
a m ă n d o i d e la ital. cepola. (Zwiebel). ( j u n g e K u h ) .
jechid, a jechide, jechis, a inchide. v. j u r , a j u r ă , j u r a t , ca la noi. (schwören).
c h i d (schliessen).
jerni, subst. răjniţă. ( H a n d m i h l e ) . L a , preposit, c a la noi. (bei, zu).
jiră, plur. jire, art. jirele, v ă n ă . S e m a i lac, plur. lacuri, lac m a i m i c , b a l t ă
zice i n s ă in S c h i t a z z a şi iină şi foarte m i c ă ; m a i m a r e o n u m e s c iezer. ( k l e i
rar viră şi vină. (Ader). n e r S e e , T e i c h ) .
jiu, variat, din viu. (ich komme). l a d r u , plur. ladri, hoţ, lotru. S e zice
j i v e s c , v. vivesc. insă m a i n u m a i ca i n j u r ă t u r ă ; d e a l t
jocă, plur. joce, g l u m ă , in M o l d , şagă. m i n t r e l e a tatu v. a colo. (Dieb).
S p u r e joce, s p u n e g l u m e . (Scherz). lalocă, plur. laloce, f alcă. ( K i n n l a d e n )
joc, a juca, jucat, in f o r m a reciprocă, lămpesc, a l ă m p i şi a l ă m p è , l ă m p i t şi
– - - - -
e N
. A e. " ( A l t A
- ? .
A C A e r - , ,

R o y x : - r n ,
1 0 2

l ă m p e i t , a fulgera, a l u m i n ă , v i a , l e g ă t u r ă , plur. legăture, ca la noi. ( B i n d e ) .

a u f l e u c h t e n ) . -
l e m n ă ( n u l e m n ) , plur, l e m n e , artic. l e m
l a n ţ u n , plur. l ă n ţ u n e , cerşaf, linţoi, n e l e , l e m n . ( H o l z ) .
i n M o l d . prostir. (Bettu ch.) leva, stinga, m ă n ă s t i n g ă (li nke) .
lapis, pl ur. lapise, c o n d e i d e p l u m b , l i a u (l m u i a t ) , a l u ă (u a b i a s e aude)
creion. (Bleistift). şi a lă, lăa t şi lat, a lua. S e c o n j u g ă :
lapte, plu r. l a p ţ i şi lăptu ri, ca la noi. lia u, liai, lia, l ă ă m şi l ă m , lăați și
( M i l c h ) . laţi, liau. I m p e r f , l ă a m şi l a m , etc.
lâră, lănă. (Wolle). I n J e i u n e infinitivul a vlă şi a luă,
lard, i n J e i u n e şi alte locuri, slănin ă. par t. vlat, lvat şi luat. (nehmen).
A u şi slănină. (Speck). liale, liele, v. le.
lărgesc, a lărgi, lărgit, a) a lărgi, c a la l i e p u r (l m u i a t ) , a r t i c u l a t l i e p u r l u , p l u r .
noi, b) a d e p ă r t à [a) verbreitern, b) lie puri, iepure. Z i c şi liepure, d a r foarte
entfernen]. rar. ( H a s e ) .
larg, largă, a) larg, ca la noi, b) d e l i m b ă , plur. l i m b e şi limbi, c a la noi.
părtat. D e aici a d v e r b u l delarg, d e E l i (l m u i a t ) virit-au d e larg d i n R o
parte. [a) breit, b) entfernt]. m ă n i a u v e totu-i r o m ă n e s c , n u m a i p i n
lastru, plur. lastre, lespezi, tabletă d e tru l
i m b a nostră, ei, a d e c ă D u m n e a l u i .
piatră, d e p ă m ă n t ars, etc. L a s t r e d e a v e n
i t d e p a r t e d i n R o m ă n i a , u n d e etc.
teracoptă, c ă r ă m i d e . V . T e r a şi cuadrile. c u ac
este c u v i n t e m a p r e s e n t a t B r a n
(Fliese). cel l
a ceilalţi oaspeţi, c e v e n i s e r ă s ă
lat, v. l i a u . m ă
v a d ă . ( Z u n g e , Sprache).
latru, a lătră, lătrat, a lătra. (bellen). l i n ( l muiat), in. (Linnen).
le, l f o a r t e m u i a t , m a i i, p r o n . p e r s . el. l i n g , a l i n g e , l i n s , c a l a n o i . ( l e c k e n ) .
P l u r . eli, ei (l m u i a t , d a r aici s e a u d e l i n g u r ă , p l u r . l i n g u r i şi l i n g u r e , c a l a
bine). G e n i t . a lui, d a t lui şi lu d. e. noi. (Löffel).
l u P e t r u s e z i c e m a i d e s d e c ă t lui P e l i ş i ţ ă (slav.), v u l p e . N u m a i i n S c h i t a z z a
tru, c a şi in A r d e a l . C a sufipt şi p r e s e g ă s e ş t e şi vulpe. (Fuchs).
fipt li ( c u l m u i a t ) , d. e. se-li v a d a , l i v a d ă , p l u r . l i v a d e , l i v a d ă . ( W i e s e ) .
d e ' i v a d à . A c u s a t . l u şi l', i n f o r m ă r e c i l o p a r i ț ă ( d i m i n u t i v d e l a l o p a t ă ? ) i n
p r o c ă şi p a s i v ă sine, d. e. le (l m u i a t ) J e i u n e , v ă t r a r . C e i l a l ţ i ii z i c p a l e t ă .
bate sine, el se b a t e p e sine. F e m i n . (Ofenschaufel).
lea, e a (l f o a r t e m u i a t . m a i n u m a i ia) loc, plur. locur şi locuri, ca la noi,
g e n i t . a lei, d a t lei şi lui, lu c a l a (Ort).
m a s c u l i n , s u f i p t ş i p r e f i p t l u ş i l', p l u r . l o p a t ă , in Jeiune, ca la noi. (Schaufel).
l i e l e ş i l i a l e , e l e (l f o a r t e m u i a t ) . ( e r ) . l o r , v e z i ia.
l e a , v. le. - lovesc, a lovi, lovit, a v ă n ă , a p r i n d e
leg, a lega, legat, c a la noi (binden). vănăn d , lovesc lişiţă, fac v ă n ă t o a r e d e
 1 0 3

vulpi. A lovi in inţelesul n o s t r u n u m a h , (slav,) avănt, in o p a r t e a A r d e a

a u . ( i a g e n ) . lului i n i e p t ă t u r ă . ( S c h w u n g . )
l u b e s c , a lubi, l u b i t (l m u i a t ) , iubesc. m a i , ca la noi. M a i bur, m a i b u n ( C o m
(lieben). parativpartikel, w i e d a s franz . plus. )
l u c r u , a lucră, lucrat, a lucră. L u c r e z m a i a (slav.), m a m ă . M a m ă se zice n u
I l l l a l l . (arbeite). ţ . m a i in l i m b a pruncilor, ca l a L a t i n i ;
lucru, plur. lucră, lucru (Sache, Ding). n u m a i i n J e i u n e s e i a c a la n o i .
lug, (slav.), l u n c ă cu livade. C o s i m iarba (Mutter).
in lug, cosim iarba in luncă. ( W i e mai-apoi, ca la noi. M a i u s i t a t e insă
s e n a b h a n g ) . m a i pocle. (nachher.)
lui, v. le. m a n t e şi m a i n t e (dar i d e a b i a se a u d e ) ,
l u m ă , l u m e . ( W e l t ) . m a i inainte. Cea-ma'nte-zi, altăieri, in
l u m b r e a l ă şi l u m b r i e , in S u s n i e v i z z a , Schitazza. (vorher).
u m b r e l ă . ( R e g e n - u n d S o n n e n s c h i r m ) . m a i - p o c l e , v. m a i - a p o i
l u m e , artic. l u m e l e , sing. şi p l u r , n u m e m a i - p u ţ i n , ca la noi. ( u e n i g e r )
( N a m e ) . m ă i e s t r u , maestru, m e s t r u şi maistru, m e
l u n g , l u n g ă , ca la noi. (lang). şter, maistru. (Meister).
lup, plur. lupi, ca la noi. ( W o l f ) . m a i o r a n , m ă g h i e r a n . ( M a j o r a n ) .
l u p ă , plur. lupe, lupoaică. (Wölfin). m a l , plur. m a l u r i , d e a l mic. (Higel.)
l u r ă , l u n ă . J e s e l u r a , r e s a r e l u n a , c a d e m a m ă , v. m a i a .
lura, a p u n e luna. ( M o n d ) . m ă n a t , v. m n a t .
luri, zioa luni, n u m a i in Jeiune. (Montag). m a n c h e s c (ital.), lipsesc. (fehle).
lut, lut, tină. (Lehm, Kotl). m ă n i a t , v. m ă n i u .
l v ă v . l i a u . m â n i u şi m â r i u , a m â n i ă și m â r i ă , m â
l v a t , v. liau. n i a t şi m â r i a t , ca la noi. S a m â n i a t
c u mire, s a m ă n i a t p e m i n e . ( Z i r n e n ,
M a , ci, d a r , insă. (aber). a u f j e m d . böse w e r d e n . )
m ă c a r , ca la noi. (venigstens, doch). m ă n j e s c , a m ă n j i , m ă n j i t , a u n g e c u
m ă c a r c ă , c u toate că. (obgleich). c e v a g r a s . (schmieren)
m a c h i n ă , plur. m a c h i n e , m a ş i n ă . m â r e , ( M a m ă i n e . (mor gen).
schine.) m a r e , plur. m a r i , c a la n o i a d m a r e şi
m a c i c ă , alăturea c u m i ț ă și mîţă, pisică, subs t. m a r e a (g ross, M e e r . )
m î ţ ă . ( K a t z e ) . m â r ă , plur. m â r e şi m â r i , m ă n ă . ( H a n d ) .
m a c i n , v. m a c i r . m ă r î n c , v. m â n c .
m a c i r , a m a c i r a , m a c i r a t , a m ă c i n â ; m ă r i t , a m ă r i t ă , m ă r i t a t , ca la n o i a c
zic şi m a c i n . ( m a h l e n . ) tiv şi reciproc, (verheirathen.)
m a d u n c ă (ital.), c u t o a t e aceste. ( d e n m â r i u , v. m â n i u .
n o c h . ) m ă s g şi m â s g , v. căliţ.
 1 0 4

m a ț plur. m a ț e , in Jeiune, ca la noi. m e r , rar m ă r , plur. m e r e , m ă r fruptul.

Ceilalţi zic budile. (Eingeweide.) (Apfel).
m a ț o l ă , ciocan d e l e m n , m a i . ( H o l z m e r , rar m ă r , plur. m e r i , m ă r p o m u l .
h a m m e r . ) ( A p f e l b a u m ) .
m â n c şi m ă r î n c , a m â n c a şi a m u n c a , m e s t e s c , v. investesc.
m â n c a t , a m ă n c a . S e c o n j u g ă m â n c m e s t r u , v. măiestru.
s a u mărînc, mărînci, mărîncă, m â n ' m e ţ , prescurtat d i n imveţ. v. veţ.
c ă m , etc. (essen). m e t u r ă , plur, m e t u r e , m ă t u r ă . (Birste). -
m ă r , V. m e r . - - m e u , m e a , m e i , u ele, c a la n o i . ( m e i n ) .
' m b l a t e s c , v. blatesc. m l i e z (l m u i a t ) i n Jeiune, m i e z . v. şi
m e d v e d , v. urs. m e j . ( B r o d k r u m e ) .
m e g , a m e r e . m e r s , a m e r g e . S e c o n m l i a r e , v. m i a r ă .
j u g ă : m e g , m e r i şi mei, m e r e şi meie, m e m i a r ă , miere. S e zice şi mliare, m l i a r ă
rem, mereţi, m e g ; a m mers, voi merge. (l m u i a t ) , m n i e r e . ( H o n i g ) . e
I n S c h i t a z z a m e r g , a merge. S e c o n s m i c h i c i u , m i c h i c e , m i c , m i c u ţ . (klein,
t r u e s t e c u s a u f ă r ă a, d. e, m e r g e d u r m i niedlich).
şi m e r g e a lucră. (gehen). m i c , m i c ă , plur. mici, mice, in Schitazza,
m e l i u (l m u i a t ) , m e i ( H i r s e ) . c a la n o i (klein).
m e j l o c , plur. m e j l o c e şi m e j l o c u r i , mijloc. m i e l , v. niel.
(Mitte, Mittel). m i e l o v ă ţ , (slav.), in B e r d o şi in J e i u n e ,
m e j , plur. m e j e şi m e j u r i , in V a l d ' a r s a , stejar. (Eiche).
miez. M e j u l de pâre, miezul pânei. m i l e , plur. mili, (l m u i a t ) , miie. ( t a u
( B r o d k r u m e ) . s e n d ) .
m e n d u l ă , m i g d a l ă . ( M a n d e l ) , mijesc, a m i j i şi mijă, mijit şi mijeit,
m â r e c ă , plur. mârece, m ă n e c ă . (Aermel). a s căn te ià, a l u m i n ă , a f u l g e r ă (blitzen,
m e r g , V . m e g . bli nke n) . -

m e r i n d e , artic, m e r i n d a . a) m e a z ă - z i . mil, plu r. mile, mil, miliar. (Meile).

(lat. meridies), b ) m ă n c a r e a d e m e a z ă m i n t , a m i n ţ i , minţit, c a la noi. (ligen).
zi. ( M i t t a g , als Zeit u n d Essen). m i r e , v. io.
m e r i n d , a m e r i n d ă , m e r i n d a t , a prănzi. m i r , a m i r a , m i r a t , a m ă n ă (lat. m i n o ) .
(zu M i t t a g esse n). D . e. m i r ă boii la p ă ș u r e s a u p ă ş u r ă .
m e r i t e z , a m e r i t ă , m e r i t a t , a m e r i t a , (treiben).
(verdienen). m i s ă , plur. m i s e (s m a i c a z), m a s ă ,
merliciu, plur. merlici, horbotă, b r o d i n u m a i in J e i u n e ; ceilalţi zic scand.
t u r ă p e m a r g i n e a ve stmintelor. ( S p i ( T i s c h ) .
tzen, F r a n g e n ) . m i s a t , a m i s ă , v. visat.
m e r l i n , plur. merlini, m o r c o v . (gelbe m i s c e s c , a m i s c è şi m i ş e , m i s c e i t şi m i
R ü b e ) , şeit, a m e s t e c ă . (mischen).
 1 0 5

m i s e r i e ( t o n u l c ă n d p e e c ă n d p e al d o i m u l , m u l ă , plur. m u l i , m u l e , a) catăr,
l e a i), m i s e r i e , t i c ă l o ş i e . ( E l e n d ) . b) o a m e n i bastarzi, aflătari, p r u n c i a
m i ţ ă şi mîţă, miţă, pisică. v. şi macică. flaţi (ital. trovatelli). (a) Maulesel, b )
( K a t z e ) u n e h e l i c h e K i n d e r u n d F i n d l i n g e ) .
m î ţ e á c , m o t o c , cotoi. (Kater), m u l g , a m u l g e , m u l s , ca la n o i (melken).
' m l a t e s c , v. blătesc, m u n t e , plur. m u n ţ i , ca la noi, n u m a i
'mlăticiu, plur. 'mlătici (scurtat d i n i m in Jeiune. L a ceilalţi brig. (Gebirge).
blăticiu, d e la imblătesc, 'mblătesc, m u n t , mult, i n ă n u m a i c a a d v e r b . P e n

mlătesc), c i o c a n d e cuie. v. și băticiu. t r u m u l t ca a ljectiv zic c i u d ă . (viel)

( H a m m e r ) . m u ş c , a m u ş c ă , m u ş c a t , ca la noi. Z i c
m n a t , m a i r a r m â n a t , s c u r t a r e d i n a m â şi m u c i c . (beissen).
nat, t ă r z i u . (spăt). m u s c ă , plur. m u s c h e , in Schitazza, m u s c ă .
m n i a r ă , v. m i a r ă . - (Fliege).
m i n i e r e , v. m i a r ă . m u s t a c h i e , m a i d e s m u s t a f ă , m u s t a ţ ă .
m n i e l , v. niel. ( S c h n u r b a r t ) .
m o l e , p l u r . m o l i (l m u i a t ) , m o a l e . (veich). m u s t a f ă , v. m u s t a c h i e .
m o l i n a r i u , plur. m o l i n a r i , m o r a r . ( M i h m u r g v ă plur, m u r g v e (slav.), d u d , m u r
ler). şi fruptele lui. ( M a u l b e e r e u n d M a u l
m o r , a m u r i , m u r i t , ca la noi. (sterben). b e e r b a u m ) .
m o r ă , plur. m o r i , m o a r ă . (Mihle). m u ş a t , f r u m o s , c a şi T r a c o - R o m ă n i i . S e
m o r e s c , a m o r è , m o r i t şi moreit, a t r e a u d e şi in A r d e a l in a c e a part e, u n d e
bui. S e conjugă: moresc avă, morești n u e indoial ă, c ă s'au a ş e z a t R o m ă n i i
avă, m o r è avè, m o r e m , moreți, m o r e s c veniţ i in sec . X I I I d i n T e s a l i a şi M a
avè, t r e b u e să a m , t r e b u e s ă ai etc. c e d o n i a , d a r s e z i c e n u m a i d e c ă t r ă
(miissen). m a m e la p r u n c i mic i. T r e b u e s ă fi
m o r t , m o a r t ă , plur. m o r ţ i , m o a r t e , c a fos t usitat şi in M o l d o v a , fiind c ă a
la noi. (todt). v e m aici p e P e t r u M u ş a t . (schön).
m o r t e , plur. m o r ţ i , m o a r t e (Tod). m u t , a m u t ă , m u t a t , ca la n oi. (von d e r
m o v e s c şi m o v e z , a m o v è , m o v e i t și m o Stelle bewegen, vechseln).
vit, a m i ş c a . (bewegen), m u t , m u t ă , plur. m u ţ i , m u t e , ca la noi.
m r i g e , art. m r i g e a , plur. mriji, m r e j e . (stummt).
(Netz). ' m v e s t e s c , v. investesc.
m u c h e t ă , plur. m u c h e t e , m u c ă r i . ( L i c h t ' m v ă ţ , v văț.
s c h ee r e ) .
m u c i c , v. m u ș c . N a p , plur. n a p i , c a la noi. (Steckrübe,
m u l i e r e (l muiat), art. muliera, plur. m u f r a n z , navet).
lieri, art. mulierile şi m a i d e s mulierle, n a s c , a naşte, n ă s c u t , ca la noi, d a r
m u i e r e . ( W e i b ) . n u m a i d e o a m e n i . ( g e b ă r e n ) .
1 0 6

n a s , ca la noi. (Nase). n o u şi m o v , n o u ă şi n o v ă , plur. n o i şi

n e , n u , ba. D . e. F o s t - a i i n b ă s e r i c ă ? novi, n o u e şi n o v e , n o u . (neu).
R e s p u n s : ne, n u . P r o p u s ă şi i m p r e u 1 1 0 0 , V . n o u .

n a t ă cu n u m e şi verbi, le d ă i n s e m n u . n u m a i ins oţit d e verb i, a d v e r b i , etc.

n a r e n e g a t i v ă , c a la noi. D . e. p u t ă n d , D . e. nu-i, n u ieri. P e n t r u n e g a ţ i u
n e p u t ă n d . V . şi n u . (nein, in d e r V e r n e a s i n g u r ă a u ne. v. acolo. (nicht ).
b i n d u n g : un). n u c , n u c i , p o m u l nuc. ( N u s s b a u m ) .
n e a u a , n e a v o , n e a v ă , o m ă t , z ă p a d ă , neâ. n u c , n u c ă , p r e s c u r t a t d i n u n u c , u n u c ă ,
(Schnee). V , l ( ? ! ? t C .

n e a v ă , v. n e a u a . n u c ă , plur. n u c i şi n u c e , c a la noi.
n e a v 0 , V . n e a u a . ( N u s s ) .
n e g r u , n e a g r ă , plur. negri, negre, ca la n u - i , nu's, n u e, n u s u u t , se contrage
noi. (schwarz). ca in A r d e a l şi in alte părţi. N u - i
merist, plur. meristi (stav.), m a s c u r . v. bire, n u ' s a c a s ă , n u e bine, n u s u n t
p o r c . ( S c h w e i n ) . acasă. (ist nicht, sind nicht).
n e v a s t ă şi n e v e a s t ă , m i r e a s ă şi n e v a s t ă n u ă m i c , v e z i nici.
i n p r i m e l e zile d u p ă căsătorie. ( B r a u t , n u m a i , adv. n u m a i . (nur).
F r a u in d e n Flitte rwochen). n u n ţ e , plur. n u n ţ i , n u n t ă . (Hochzeit).
n e v e a s t ă , v. n e v a s t ă . n u ' s v . n u - i .

n i , nici. N i t u , n i el, nici t u , nici el. 'nvestesc, v. investesc.

( a u c h nicht, v e d e r – n o c h – ) .
mici, nimic. N u şti nici, n u ştie nmiic' O ca la noi. O m u l i e r e (l m u i a t ) , o m u
N i c i d e rev, n i m i c d e rău. N i m i c s a i e r e ; nici o d a t ă u r a m u l i e r e . A m b ă
p ă s t r a t n u m a i in J e i u n e , d a r şi aici tut-o, a m b ă t u t - o . N B . I s t r i e n i i I l u l

zic m a i totdeauna nu-i-mic. (nichts). d i f t o n g e s c nici o d a t ă p e o in oa. ( e i

n i c i - u n u l , n i m i n e . M a i zic şi v r e - u n u l ne, sie).
c u n e g a t i v , d . e. n u şti v l a ş c h i c u o a b , v. ab.
vintă ver-unul, c ă n d u - i mic, n i m i n e O a n c e a , v . ancea.
n u știe v o r b i r o m ă n e ş t e , c ă n d e m i c . oat, şi t o a t e c o m p u n e r i l e , v. at.
( n i e m a n d ) . obială, plur. obiele, in J e i u n e , obială n e c u
miel, m i e l şi m n i e l , miel. ( L a m m ) . s u t ă d e p é n s ă s a u d e l ă n ă p e n t r u opi nci
n i m i c , v. nici. şi ciubote. C e l e c u s u t e se n u m e s c s c a
n o i , v. io. p i n e . ( F u s s l a p p e n , anstatt d e r Striimpf e).
n o p t e , plur. nopţi, ca la noi. P o d e o c n a , plur. o c n e , fereastră, in S u s n i e v i z z a .
n o p t e ( p o d e slav.), m i a z ă n o a p t e . L a alţii p o n e s t r a şi balcon. (Fenster).
(Nacht). o c h i u , plur. ochi, ca la noi. (Ange).
nostru, nostră, plur. nostri nostre, şi odată, odinioară, oare c ă n d m a i d e m u l t .
a nostru etc. ca la noi. (unser). (einst).
 1 0 7

o d p r o s t i u , a odprosti, o d p r o s t i t (slav), Fiinf-oder S i e b e n z a c k z u m Fischfang).

a iertà. C u v ă n t u l iertare, usitat şi la o s t e r e a s ă , v. osteria. ( W i r t h i n ) ,
T r a c o - R o m ă n i , n u e c u n o s c u t i n Istria. osteria, plur. osterie şi oster ii, c ă r c i u m ă ,
( v e r z e i h e n ) . ospătărie. O s t a r i u , o s t e r e a s ă şi osterița,
oie, plur. oi, oaie. (Schaf). c ă r c i u m a r , cărciumăriţă. ( W i r t h s h a u s ) .
o l a c h , v. h o l a c h . osterița, v. osteria. (Wirthin ).
o m , articulat o m u l , si m a i d e s o m l u , o t a v ă , in Jeiune, f ă n u l d e a d o u a şi a
plur. o m i r i , art. o m i r i i , o m , şi in i n treia cositură (Heu v o m z w e i t e n u n d
ţeles d e consorte. ( M e n s c h , M a n n ) . d r i t t e n M ă h e n ) .
o p i n c ă , plur. o p i n c e , c a la noi. (Sandale). oter ş i ot eri, p r e s c u r t a t d i n oată-ieri,
opt, n u m ă r u l , n u m a i in Jeiune. L a c e i alal tăier i. ( vorgestern).
lalţi se n u m ă r ă r o m ă n e ş t e n u m a i p ă o u şi ov, plur . ove, ou. (Ei).
n ă la 7, p e n t r u 8 şi 9 a u n u m e s l a o u şi ov, a o u ă şi o v a , o u a t , a o u ă .
v i c e . (acht). ( E i e r legen).
orb, o r b ă , plur. orbi, orbe, orb. (blind). O v , V . o u .

orechie, plur. o r e c h i , orechile, zic şi u r e

c h i e , c a n o i . ( O h r ) . P a d e l ă şi p a d i l ă , cratiţă s a u răşfar c u
o r n , a o r n ă , o r n a t , a i m p o d o b i . T a picioare. (Tiegel).
m o l i n , v o r b i n d u - m i d e s p r e d a t i n e l e lor p a d i l ă , v. p a d e l ă .
la n u n t ă , zicea : N e v e a s t a ( m i r e a s a ) p a i e s (ital), ţară. ( L a n d ) .
o r n a t ă c u ţ a n d a l i n e şi cordele, j u pălesc, a păli, pălit, n u m a i in i n s e m
m i l i (l m u i a t ) c u b a n d i e r ă şi c o l a c , n a r e a d e pălit d e sore, pălit d e foc.
c ă n d m e r g la b ă s e r i c ă , chitesc ( d a u ) (brăunen).
d i n p u ş e şi d i n pistole. (zieren). p a l e t ă , vătrar. I n J e i u n e lop ariţă. ( F e u e r
o r z , v. i e c i m i c . s c h a u f e l ) .
os, plur. osă, os. ( K n o c h e n ) . p ă l u d e , loc a p o s şi p l i n d e p l ă n t e m a r i .
ose, plur. osi şi oşi, osia d e la car. ( W a N u v i n e d e a ici și c u v ă n t u l n o s t r u
g e n d e i c h s e l ) . -
p ă d u r e ? ( S u m p f m i i h o h e n Pflanzen).
o s t a r i u , v. osteria. (Wirth). p a m ă , plur . p a m e , p a l m a m ă n e i . L o
oşte, plur. oşti, i n s t r u m e n t p e n t r u a v ă v i t u r a c u p a l m a s e n u m e ş t e t r i ş c ă .
n a peşte. I n t r e b ă n d p e T a m o l i n , c u m ( H a n d t e l l e r ) ,
loviţi (vănaţi) peştele, m i - a r e s p u n s : p ă m i n t , u n e - o r i p ă m î n t , p ă m ă n t . ( E r d e ) .
N o i a c ă ț ă m ( p r i n d e m ) p e ş t i u c u u p a n , plur. p a n i , p o s t a v . (Tuch).
d i ţ a şi c u oştile c u 5 şi 7 dinţi. I n p ă r e c h e z , a p ă r e c h i ă , p ă r e c h i a t , a p r e
t r e b ă n d u ' l , ce 's oştile, m i - a zis : O ş parà, a pregăti. P ă r e c h e z d e m â n c a r e ,
tile 's f ă c u t e d e flier (l m u i a t ) şi 's p r e g ă t e s c d e m ă n c a r e . (bereiten).
l u n g e d e u r clafter, şi d ă m c u ele i n p a r t e , plur. p ă r t i şi părţi, in J e i u n e ,
p e ş t i u , c ă n d u 'l v e d e m , ( K l a f t e r l a n g e r parte. (Theil).
1 0 8

p a r , plur, p a r i şi p a r e , p ă r e c h e . P ă p e c o a t , v. pecat.
r e c h e n ' a m aflat. U r p a r d e omiri, o pecurar, plur. pecurari, pecurar, c u m
p ă r e c h e d e o a m e n i . (Paar). n u m e s c A r d e l e n i i şi T r a c o - R o m ă n i i
p a s c , a p a s c e , p ă s c u t , a paşte. A r e insă p ă s t o r u l d e oi, in loc d e turcescul c i o
şi inţele sul d e a g o n i d e taur, d. e. b a n . J e i u n e n i i zic şi păstor. (Schafhirt).
se p a s c e vaca, se g o n e ş t e , se i n c a l e c ă p e d e a p s ă , p e d e a p s ă , insă n u m a i c a d i n
v a c a d e t a u r . ( w e i d e n ) . p a r t e a lui D u m n e z e u . (Strafe, a b e r n u r
p a s c i , pascile, paşti. (Ostern). v o n Gott).
p ă s c i u r e , p ă ş u r e şi p ă s c i u r ă , plur. p ă p e d e p s e s c , a p e d e p s i , p e d e p s i t , a p e
sciuri, p ă ş u n e . M i r ă boii la păsciure, depsi, insă n u m a i ca d i n p a r t e a lui
m ă n ă boii la p ă ş u n e . Z i c şi past. ( W e i d e ) . D u m n e z e u . d. e. D o m n u l a p e d e p s i t c u
p a s t , v. păsciure. bole, etc. P e n t r u p e d e p s i r e o m e n e a s c ă
p ă s t o r , in J e i u n e , d a r p u ţ i n usitat, p ă s zic căștig. (strafen, aber n u r von Seiten
t o r d e oi. V . p e c u r a r . (Schafhirt). Gottes. S o n s t s a g e n sie căștig).
p ă s u r e , v. păsciure. p ă d u c h i u , plur. p ă d u c h i , p ă d u c h e . (Laus).
p a t , art. p a t u l , plur. p a t u r i , p a t u r şi peglesc, a pegli, peglit, a călca cu fierul.
p a t u r ă , art. p a t u r l e , pat. (Bett). (biigeln).
p ă t e s c , a păti, pătit, (t n u se s c h i m b ă p e g l ă , plur. p e g l e (slav. și g e r m . ) , f i e
i n ţ), a păţi, a p ă t i m i . S e c o n j u g ă : rul d e călcat. (Bigeleisen).
pătesc, pătesci, pătè, pătim, pătiţi, p ă p e l ir, pelin. ( W e r m u t h ) .
tesc. I m p e r f . p a t i a m , etc. (leiden). p s ă , c a la noi. ( L e i n w a n d ) .
â n
p a ț i i n ț ă și p a ț i e n ţ ă , r ă b d a r e . (Geduld). p e n t r u şi p i n t r u , p e n t r u şi prin. P e n
p ă ţ i n t e s c , a păţinti, păţintit, a c o m tru a p ă , p r i n a p ă şi p e n t r u apă. (fir,
p ă t i m i . L u păţint esc, c o m p ă t i m e s c c u d u r c h ) .
el. ( b e d a u e r n , m i t J e m d . Mitleid fiihlen). p e r ă , v. p e a n ă .
p a t r u , c a la noi. ( vier). p e r a - c o p t ă , ţiglă. v. tera. (Ziegel).
p ă u n , plur. p ă u n i , zic şi p ă v u n , p ă u n . p e r d o n şi p e r d u n , a p e r d o n ă şi p e r
( P f a u ) . d u n ă , p e r d u n a t . a iertà (verzeihen).
p ă u n i ţ ă , plur. p ă u n i ţ e , p ă u n i ţ ă . ( Pfauin). p e r d u n , v. p e r d o n ,
p a v u n , v. p ă u n . - p e r i c l u , v. pericul.
p e a n ă , plur. pene, ca la noi. Zic şi p e r ă . p e r i c u l şi p e r i c l u , plur. p e r i c l e și p e r i
( F e d e r ) . cule, pericul. ( G e f a h r ) .
p e c (slav.), făinișuri, aluaturi. ( M e h l s p e i p e r ş u r , plur. p e r ş u r e , in J e i u n e , cratiţ ă,
sen). rășfar (Tiegel), -

p ă c a t , plur. păcate, ca la noi. S e zice p e r (e curat), plur, peri, p ă r u l c a p u l u i

insă şi pe coat, pecoate. (Sinde) . ( H a a r ) . -

p e c l a r , cerş itor (Bettler). p e r şi păr, plur, pere, pară, fruptul p ă

peclesc (slav .), cerşesc, (betteln). rului. (Birne).
 1 0 9

p e r, plur, peri, p o m u l păr. ( B i r n b a u m ) , pistol, plur. pistole, c a la noi. (Pistole).

p e s c h e s c , v. pescuesc, p i z ă , p lur. pize, m a z ă r e . ( Erbse).
p e s c i a (slav. şi ital.), sfeclă. (rothe R i b e ) . p i z d ă , v pu ţă.
p e s c u e s c , a pescul, p e s c u i t şi p e s c h e s c , p l â n g , a p l â n g e , p l â n s , c a la noi, a se
a peschi, peschit, a pescui (fischen). p l â n g e , a se t ă n g u i d u p ă m o r t . ( v e i
p e ş t i u , plur. peşti, in Schitazza, peşte. nen).
v, ribă (Fisch). p l a t i n ă
, i n Jeiu ne, v. pia tină.
piajesc, a p i a j ă (supin n ' a m aflat), a pletesc, a pleti, pletit şi pleteit, i m p l e
plăcè. Italienii istrieni zic „ m i piaje“ tesc; se zice şi impletes c, (flechten).
şi „ m i piaze.“ S e c o n s t r u e ş t e activ şi p l i e p t (l m u i a t ) şi piept, piept, a ş a s e
n e u t r u d. e. lu piajesc, il plac, şi a u d e i n S c h i t a z z a i n l o c d e chiept.
piajè-mi, i m i place. (gefallen). ( B r u s t )
p i a t ă , p i o a t ă , p l a t i n ă şi p i a t i n ă , blid, p l i e r d (l m u i a t ) , a p l i e r d e , p l i e r d u t , a
farfurie. (Teller). pierde. (verlieren).
p i a t i n ă , v. piată. plir, pliră, plur, pliri, plire, (uneori c u
picior, art. piciorlu, plur. piciore, p i l m u i a t ) , plin. (voll).
cior'le, picior. (Fuss). ploie, art. ploia, ploaie. (Regen).
p i l ă , ferestrău. (Săge). ploie, a 3 - a pers. sing, a verb. a ploii,
p i n e z (slav.), bani. (Geld). ploiit, a ploà. P l o ă a b i a se a u d e r a r
p i n t o r , v. pintur. in J e i u n e . (regnet).
p i n t r u , v. pentru. p l u g , plur. p l u g u r i , ca la noi. (Pflug).
p i n t u r şi p i n t o r , plur, p i n t u r i , pictor, p l u m î r ă , plur. p l u m î r i , art. p l u m î r i l e ,
z u g r a v . (Maler). p l u m ö n a . (Lunge).
p i n t u r e s c , a pintur i, pinturit, a d e p o c n e s c , a p o c n i , pocnit, c a la noi. ( k n a l
p i n g e , a zugrăvi. (malen). len, p l a t z e n ) .
p i o t ă , v. piată. p o c , a p u t ă şi a pote, p u t u t , a puté. S e
p i p ă , plur. pipe, ca la noi. (Pfeife). conjugă: poc, poţi, pote, putem, puteţi,
p î p ă r , v. p o p e r . p o t și put. ( k ö n n e n ) ,
p i r ă , p ă n ă , la m o l d o v e n i p ă r ă . (bis). p o d c o v ă , plur. p o d c o v e (slav.), p o t c o a v ă .
p i r e v i ț ă , u n fel d e alac m a i m a r e . (span. ( H u f e i s e n ) .
F l i e d e r ) . p o d e - n o p t e , ( p o d e – s l a v . ) , m e a z ă - n o a p t e .
p i r o n , plur. p i r o n e , furculiţă. (Gabel). (Mitternacht).
p i ş , a pişă, pişat, ca la noi, i n s ă n u i n p o d e - z i , m e a z ă - z i , d a r zic şi m e r i n d e .
f o r m ă reciprocă. (pissen). ( M i t t a g ) .
pi sc, v. superlă. p o d v e s c , v. ferec.
pi s e s c , a p i s e şi a pisi, piseat, piseit şi p o d , plur, p o d u r i , p o d i t u r a d e j o s a
pisit, a scrie. Scriu a dispărut, a u insă casei, d u ş a m e l e , etc. ( F u s s b o d e n )
scrit, s c r i t u r ă şi scriptură. (schreiben). p o p e r , p o p î r şi p i p ă r , piper. (Pfeffer).
 1 1 0

pogace, plur. pogaci, pogace, azimă, p l ă tivul il f a c f ă r ă preposit., c a T r a c o

cintă. ungesăuertes B r o d , Fladen).
( R o m ă n i i şi Latinii. U n p r e z e c e , u n s p r e
p o i , in c d e a p o i , a d v . a p o i (nachher).
lo z e c e . (zu, g e g e n ) .
p o n e s t r ă ,plur. ponestre, in Schitazza, p r e a , ca n o t ă a s u p e r t a t i v u l u i o a u c u
fereas ă; zic şi balcon şi ocnă. (Fenster).
tr toţii, foarte d e s zic ins ă crut şi cru to;
p o p ă , v . p r e o t . in J e i u n e se i n t r e b u i n ţ e a z ă in a c e s t
p o p ă c , v. buric. inţeles prea-bire, d. e. prea-bire gr as,
p o r c , plur. porci, ca la noi. v. şi nerist. f o a r t e g r a s , t a r e g r a s . ( S u p e r l a t i v p a r
( S c h w e i n ) . tikel, s e h r , zu).
p o r c ă , plur. porce, scroafă. Scroafă n u prea-bire, prea-bine, in Jeiune ca s u p e r
au. (Sau). lativ, v. prea. (sehr w o h l , sehr gut).
p o r c e l şi p u r c e l , plur. porceli, p u r c e l i p r e a n c e a , V . a n c e a .
( l m u i a t ) şi p u r c e i - p o r c e i , purcel. ( F e r p r e a n c i , v. anci.
kel). p r e c o l e ă , v. coleă.
p o r e d î n , p o r e d î n ă , plur. p o r e d i n i , reu, p r e c o l ö , v. colo.
c a adjectiv. V . re u. (sc hlecht). p r e f a r ă , p r e f o a r ă , v. f a r ă .
p o r t , a p u r t ă , p u r t a t , a purtà, a cără, p r e 0 a n c e a , v . a n c e a .
a duce. C o n s t r u i t in m o d reciproc, p r e ș e d , a preşedă, preşezut, a s t r ă m u t ă
i n s e m n e a z ă a ) a s e d u c e . U v e s e p o r t ă , c u locuinţa, a coloniză. Î n t r e b ă n d p e
uve ve purtaţi, u n d e vă duceţi? b) p u r u n J e i u n e a m , c i n e şi d e c ă n d i-a a d u s
t a r e a m o r a l ă . S ă se bire porte şi portă, aici? el m i - a respuns: cireşti, de c ă n d
s ă a i b ă p u r t a r e b u n ă ; c) starea s ă n ă e s m u preșezuţi acia. (ibersiedeln).
tăţii. S e bine portă, se află bine, e p r e ş u t (ital.), picior a f u m a t m a i ales d e
sănătos. (tragen, sich a u f ü h r e n , sich porc, j a m b o n , ş u n c ă . (Schinken).
befinden). p r e s n o , a d v . t a r e , virtos. ( s t a r k , hart).
p o r t , plur. p o r t u r i , ca la noi in a m e n preste, peste, ( iiber).
d o u e inţelesurile. ( T r a c h t u n d H a f e n ) . preste-ieri, m a i d e s insă oată-ieri, a l a l t ă
p o ş i e d , a poşiedè, p o ș e z u t şi poşiezut, a ieri (vorgeste rn).
p o s e d e . (besitzen). p r e s t e - m â r e , p o i m ă n e . (iibermorgen).
p o s t o l ă , plur. postole, pantofi, papuci. p r e u t , v. p r e v t .
(Pantofel). p r e - u v ă , p e u n d e . (wo, w o h e r u m ) .
potestat, art. potestatul, plur potesta ţi, prevt, plur. prevţi, uueori şi p r e u t şi
capul comunei, primarul. ( G e m e i n d e p o p ă , preot, p u p ă . ( D e la noi a u l u a t
v o r s t a n d ) . şi slavii popă). (Priester),
p o t o c (slav.), riu. R î u n u au. (Fluss). p r i y i u n , plur. p r i g i u n e (ital.), i n chisoare.
p r ă j e s c , a p r ă j i şi a prăje, prăjit, a (Gefăngnis).
prăji, a frige. (braten). p r i m e s c , a p r i m i , p r i m i t , ca la n o i
pre, spre. P e n u zic nici odată. A c u s a (empfangen, erhalten).
 1 1 1

p r i n c i p , plur. principi, principe, prinţ. A chiti din pușe, a d a c u pușca. (Flinte).

( F i r s t ) . p u ț , puţ, f o n t ă n ă . ( B r u n n e n ) .
p r i n d , a p r i n d e , p r i n s , a a p r i n d e . P r i n d p u ț ă , p a r t e a g e n i t a l ă a b ă r b a t u l u i şi a
foclu şi focul, p r i n d pipa, a p r i n d f o femeii. P e n t r u a c e a z t a zic şi p i z d ă
cul, pipa. P e n t r u p r i n d in inţelesul (slav.). ( m ă n n l i c h e s n n d weibliche s Glied).
n o s t r u zic acăţ, in S u s n i e v i z z a şi prind. p u ţ i n , ca a d v e r b la toţi; c a adje ctiv n u
V . și a p r i n d . ( a n z i n d e n ) . m a i in S c h i t a z z a şi Jeiune. v. Z a l e c şi
p r o p e , v . a p r o p e . slab. (venig).
p r o p r i u , p r o p r i u al m e u . A v e m cuvintele p u t r i c h i ă , plur. p u t r i c h i , butoi, poloboc.
n o s t r e p r o p r i e , m i - a zis c ă r b u n a r u l ( F a s s ) . -

J e i u n e s in C ă s t ă u . (eigen)
p s a t , in Jeiune, păsat. (Hirsebrei) R la i n c e p u t u l c u v i n t e l o r se p r o n u n ţ ă
p u c ş e , v. p u ș e . t o t d e a u n a c u asp iraţi une, c u u n fel d e
p u g , V . p u r . h s a u î m u t , ca la T r a c o - R o m ă n i .
p u l a s t r u (ital.), p u i d e g ă i n ă m a i m a r e . r a c ă ț , a r a c ă ţ ă , r a c ă ț a t (din a c ă ţ şi
( H ă h n c h e n ) . re), a p r i n d e , a i nhăţa . v. căţ. ( p a c k e n ,
pulică, (l m u i a t ) , plur. pulice, puică. greifen).
( H e n n e ) . r a c e , ca la T r a c o - R o m ă n i , rece, rece.
p u l i u , p l u r . p u l i (l muiat),
a) p a s ă r e in (kalt). ,
g e neral, ca şi la T r a c o - R o m ă n i , c a r e r a c h i n , r e c h i n şi rechir, plur. r a c h i n e ,
a s e m e n e a a u p e r d u t c u v ă n t u l pasere. rechine, rechire, in G r o b n i c , cercel.
b ) p u i d e pasăre. (a) Vogel, b) H u h n ) . I n loc d e urechin. (Ohrring).
p u m n , plur. p u m n i , ca la noi. (Faust). r ă c h i t ă a perit c a n u m i r e a a r b o r e l u i
p u n ț , plur. p u n ț i , i m p u n s u r ă . (Stich). şi a r e m a s n u m a i c a n u m i r e p e n t r u
p u n t ă , vărf. P u n t ă d e c uţit, vărful c u ţ i locurile a p o a s e , in c a r e creşte răchita.
tului v. verh. (Spitze). U n a s e m e n e a loc e și in vale sub
p u p ă , plur. p u p e , artic, pupele, p u l p a d e B e r d o , la c a p u l c a n a l u l u i A r s a . (Ort,
jos a piciorului. In Jeiune o n u m e s c v o W e i d e n w a c h s e n ) . -

ţepeală; v. și bedra. ( W a d e ) . rac, plur. raci, c a la noi. (Krebs).

p u r , şi m a i d e s p u g , a p u r e , p u s , a r a d i c i u , a) r ă d ă c i n ă , b) o salată c u r ă
p u n e . (stellen). dăcina lungă. (a) Wurzel, b) eine Art
p u r ă , v. p u r m a n . S a l a t ) . -

purcel, v. 19rcel. -
r a m e (ital.), a r a m ă . C a d e a r ă d e r a m e ,
p u r e c , p u r e c i u şi p u r i c , p u r e c e . (Floh). c ă l d a r e d e a r a m ă . ( K u p f e r ) .
p u r i c h i u , v. p u r m a n . r a m e n , v . r u m e r .

p u r m a n (slav.) şi p u r i c h i u , c u r c a n , p u r ă , r a n ă , plur, r a n e , ca la noi. ( W u n d e ) .

c u r c ă . ( T r u t t h a h n ) . r ă n e s c , a răni, rănit, ca la noi. ( v e r
p u ş e , u n e o r i p u c ş e (de la pyxis), p u ş c ă . w u n d e n ) .
1 1 2

r ă p e d e , adi. şi adv., repede. I n S c h i t a z z a r e s p u n d e s c , a r e s p u n d i . r e s p u n d i t , m a i

se p r o n u n ţ ă m a i b i n e acest c u v ă n t , ales in J e i u n e , r e s p u n d . S e zice u n e
la alţii r foarte aspirat. (schnell, a b ori şi r e s p u n d . (antuorten).
schiissig). -
r e u şi rev, rea, plur. rei, rele. I n J e i u n e -

r a ţ ă , plur. raţe, ca la noi. (Ente). adjectiv şi a d v e r b . L a ceilalţi, in I s

r ă c i u n e , plur, r ă c i u n i , socoteală, c o m tria proprie, n u m a i a d v e r b . P e n t r u
put. O a u și B ă n ă ţ e n i i . D e la dănşii adjectiv a u poredîn. (schlecht).
a u a d o p t a t - o Croaţii şi Serbii, raciun, r i b a (slav.), peşte. I n S c h i t a z z a zic i n s ă
insă fără nici o analogie. ( R e c h n u n g ) . peștiu. D a r a u toţi a peschi și a pescui.
răt, a rătă, rătat, arăt. (zeigen). ( F i s c h ) .
'rd, a r d e , 'rs, in S c h i t a z z a rîd, a rîde, rid, v. 'rd.
rîs, a ride. S e construeşte reciproc, r i p ă , v. ' r p ă .
d. e. se ' r d e d e m i r e , r i d e d e m i n e . rin şi rinesc, a rini, rinit, d a u la o
( l a c h e n ) . pa rte, urnesc. (bei Seite schieben).
r e c e , v . r a c e . r o b ă , (ital.), v e s m ă n t , s t r a e (Kleid).
r e c h i n , v. r a c h i n . r o d u l ă (ital.), r o a t ă şi rotiţă. v. şi colă.
r e c h i r , v. r a c h i r . ( R a d ) .
r ă m â r , a r e m â r è , r ă m a s , a r e m ă n è . (blei rog, a rugă, rugat, ca la noi. S e c o n
ben). strueşte c u dativul şi cu acusativul, d.
r â n s ă , a) i n J e i u n e e s i n o n i m c u stumic, e. rog D o m n u l u i şi r o g D o m n u l , r o g
stomach, b) la al ţii p ă n t e c e umflat (a) p e D u m n e z e u şi m ă r o g lui D u m n e
M a g e n , b) a ufgebl ăht er B a u c h ) . zeu. In f o r m a reciprocă n u e usitat.
r e n t i e " (r asp irat), și rerentie, inainte, (bitten , beten).
(vor, bevor). roişu, r oişie, plur. roişi, roşu. S e zice
r e r e n t i e , v. rentie. şi r o ş u . (roth).
răsbesc, a răsbi, răsbit, isbesc și răsbesc. r o ş u , v. roișu
( g e w a l t s a m durchdringen). roticilă, rotilă, rotiţă. (Radchen),
reschid, a reschide, reschis, desc hid, v e r 'rpă, și r i p ă , piatră, ripă, Piatră n'au.
b u l d e s c h i d n u le e cunoscut. (öfnen). (Stein, Felsenabhang).
reschitesc, a reschită, reschitit, r e s p ă n r u b i d , plur, r u b i d e , m u r şi m u r ă . ( B r o m
d e s c , ( a u s s t r e u e n ) . b e e r e u n d B r o m b e e r s t r a u c h ) .

rescuț, a r escuță, rescuţat, a descălţâ. rugă, plur, ruje, ruji, rugăciune. (Gebet,
( F u s s b e k l e i d u n g ausziehen). Bitte).
r e s p a r ţ , şi respărțesc, a respărţi, r e s ruje, plur, ruji, in J e i u n e , viţa d e vie;
p ă r ţ i t, a despărţi. (theilen, trennen). ceilalţi o n u m e s c braidă. ( W e i n r e b e ) .
respesc, a respi, respit, a risipi. ( w e g r u m e n , v . r u m e r .

s t r e u e n , v e r g e u d e n ) . r u m e r , plur, r u m e r i , și r u m e n şi r a m e n ,
r e s p u n d , v. r e s p u desc. in Schitazza, u m ă r . Ceilalţi zic u m e r .
 1 1 3

T r a c o - R o m ă n i i z i c n u m e r i n l o c d e sar, s a r ă , plur. sari, sare, sănătos. E i

u m e r , p r i n u r m a r e Schitazzanii a u a u c o n s e r v a t m a i b i n e l a t i n u l s a n u s ,
s c h i m b a t n u m a i p e n i n r, d u p ă d a d e căt noi, m o d i f i c ă n d n u m a i p e n i n r.
tina lor. (Schulte r). Saretate, sare t o s n u au. (gesund).
r u p ă , plur, rupe, 8a
stincă, in d e o s e b i r e re, subst., ca la noi. (Salz).
d e ' rpă, piatră. (Felsen). ș a r p e , plur. şerpi, şarpe. ( S c h l a n g e ) .
ş a s e ( n u șese), şase, 6, a u c u toţii (sec hs).
S ă , c u condiţional, ca la noi, v. f r a s a la s ă t ă ( r a r s ă i l), s ă t u l ă , p l u r . s ă t u l i (l
v e r b u l ajut in Schitazza. (dass, u m ) . m u i a t ) , sătule, sătul. (satt).
s ă - n u , d e n u , la d i n c o n t r ă . ( w o nicht). s a t u r , a s ă t u r ă , s ă t u r a t , c a la noi, ( s ă t
s a b l i ă (l m u i a t ) , sabie, (Săbel). tigen).
s a b l u n , nisip, arină. Z i c şi s a l b u n p r i n sc ală, plur. scale, scară. (Leiter, Stie ge).
t r a n s p u n e r e d e litere. D e la lat. s a s c a n d , plur. scande, m a s ă . I n J e i u n e zic
b u l u m . (Sand). m i s ă . ( T i s c h ) .
sa c, plur. saci, sac. (Sack.) s c ă n d i c i u , scăunel. (Schemel).
s a c , f e m . s a c ă , fie c a r e , s a c ă - z i , fie c a r e s c a n i u , p l u r . s c a n i e , s c a u n . ( S t u h l ) .
zi, s a c - o m , fie c a r e o m . E v o r b ă slavă, s c a p , a s c ă p ă , s c ă p a t , ca la noi. S c a p ă
s e află şi in v e r s i u n e a lui C h l ă n ă u M o l l i m b a o m u l u i c ă n d vorbesce, a ş a m i - a
d o v a n u l d i n a. 1 4 9 5 ? (jeder, d a s f r a n z . r e s p u n s u n t ă n ă r c ă r b u n a r in d r u m
c h a q u e ) . s u b C a s t ă u i n 1 1 Jul. 1 8 5 7 , d u p ă c e
s ă d e s c , a sădi, sădit, ca la noi. ( e i n i - a m i m p u t a t d e c e p u u e c u v i n t e c r o a
p f l a n z e n ) . -
tice, u u d e a u romăneşti. – Şorecili (l
şaet, a şaetă, ş a e t a t (ital.), a t u n ă , a m u i a t , zic şi şorecii) c ă n d f u g , s c a p ă
tresni. (donnern). i n s c u l e (l m u i a t ) , a d e c ă i n g a u r ă , zise
s a i f ( g e r m . şi slav.), s ă p u n . A ş a zic i n a l t c ă r b u n a r . S e z i c e a s e m e n e a a s c ă p ă
u n e l e l o c u r i , d. e. i n S u s n i e v i z z a . D a r d e c e v a , a s c ă p ă v e r - u r u l d e l a m o r t e .
alături, in B e r d o , zic s ă p u n . (Seife). ( e n t k o m m e n , sich retten; sich v e r s p r e
s a l b u n , v. s a b l u n . c h e n ) .
s ă m b ă t ă , ca la noi. ( S o n n a b e n d ) . s c a p i n ă , plur. s c a p i n e , călţuni s a u c i o
s ă n g e , artio. s ă n g e l e , c a la noi. (Blut). rapi scurţi d e p ă n u r ă , m a i m i c i d e c ă t
s a p , a s ă p ă , s ă p a t , ca la n o i (graben. | bicivele s a u calţetele. ( S t r u m p f ) .
a u f h a c k e n ) . s c a r c , a s c ă r c ă , s c ă r c a t , d e s c a r c . ( a b l a d e n ) .
s a p ă , plur. sape, ca la noi. ( H a c k e ) . s c a r e şi scoare, artic. s c a r e l e şi scoarele,
ş a p t e ( n u şepte), şapte, 7, a u c u toţii, p l u r a l e t a n t u m , fo arfece. (Scheere).
(sieben). s c a r p a , plur. s c a r p e , c i o b o t i n e s c u r t e
s ă p u n , v. saif. p r i n s e c u b a i e r ă din ainte. I n Schitazza.
s ă r ă c i n , s ă r ă c i r şi s ă r ă c e r , v. serc, L a ceilalţi postole şi sciocle. ( S c h u h e ,
s a r c i n ă , in J e i u n e , şi s a r c i r ă . ( B ü r d e ) . Stiefletten).
 1 1 4

scatiţă, v. c ă l ă m a r . scurt, scurtă, plur. scurţi, scurte, ca la

scioclă, plur. sciocle, c i o b o t e d e piele şi
d e p ă n u r ă . (Stiefel).
S c o a r e , V . s c a r e .
s c o b o r şi s c o b u r , a scobori şi a scoburi, sdil, plur. sdile, in J e i u n e , s t r a c h i n ă ,
scoborit şi scoburit, a scobori, activ
şi reciproc. (niedersteigen).
s c o d ă , plur. scode, p a g u b ă . M i - a s c o d ă
făcut, m i - a f ă c u t p a g u b ă . (Schaden).
scof, d e m n i t a r eclesiastic, m a i Inic d e c ă t
episcop, a b a t e , a r c h i m a n d r i t . ( E r z p r i e s
ter, A b b é ) .
noi. (kurz).
scută, urdă. ( T o p f e n , weisser S c h a f k ă s e ) .
scutec, plur. scutece, scutec (dicke W i n d e l ) .
blid. Ceilalţi zic piată. (Schiissel).
sdiniesc, a sdigni, salignit, (gn m u i a t c a
in ital.) a inălţà. (erhöhen),
s d r o b e s c şi sdrobez, a sdrobi şi a s d r o
bè, s d r o b i t şi sdrobeit, a s d r o b i . ( z e r
m a l m e n ) .
s e c a r ă , ca la noi. (Roggen).
-

scol, a sculă, sculat, c a la noi, activ şi şed, a şede, şezut, ca la noi. (sitzen).
reciproc. (aufstehen, a u f w e c k e n ) . şedla, plur. şedle, şeà. (Sattel).
scolă, plur. scole, şcoală. (Schule) sec, a secă, secat, ca la noi. (austroknen).
scorţă, p l u r scorţe, ca la noi. (Rinde). sec, seacă, plur. seci, sece, c a la noi.
scot, a scote, scos, ca la noi. (hervorziehen). ( t r o c k e n ) .
s c r i n i ă şi s c r i n i u , plur. s c r i n i e şi scrine, s e c h i u , plur, sechi. (ital.), g ă l e a t ă d e a
scrin, dulap. (Kasten, S c h r a n k ) . r a m ă , c u care scot apă. D e l e m n se
s c r i p t u r ă , ca la noi, d a r m a i d e s s c r i t n u m e ş t e gălidă. ( K u p f e r e i m e r ) .
tură. (Schrift). secure, artic. s e c u r ă , s e c u r e ( B e i ) .
scrit, inscris, s u b s t , u n e o r i şi particip. s e n i n ț ă , s e m i n ţ ă şi r u d e n i e d e s ă n g e ,
D . e. e scrit, e scris. I n s ă v e r b u l s c r i u ca in unele părţi ale Ardealului. ( S a
n u - l au, ci zic pisesc. (Schriftstiick, a u c h m e n , a u c h Blutsverwandtschaft),
P a r t i c i p geschrieben). semir, a semiră, semirat, a semănă.
scrittură, v. s c r i p t u r ă . - (aussă.en).
scrob, cir d e făină, se p r e p a r ă c u u n t şi s e m n , a s e m n ă , s e m n a t , in Jeiune, a
c u l a p t e şi e intre m ă n c ă r i l e cele m a i s e m n à . Ceilalţi zic seniu, a segmă, g n
usitat e. ( M e h l b r e i mi t M i l c h u n d But ter). m u i a t c a ital. ( b e z e i c h n e n ) .
s c u l e (l m u i a t ) , g a u r ă , bortă. (L och) . s e m p r e , t o t d e a u n a . (immer).
s c u n d , a s c u n d e , s c u n s , a a s c u n d e . Z i c senial, plur. seniale, s e m n . (Zeichen).
şi a s c u n d , d a r m a i rar. A s c u n d e - s e s o s e n i u , v. semin.
rele, soarele se a s c u n d e , a p u n e . ( v e r ser, plur. s e r u r i , (s s e p r o n u n ţ ă c a z),
b e r g e n ) . -
zăr. (Molken).
scur, s c u r ă , plur. scuri, scure, obscur, serg, serg şi s o r g (ital. sciorgo), in J e i
int une cos. (dunkel). u n e s ă r ă c i n și sărăcir, in S c h i t a z z a
s c u r t şi scurtez, a scurtă, scurtat, a s c u r sirac, m ă l a i m a r e , in Ardeal tătarcă,
tă. (k irzen). -
D i n cotorul şi chica lui se fac m ă t u r e ,
 1 1 5

d i n fruptul lui roşu, m a i m a r e d e c ă t ş o i c ă , v. cioică.

al meiului, Istrianii fac p ă n e . ( B u c h s o m n , c a la noi. M i - i s o m n şi m i s o m n ,
v a i z e n ) . m i - e s o m n . (Schlaf).
servitor, v. slugă. soră, pl ur. sore, sorele şi sorori, sororile,
servo, v. slugă. ca la noi. (Schwester).
sete, c a la noi. M i i sete, m i - e sete. s o r b şi sorbesc, a sorbi, sorbit, c a la noi.
(Durst). ( s c h l i r f e n ) .
S e t t , s a , s e i , s a l e , e t c . , c a l a n o i . ( s e i n ) .
sore, sorele, soare. C a d e sorele, a p u n e s o a
sfîr, a sfiră, sfirat, a c ă n t a d i n fluer, rale, ese sorele, resare soarele. ( Sonne).
a fluera. ( H i r t e n f l ö t e b l a s e n ) . șorec, rar şorece, plur. șoreci, c a la noi.
s g u r ă , plur. s g u r e , ca la noi. (Schlacke). ( M a u s ) .
şi, c a la noi. A u şi e, i n s ă m a i rar. sortă, plur. sorte, fel. O sortă d e omiri,
( u n d ) . u n fel d e o a m e n i (Art).
şighil, plur. şighile. sigil. (Siegel). s p a g , plur. s p a g e , fringhie. (Strick).
sigur, s i g u r ă , plur. siguri, sigure, ca la spăl, a spălă, spălat, ca la noi. ( v a s c h e n )
noi. N u zic s e c u r . (sicher). s p a r u g ă , plur. s p a r u g e , s p a r g ă , s p a r a n
s i n a p i , m u ş t a r . (Senf). g ă , s p a r a n g h e l . (Spargel).
sir și ser, plur, siruri, sin. (Busen). spate, art. spatele, ca la noi. (Riicken).
s i r a c , v. serc,
speghie, s p e g l ă şi speghiu, oglindă. ( S p i e
s i r i m a c şi sirimah, sirimacă, plur. s i r i gel).
m a c i , s i r i m a c e (slav.), sărac. ( a r m ) .
sită, c a la n o i , (Sieb).
s p e g h i u
s p e g l ă {
v, speghie.
sitilă. şi sitiţă, sită mică. (kleines Sieb). s p ă n z u r , a spănzură, spănzurat, ca la noi.
sitiță, v. sitilă. (aufhăngen),
slab, puţin, ca adiectiv i n V a l d a r s a , sper, m a i d e s sperez, a speră, sperat, a
u n d e p u ţ i n e n u m a i ca a d v e r b . (venig). sperâ. M a i zic și ufesc, slav. (hofen).
s l u g a , tot a ş a d e d e s usitat ca servitor spețărie, plur, spețerii, spiţerie, f a r m a
şi se rvo, slugă. (Diener), cie. ( A p o t h e k e ) .
s l a m ă , (slav.), paie. ( S t roh). spir, plur. spiri, spin. ( D o r n ) .
s l ă n i n ă , v. l a r d . spital, plur. spitale, c a la noi. (Spital).
s m â n t â r a , s m ă n t ă n ă . ( M i l c h r a h m ) . s p l i n ă şi spliră, splină. (Milz).
s m â n t â r e s c , a smântâri, smântârit, a l u a sporc, s p o r c ă , plur. sporci, sporce, s p u r
s m ă n t ă n a d e p e lapte. (Milch a b r a h m e n , cat. Z i c şi spurc. (verunreinigt).
a b s a h n e n ) . s p o v e d e s c , a spovedi, ca la noi. (beichten).
şmulț, pahar. In Jeiune glaj. (Trinkglas). sprăvese, a sprăvi, sprăvit, m a i des a
socră, plur, socre, soacră. ( S c h w i e g e r fini, a isprăvi. (endigen).
m u t t e r ) . s p u d , v a d r a a u s t r i a c ă ca m ă s u r ă . ( E i m e r ) .
s o c r u , plur. socri, socru. (Schwiegervater). 8 p u g , V. spur.
1 0
 1 1 6

s p u l v e r i n (ital .), nisip d e p u s p e h ă r t i a știu, știi, ști, știm, știți, știu. Ş i i n A r

scrisă. (Stre usand). d e a l se zice u n e o r i ști in loc d e ştie.
s p u r şi s pug, a spire, spus, a s p u n e c a (wissen, lesen).
la noi şi a enară, a e s p u n e in i n ţ e s t o m i c şi stumic, ( t o n u l p e silaba d ' i n
lesul la tin. (sagen, erzăhlen). tăi), s t o m a c . V . şi rănsă. ( M a g e n ) .
s p u r c , v . s p o r c . străsesc, a străsi, străsit, a a m e r i n ţ ă . S e
sputesc, a sput, sputit, a se certă, a se c o n s t r u e ş t e c u dativ. L i - a străsît, l-a
d i s p u t a . S e c o n j u g ă in m o d reciproc. a m e r i n ţ a t . (drohen).
V e z i cuvintele lui T a m o l i n la verbul, stric, a strică, stricat, in J e i u n e , ca la
sveț. (streiten, disputir en). noi. (verderben).
s t ă c l ă şi steclă (slav.), p lur. stecle, sticlă, s t r ig, v. strijesc.
steclă. (Glas). strijesc, u n e o r i strig, a striji şi a strige,
s t ă m p e s c şi stămpe z, a s t ă m p i şi a s t ă m p ă , strijit, a t u n d e . Strijesc c u scarele, t u n d
s t ă m p e i t şi stămp ăit, a tipări. (drucken). c u foarfecele. (scheeren).
stativă, laviţă, b a n c ă ; ear cea d i n b i s t r i n ă (slav.), m ă t u ș e d e s p r e tată. ( V a
serică bancă. ( B a n k ) . ter's Schwester).
steă, art. steaua, plu r. stele, stelele, c a strînt, strimt. (eng).
la noi. I n S c h i t a z z a stella. (Stern). strit, (slav.), u n c h i u d e s p r e tată. (Vater's
stella, v. stea. B r u d e r ) .
s t e r n ă și șternă, plur. sterne, șterne. c i s stuc, plur. stucuri, p l a f o n d , t a v a n . ( Z i m
ternă, g r o a p a in care se a d u n ă şi se m e r d e c k e ) .
c o n s e r v ă apa. (Cisterne). studesc, a studi, studit, a) a i n v ă ţ a la
s t e r p ă c e z , v. sterpesc. - s c o a l ă , b ) a s e sili, a s e a p l i c ă c u d i
sterpesc, a sterpi, sterpit şi sterpăcez, a liginţă, in R o m ă n i a m i c ă : a se strudi.
s t e r p ă c i ă , s t e r p ă c i a t , a stirpi. a s c o a t e [a) studiren, b) sich mit Eifer a u f e t
d i n r ă d ă c i n ă s a u c u m zic i n R o m ă n i a w a s verlegen].
m i c ă s u b m u n ţ i , a stermină (ausroten). studia, plur. studie, i n v ă ţ ă t u r a la scoală.
sto, plur. stote (slav.), sută. (hundert). şi io a m făcut studia m e a (şi e u a m
stol, n u m a i in Schitazza, m a s ă . Ceilalţi u r m a t c u r s u l m e u d e i n v ă ţ ă t u r ă ) , m i - a
a u s c a n d şi misă. (Tisch). z i s c ă r b u n a r n l d i n J e i u n e l a C a s t ă u .
stal, staul, grajd. (Stall). (S tud ium ).
s t a m p a d o r , plur. s t a m p a d o r i , tipăritor, s t u d i r ă și stutiră, plur. studire și stutire,
t i p o g r a f ( B u c h d r u c k e r ) . in Je iun e, căntar, lat. statera. Alţii
stessi, ştessi, stesso (ital), tot-una, t o t zi c b ă l ă n ţ o n . ( H ă n g e w a g e ) .
aceea. (einerlei, dasselbe). S t u m i c , v. s t o m i c .
sting, a stinge, stins, ca la noi. (löschen). stupesc, a stupi, stupit, a pisà. ( s t a m p f e n ,
ş t i u , a şti, ştiut, p r o n u n ţ a t c a l a n o i , i n i m M ö r s e r stossen).
s e m n e a z ă a şti şi a ceti. S e c o n j u g ă : s t u t i r ă , v. s t u d i r ă .
 1 1 7

s u b i t o şi şubito (ital. și lat.), i n d a t ă , d e - sut, plur. suţi, artic, suţii, in Jeiune,

o d a t ă . (plötzlich, sogleich). j u d e . ( R i c h t e r ) .
subţire, plur. subţiri, ca la noi. (diinn). sveț, a sveţă, sveţat, a desvăţà, a uita
s u c , a suca, sucat, prescurt, d i n usuc, a c i n e v a ce a invăţat. T a m o l i n , la i n
uscă. (trocknen). trebarea, d e ce tinerii lor n u v o r b e s c
s u c ă - m â r e l e , v. u s c ă - m â r e l e , r o m ă n e ş t e , m i - a r e s p u n s : Cesti tireri
s u c n ă , p ă n u r ă ordina ră, m a i g r o a s ă . ( g r o n u cuvintă, c ă s'av (şi s'au) insurat d u p '
b e s T u c h ) . a f a r ă , d u p ă care n u știu cuvintă; a u
suflet, plur, suflete, c a la noi. (Seele). sveţat l i m b a şi se sputesc cu noi, ca noi
sug, a suge şi suje, supt, ca la noi. (saugen). c u v i n t ă m i n c e a s t ă l i m b ă . I n t r e b a t d e

ş u g ă - m â r e l e , v. uscă-mârele. m i n e , ce v a s ă zică sputesc, m i - a e s

s u i l ă , v. svită. plicat: S e ceartă c u noi şi se 'rd d e
sulă, c a la noi; in J e i u n e şurlă. (Ahle). noi. ( v e r l e r n e n ) .
s u m p o r , pucioasă. D e la s u l p h u r ? svil, v. svilă.
(Schwefel). s v i l ă şi suilă, m ă t a s e . S e zice şi m a s
S l ţ 0 1 1 . V . S t o n . c u l i n svil. ( S e i d e ) .
s u p e a l ă , plur. supele, fluer. In Istria p r o s v o n , plur. svone, u n e o r i suon, clopot.
prie fluerul e c o m p u s d i n d o u e ţevi ( G l o c k e ) .
in p a t r u d u n g i , c u d o u e r ă n d u r i d e
g a u r e şi e m a i s c u r t d e c ă t a l n o s t r u . T a b a c , t a b a c d e n a s şi t u t u n . ( T a b a k ) .
L a c a p u l lui se afiă u n c o n c a v , u n tac, a tăce, t ă c u t şi tăciut, a tăce. ( s c h w e i
fel d e p a h a r , in care se suflă. N u m a i gen).
in J e i u n e fluerul e c a la n o i şi s e n u tai, a t ă i ă , t ă i a t , c a la noi. ( s c h n e i d e n ) .
m e ş t e pisc, șurli şi citer. (Hirtenflöte). ţ a n d a l i n ă , p o d o a b a c a p u l u i m i r e s e i c u
s u p r a şi d e s u p r a sus, d e a s u p r a . S u p r a fire d e a u r şi c u cordele. ( K o p f p u t z
d e noi, din s u s d e noi, s u p r a mire, d e r B r a u t ) .
d e a s u p r a m e a . (iiber). ţap, plur ţapi, ca la noi. (Bock).
s u p r a g e a n ă şi d e s u p r a g e a n ă , s p r ă n c e a n ă . tat, plur. taţi, hoţ, lotru. v. ladru. ( R ă u
( A u g e n b r a u e ) . ber).
ş u r l ă , v. sulă. t a t ă , v. ciace.
şurli, v. supeală. tavoletă d e p ă m ă n t , c ă r ă m i d ă şi ţiglă.
s u r p , a surpă, surpat, in Jeiune, a surpă, v. lastra (Ziegel).
a d e r i m à , a resturna. (untergraben, te, v. tu.
u m s t i i r z e n ) . t e m , a t e m e , t e m u t , c a l a noi. M e t e m

s u r p ă t u r ă , in Jeiune, r u p t u r ă , s u r p ă t u r ă . m a i m u n t d e o m , c a d e d r a c u l , c ă d e
(Einriss, Einsturz). d r a c u l s c a p i c u crija, m i - a zis u n c ă r
sus, d e sus, in sus, ca la noi. (oben). b u n a r in J e i u n e , ca şi T a m o l i n in
* u s u r , s g o m o t , s u n e t . ( G e r ă u s c h ) . Schitazza, v. crije (fiirchten).
 1 1 8

t e m p e r i n , plur. t e m p e r i n e (ital.), cuţit tire, v. tu.

d e tăiat pene, briciag. ( F e d e r m e s s e r ) . tirer, t ir eră, pl ur. tir eri, tirere, t ă n ă r
tempesc, a tâmpi, tâmpeit şi tâmpit, a tănăr ă. (jung) .
t ă m p i . (stumpfsinnig m a c h e n ) . ţirucă, u n pic, o ţiră ( in Ardeal), o l e a c ă
tendesc, a tendi, tendit, p r e s c u r t a t d i n (in M o l d o v a ) , niţică, niţel (in M u n t e
intendesc, a inţelege, a pricepe. ( v e r nia). N ' a r e ţ irucă, n ' a r e nici u n pic,
s t e h e n ) . n ' a r e n i m i c . ( e i n b i s s c h e n ) .
ţ e p e a l ă , v. p u p ă . țiță, plur . țițe, c a la noi. (Brust, Zize).
t e r a v i n e n u m a i c o m p u s c u coptă şi cotă, tocel şi t oţel, tocilă. V e r b u l tocesc n u e.
d. e. la stre d e tera-c optă şi tera-cotă, (Sc hleif stein).
c ă r ă m i z i . I n v e d e r a t e i m p r u m u t a r e d e t o m b ă l e t , plur. tombăleţi, tocul i n c a r e
la Italie ni, d a r fiind că z ic n u n u m a i se ţine c u t e a d e coase. Z i c și tombălit.
tera-cotta, ci m a i d e s ă n c ă t e r a - c o p t ă , (Scheide z u m Schleifstein).
s e v e d e că, c u t o a t ă m i s e r i a limbei, t o m n ă , t o a m n ă . (Herbst).
R o m ă n i i d e a c o l o n ' a u p e r d u t c o n t o n d , t o n d ă , plur. tonzi, tonde, in J e i u n e .
ştiinţa g e n i u l u i l i m b e i lor, şi a n u m e a r o t u n d . ( r u n d ) .
a n a l o g i e i ei. T o t a ş a d i n ital. p i e r r a t o p o l ă (slav.), plop. (Pappel) .
cotta fac pera-coptă. (Erde, n u r in Z u t o p s e c ă , rar t o p s i c ă şi tossi că (cu t o n u l
s a m m e n s e t z u n g m i t copta u n d cotta). p e o), otravă, v e n i n , in A r d e a l t o p
terlesc, a terli, terlit, a a l e r g a inainte, secă. S e zice şi ve rir. (Gif t).
a i n t ă m p i n a . (entgegen eilen). topsică. v. topsecă.
t e r m i n , a t e r m i n ă , t e r m i n a t , usitat p r e torbă, plur. torbe, tolbă, traistă. (Ranzen).
t u t i n d e n e a a l ă t u r e a c u finesc, a t e r torbiţă, plur. torbiţe, trăistioară. (Rănzel)
m i n â , a isprăvi. (endigen). torc, a torce, tors, c a la noi. S u b s t a n t i
ţes, a ţese, ţesut, ca la noi. (weben). v u l t o r t n u ' l a u . ( s p i n n e n ) .
t ă a t i a , v. ciace. torn, a t u r n ă , turnat, a i n t u r n ă , a i n
ție. v. tu. t o a r c e . T o r n a f r a t e , i n t o a r c e - t e f r a t e .
ţ i g a n , ț i g a n ă ; plur. ţigani, ţigane, ( u m u e n d e n , u m k e h r e n ) .
ca
l a n o i . I n I s t r i a s u n t n u m a i t r e c ă t o r i
tossică, v. topsecă.
şi se c o n s i d e r ă ca g i n t e s u b b l e s t e m , tot, totă, plur. toţi, tote, c a la noi. (aller).
p e n t r u c ă d u p ă credinţa p o p u l a r ă ei toţel, v. tocel.
a u fabricat cuiele p e n t r u c r u c e a M ă n tot-ura, tot-una, zic şi s tessi, ştesso. Ş i
tuitorului. (Zigeuner). Italienii d i n Istria zic t u t - u n o , l u a t
ţigară, plur. ţigare, ca la noi (Cigarre". d e la R o m ă n i ? (einerle i).
ț i n ă u și țir, a țirè, țirut, a ţine. (halten.) t o v ăriţ şi tovărîț, in S c h i t a z z a , asin,
tintă, plur. tinte, cerneală, negreală). m ă g a r . (Esel).
( T i n t e ) . t r a m o n t a n ă , v ă n t u l d e m i a z ă - n o a p t e . -

ţir, v. ținiu. ( N o r d u i n d ) .
 1 1 9

trat, . dată. Ur-trat, odată, oatu-trat şi pinez (bani). Aici se v e d e şi o p t a t i

atu-trat, a ltă dată. (mal). v u l in d o u e f o r m e : a m , ai, ar şi r a m ,
trec și trăc , a treace, trecut, a trece. raţi, rar. (töiten).
(vergehen, vorbeigehen). uf esc, a ufi, ufit, v. sper.
trei şi trii, trei. T o ţ i a u a c e s t n u m e r a l ug er, plur. ugere, ca la noi. (Euter).
(drei). ul i ă şi u l i e (l m u i a t ) , o l e u s a u ulei (Oel).
t r e m e t , v. trimet. u i n ă (slav.), m ă t u ş e d e s p r e m a m ă . ( T a n t e
t r e m u r , a t r e m u r ă , t r e m u r a t , c a la n o i , v o n miitterlicher Seite).
d. e, t r e m u r d e frică. (zittern). uiț (slav.), fratele m a m e i , u n c h i u d e s p r e
trimet, a trimete, t r i m e s şi tremet, a t r e m a m ă . ( O n k e l v o n mitterlieher Seite).
m e t e , t r e m e s , a t r i m e t e . ( s e n d e n ) . u l a c h , v. holach.
lit. trişcă, lovitura c u p a l m a . L i - a m d a t o uleu sau uliu, plur, ulee, in Jeiune u l i
trișcă, i - a m d a t o p a l m ă . (Ohrfeige). şte, coş d e albine. (Bienenkorb).
tu, pron. pers., se elide i n a i n t e d e v o ulică (slav.), olivă, măslin. (Olivenbaum).
lă,
cale, c a şi ie, d. e. t eşti, t u esti. D a
tiv ţie şi c a p r e f i x și sufix ți, i n s ă i n
; ) v . u l e u .

V a l e a A r s e i a u i n c e p u t a d e c l i n ă c a u m e d şi u m i d , u m e d ă şi u m i d ă , u m e d
Italienii şi zic in d a t i v a b s o l u t a tire. ( f e u c h t ) .
A c u s a t i v tire, a b s o l u t , d. e. b a t e tire, u m ă r , plur. umeri, ca la noi. In S c h i
te b a t e p e tine, şi c u p r e p o s i ţ i u n i : t a z z a r u m e r . ( S c h u l t e r ) .
c u tire, d e la tire. C a sufix şi p r e f i x u m i d , v. u m e d .
te. P o s e s i v a t e u și a tev, a ta. ( d u ) . u n i n l o c d e u r u s i t a t n u m a i i n c ă t e v a
t u n c e , t u n c e a , r a r atunci, atunci. ( d a n n , locuţiu ni, d u p ' u n an, vr'un-trat, c ă t e
d a m a l s ) . o d a t ă , unprezece. (ein).
t u r c h i n ă , m a i d e s in plur. turchine, p o u n d i ţ ă v . udiţă,
puşoi, p o r u m b , c u c u r u z . ( K u k u r u z , tiirk. unflu, a unflă, unflat, ca la noi. ( a u f
W a i z e n ) . b l ă h e n ) .
turtă, plur. turte, turtă, a l u a t copt. u n g , a u n g e , u n s , ca la noi. (schmieren).
(Fladen). u n g h i ă , plur. u n g h i e , c a la noi. ( F i n
gernagel).
U d , u d ă , ca la noi. (nass). unprezece, unsprezece. In toată Istria
u d i ţ ă şi u n d i ţ ă , plur. udițe, şi u n d i ţ e , proprie, adecă sub M o n t e - M a g g i o r e sau
u n d i ţ ă d e prins peşte. (Angel). in a ş a n u m i t a V a l d ' A r s a , d e r e g u l ă
u c i d , a u c i d e , u c i s , c a l a n o i . I n t r e b ă n d n u se n u m e r ă r o m ă n e ş t e p e s t e 10. I n
sil,
p e u n c ă r b u n a r in Je iune, ce ar f ace J e i u n e se n u m e r ă . (ef).
c u epurele, d a c ă l-ar ucide, m i - a r e s u n t r u n u m a i in c o m p o s i t u l inunt ru.
p u n s : S e l - a m u c i d e și l - a m d u c e la u n t , c a la noi. U n t u r ă şi u n s o a r e n'au.
t,
Pis in (capitala Is triei), d a n i - r a r p r e el ( B u t t e r ) .
 1 2 0

u n u c , u n u c ă ; plur . u n u c i , u n u c e (slav.) ubi, ital. ove. Il a u şi Slavii m e r i d i o

n e p o t , n e p o a t ă . In S c h i t a z z a p r e s c u r nali. U n d e a b s o l u t n u ' l a u , e s i s t ă i n s ă
tat nuc, nucă. I n ţ e l e g i n s ă şi n e p o t , c o m p u s in de'nde, d e u n d e . (wo).
n e p o a t ă . V o i n d a g l u m i c u b ă t r ă n u l
T a m o l i n , il i n t r e b a i : C ă p i ţ i voi, c ă n d
auziţi n u c a și nuci, că cuvintaţi d e n u V a c ă , plur. v a c e şi vaci, c a la noi. ( K u h ) .
cile d e m ă n c a t ver d e nepotă, nepoţi? v i l e şi v a l i e (l m u i a t ) , plur, v ă l i (l m u
B ă t r ă n u l rise și d ă n d d i n c a p r e s iat) şi văi, a) v a l e b ) v i n e şi c a a d
p u n s e : C ă p i m , că noi n u m â n c ă m omiri. v e r b şi a t u n c i i n s e m n e a z ă r e p e d e , iute.
( N e f f e , N i c h t e ) . (a/ Thal, b ) schnell).
ur, urul, u r ă plur. urii, urele, adiect. vale, verb. impersonal, se cuvine, se c a
n u m e r a l , u n u . I n a i n t e a s u b s t a n t i v e l o r de, a r e valoare. N u v a l e u r (şi u n )
f e m i n i n u l e t o t d e a u n a o c a l a n o i . bob, n u face nici o para, n u e d e m i
(ei n, eine). m i c . I n b ă s e r i c ă , c ă n d p r e u t u l s p u r e
u r ă , pl ur. ure, o r ă şi orologiu. U r cuart v a n g e l i a și apostolul, vale a asculta ce
d e ur ă, u n p ă t r a r d e oră, u n sfert d e p r e u t u l s p u r e și n u a se ruga. (es gilt,
cea s. P o d e - u r ă , j u m ă t a t e d e oră. ( S t u n d e e s s c h i c k t sich).
u n d U h r ) . v a n g e l i a , e v a n g e l i a ( E v a n g e l i u m )
u r e c h i e , v. orechie. v a p o r , plur. v a p o r e , v a s o r n a i e m ă n a t ă .
u r e c h i n , v. r ă c h i n . d e vapor. ( D a m p f s c h i f f ) .
u r s , urs. I n s ă i n B e r d o il n u m e s c m e d v e d , v a r g a şi v e a r g ă , verge, ca la noi. (Ruthe).
slav. ( B ă r ) . vas, plur. vase, ca la noi. (Gefăss).
u s c , v . u s u c . v a t r ă , plur. vetre, c a la noi. ( H e e r d ) .
u s c ă - m â r e l e , s u c ă - m â r e l e şi ş u g ă - m â r e l e , v e a r g ă , v. v a r g ă .
in Susnievizza şi imprejur, stergar, v e d şi vez, a vede, v e z u t şi vizut, a v e d e
p r o s o p s a u m ă n e s t e r g u r ă , c u m se zice ( s e h e n ) .
i n u n e l e locuri i n A r d e a l . ( H a n d t u c h ) . v e d r u , senin. (heiter).
uscat, u s c a t ă , plur. uscaţi, uscate, ca v e g h i u , a veghiă, veghiat, c a la noi. ( v a
la noi. (trocken). chen).
uşe, plur. uşi, ca la noi. (Thire). velut, plur. velute. catif ea şi cordelele
u s n ă , plur. usne, buză. (Lippe). d e catifea, ce se p u n p r e pălărie, i n
u s t u r , a u s t u r ă , u s t u r a t , c a la noi. J c i u n e . ( S a m m e t ) .
(schringen). vent. și vint, plur. ventu ri şi v e n t u r ă ,
u s u c şi usc, a uscă, uscat, c a la noi. v ă n t ( W i n d ) .
S e zice şi suc. (trocknen) ver, v e a r ă , plur. veri, vere, a d e v ă r a t . O b
ut, a u t ă, utat, a uità. (vergessen). s e r v ă n d lui T a m o l i n , c ă l i m b a lor e
u v ă , v. u v e . t a r e m e s t e c a t ă , el m i - a z i s : A c e a s t a - i
t!ve, u v ă , i u v e , i u v ă , u n d e . D e la lat. v e a r a l i m b a nostră. ( w a h r ) .
 1 2 1

verde, pl ur. verzi, c a la noi (griin). b ă t ă şi d u m i r e c ă . P e n t r u celelalte a u

verze, c u m se zice şi in A r d e a l , v a r z ă n u m e slavice. (Freitag).
fiartă, c u r e c h i u fiert. (Sauerkraut). viret, viretă, plur. vireţi, virete, v ă n ă t .
v e r i c e ă , v. verigeă. ( b l a u ) .
verhu, vărf. S e zice şi p u n t ă . V e r h u vis, p l u r vise, visuri, c a la noi. ( T r a u m ) .
d e m u n t e , vărf d e m u n t e . (Spitze). visat, participiul verb u l u i visez, c a r e a
v e r i g e ă şi vericeă, plur. verigelle şi v e dispărut. I n loc d e visez, visezi, etc.,
ricelle in Schitazza, ve rigă, inel. V . şi se zice: m i s'a vis at, ţi s a visat, i
votiţă. (Ring). s a u li (l m u i a t ) s a visat, n i s a visat,
verir, v e n i n , V . topsecă. (Gift). etc. v. s e s c h i m b ă şi i n m , s e a u d e
vesel (slav.). ca la n o i (h eiter). d a r şi m i s a t . (getrăumt).
v e s t e s c , v. i n v e s t e s c . visoc, visocă, plur. visoci, visoce, inalt.
veț, a veță, vețat, a înveţâ, a se d e d ă , C u v ă n t u l i n a l t n u s e a u d e n i c ă e r i l a
a se d e p r i n d e . D e aici variaţiuni şi Istrieni. (hoch).
c o m p u n e r i : inveț, 'mveț, sveț, etc. viţel, viţeă, plur. vițe i, vițelle, c a la noi.
( l e r n e n ) . (Kalb).
viiu, a viiă, viiat, in J e i u n e , a v ă n t u r ă vitiță, v. votiţă.
gră ul. viu, iiu şi jiu, v i u ă , v i v ă şi viiă, plur.
v i l ă (slav.), f u r c ă d e fer p e n t r u s t r ă n vii, jii, viue, vive, vine, v i u ; şi in o
sul fănului . (Heugabel). m a r e p a r t e a A r d e a l u l u i v a r i a z ă p r o
v i n d , a vin de, v i n d u t , a vinde ( v e r n u n ţ a r e a intreviu, iiu și jiu. (lebendig).
k a u f e n ) . v i v ă , v. v i u .
vinăal, vie. V . b r a i d ă . vivesc, iivesc şi jivesc, a vivi etc. vivit
vint, v. vent. etc., in Schitazza, a trăi. (leben).
v i n ă u , a viri, virit, a v e n i . ( k o m m e n ) . voliu, a voli şi a vră, volit și vrut, a
vipt, in S c h i t a z z a iipt, n u t r i m e n t u l o voi. S e c o n j u g ă : io voliu, t u veli şi
m u l u i , fie p r e p a r a t fie c r u d ; şi in c ă r veri, le va, n o i v o l i m , ca auxiliar v o m ,
ţile n o a s t r e cele vechi se află c u v ă n t u l v r e m şi 'rem, v o i voliți, c a auxiliar
v ipt in acest inţeles. (Lebensmittel). - veţi, vreţi şi reţi, eli v o r (l p r e t u
vir, plur, viruri, vin. Vir-dulce, m u s t . t i n d i n e a m u i a t ) . I n Ş c h i t a z z a şi in J e
( W e i n ) i u n e se zice insă şi vreu, vrei, vră,
viră, plur. vire, in Schitazza, i n loc d e v r e m , vreți, v r e a u . (wollen).
jiră, v ă n ă i n s ă rar. (Ader). voi, dat. v o u e şi a voi, c a sufipt şi p r e
vireri, n u m a i in Jeiune, zioa vineri. J e i u fipt vi și ve, a c u s a t . v o i şi ve. P o s e
m enii a u c o n s e r v a t p a t r u n u m i r i r o s i v a v o s t r u , a v o s t r a , a v o s t r i , a
m ă n e ş t i p e n t r u zile: vireri, s â m b ă t ă , v o s t r e . (ihr).
d u m i r e c ă şi luri; ear cei dintre M o n t e voltă, p l u r volte, boltă. V o l t a d e s u p r a
M a g g i o r e şi A d r i a t i c a n u m a i d o u e : s â m d e n o i se c h i a m ă cer. ( G e v ö l b e ) .
1 2 2

v o r b ă , p lur. vorbe, c a la noi, usit at n u vr'un-trat, căte o dată. ( m a n c h m a l ) .

m a i in Jeiune, la ceilalţi cuvint. ( W o r t ) v r u t a c , plur . vru taci, f ö n t ă n ă . ( B r u n n e n ) .
v o b e s c ,
r a vorbi, vorbit, c a la noi , u s i vucesc, a v uci, vucit, a tiri. Ş a r p e l e s e
tat n u m a i in J e i u n v , l a ceilalţi a c u vucesce, şarpe le se tireşte. (kriechen).
v i n t ă . ( r e d e n ) . vulpe, plur . v u l p i n u m a i in S c h i t a z z a ,
v o s şi voz, car, a u insă căruță. (Leiter la ceilalţi lişiţ ă, chiar in J e i u n e . ( F u c h s ) .
w a g e n ) .
v o s c (slav.), ceară. ( W a c h s ) . - Z a l e c , (slav.) puţin, c a adjec tiv, în V a l e a
v o s t r u , v voi. arsă, u n d e p u ţ i n e usit at n u m a i c a
v o t ă , vote, ital. v o l t a ) , d a t ă , ori, i n c o m a d v e r b . (gering, ven ig).
p u n e r i : o a t ă - v o t ă , altă dată, d e trei z a c e și z i a c e (ca T r a c o - R o m ă n i i ) , m a i
vote, d e trei ori.. (mal ). r a r zece, zece. A u toţi acest n u m e
votiță, plur, v otițe, v e r i g ă şi inel. I n ral, chiar cei ce a u p e r d u t n u m i r i l e
J e i u n e insă se zice vitiță şi i n s e m r o m ă n e d e l a 7 i n sus. D o i z e c i , 2 0 ,
n e a z ă n u m a i verigă, p e c ă n d p e n t r u t r e i z e c i , ş. c. l. ( Z e h n ) .
inel a u arel. (Ring). z e a m ă , z a m ă , supă. (Suppe).
v r b ă (slav), n u e l e d e salce. ( W e i d e n r u t h e ) z e c e , v . z a c e .
v r e m e , plur. v r e m i , ca la noi. T i m p n u zi, plur. zile, ca la hoi. P o d e - z i , m i a z ă
au. (Zeit). zi, d a r zic zi m e r i n d e . (Tag).
vrest, adv. iute, repede. (schnel). z i a c e , v. z a c e .
v r e u , v. v o l i u . zic, a zice, zis, ca la noi.
(sagen).
v r u l i a (l m u i a t ) , i s v o r şi f ö n t ă n ă . ( Q u e l l e z i d (slav.) p l u r , z i d u r i , c a l a noi. ( M a u e r ) .
u n d B r u n n e n ) .

V
- a
sti
s a r
c... A ,
' C u
N . o N A I A - I N A !
- : s a - „ -
 S ă s e a d a u g e l a l i t e r a C p a g . 9 4 .
( Z u m B u c h s t a b e n C P a g . 9 4 h i n z u z u f ă g e n ) .

cu c, a c u c a , cucat, a culcà. (niederl egen). torle, cuptor. ( B a c k o f e n ) .

cu c, p a s ă r e a cuc. (Kultuk). c u r a j e n , curajos. (muthig).
c u c a r e , culcare. (das Niederlegen). c u r a j , curaj. (Muth).
cu fesc, a cufi cufit, a se nimeri, a se c u r a t , c u r a t ă , c u r a ţ i , c u r a t e , c a l a noi.
potrivi, S e c o n s t r u e ş t e in f o r m a r e (rein).
c i p r o c ă : n u se c u f e s c urii c u oatii, c u r b ă , plur. curbe, c u r v ă , f s m e i e p r o s
n u se p o t r i v e s c u n i i c u alţii. (z u e i n tituită. ( H u r e ) .
a n d e r p a s s e n ) . curet, plur. cureţi, pieptar, veste. ( W e s t e ) .
c u h e s c , a cuhi, c u h i t (slav.), a ferbe. V . cur, plur. c u r i şi c u r u r i . (Arsch).
f e r m e s c . (kochen). c u s şi cuz, b u c ă ţ i c ă ; u r c u s d e p ă r e , o
cuib , p lur. c u i b u r i , ca la noi. (Nest). b u c ă ţ i c ă d e p ă n e . V . bobici. (Bisschen).
cule g, a culege, cules, ca la noi. ( s a m c u ş t i i n ţ ă şi c u s c i i n ț ă ( a m ă n d o u e p r o
m e l n ) , nunţările), in Jeiune, conştiinţă. D . e.
c u m e t r ă , pl ur. c u m e t r e , ca la noi, i n s ă o m d e cuştiinţă, o m drept, o m onest.
n u m a i in Sc hitazza, ear in V a l e a A r ( G e w i s s e n h a f t i g k e i t ) .
s ei, u n d e ex istă c u m e t r u , n u se află c u s c r u , cuscri, c u s c r ă , cuscre, ca la noi,
c u m e t r ă , ci botră. V . a colo. ( G e v a t u s i t a t e p r e t u t i n d e n e , a f a r ă d e B e r d o .
terin). ( v e r s c h w ă g e r t ) .
c u m e t r u , plur. c u m e t r i , ca la noi. I n r e u ş i n , plur. c u ş i n i (ital. şi franc.), p e r i
Jeiune c o m p è r . (Gevatter). n ă . (Polster).
c u m p ă r , a c u m p ă r a , c u m p ă r a t , ca la n o i c u ţ i t , p l u r . c u ţ i t e , c a la noi. ( M e s s e r ) .
( k a u f e n ) . -
c u v e t , p l u r . c u v e t e , c o t ( d e la lat. c u b i
- c u m p i r , plur. cumpiri, cartofi, c r u m p e n i . tus). I n S c h i t a z z a cot. (Elle u n d E l
(Kartoffel). l e n b o g e n ) .
cuniată, plur. cuniaţi, cuniate, c u m c u v ă n t şi c u v i n t , plur. c u v i n t e , c a l a
nat. (Sch vager). n o i . ( W o r t ) .
curtău, plur. cunie, cui, cuie (in B a n a t c u v i n t , a c u v i n t ă , c u v i n t a t , vorbesc, c u
cuniu). (Nagel). - vănt, In Istria proprie n u e usitat
vorbesc,
s ... - -

c u n o s c , a c u n o a ş t e , c u n o s c u t , c a l a n o i . i n J e i u n e . i n s ă s e a f l ă . N . B .
( k e n n e n ) , -
Istrianii m a i d e s d e căt n o i f u g d e î
cupă, vas de lemn pentru măsurat, cupă m u t ă n d p e e i n i. ( r e d e n , s p r e c h e n ) .
d e l e m n . (Holzkanne). c u v o i ă b u r ă , voios, vesel. (heiter, g u t
cuptor, c u p t o r u l u , plur, cuptore, c u p willig).
-
 ·

→
|

*
！

|
|×

* |

|
- - - -

·
|

ſ
| -

- ,
| - |

| - |

· |
|

× |
* … *
·

* … … ！
- | - • ！ （
！ ！ ！
| - |

· | - | ×

| - * ą . | - a e
· < / •

..) | - - - - -
· |
* ,
→ | × · ！ 2
| - | - . * ）

- - - - · · *
•
~ ♥ ~ · - -
»
- - ·
• · « ） ，
* * < ！ , → - （ * *
i. . .

• • • . * * | - a e * ：
- - - - - * - < a e
· | * - → ~
·
~ -
！ < ！ ~ , - - -
, ，
|
, |

， , ， ， （ ） , - - - - - -
|
| - ` - · | - · · - - - - | - -
. . .

-
- · · -
~ ~ ！ . a e ，
 -