Relația dintre stat și mediul de afaceri

De-a lungul istoriei gândirii economice a consemnat încă de la începuturile sale raporturile
statului cu societatea și mediul de afaceri.
Statul este considerat o organizație politică, formată din reprezentanți ai populației de pe un
anumit teritoriu care dobândesc atribuții de putere, având posibilitatea de a lua decizii obligatorii,
concretizate în norme de drept sau în acte de aplicare a dreptului.
În stat există trei mari puteri: puterea legislativă, puterea executivă si puterea judecătorească.
Cele trei puteri organizate de așa natură încât pe de o parte să exercite atribuții specifice, iar pe
de alta parte să colaboreze între ele.
Conform Comisiei Europene o economie dinamică necesită un mediu de reglementare favorabil
activităților economice și o administrare corectă a bunurilor publice. Fără un mediu favorabil,
înterprinderile nu pot crea suficiente locuri de muncă. Fișele tematice se referă la infrastructură
(digitală, de transport), la finanțarea pentru întreprinderi și la politicile dedicate anumitor
sectoare precum cercetare si inovare sau sectorul serviciilor.
Globalizarea este o tendință fără de care evoluția recentă a mediului de afaceri nu poate fi
înțeleasă. Deşi globalizarea este un fenomen istoric, ea este caracteristică mai ales celei de-a
doua jumătate a secolului XX.
Mediul internațional de afaceri și evoluția sa
Evoluția mediul de afaceri cuprinde anumite etape de interacțiune și de implicare a
antreprenorilor acestea fiind următoarele:
a) Etapa “bi-partenerială” sfârșitul celui de-al doilea război mondial până in 1955. În
această decadă, cei doi parteneri importanți erau firmele și contraponderile lor străine.
b) Etapa „tri-partenerială” între 1955 și 1970. Multe țări devenind independente, a adus la
noi reglementări privind investițiile străine. Firmele europene si japoneze au pătruns pe
arena internațională și țările comuniste au oferit sprijin multor țări independente.
c) Etapa „cvadro-partenerială” din 1970-1980. În această perioadă a fost recunoscut
impactul multinaționalelor, unde s-au răspândit înțelegerile între state care protejează
înțelegerile dintre firme.
d) Etapa „multipartenerială” din 1980 și până în prezent. Această etapă este una completă
care include mai mulți
Într-o perioadă în care timpul înseamnă bani pentru antreprenori, statul nu pare că ține pasul cu
vremurile în acest sens și, probabil, cele mai multe bariere pe care le întâlnește un antreprenor
sunt legate de birocrație sau de modul cum statul gestionează diverse ecosisteme.
Îmbunătăţirea relaţiei dintre stat şi antreprenori trebuie să fie o prioritate a actualului Guvern, de
la care mediul de afaceri aşteaptă măsuri concrete şi nu doar vorbe. “Legea prevenţiei va
contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri mai sănătos şi relaţie mai bună între mediul privat
şi Guvern. art. 1 – 3”. Obiectivul acestei legi este prevenirea aplicării automate a sancţiunilor
pentru fapte ce constituie contravenţii prin întocmirea unui plan de combatere, acordându-se un
termen contribuabilului în vederea remedierii neregulilor constatate
După cum am precizat în cele de mai sus birocrația ar fi una dintre principalele beriere pe care un
antreprenor/viitor antreprenor le-ar putea întalni, astfel că fenomenul birocratic și-a facut simțită
prezența pe parcursul istoriei încă de la începutul primelor civilizații. Acest fenomen a adus la
încetinirea dezvoltării economice a României, iar principalele probleme fiind:
- lipsa de eficienţă a funcţionarilor publici;
- lipsa de comunicare la nivel intern şi extern în cazul instituţiilor publice;
- norme şi reglementări care îngreunează buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor
publice şi implicit şi activităţile din mediul privat;
- lipsa de transparenţă în luarea deciziilor
Din acest punct de vedere statul poate veni în ajutor prin medierea sau chiar eliminarea acestor
probleme, iar în acest mod se poate creea premisele unei dezvoltări economice cât mai
armonioase aducând efecte positive țării noastre.
La sfârșitul anului 2008, începutul anului 2009 după cum știm România a trecut printr-o criză
economică de mare amploare, aceasta facându-și debutul peste ocean ajungând cu pași repezi și
la noi în țară.
În cele ce urmează aș dori să subliniez modul cum a abordat statul această criză și ce s-a
întâmplat cu marile firme. Criza nu doar că avea să afecteze România, dar urmau o mulțime de
falimente, iar în sectorul public s-au luat măsuri de a micșora pensiile, salariile, înghețarea
angajărilor etc.
Noile măsuri avute în vedere pe timpul crizei, respectiv reformarea profundă a sistemului
financiar internaţional prin îmbunătăţirea reglementărilor, contabilităţii, funcţionării pieţelor,
cooperării internaţionale sau principiilor de etică în afaceri. Aceste măsuri de reglementare
sporită implică un rol şi mai activ al statului, dar nu are neapărat implicaţii profunde în termeni
bugetari. Politica fiecărui stat vizavi de măsura în care intervine în viaţa economică şi socială sau
dimensiunea bugetului public, nu poate fi dusă independent de politica regională.
Situația actuală a României nu este una tocmai fericită. Mulți dintre noi își pun diferite întrebări,
deoarece în plină pandemie nu știm ce se va întâmpla și cum va evolua situația financiară tării.
Din perspectiva unui viitor salariat mi-am pus următoarele întrebări: Care este impactul
Coronavirusului asupra economiei naționale si globale? Cum gestioneză statul acestă situație și
cum susține companiile?
În urma unui studiu făcut de anumiți experți se spune că guvernul va adopta un act normativ care
va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru
companiile mari care nu pot sa acceseze IMM Invest, companii mijlocii și mari. Fiind o situație
în plină evoluție, una rapidă și imprevizibilă, economiștii nu au oferit date certe privind efectele
exacte care vor fi resimțite în piețele financiare.
Statul susține că dispune de resursele și instrumentele de politică fiscală pentru a atenua impactul
economic, cu toate acestea efectele se resimt deja în piața financiară. O serie de recomandări de
măsuri pe mai multe domenii ce ar putea fi implementate pentru a sprijini antreprenorii:
1. utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital
de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat
2. alocarea de fonduri
3. crearea de mecanisme care să ofere asistență de lucru IMM-urilor aflate in dificultate
4. modificarea legislației privind Codul Muncii și flexibilitatea cadrului legislativ, conform
OUG1/2020
Alte măsuri anunțate se referă la amânarea plății unor taxe și decontarea de către stat a sumelor
plătite și decontarea de către stat a sumelor plătite de către firme la evenimente care s-au anulat
din cauza pandemiei.
În concluzie, putem spune că statul este menit să ajute mediul de afaceri și de a scoate
companiile din impas, o bună relaționare între acestea oferă posibilitatea de a impulsiona
economia, de a evita o recensiune și de ce nu o dezvoltare economică din urma căreia vor ieși
câștigați atât statul si antreprenorii cât și angajatorii.
BIBLIOGRAFIE
1. Emil Cernea și Emil Molcut - Istoria statului și dreptului românesc
2. Legea prevenției https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/05/LG-6.pdf
3. Reportaj Criza economică din 2008 https://www.rfi.ro/economiecriza-2008
4. Maria Dumitru – Dreptul afacerilor