Academia de Studii Economice Bucureşti

Tranzacționarea la bursă a metalelor prețioase

Prof. Coordonator : Maria Popescu

Studenți :

București - 2018
 CUPRINS

Introducere

Capitolul I – Analiza metalelor prețioase

1.1 Caracteristicile produselor

1.1.1 Aurul

1.1.2 Argintul

1.1.3 Platina

1.2 Producție

1.2.1 Aurul

1.2.2 Argintul

1.2.3 Platina

1.3 Consumul

1.3.1 Aurul

1.3.2 Argintul

1.3.3 Platina

1.4 Rezerve

1.4.1 Aurul

1.4.2 Argintul

1.4.3 Platina

2
 Introducere
Bursa este o piaţă specială organizată de către stat sau de către societăţi particulare, în
cadrul căreia se confruntă cererea cu oferta şi au loc tranzacţii de vânzare-cumpărare de mărfuri,
titluri de valoare, valute etc. Bursa de mărfuri este o formă a bursei, o piaţă specială, unde se
negociază operaţiuni de vânzare-cumpărare de mărfuri fungibile (omogene), pe bază de mostre,
cum ar fi: produse tropicale (cafea, cacao, zahăr, citrice etc.); produse forestiere(cherestea),
produse agroalimentare (grâu, porumb, orez, soia, cartofi, carne); metale (cupru, aluminiu, zinc),
metale preţioase(aur,argint,platina, etc.) . Bursele actuale sunt rezultatul unei evoluţii istorice
îndelungate şi reflectă, cu particularităţi zonale sau naţionale, modelul general al pieţei libere.

Capitolul I – Analiza metalelor prețioase

1.1 Caracteristicile produselor

1.1.1 Aurul

Aurul are o istorie aparte, calități și caracteristici de neegalat, dar și o istorie proprie,
care a influențat istoria lumii. Cules sub forma unor bucăți strălucitoare din nisipurile râurilor și
din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul
său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa față de agenții corozivi. Aurul pur (care este
întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc în
amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot modifica culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de
diferite nuanțe de galben, alb și roșu. Acest amestec determină numărul de carate al aurului.
În prezent, aurul se folosește ca etalon internațional de valoare, monetărie, pentru confecționarea
bijuteriilor și a obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiații electromagnetice și
circuite electronice, modă, accesorii, design interior, medicină și chiar mâncare.

1.1.2 Argintul

Fata de aur, argintul se gaseste totusi in cantitati mai mici in stare nativa, mai ales sub
forma minereurilor de argint si kerargint. De asemenea, argintul apare in combinatii cu sulf,
cupru, antimoniu si arsen.Nativ, el apare sub sub forma de filament capilare sau fibre si in placi
subtiri. Culoarea argintului este alb-cenusie, este foarte stralucitor si are la randu-i o serie de
avantaje . Are cea mai buna conductibilitate electrica dintre toate metalele , dispune de cea mai
mare conductibilitate termica dintre toate elementele chimice si realizeaza cea mai mare
reflexive. In Egiptul antic argintul era chiar mai valoros decat aurul datorita prezentei lui slabe
sub forma nativă. Daca unele metale pretioase si-au luat numele de la tara in care au fost
descoperite, argintul este un caz unic, intrucat si-a imprumutat numele unei tari ( Argentina ) si
unui estuar ( Rio de la Plata, tot in Argentina).
Argintul, având proprietăți fizico-chimice asemănătoare cu ale aurului, a fost întrebuințat,
de-a lungul timpului, aproape la fel. Se utilizează fie ca argint fin, adică pur, fie mai ales sub
formă de aliaje de argint. Întreprinderile producătoare extrag argintul din minereurile sale sub
3
formă de lingouri de metal pur. În acest caz, argintul are o finețe de minim 99,99%. Leacuri de
argint Apa pastrata
in vase de argint are calitatile unui antibiotic natural extrem de eficient. Inca din cele mai vechi
timpuri, oamenii bogati mancau cu tacamuri de argint. Preotii impart sfanta impartasanie cu
lingurita de argint. Apa sfintita rezista timp indelungat daca este tinuta in recipiente de argint.
Ce au in
comun toate aceste practici? Argintul, un metal ale carui virtuti terapeutice au fost tinute in secret
secole de-a randul. In zilele noastre, oamenii de stiinta au facut mii de teste care au confirmat ca
ionii de argint au efect bactericid. Ei pot distruge circa 650 de virusi si germeni, constituind
astfel un dezinfectant extrem de eficient. Dintre toate intrebuintarile curative ale argintului, cea
mai cunoscuta este apa de argint, leac pe care il folosesc si astazi oamenii de la sate si despre
care se spune ca ajuta la mentinerea sanatatii si pastrarea longevitatii

1.1.3 Platina

Platina este un metal maleabil și ductil, bun conducător termic și electric; ce nu este atacat de
acidul azotic la rece și de acidul clorhidric doar de apă regală (o combinație de două părți acid
azotic și o parte acid clorhidric) și de acidul sulfuric la cald;

Platina este ultimul metal prețios descoperit de către om dar nu și cel din urmă folosit, ținând
cont de faptul că vechii egipteni și indienii precolumbieni își confecționau bijuterii din granule
de platină îmbinate cu aur. Englezii au socotit însă extragerea platinei o irosire de timp.

Abia în secolul trecut au fost descoperite calitățile platinei, după ce s-a reușit topirea ei la 1770
de grade Celsius. Platina este cotată, în prezent, la fel cu aurul, dar avantajele ei sunt superioare,
acesta putând rezista mii de ani fără să se degradeze sau uzeze. Din acest motiv, platina a început
să fie folosită pe scară largă în bijuterie, ajungând să fie mult mai apreciată decât celelalte metale
nobile

1.2 Producția
1.2.1 Aurul

De-a lungul istoriei au fost consemnate călătorii şi expediţii în căutarea aurului, această
tendinţă accelerându-se în ultimele două veacuri. Secolul al XX-lea a fost cel mai bun din istoria
exploatării aurului: dacă în 1900 producţia mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în
anul 2000 se ridica la 2.590 de tone, de aproape şapte ori mai mult. În anul 2001 au fost produse
2.600 de tone de aur. De la început, producţia mondială de aur a crescut constant, vârful fiind
atins în anul 2001, atunci când au fost produse 2.600 de tone de aur. De atunci, cantitatea de aur
produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse 2.450 de tone, conform

4
USGS, agenție oficială a GuvernuluI S.U.A .
În 2017, productia globală din minele de aur a fost de 3.247 de tone. Acest număr e mai
mic cu 5 tone decât anul precedent şi marchează prima scădere din 2008 încoace. Aspectele din
spatele acestei scăderi sunt în principal legate de problemele de mediu, acţiunile împotriva
mineritului ilegal şi creşterea costurilor. Conform British Geological Survey, patru ţări domină
producţia de aur la nivel mondial, fiind răspunzătoare de 39% din aurul produs: China, Australia,
Rusia și SUA.

 China - 426 tone

China se află pe primul loc în clasamentul producătorilor de aur de pe glob de mulţi ani,
producţia sa reprezentând 13% din producţia minieră globală. Totuşi, aceasta a scăzut cu 6%
anul trecut, din cauza eforturilor guvernamentale de a reduce poluarea şi a campaniei de
conştientizare în ceea ce priveşte mediul înconjurător.

 Australia - 295,1 tone

Producţia de aur a crescut în Australia cu 5 tone faţă de anul 2017. Industria extractivă produce
mai mult de jumătate din exporturile Australiei şi generează aproximativ 8% din produsul intern
brut.

 Rusia – 270,7 tone

83% din aurul european provine din Rusia, care are o producţie în creştere continuă încă din anul
2010. Cel mai mare cumpărător de aur rusesc este chiar Guvernul, care achiziţionează în jur de
două treimi din aurul produs local.

 S.U.A. - 230 tone

Producţia de aur a crescut în SUA cu 8 tone în ultimul an, fiind pe un trend ascendent de 4 ani. În
jur de 78% din aurul american provine doar din statul Nevada.

1.2.2 Argintul

Rata la care producția mondială de argint a crescut în ultimul secol este destul de
uimitoare. Când Columb a sosit în America (1492), lumea producea doar 7 milioane de oz argint
pe an. Astăzi, cea mai mare mină de argint primară, mina Sauicto Fresnillo, a produs de trei ori
această sumă în doar un an (22 milioane oz, 2016).
Potrivit Biroului SUA al Minelor din 1930, raportul privind datele sumare ale producției
de argint, producția medie anuală de argint din lume între 1493 și 1600 a fost de 6,9 milioane de

5
oz (Moz). Dacă ne uităm la următoarea diagramă, putem vedea cum a crescut producția mondială
de argint în ultimii 500 de ani:

Fig. 1 (www…..)

După cum se poate vedea, producția medie anuală de argint a crescut de la 6.9 Moz în
perioada 1493-1600, la 13 Moz din 1600-1700, 18 Moz din 1700-1800, 51 Moz din 1800-1900,
274 Moz din 1900-2000 și o uimitoare 722 Moz din perioada 2000-2017. Din nou, aceste cifre
reprezintă producția medie anuală de argint pentru fiecare perioadă de timp. În perioada
curentă, 2000-2017, lumea a produs de 103 ori mai mult argint pe an decât în perioada 1493-
1600. Totuși, următoarea diagramă arată producția totală de argint pentru fiecare perioadă. Din
1493-1600, lumea a produs un total de 747 Moz de argint, comparativ cu 13000 Moz (13
miliarde oz) în doar 18 ani din 2000-2017:

Fig. 2 ( pg….. )

1.2.3 Platina

Prețul platinei este exprimat în dolari americani per troy ounce. 1 uncie este aproximativ 31.1
grame.

Platina, alături de aur, aparține grupei de metale prețioase. La aspect, platina seamăna cu aurul.

6
Aceasta are caracteristici termale și proprietăți electrice excelente. Este folosită la producția de
bijuterii, echipamente de laborator, echipamente electrice și medicinale. Substanțe derivate din
platină sunt folosite în industria farmaceutica. Catalizatorii auto folosesc, de asemenea, platină.

Resursele de platină sunt limitate și se găsesc în câteva regiuni de pe glob, în special în Africa de
Sud, Rusia și America de Nord. Cele mai mari depozite de platină se găsesc în Africa de Sud,
unde, conform estimărilor, se regăsesc aproximativ 90% din resursele totale. Africa de Sud este
responsabilă pentru 80% din producția totala de platină. Unele mine ajung la o adâncime de 4
km.

Productia de platină are probleme, ca urmare a reducerii livrărilor din Africa de Sud, cel mai
mare producator de platină din lume. O mare parte a cererii de platină provine din industria
catalizatorilor auto și din producția de bijuterii.

Modificarea producției de platină

Fig. 3 (www.SeekingAlpha.com)

1.3 Consumul
1.3.1 Aurul

Dacă în 1980 Europa și SUA reprezentau încă 70% din cererea globală de aur, în anul 2012,
aceasta abia ajunge la 20%. Cererea pentru aur a fost de 4.407 tone în anul 2012. Cea mai mare
pondere în cererea la nivel mondial este deţinută de consumul de bijuterii, care în 2012 a fost de
1.908 tone. India este cel mai mare producător şi consumator de bijuterii din lume: 552 de tone
de bijuterii de aur au fost produse de India în anul 2012. Pe locul secund se situează China, cu
519 de tone de bijuterii de aur. Pe locul al treilea sunt Statele Unite ale Americii cu 108 tone de
7
bijuterii de aur. Rusia şi Turcia intră în topul celor mai mari consumatori de bijuterii din lume cu
70 de tone, respectiv 62 de tone. Consiliul Mondial al Aurului estimează că în perioada iulie-
septembrie 2017 cererea mondială de aur a scăzut cu 9% până la 915 tone. În această perioadă
cererea mondială de bijuterii din aur a scăzut cu 3% până la 479 tone, piaţa din India, unul din
marii consumatori mondiali, fiind afectată de modificările fiscale şi legislative.

1.3.2 Argintul

Principalele domenii în care se utilizează argintul sunt:

- giuvaergerie – din argint se confecționează, încă din cele mai vechi timpuri, bijuterii purtate ca
podoabe, dar și obiecte uzuale de lux;

- baterea monedelor și a medaliilor;

- în metalurgie, pentru aliaje speciale;

- confecționarea obiectelor de cult, a broderiilor și țesăturilor;

- fabricarea oglinzilor;

- în fotografie;

- confecționarea aparaturii de laborator și a instrumentelor medicale;

- în medicină (pentru aliaje dentare și în terapeutică);

- în industria electrică, electronică și în telefonie;

- pentru argintărie;

- în industria chimică – pentru recipienți;

- pentru prepararea sărurilor de argint;

- la fabricarea creuzeților pentru motoare de avioane ș.a.

Argintul mai este folosit și ca metal prețios, pentru stocuri bancare. Un sfert din productie se
duce in bijuterii. Cea mai mare parte a argintului (60-70%) ia calea industriei electronice si a
celor asociate stomatologiei. Dacă în cazul aurului, jumătate din producţia mondiala este
destinată fabricării de bijuterii, în cea a argintului bijuteriile absorb doar un sfert din producţie.
Pana la descoperirea penicilinei, argintul era extrem de valoros fiindca era singurul dezinfectant
cunoscut de oameni. Un kilogram de aur pretuia cat sapte kilograme de argint. Astazi, cu un
kilogram de aur, se pot cumpara 74 de kilograme de argint.

Consumul de argint în anul 2017

8
 Figura 4 (www….)

1.3.3 Platina

Metalul prețios se folosește cu precădere în industria automobilelor, la fabricarea

catalizatorilor, în industria bijuteriilor, de unde se reîntoarce pentru reciclare, și în alte ramuri
industrial cu procentaj mai scăzut.

Se estimează că oferta globală de platină va scădea cu 2% față de anul precedent la 7.910 koz,
majoritatea regiunilor miniere fiind așteptate să înregistreze o producție mai redusă în 2018, cu
scăderi notabile în Africa de Sud, Zimbabwe și Rusia.

Se preconizează o creștere generală a ofertei de reciclare în acest an, deși dimensiunea acestei
creșteri a fost revizuită în prezent, în scădere, datorită unei reduceri anticipate de 10% a reciclării
bijuteriilor.

Se așteaptă ca cererea globală de platină să scadă cu 2% în 2018, determinată de reducerea

cererii de automobile, bijuterii și investiții. Aceste scăderi sunt de așteptat să depășească o
creștere preconizată a cererii de platină din sectorul industrial, cu o revenire de 60% a cererii de
petrol după o serie de închideri ale rafinăriilor în 2017.

Cererea de autoturisme pentru acest an se estimează că va scădea la 3.130 koz, din cauza
scăderii producției de motorină în Europa de Vest. Deși, în afara Europei, este de așteptat ca
cererea să crească ușor în India și America de Nord în 2018.

Raportul de astăzi prognozează că cererea de investiții va fi în mare măsură în comparație cu

anul 2017, deoarece cererea robustă pentru bare și monede, stimulată de cumpărarea barului
japonez, este depășită de o reducere semnificativă a participațiilor la ETF în al doilea trimestru.

9
 Fig. 5 (www.cemi.ca)

1.4 Rezerve

1.4.1 Aurul

Pe primul loc în topul global al celor mai mari rezerve de aur se poziţionează SUA, cea
mai mare economie la nivel mondial. Astfel, rezerva de aur a SUA însumează circa 8.130 de
tone, fiind urmată pe podium de Germania, cea mai mare economie europeană, cu 3.381 de tone.
Podiumul este completat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) care dispune de rezerve de aur
de circa 2.800 de tone. Urmează alte două ţări europene, respectiv Italia şi Franţa, cu rezerve de
aur de 2.450 de tone şi 2.430 de tone, pentru ca pe locul şase să se poziţioneze China, a doua cea
mai mare economie din lume. China are rezerve de aur de 1.708 tone.

În comparaţie cu anul 1989, rezerva de aur este mai mare cu 36 de tone. Stocul de aur al
României în comparaţie cu alte state europene : Polonia şi România au o rezervă de aur relativ
egală, de peste 100 tone. Bulgaria are 40 de tone, Slovacia, 30 de tone, Cehia, 10 tone, iar
Ungaria numai 3 tone de aur.

10
1.4.2 Argintul

Această statistică arată cifrele pentru rezervele globale de argint în 2017, defalcate pe
surse. În acel an, 138,1 milioane uncii din cantitatea globală de argint a apărut din surse de
resturi. Producția de mine a generat 852,1 milioane uncii și a fost cea mai mare sursă de
aprovizionare cu argint la nivel mondial.

11
1.4.3 Platina

Fig. 6 (www.statista.com)

12