1.

Transformă după model:

ADJECTIV SUBSTANTIV VERB

frumos frumuseţe a înfrumuseţa
verde
copilăros
dulce
înalt
curat
rece
bun
blând

2. Acum, în vacanţă, proverbele au fost lăsate singure şi s-au rătăcit.

Ajută-le să se întoarcă la locul lor şi să redevină înţelepte!

Ce ţie nu-ţi place nu lăsa pe mâine.

Cine râde la urmă mai multă treabă face.
Cine sapă groapa altuia râde mai bine.
Unul trage ponoasele şi altul mănâncă.
Omul bun după fapte aşa-i şi petecul.
Cine lucrează şi tace cade singur în ea.
Ce poţi face azi altuia nu-i face.
Cum e sacul se cunoaște.
Unul macină şi altul trage foloasele.

3. „Şapte note muzicale” - surpriză! Completează cu litere cuvintele:

I se mai spune „încet”, Nu sunt vaci şi nici oiţe.

„Lin”, „uşor” şi „molcom”. Au corniţe, ne dau lapte,
Înseamnă şi-„ncetişor” Una chiar trei iezi avea,
E adjectivul DO__ __ __. Este vorba despre ___ ___ ___ RE.

Nasul e organul lui Când e mică, e „fetiţă”,

Şi e de mare folos. Este „elevă” în clasă.
E un simţ al omului, E şi odorul lui tata …
Este vorba de … MI ___ ___ ___ . Ai ghicit! Este chiar FA ___ ___ .

Are uniformă, Este dulce, cu cacao,

Pe piept, stema unui stat. Are fructe sau alune.
El apără ţara, Ai vrea s-o mănânci pe toată,
Şi este SOL ___ ___ ___ . Ai ghicit! E ___ ___ ___ ___ ___ LA ___ ___ .

E o parte din cuvânt,

Nu o-nveţi deloc degeaba.
Fii atent când o rosteşti!
Aşa e: este SI ___ ___ ___ ___ .
FIȘA 1 – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA

Citeşte cu atentie textul: Banul muncit

după Alexandru Mitru

Trăia odată un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu şi un fecior, care se numea Iliuţă. Cât era
ziua de mare, Iliuţă nu ştia altceva să facă decât să doarmă. Într-o zi, Petcu l-a chemat pe Iliuţă şi i-a zis:
— De mâine să mergi la lucru şi să nu te întorci până nu ai să câştigi un galben.
A plecat Iliuţă. S-a făcut că munceşte un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben. Ea i-a dat.
— Iată, tată, banul muncit!
Părintele a luat banul şi l-a aruncat în foc spunând:
— Acesta nu e câştigat de tine!
A plecat Iliuţă. Era trist că îşi necăjise părinţii. S-a apucat de muncă.
Pe la sfârşitul lunii, el se întoarce la casa tatălui său.
— Te uită, tată! zice Iliuţă, şi îi întinde un galben cu zimţii noi. Tata îl cântăreşte în palmă şi îl
azvârle în foc.
— Nu, tată începu să strige Iliuţă, nu-l arunca! E galben muncit!
Se repede cu mâinile în flăcări, se frige, dar scoate galbenul. Se luminează faţa tatălui:
— Vezi, Iliuţă? Aşa e banul muncit. Îl preţuieşti cu adevărat!

1. Formulează răspunsuri sau întrebări, după caz:

Care sunt personajele textului?
…………………………………………………………………………………………………………………
Ce făcea Iliută cât era ziua de mare?
…………………………………………………………………………………………………………………
Formulează o întrebare pentru acest răspuns:
Banul muncit, îl preţuieşti cu adevărat!
…………………………………………………………………………………………………………………
2. Găseşte cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele:
a) harnic - ........................ b) trist- ........................... c) s-a luminat - ...................................
3. Găseşte cuvinte cu același înțeles pentru cuvintele:
a) se frige - ........................ b) i-a zis - ........................... c) îl azvârle - ...................................
4. Identifica în textul dat și transcrie:
a) un substantiv comun și unul propriu:.........................................................................................
b) două adjective: .............................................................................................
c) trei verbe: .......................................................................................................
d) două pronume : ................................................................................................
5. Analizați toate părțile de vorbire din propoziția alăturată: Părintele a luat banul de aur.
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
6. Te afli într-o tabără școlară. Scrie o carte poștală pentru părintii tăi.

DESTINATAR:

Str: ............................................... Nr.................

Loc. ........................................................................
Jud. .........................................................................
Ţara: ........................................................................
 FIȘA 2 – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă exercițiile:
Șoarecele de rând și șoarecele de oraș
după Lev Tolstoi

 Un șoarece înfumurat de la oraș veni în vizită la un umil șoarece de câmp. Acesta locuia la marginea unui
lan și își ospătă musafirul cu ce avea la îndemână: câteva boabe uscate de grâu și de mazăre. Șoarecele cel
înfumurat ronțăi ce ronțăi la ele și spuse:
– Din această cauză arăți tu atât de pricăjit, fiindcă trăiești în sărăcie. Să vii pe la mine, ca să vezi cum
trăim noi la oraș!
♥ După un timp, șoarecele de câmp veni în vizită la prietenul lui de la oraș. Așteptară amândoi sub dușumele
lustruite, lângă tocul ușii, până când veni noaptea. Oamenii au cinat și s-au retras. Șoarecele cel înfumurat
își introduse oaspetele în sufragerie printr-o deschizătură mică din dușumea și amândoi se urcară pe masă.
Șoarecele de câmp nu văzuse de când se știa asemenea bunătăți și nu se hotăra din care să guste mai întâi.
El spuse încântat:
– Ai dreptate, traiul nostru este sărăcăcios. Am să vin să locuiesc și eu la oraș.
 Abia rosti aceste cuvinte, că masa se cutremură, un om dădu buzna în sufragerie și se porni să prindă
șoarecii. Abia izbutiră cei doi să se facă nevăzuți în deschizătura din dușumea.
– Tot mai bun este traiul meu, spuse după asta șoarecele de câmp. Deși n-am bucate alese, n-am trecut
niciodată prin astfel de spaime.

1. Completează enunţurile cu informaţii din text:

a. Șoarecele înfumurat l-a invitat pe șoarecele de câmp pe la el fiindcă __________________________
_________________________________________________________________________________
b. Șoarecele de câmp ar fi dorit să se mute la oraș deoarece ___________________________________
_________________________________________________________________________________
c. Cei doi șoricei s-au speriat din cauza ___________________________________________________
_________________________________________________________________________________

2. Scrie cuvinte cu sens opus celor date:

înfumurat – _________________ noaptea – ____________ prietenul – ______________________
să vin – ____________________ uscate – ____________ niciodată – ______________________

3. Scrie două propoziții în care cuvântul toc să aibă înțeles diferit de cel din text.
 ________________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________________

4. Scrie în casete trăsături ale şoarecelui de câmp.

5. Scrie ideile principale corespunzătoare celor trei fragmente marcate pe text.

(Nu uita! Ideea principală este o comunicare ce cuprinde informația esențială dintr-un fragment).
 ____________________________________________________________________________________
♥ ____________________________________________________________________________________
 ____________________________________________________________________________________
6. Completează tabelul de mai jos cu cuvinte din textul dat.
Substantive Adjective Verbe
7. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să fie un pronume personal, apoi analizează predicatul acelei
propoziţii.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

8. Ce părere ai despre viaţa şoarecelui de oraş? Motivează.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

9. Completează prima coloană cu diferite informații pe care le știi deja despre șoarecele de casă, apoi citește
textul de mai jos pentru a găsi răspunsul la cele trei întrebări. Mai ai și alte curiozități? Notează-le!

ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM AFLAT

Cum arată?
Unde trăiește?
Cu ce se hrănește?

Șoarecele de casă este un mamifer rozător mic, de culoare cenușie, cu botul ascuțit, care trăiește pe lângă așezările
omenești, în gospodării, în construcții industriale, în silozuri, în depozite de furaje, de produse alimentare și textile.
Dacă ai urmărit popularul desen animat Tom&Jerry, cu siguranță ai obervat cum agilul șoricel consumă deseori
nu cașcaval, ci aproape orice aliment prezent în bucătăria sau cămara casei. Într-adevăr, șoarecele de casă este
omnivor!
Acest tip de rozător consumă de obicei boabe și semințe de cereale sau plante industriale, dar și o gamă largă de
alte produse comestibile precum: fructe, legume, carne, insecte și alte alimente găsite în locuințe. Șoarecele poate
mânca și clei, pastă, chiar săpun. De asemenea, acesta se poate hrăni și cu insecte: omizi, molii nezburătoare sau râme.
Dacă mănâncă alimente umede sau semințe care conțin 12% proteine, el poate trăi fără apă.
Șoarecele de casă mănâncă de 20 de ori în fiecare zi, consumând zilnic alimente până la 10% din greutatea
corpului. Având hrană suficientă disponibilă, acesta nu-și face rezerve pentru sezonul rece.
(https://ro.wikipedia.org)

10. Imaginează-ţi că eşti plecat/ă în vacanţă şi vrei să-i povesteşti unui coleg o întâmplare amuzantă care s-a
petrecut de curând. Scrie-i un scurt e-mail pentru a-i relata întâmplările.
Către: __________________________________________
Subiect: ________________________________________
Text: __________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

11. Formulează enunțuri cu următoarele perechi de cuvinte/ortograme: cel/ce-l, n-o și nu-l.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
FIȘA 3 – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA

1. Realizează rezumatul (povestirea/redarea pe scurt a conținutului) textului următor:

Fetița și lupul

În timp ce bunica adormise în poiană, fetița umbla după flori și se îndepărtase în pădure. Avea trei ani
și jumătate, era îmbrăcată în rochiță roșie, încălțată cu săndăluțe roșii și purta în păr o fundiță roșie. De după
un tufiș îi ieși înainte lupul.
- Îmi pare rău, ești foarte drăguță, zise el, dar trebuie să te manânc, sunt tare flămând.
Fetița arătă spre el cu degetul, gata să-l împungă și începu să râdă în hohote. Lupul rămase ca paralizat
de uimire, nu înțelegea cum de era atât de veselă.
- De ce râzi? o întrebă el.
- Pentru că vrei să mă amăgești. Nu ești un lup adevărat, îi răspunse fetița.
- Ba da, sunt adevărat.
- Ba nu.
Lupul deschise gura cât mai mare, își arătă limba, își rânji dinții.
- Uite, zise, vezi cât sunt de fioros? Sunt un lup adevărat.
- Ba nu ești, știu eu că nu ești, și fetița își văzu mai departe de treabă, rupând ici și colo câte o floare
să-și sporească buchețelul din mână.
Lupul se ținu după ea, scoase un urlet înfiorător și vorbi din nou.
- Nici acum nu mă crezi că sunt lup adevărat?
- Nu ești, nu.
- Uită-te, și părul meu e de lup, zise, și-i dădu un smoc de păr. Fetița îl puse în buzunarul șorțului.
- Nu-mi pasă de părul tău.
Lupul încercă încă o dată s-o înfricoșeze. O apuca de rochiță și mârâia întruna. În acest timp, fetița îi
împletea flori după gât și râdea.
- Ce bine mă joc cu tine! zise.
Uimit de atâta naivitate, lupul o lăsă în pace și se îndepărtă în tufișuri.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 2. Completează textul cu semnele de punctuație care se impun:
-De ce nu legau rod bunico
-Știu eu Dumnezeu știe
Era așa de cald așa de bine în poala bunichii o adiere încetinică îmi răcorea fruntea
norii albi alunecând pe cerul albastru mă amețeau închideam ochii
-Dar ce ai adormit flăcăul mamei
Tresăream
-A nu știu unde ai rămas laaa Zâna Florilor
Auzisem prin vis

3. Alege varianta corectă:

a) Ei n-au/nau intrat niciodată întro/într-o expoziție.
b) –Nul/Nu-l întreba pe ce-l/cel care nu-i/nui atent!
c) –N-ați/Na-ți înțeles dintrun/dintr-un exemplu?

4. Transformă propozițiile simple în propoziții dezvoltate:

Oamenii au auzit. ____________________________________________________
Câinele a mușcat. ____________________________________________________
El cade. ____________________________________________________________
Păsările ciripesc. _____________________________________________________
Grădinarul caută. _____________________________________________________
Bunicul stă. _________________________________________________________
Răsună valea. _______________________________________________________
Urlă lupii. __________________________________________________________
Se scutură salcâmul. __________________________________________________
Vine furtuna. ____________________________________________________

5. Transformă propozițiile dezvoltate de mai jos în propoziții simple:

Țăranii obosiți sosesc la târg spre dimineață. ______________________________
Lanurile nesfârșite de grâu se leagănă în vânt. ______________________________
Pe dealuri și văi pasc iarbă grasă oile lui Nică. _____________________________
Din mare se ivește, ca o portocală, soarele. ________________________________
În tăcerea nopții păsările se pregătesc de zbor. ______________________________
Problemele grele se discută în clasă. ______________________________________
Calculatorul lui Mugurel se defectează ușor. _______________________________

6. Trece la numărul singular substantivele: garoafe, munți, echere, lumini, luminile, orașe, vecini,
vecinii, sonde, locomotive, ajutoare, plimbări.
__________________ _______________________ _______________________
__________________ _______________________ _______________________
__________________ _______________________ _______________________
__________________ _______________________ _______________________
7. Există substantive cu mai multe forme de plural și tot atâtea sensuri:

Exemplu: bandă bande (cete)

benzi (fâșii, panglici)

Alcătuiește cu fiecare variantă câte o propoziție.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
FIȘA 4 – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA

1. Citește cu atenție povestirea de mai jos, apoi răspunde la întrebări:

Căluțul
de Mircea Sântimbreanu

Pe covorul albastru din sufragerie totul era cu putință. Mai ales seara, înainte de a se aprinde lumina.
Atunci păpușa șchioapă se prefăcea în balerină, căruciorul hodorogit în caleașcă, pe capra căreia ursulețul
devenea prințul din poveste, iar tata... Ei bine, tata se făcea căluț! În fiecare seară avea loc această simplă
minune. Tata se așeza în patru labe pe covor și...gata căluțul! Căluțul sărea peste stâncile semețe pe care le
puteai confunda cu niște scăunele, zbura peste râurile care izvorau te miri cum din covor, intra în pădurea
întunecată de sub masă și se strecura prin prăpăstiile uriașe dintre cele două fotolii.
După un timp însă, căluțul obosea. Voia să se oprească, să se așeze în fotoliu și să citească ziarul. Și
pentru că nu era un căluț fermecat de tot, spunea gâfâind:
- Uf, am obosit, draga mea!
Fetița însă nu cunoștea limba căluților. Chiuia, lovea cu pintenii în coastele căluțului și spunea:
- Diii!
Căluțul bombănea, scutura coama și zbura din nou peste râuri, mai trecea munții și se mai strecura prin
prăpăstiile știute. Se oprea lângă bufet și suspina:
- Mi-e sete, draga mea...Gata!
Fetița îl apuca de urechi și poruncea:
- Diii!
Târziu, când călărețul obosea, căluțul avea voie să treacă într-un fotoliu. Acum nu mai era căluț. Era
tata. Acum fetița se juca cu căluțul ei de lemn.
- I-e sete, săracul!... Să-i dau apă să bea.
Făcea palmele căuș și își adăpa căluțul de lemn cu apă răcoroasă dintr-un colț umbros dintre dulap și
mașina de cusut.
- Îmi aduci și mie puțină apă? întreba tata.
- Căluțul, tăticule. E obosit, săracul!
Când tata termina de citit ziarul, fetița se pregătea de culcare. Așeza căluțul în mijlocul patului, îi
potrivea perna, îl învelea în plapumă, iar ea moțăia ghemuită într-un colț. Aproape adormea când tata se
apropia, o învelea în plapumă, îi punea perna, iar pe căluț îl așeza pe noptieră. Atunci, fetița deschidea o clipă
ochii și murmura:
- Vezi, ce rău ești tu, tată? Nu iubești deloc căluțul... Nici nu-l lași să doarmă ca oamenii.
Și adormea toropită.

a) Unde și când se petrec întâmplările din text?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

b) Indică trei “minuni” care se petrec seara pe covorul din sufragerie.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

c) Care erau, în imaginația fetiței, locurile pe care le străbătea călare pe căluț?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

d) Cum se comportă fetița față de căluțul de lemn?

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. Scrie cuvinte cu același sens pentru următoarele cuvinte din text:
minune__________________ prăpastie___________________
semețe__________________ moțăia_____________________
murmura________________ toropită____________________

3. Scrie propoziții în care cuvintele căluț și colț să aibă alt înțeles decât cel din text.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

4. Extrage din text cuvinte care conțin:

a) grupurile vocalice oa, ea, ia: _____________________________________________________________
b) grupurile de litere: _____________________________________________________________________

5. Desparte în silabe următoarele cuvinte:

albastru – __________________________ caleașcă – ____________________________
umbros – __________________________ noptieră – _____________________________
lemn – ___________________________ hodorogit – ________________________________

6. Găsește în text cuvinte care respectă structurile date:

CVCV - ______________ CVCVC - _________________ VCV - ___________
CVCVCVC - _________________________ CVVCV - _______________________

7. Redactează o compunere de 8-10 enunțuri în care să ai în cele trei părți ale acesteia cuvintele date mai
jos. Găsește un titlu potrivit pentru lucrarea ta. Subliniază cuvintele date în compunere.
Introducere: căldură, pomi, flori, soare.
Cuprins: calul, fugă, speriat, George, pansat, casă.
Încheiere: măr, prieten.

_______________________________________

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
FIȘA 5 – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA
Rezolvă exercițiile:
1. Transcrie corect textul (ortografie, ortograme, semne de punctuație, așezare în pagină):
radu l-a întrebat pe george nai vrea să mergem înpreună la circ va fi un număr cu doi cai
lasama sa ma gândesc sper cai să vii

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

2. Taie forma incorectă:

N-ai/Nai găsit exemplul ce-l/cel mai potrivit.

N-ai/Nai ascultat melodia pe care am cântat-o la n-ai/nai.
Nu cred c-ai/cai renunțat la visul tău.
Bunicul are doi c-ai/cai aprigi.
Alina este m-ai/mai scundă decât sora ei.
Cred că m-ai/mai trebuie să treacă puțin timp.
E bine că m-ai/mai ascultat.
Lalelele înfloresc în luna mai/m-ai.
Cred că va/v-a plăcut spectacolul la care v-a/va invitat Mircea.
Va/v-a anunțat că va/v-a veni mâine dacă va/v-a reuși.
Iedul ce-l/cel mare a deschis lupului ușa.
Gândul ce-l/cel preocupa era să devină campion.
Comoara ce-l/cel interesa se afla în ce-l/cel mai îndepărtat ținut.
Fiindcă nu-i/nui place melodia, no/n-o ascultă cu plăcere.
Ce nu-i/n-ui convine, nul/nu-l interesează.
A fost declarat nul/nu-l actul de proprietate pe care nul/nu-l găsesc.
De mult timp n-am/nam mai/m-ai fost pe aici.
N-au/nau cerut nimic fiindcă s-au/sau rușinat.
Ia/i-a spus car/c-ar trece pe la ea/ia, dar na-re/n-are/nare adresa ei.
Na-ți/N-ați/Nați stabilit încă planul excursiei, pentru că s-ar/sar putea să fie timp urât.
Atmosfera s-a/sa încins pentru că încăperea na/n-a fost aerisită.

3. Transcrie propoziția de mai jos, trecând substantivele la numărul singular și făcând

modificările necesare: Elevii au notat ideile în caietele albastre.

___________________________________________________________________________________

4. Subliniază cu două linii substantivele cu funcția sintactică de subiect în comunicările date:

Gerul a înghețat zăpada.
Băieții schiază și fetele patinează.
Animalele sălbatice nu mai găsesc mâncare în păduri.

5. Analizează substantivele din textul de mai jos, indicând felul, numărul, genul și funcția sintactică
(rolul în propoziție - subiect sau parte secundară/altă parte de propoziție) a acestora:
“Câinele era peste drum. Încerca să se adăpostească de vântul tăios. Strada era pustie.”
(Silvia Kerim – “Dincolo de iarnă”)
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

6. Subliniază adjectivele din fragmentul de mai jos:

“Era un copilaș palid și mărunțel și târa pe pământul reavăn niște ciubote grele ale unui frate mai
mare. Ridică spre mine ochii triști, învăluiți ca-ntr-o umbră cenușie și-și scoase anevoie din cap pălărioara
veche.” (Mihail Sadoveanu – “Un om năcăjit”)

7. Rescrie comunicările de mai jos, așezând adjectivele în fața substantivelor:

Corina admiră peștișorii argintii din acvariu.

La spectacolul de circ, copiii au fost atrași de clovnii hazlii.
Deasupra apelor străvezii, zboară fluturi alburii.
Oamenii grijulii nu așteaptă să le îndeplinească dorințele peștișorii aurii, ci se bazează pe puterile proprii.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

8. Subliniză cu o linie și analizează verbele din comunicările date, indicând persoana, numărul,
timpul și funcția lor în propoziție:
Datorită sârguinței, Cristian a primit nota maximă la test.
Nu văd zăpada.
Voi aștepta cu nerăbdare finalul filmului.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

9. Alcătuiţi propoziţii după schemele date:

a) S P.V. A.P.___
pron. pers. v subst.com

_____________________________________________________________________________________

b) P.V. A.P. S A.P.

v subst.com subst.com adj.

_____________________________________________________________________________________

c) S P.V. A.P. A.P.

subst. propriu v. subst.com subst.com

_____________________________________________________________________________________

10. Scrieţi o propoziţie numai din cuvintele de mai jos, fără a schimba ordinea lor, doar
modificându-le forma: stol cocori a se ridica înălţime cer

______________________________________________________________________