aCHESTIONAR SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA CSM

1. Explicați acronomele IMO, SOLAS, IAMSAR, MERSAR.

IMO – International Maritime Organization

SOLAS – Safety of Life at Sea

IAMSAR – International Aeronautical and Maritime Search And Rescue

MERSAR - Merchant Ship Search and Rescue Manual

2. Ce este Rolul de apel?

Rolul de apel (Muster List) este constituit dintr-un set de indatoriri pe care le are fiecare
membru de echipaj intr-o situatie de urgenta. Rolul de apel trebuie întocmit înainte de plecarea
navei în voiaj. Dacã au loc schimbãri în componenta echipajului, care necesitã modificãri în rolul
de apel, comandantul navei trebuie sã revizuiascã sau sã intocmeascã un rol nou.

3. Ce este Manualul de instruire?

În acest scop, la bordul navei trebuie sã existe un manualul de instruire, care poate cuprinde
mai multe volume si care trebuie sã contina instructiuni si informatii în termeni usor de înteles,
cu ilustratii - unde este posibil - asupra mijloacelor de salvare cu care este dotatã nava si asupra
celor mai bune metode de supravietuire.

4. Care este periodicitatea executării instruirii și exercițiilor pentru situații de urgență la

navă ?
2 luni.
La navele echipate cu plute de salvare,care se lanseaza cu gruie, se vor
organiza periodic (la intervale de maxim 4 luni), la bordul navei, antrenamente pentru
lansarea acestora.

5. Ce reprezintă Sistemul suport de decizie pentru comandanţii navelor de pasageri?

Pe toate navele trebuie sã se afle pe puntea de navigaţie un sistem suport de

decizie pentru exercitarea conducerii în situaţii de urgenţã.
Sistemul trebuie sã cuprindã cel puţin un plan sau planuri de urgenţã tipãrite. Toate
situaţiile de urgenţã previzibile trebuie menţionate în planul sau planurile de urgenţã,
incluzând, dar fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele grupuri principale de situaţii de
urgenţã:
.1 incendiu;
.2 avarie navã;
.3 poluare;
6. Ce reprezintă mijloacele individuale de salvare?

- Colaci de salvare

- Veste de salvare

- Costumul de imersiune (immersion suit)

- Costumul anti-expunere (anti exposure suit)

-Mijlocul de protecţie termică (thermal protective aid)

7. Ce prevede International Life-saving Appliance Code?

Life-Saving Appliances is a text adopted by the member states of the International

Maritime Organization (IMO) containing all the technical measures to be met rescue
equipment mentioned in the Convention SOLAS .

8. Enumerați și clasificați mijloacele individuale de salvare.

- Colaci de salvare
- Veste de salvare
- Costumul de imersiune (immersion suit)
- Costumul anti-expunere (anti exposure suit)
-Mijlocul de protecţie termică (thermal protective aid)

9. Descrieți colacul de salvare (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

În fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare
prevãzut cu o saulã de salvare cu o lungime cel putin egalã cu dublul înãltimii la care
este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire în conditiile de pescaj minim al
unei nave sau de 30 metri, care din valori este mai mare.
Cel putin jumãtate din numãrul total de colaci de salvare vor fi prevãzuti cu
lumini cu autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi prevãzuti, de
asemenea, cu semnale fumigene cu declansare automatã.
Y sã aibã un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel
putin 400 mm;
Y sã fie executati dintr-un material cu flotabilitate corespunzãtoare;
Y sã poatã sustine în apã dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg;
Y sã aibã o masã de cel putin 2,5 Kg;
 Y sã nu continue sã ardã sau sã se topeascã dupã ce a fost acoperit complet de
flacãra timp de 2 secunde;
Y sã fie construit astfel încât sã reziste la aruncarea în apã de la înãltimea la care este
amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30
metri, care dintre acestea este mai mare, fãrã a diminua capacitatea sa de flotabilitate
sau a elementelor care îi sunt atasate;
Y dacã se intentioneazã sã fie actionat mecanismul de degajare rapidã prevãzut
pentru declansarea automatã a semnalelor fumigene si aprinderea automatã a
luminilor, este necesarã o greutate care sã actioneze mecanismul de degajare rapidã
sau de 4 kg, care din acestea este mai mare;
Y sã fie prevãzut cu o saulã de cel putin 9,5 mm în diametru si cu o lungime de
cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixatã în patru
puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sã formeze 4 bucle egale.

10. Descrieți vesta de salvare (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

Se va prevedea câte o vestã de salvare pentru fiecare persoanã aflatã la bordul

navei de salvare si în plus o rezervã de cel putin 10 % din numarul de pasageri pentru
copii (la pasagere). Va fi prevãzut de asemenea un numãr suficient de veste de salvare
pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepãrtate ale
ambarcatiunilor de salvare.
Conditiile tehnice ale vestei de salvare
Y o vestã de salvare nu trebuie sã continue sã ardã sau sã se înmoaie dupã ce a
fost complet acoperitã de flãcãri timp de 2 secunde;
Y trebuie sã fie astfel confectionatã încât:
Y dupã demonstratie, sã permitã unei persoane sã o îmbrace în timp de 1 minut
fãrã a primi ajutor;
Y sã poatã fi îmbrãcatã pe ambele fete sau numai pe o fatã, însã pe cât posibil
trebuie eliminat riscul de a fi îmbrãcatã incorect;
Y sã poatã fi purtatã comod;
Y sã permitã persoanei care o poartã sã sarã în apã de la o înaltime de cel putin
4,5 metri fãrã a se rãni si fãrã deplasarea sau avarierea vestei de salvare;
Y o vestã de salvare trebuie sã aibã o flotabilitate si o stabilitate suficientã în apã
dulce linistitã pentru ca:
Y sã sustinã o persoanã epuizatã sau fãrã cunostintã la cel putin 120 mm
deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 20° si cel mult 50°
fatã de pozitia verticalã;
Y sã roteascã în apã corpul unei persoane fãrã cunostintã din orice pozitie într-
una în care gura este deasupra apei în cel mult 5 secunde.
Y o vestã de salvare trebuie sã aibã o flotabilitate care sã nu scadã cu mai mult
de 5% dupã 24 ore de imersiune în apã dulce;
Y o vestã de salvare trebuie sã permitã persoanei care o poartã sã înoate o
distantã scurtã si sã poatã urca într-o ambarcatiune de salvare;
 Y fiecare vestã de salvare trebuie sã fie prevãzutã cu un fluier bine legat printr-
un snur.
In cazul vestelor gonflabile:
Y aceasta trebuie sã aibã cel putin doua compartimente separate;
Y sã fie umflatã automat în imersiune, sã fie prevãzutã cu un dispozitiv care sã
permitã umflarea printr-o singurã miscare manualã si sã poatã fi umflatã cu gura;
Y dupã umflare sau în cazul pierderii flotabilitãtii unuia dintre compartimente,
sã satisfacã cerintele enumerate mai sus pentru vesta de salvare negonflabilã.

11. Descrieți costumul hidrotermic (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

Pentru fiecare persoanã care face parte din echipajul bãrcii de urgentã, se va
prevedea câte un costum hidrotermic de talie corespunzãtoare.
Cerintele generale privind caracteristicile termice ale costumelor hidrotermice:
Y costumul hidrotermic trebuie sã fie confectionat din materiale etanse la apã,
astfel ca:
Y sã poatã fi despachetat si îmbrãcat fãrã ajutor în timp de 2 minute;
Y sã nu continue sã ardã sau sã se topeascã dupã ce a fost acoperit complet de
flãcãri pentru o perioadã de 2 secunde;
Y el va acoperi întreg corpul cu exceptia fetei. Mâinile trebuie de asemenea
acoperite dacã costumul nu este prevãzut cu mãnusi;
Y sã nu permitã infiltrarea unei cantitãti excesive de apã când persoana care
poartã costumul sare în mare de la o înãltime de cel putin 4,5 metri.
Y un costum hidrotermic care satisface cerintele vestei de salvare poate fi
considerat cã o vestã de salvare;
Y un costum hidrotermic trebuie sã permitã persoanei care îl poartã, având si o
vestã de salvare, dacã se cere ca acest costum sã fie purtat cu o vestã de salvare, ca:
Y sã urce si sã coboare o scarã având o lungime de cel putin 5 metri;
Y sã execute sarcinile curente în timpul abandonãrii navei;
Y sã sarã în apã de la o înãltime de cel putin 4,5 metri fãrã a se rãni si fãrã a se
deteriora sau disloca costumul;
Y sã înoate o distantã scurtã si sã poatã urca într-o ambarcatiune de salvare.
Y dacã un costum hidrotermic urmeazã sã fie purtat fãrã vestã de salvare, el
trebuie sã fie prevãzut cu luminã si fluier.
Y dacã un costum hidrotermic urmeazã sã fie purtat împreunã cu o vestã de
salvare, vesta se va îmbrãca peste costum. O persoanã care poartã un astfel de costum
trebuie sã poatã îmbrãca vesta de salvare fãrã ajutor.
Y Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitãti
izolante naturale, trebuie sã:
Y poarte o mentiune cã trebuie sã fie folosit împreunã cu o îmbrãcãminte
cãlduroasã;
Y sã fie confectionat astfel, încât atunci când este folosit împreunã cu o
îmbrãcãminte cãlduroasã si o vestã de salvare, dacã costumul hidrotermic trebuie
folosit cu o vestã de salvare, sã continue sã asigure persoanei care îl poartã, dupã o
 sãriturã în apã de la o înãltime de 4,5 metri o protectie termicã suficientã pentru ca
temperatura corpului persoanei sã nu scadã cu mai mult de 2° C, dupã o scufundare
timp de o orã în apã calmã curgãtoare la o temperaturã de 5° C.
Y un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care are calitãti izolante
si este folosit cu sau fãrã vestã de salvare, trebuie sã asigure persoanei care îl poartã,
dupã o sãriturã în apã de la o înãltime de 4,5 metri o protectie termicã suficientã pentru
ca temperatura corpului persoanei sã nu scadã cu mai mult de 2° C dupã o scufundare
timp de 6 ore în apã calmã si curgãtoare la o temperaturã cuprinsã între 0° C si 2° C.
Y costumul hidrotermic trebuie sã permitã persoanei care îl poartã având
mâinile acoperite, sã apuce un creion si sã scrie, dupã o scufundare în apã la o
temperaturã de 5° C pentru o perioadã de 1 orã.

12. Descrieți costumul antiexpunere (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

Pentru fiecare persoana din echipajul barcilor de urgenta si din echipa de

deservire a sistemului de evacuare marina trebuie prevazut cate un contum de
imersiune, sau un costum anti-expunere.
Costumul anti-expunere trebuie confectionat din material impermeabil si
trebuie sa aiba flotabilitate proprie.
Un costum anti-expunere, fara izolatie proprie, trebuie imbracat peste
imbracaminte calduroasa si trebuie sa asigure persoanei care il poarta o protectie
termica suficienta, astfel incat temperatura corpului sa nu scada mai mult de 1,5 grade
Celsius, dupa o ora de imersiune.
Fata de costumul de imersiune, costumul anti-expunere trebuie sa ofere o mai
mare mobilitate persoanei care il poarta, astfel incat sa poata sa-si exercite atributiile
curente pe timpul abandonarii navei si sa poata inota cel putin 25 de metri, dupa care
sa urce intr-o ambarcatiune de supravietuire.

13. Descrieți mijlocul de protecție termică (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

Navele de marfã trebuie sã aibã pentru fiecare barcã de salvare, cel putin trei
costume hidrotermice.
Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apã
si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoanã, sã reducã
pierderea de caldurã a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare.
Mijloacele de protectie termicã trebuie:
Y sã acopere întreg corpul unei persoane care poartã o vestã de salvare, cu
exceptia fetei. Mâinile vor fi de asemenea acoperite dacã mijlocul de protectie termicã
nu este prevãzut cu mãnusi;
Y sã poatã fi despachetat si îmbrãcat usor într-o ambarcatiune de salvare, fãrã
ajutor;
Y sã permitã scoaterea persoanei care îl poartã, sã-l dezbrace în apã în cel mult
2 minute dacã îl impiedicã sã înoate.
 Mijlocul de protectie termicã trebuie sã functioneze satisfãcãtor când
temperatura aerului este cuprinsã în intervalul de la -30° C la +20° C.

14. Enumerați și clasificați mijloacele colective de salvare.

Pluta de salvare : gonflabila / rigida

Barca de salvare: Partial inchisa

Total inchisa
Lansare in cadere libera

15. Descrieți barca de salvare (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

Toate barcile de salvare trebuie sa fie corect construite şi sa aibă forme şi

dimensiuni care sa le asigure o mare stabilitate pe mare agitata şi un bord liber
suficient atunci când sunt încărcate cu numărul lor de persoane şi cu echipamentul
complet. Toate barcile de salvare trebuie sa aibă corpul rigid şi sa poată sa îşi menţină
stabilitatea pozitiva atunci când sunt într-o poziţie dreapta în apa calma şi încărcate cu
numărul lor de persoane şi cu echipamentul complet şi au orificii în orice loc sub linia
de plutire, presupunand ca nu are loc o pierdere de flotabilitate a materialului şi nici o
alta avarie.

16. Descrieți echipamentul bărcii de salvare.

1) un numar suficient de rame plutitoare pentru deplasare în apa linistita. Pentru

fiecare rama trebuie prevazute cuie de strapazan, furcheti sau alte mijloace
echivalente. Cuiele de strapazan vor fi legate de barca cu saule sau lanturi;
2) doua cangi;
3) un ispol plutitor si doua ghiordele;
4) un manual de supravietuire;
5) un habitaclu continând un compas eficace cu diametrul rozei suficient pentru
indicarea normala a gradatiilor si care este iluminat sau prevazut cu mijloace
corespunzatoare de iluminare. La barcile de salvare complet închise, habitaclul trebuie
sa fie prevazut permanent în postul de guvernare; la toate celelalte tipuri de barci de
salvare, el trebuie sa fie prevazut cu mijloace corespunzatoare de montare;
6) o ancora plutitoare de marime adecvata cu o parâma rezistenta la soc si o saula de
lansare care sa poata fi apucata bine când este umeda. Rezistenta ancorei plutitoare, a
parâmei si a saulei de lansare trebuie sa fie suficienta pentru orice stare a marii;
7) doua barbete cu diametrul de 14 mm sau mai mare, calculate fiecare la o tensiune
de rupere corespunzatoare cu 0,35 din masa barcii de salvare cu întregul echipament
8) doua topoare, câte unul la fiecare extremitate a barcii;
9) recipienti etansi la apa continând o cantitate totala de 3 l de apa dulce de fiecare
persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte, din care un litru
pentru fiecare persoana poate fi înlocuit de catre un aparat de desalinizare care sa
 poata produce o cantitate egala de apa dulce în doua zile;
10) un pahar inoxidabil legat cu un snur;
11) un vas gradat inoxidabil pentru baut apa;
12) o ratie de hrana având cel putin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care barca de
salvare este3 autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie sa fie pastrate în ambalaje
etanse la aer si depozitate în containere etanse la apa;
13) patru rachete parasuta luminoase;
14) sase facle de mâna;
15) doua semnale fumigene plutitoare;
16) o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea în codul
Morse împreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva într-un container etans la apa;
17) o oglinda pentru semnalizare în timpul zilei, cu instructiuni pentru folosirea sa
pentru a semnaliza catre nave si aeronave;
18) un exemplar din semnalele de salvare, imprimate pe un material rezistent la apa
sau într-un container etans la apa;
19) un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent, care sa asigure nivelul
presiunii acustice de circa 100 dB la distanta de 1 m;
20) o trusa de prim-ajutor într-o cutie etansa la apa, care sa poata fi închisa ermetic
dupa folosire;
21) sase doze de medicamente contra raului de mare si câte un sac folosit în caz de
voma, pentru fiecare persoana;
22) un briceag mare legat la barca printr-un snur;
23) trei chei pentru deschis conserve;
24) doua inele de recuperare legate cu câte o parâma plutitoare cu o lungime de cel
putin 30 m;
25) o pompa manuala;
26) un set de unelte de pescuit;
27) scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului si accesoriile sale;
28) echipament de stingere a incendiului, corespunzator pentru stingerea
hidrocarburilor aprinse;
29) un proiector care sa poata ilumina eficient în timpul noptii pentru o perioada de 6
ore si o functionare continua pentru cel putin 3 ore un obiect colorat deschis, având o
latime de 18 m la o distanta de 180 m; daca proiectorul se fixeaza permanent, atunci
instalatia sa trebuie sa permita rotirea în plan orizontal la 360° si înclinarea în plan
vertical la 90° în sus si la 30° în jos;
30) un reflector radar eficace;
31) mijloace de protectie termica suficiente pentru 10% din numarul de persoane pe
care barca de salvare este autorizata sa le transporte sau pentru doua, care din acestea
este mai mare;

17. Descrieți pluta de salvare (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

3.2.1. Cerinte generale pentru plutele de salvare

Toate plutele de salvare trebuie sa fie astfel construite încât sa reziste la intemperii
timp de 30 zile în stare de plutire în toate conditiile de stare a marii.
Pluta de salvare trebuie sa fie astfel construite încât atunci când este lansata la apa de
la o înaltime de 18 m, atât pluta de salvare cât si echipamentul sau sa poata fi folosita
în conditii satisfacatoare. Daca pluta de salvare este amplasata la o înaltime mai mare
de 18 m deasupra liniei de plutire în conditii de pescaj minim, ea trebuie sa fie de un
tip care a fost încercat cu rezultate satisfacatoare la aruncarea în apa de la o înaltime
cel putin egala cu înaltimea la care a fost amplasata.
În starea de plutire, pluta de salvare trebuie sa poata rezista la sarituri repetate ale
persoanelor, de la înaltimea de cel putin 4,5 m fata de podeaua sa atât cu, cât si fara
cortul ridicat.
Pluta de salvare si anexele sale trebuie sa fie astfel construite încât pluta sa poata fi
remorcata cu o viteza de 3 Nd în apa calma când este complet încarcata cu persoane si
echipament si cu una din ancorele sale plutitoare la apa.
Pluta de salvare trebuie sa aiba un cort pentru protectia ocupantilor contra
intemperiilor, care sa se desfaca automat când pluta de salvare este lansata la apa si
pluteste. Cortul trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
1) sa asigure izolarea caldurii si frigului prin intermediul unui material dublu, separat
printr-un strat de aer, sau prin alte mijloace similare eficace;
2) partea sa inferioara trebuie sa aiba o culoare care sa nu incomodeze pe ocupanti;
3) fiecare intrare trebuie sa fie vizibil marcata si prevazuta cu perdea de închidere
ajustata care sa poata fi usor si rapid deschisa atât din interior cât si din exterior,
pentru a permite aerisirea, însa sa împiedice intrarea apei de mare, a vântului si a
frigului. Plutele de salvare care sunt autorizate sa preia mai mult de 8 persoane trebuie
sa aiba cel putin doua intrari diametral opuse;
4) trebuie sa fie permisa în permanenta intrarea unei cantitati de aer suficienta pentru
ocupanti chiar daca intrarile sunt închise;
5) trebuie sa fie prevazut cu cel putin un hublou pentru observare;
6) trebuie sa fie prevazut cu mijloace pentru colectarea apei de ploaie;
7) trebuie sa aiba peste tot o înaltime suficienta pentru a adaposti ocupantii în pozitie
sezând.
În afara de cazul când pluta de salvare nu este lansata la apa cu un dispozitiv de
lansare aprobat si nu se cer sa fie portabila, greutatea totala a plutei de salvare,
containerul si echipamentul sau nu trebuie sa depaseasca 185 kg.
La plutele de salvare care se echipeaza cu statie radio portabila, trebuie sa aiba un
dispozitiv de fixare corespunzator pentru statia radio si antena cu diametrul de cel
putin 55 mm si care sa treaca prin acoperisul plutei. Dispozitivul de trecere pentru
antena trebuie sa aiba o etansare sigura.
În plus fata de cerintele mentionate mai sus, o pluta de salvare care este lansata la apa
cu ajutorul unui dispozitiv de lansare aprobat, trebuie:
1) când pluta de salvare este încarcata cu persoane si echipament, sa poata rezista la un
soc lateral contra bordului navei cu o viteza de cel putin 3,5 m/s si, de asemenea, la o
cadere în apa de la cel putin 3 m fara avarii care sa afecteze functionarea sa;
2) sa fie prevazuta cu mijloace pentru apropierea plutei de salvare de puntea de
îmbarcare si mentinerea ei fixa în timpul îmbarcarii.
 Fiecare pluta de salvare lansata din grui de pe navele de marfa trebuie sa fie dispusa în
asa fel încât sa poata primi întreaga sa încarcatura de persoane în cel mult 3 minute de
la emiterea ordinului de îmbarcare.
Se vor prevedea saule care trebuie sa fie bine fixate, în ghirlanda de jur împrejur în
interiorul si în exteriorul plutei de salvare.
Pluta de salvare va fi prevazuta cu o parâma rezistenta cu o lungime cel putin dublul
distantei dintre pozitia de amplasare si linia de plutire în conditii de pescaj minim sau
15 m, care dintre acestea este mai mare.
Pe plutele de salvare, în partea superioara a tuburilor plutitoare sau a camerelor
(compartimentelor) plutitoare, de jur împrejurul plutei trebuie sa se aplice benzi din
material reflectorizant cu dimensiunile de 50 ´ 300 mm si la o distanta de 500 mm una
de alta.
Pe partea inferioara a plutei (fundul) trebuie sa fie aplicate patru benzi din material
reflectorizant de aceleasi dimensiuni si la aceeasi distanta, iar în centrul plutei – doua
asemenea benzi în forma de cruce.

18. Descrieți echipamentul plutei de salvare.

1) un colac de salvare legat cu o parâma plutitoare de cel putin 30 m;

2) un cutit cu lama fixa având un mâner plutitor prevazut cu o saula de siguranta,
depozitat într-un buzunar din exteriorul cortului lânga punctul la care parâma este
fixata de pluta de salvare. În plus, o pluta de salvare cu capacitatea de 13 persoane sau
mai mult trebuie sa fie prevazuta cu un al doilea cutit care nu trebuie sa fie de tipul
lama fixa;
3) un ispol plutitor pentru o pluta de salvare cu o capacitate pentru maximul 12
persoane. Doua ispoale plutitoare pentru plutele de salvare cu capacitatea de 13
persoane si mai mult;
4) doi bureti;
5) doua ancore plutitoare cu parâma si saula de lansare rezistente la soc, una fiind de
rezerva, iar alta fiind permanent legate la pluta, în asa fel încât sa mentina pluta în vânt
si într-o pozitie stabila când pluta este umflata sau este la apa. Rezistenta fiecarei
ancore, a parâmei si saulei de lansare, trebuie sa fie adecvata pentru orice stare a marii.
Ancorele plutitoare trebuie sa fie prevazute cu un vârtej la fiecare capat al saulei si
trebuie sa fie de un tip care nu se rasuceste;
6) doua padele plutitoare;
7) trei chei pentru deschis conserve. Cutitele de securitate având lame speciale pentru
deschis conserve sunt corespunzatoare acestor cerinte; daca nu se prevad cutii de
conserve, nu se cer chei pentru deschidere;
8) o trusa de prim-ajutor într-o cutie etansa la apa care sa poata fi închisa ermetic dupa
folosire;
9) un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent, care sa asigure nivelul
presiunii acustice de circa 100 dB la distanta de un metru;
10) patru rachete parasuta luminoase;
 11) sase facle de mâna;
12) doua semnale fumigene plutitoare;
13) o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea în codul
MORSE împreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva, într-un container etans la
apa;
14) un reflector radar eficient;
15) o oglinda pentru semnalizare ziua si instructiuni de folosire a sa pentru
semnalizare la nave si aeronave;
16) un exemplar din semnalele de salvare pe un carton impermeabil sau într-o caseta
etansa la apa;
17) o trusa cu unelte pentru pescuit;
18) o ratie de hrana având cel putin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care pluta de
salvare este autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie pastrate în ambalaje etanse la
aer si depozitate în containere etanse la apa;
19) recipiente etanse la apa, continând o cantitate totala de 1,5 l de apa dulce pentru
fiecare persoana pe care pluta este autorizata sa o transporte, din care 0,5 l de persoana
pot fi înlocuiti de catre un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egala
de apa dulce în doua zile;
20) un vas inoxidabil gradat pentru baut apa;
21) sase doze de medicamente contra raului de mare si câte un sac folosit în caz de
voma pentru fiecare persoana pe care pluta de salvare este autorizata sa o transporte;
22) instructiuni privind supravietuirea;
23) instructiuni pentru luarea masurilor imediate;
24) un numar suficient de mijloace de protectie termica suficiente pentru 10% din
numar de persoane pe care pluta este autorizata sa le transporte sau doua, care din
acestea este mai mare.

19. Descrieți barca de urgență (cerințe, tipuri, dotarea navelor ).

Barcile de urgenta pot fi de constructie rigida sau gonflabile, ori o combinatie a

acestor doua tipuri si trebuie:
- sa aiba o lungime de cel putin 3,8 m si de cel mult 8,5 m;
- sa poata transporta cel putin 5 persoane în pozitie asezat si o persoana lungita.
În afara de cazul când barca de urgenta are o selatura adecvata, trebuie sa fie prevazuta
în prova cu o tenda care sa acopere cel putin 15% din lungimea sa.
Barcile de urgenta trebuie sa poata manevra la viteze de pâna la 6 Nd si sa mentina
aceasta viteza pentru o perioada de cel putin 4 ore.
Barcile de urgenta trebuie sa aiba o mobilitate si o manevrabilitate suficiente pe hula
pentru a permite recuperarea persoanelor din apa, manevra plutelor de salvare si
remorcarea plutelor de salvare mari transportate de nava când sunt încarcate complet
cu persoane si echipament sau echivalentele acestora, la o viteza de cel putin 2 Nd.
O barca de urgenta trebuie sa fie prevazuta cu un motor amplasat în interiorul sau sau
cu un motor în afara bordului. Daca este prevazuta cu un motor în afara bordului,
cârma si echea pot face parte din ansamblul motor. Barcile de3 urgenta pot fi
 prevazute cu un motor în afara bordului alimentat cu petrol, cu o instalatie d
combustibil aprobata, cu conditia ca tancurile de combustibil sa fie special protejate
contra incendiului si exploziei.
Barcile de urgenta trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de remorcaj montate cu
caracter permanent si suficient de rezistente pentru manevra sau remorcarea plutelor
de salvare.
Barcile de urgenta trebuie sa fie prevazute cu mijloace de depozitare etans la
intemperii pentru obiecte mici de echipament.

20. Care sunt cerințele pentru amplasarea la nave a locurilor de adunare şi îmbarcare în
ambarcaţiuni de salvare?
----------------------------------------------------------------------

21. Enumerați și clasificați mijloacele de semnalizare pentru salvare.

a) rachetele paraşută luminoasei se vor folosi atât ziua cât şi noaptea numai dacă avem
convingerea că există nave pe această rază care le pot observa sau când există nave în
vedere, mai ales când mijlocul de salvare a luat legătura cu nava salvatoare, iar nava a
comunicat că se află în apropiere pe această rază. Durata de ardere a acestora fiind de
40s;
b) faclele de mână au durata de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,
numai când există nave în vedere;
c) semnalele fumigene plutitoare sau semnalele fumigene cu declanşare automată
pentru colacii de salvare au o durată de menţinere a fumului de cel puţin 3 min şi
respectiv 15 min, se vor folosi numai ziua, atunci când în zonă sunt nave sau aeronave,
pe vânt se vor folosi simultan cu faclele de mână.

22. Descrieți mijloacele radio de semnalizare pentru salvare (cerințe, tipuri, dotarea
navelor ).

Radiobalize pentru localizarea sinistrului

Radiobalizele pot fi:
- radiobalize V.H.F.;
- radiobalize satelit.
Radiobalizele V.H.F. functioneaza pe canalul 70 V.H.F., radiobalizele satelit folosesc
mai multe sisteme de cautate si salvare cu sateliti.
Exista trei tipuri de radiobalize satelit numite astfel:
- ELT - Emergency Locator Transmitter (pentru aeronave);
- EPIRB - Emergency Position Indication Radio Beacon (pentru nave);
- PLB – Personal Locator Beacon (pe uscat).
Componentele EPIRB - ului:
1) antena;
2) generator de mesaje de pericol;
 3) sistem care asigura flotabilitatea libera;
4) sistem intern de testare;
5) panou frontal;
6) indicator de emisie;
7) dezactivare manuala si telecomandata;
8) surse de alimentare.
Bateriile sistemului de alimentare au capacitate suficienta pentru a asigura
functionarea emitatorului timp de patru ore. Sistemele electrice sunt etanse (ramân
etanse la 10 m sub apa circa 5 minute).
Radiobalizele trebuie sa functioneze corespunzator la o temperatura a mediului
ambiant între -30°C si +65°C. Materialele de constructie trebuie sa fie necorozibile, nu
sunt permise galvanizari sau alte procedee de acoperire. Radiobalizele sunt vopsite cu
vopsele reflectorizante.
EPIRB Standard – functioneaza pe frecventa 121,5/243 MHz. Activarea se face
prin scoaterea din container si eliberarea sigurantei. Comutatorul se trece din pozitia
OFF în pozitia ON. Emite timp de 48 de ore un semnal continuu bitonal. Lunar se
testeaza prin trecerea comutatorului pe pozitia TEST. În ambele cazuri radiobaliza este
operationala daca se aprinde becul indicator.
EPIRB COSPAS - SARSAT – functioneaza pe frecventa 121,5/406 MHz. Se
activeaza automat datorita unui dispozitiv hidrostatic. Activarea manuala se face prin
trecerea comutatorului din pozitia AUTO în pozitia ON. Emite timp de 48 de ore un
semnal continuu bitonal si un semnal codificat pentru sateliti. Lunar se testeaza prin
ridicarea comutatorului TEST. Radiobaliza este operationala daca:
- lampa de pozitie sclipeste;
- ledul BATT lumineaza constant;
- ledul 121,5 sclipeste;
- ledul 406 se aprinde, se întuneca, se stinge si iar se aprinde pe o perioada de 56
secunde.
Principiul de operare COSPAS - SARSAT

4.2.2. Transponderul radar

Denumirea completa în limba engleza a transponderului este Search and Rescue Radar
Transponder (S.A.R.T.).

Principiul de operare al SART – ului:

Un radar obisnuit de vapor transmite un curent de pulsuri cu o înalta putere pe o frecventa fixata
între 9,2 – 9,5 Ghz. El va colecta ecourile receptionate pe aceeasi frecventa, folosind un display
care arata nava în centrul ecranului iar ecourile punctelor în jurul ei.
SART – ul opereaza prin receptionarea pulsului de la cautarea radarului si prin trimiterea înapoi a
unei serii de pulsuri, în raspuns, pe care radarul le va afisa apoi ca fiind ecouri normale. Primul
puls de întoarcere, daca este trimis imediat, va aparea în acelasi loc în care ar fi facut-o în cazul
unui ecou normal. Pulsurile subsecvente, fiind usor întârziate, apar pe ecranul radarului ca fiind
ecouri ale obiectelor mult mai îndepartate. Deci, este aratata o serie de puncte care indica
pozitia SART –ului. Când nava salvatoare se apropie la aproximativ o mila marina punctele de pe
ecran se transforma în arce de cerc concentrice. Aceasta da posibilitatea unei localizari exacte a
SART – ului, el fiind în cel mai apropiat punct de observatorul radar.
Fiecare puls radar receptionat de SART va genera o transmisie constând în 12 ”sweeps”, utilizând
o scara de frecvente de 9,2 – 9,5 Ghz.

4.2.3. Radiotelefonul
Radiotelefoanele sunt destinate comunicatiilor duplex direct, în caz de pericol, între
ambarcatiunile de salvare si echipele de salvare.
La bordul navelor de peste 500 TRB, conform reglementarilor în vigoare, trebuie sa existe minim
3 radiotelefoane.
Constructia radiotelefoanelor trebuie sa fie etansa la apa si rezistenta. Trebuie sa fie
inscriptionate clar instructiunile de folosire a radiotelefonului.
Radiotelefoanele trebuie sa opereze pe canalul 16 VHF si canalul 6 VHF.
Bateriile radiotelefonului asigura o functionare de minim 8 ore în cazul în care într-un minut de
functionare se afla timp de 6 secunde în emisie, 6 secunde receptie si 48 secunde stand-by.
Se poate auzi pâna la o distanta maxima de 100 Mm.

23. Descrieți mijloacere pirotehnice de semnalizare pentru salvare (cerințe, tipuri, dotarea
navelor ).

a) rachetele paraşută luminoasei se vor folosi atât ziua cât şi noaptea numai dacă avem
convingerea că există nave pe această rază care le pot observa sau când există nave în
vedere, mai ales când mijlocul de salvare a luat legătura cu nava salvatoare, iar nava a
comunicat că se află în apropiere pe această rază. Durata de ardere a acestora fiind de
40s;
b) faclele de mână au durata de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,
numai când există nave în vedere;
c) semnalele fumigene plutitoare sau semnalele fumigene cu declanşare automată
pentru colacii de salvare au o durată de menţinere a fumului de cel puţin 3 min şi
respectiv 15 min, se vor folosi numai ziua, atunci când în zonă sunt nave sau aeronave,
pe vânt se vor folosi simultan cu faclele de mână.

24. Definiți sinistrul naval, exemplificați.

Sinistrele reprezinta accidente navale de orice fel care pun in pericol siguranta
navigatiei si a echipajului.
Exemple : - rasturnarea navelor
- explozia / incendiile
- coliziunea / esuarea / abandonarea navei
25. Enumerați posibilele cauze ale unui sinistru naval.

a. Rasturnarea navelor
- micsorarea stabilitatii transversale
- ambarcarea marfurilor grele punte
- ambarcarea necorespunzatoare a marfurilor
- existenta suprafetelor lichide libere mari
- inundarea unor compartimente

26. Care pot fi urmările sinistrului naval?

- avariile la corpul navei : gauri de apa ; inundarea compartimentelor

- micsorarea flotabilitatii
- deteriorarea marfii / pierderea ei
- decese echipaj
- poluarea mediului

27. Ce reprezintă acronimele SART, EPIRB, SAR, ETA, DATUM, RCC, OSC, CSS?

SART – Search and Rescue Transponder

EPIRB – Emergency Position Indicating Radio Beacon
SAR - Search And Rescue
ETA - Estimated Time of Aproach
DATUM - Pozitia cea mai probabila a obiectului cautat la un moment dat, luand
in considerare efectul derivei de la momentul cand a fost stabilita
pozitia initiala a sinistrului.
RCC - Rescue Co-ordinator Centre
OSC - On Scene Commander
CSS - Co-ordinator Surface Search

28. Cum este organizată la nivel mondial salvarea maritimă ?

SOLAS – safety of life at sea.

Pe plan mondial servicii de supraveghere meteorologica a traficului maritim.

29. Ce cuprinde salvarea maritimă?

Prin „ salvare maritima” - actiunea de a scoate dintr-un pericol si a pune la adapost o

nava, un bun oarecare sau persoane aflate intr-o situatie deosebita pe mare sau ocean.
30. Cum se poate face coordonarea operațiunilor SAR?

Desfasurarea efectiva a operatiunilor de cautare si salvare impune coordonarea

intre organele si unitatile implicate care pot fi aeronave,nave si facilitati de salvare
Metodele prin care aceasta coordonare se face variaza depinzand de
organizarea din fiecare regiune.Unitatile de baza si atributiunile lor sunt:
Unitatile de la uscat
On-scene co-ordinator OSC

31. Cine și cum stabilește OSC-ul?

Cand unitatile de salvare sunt pe cale sa se angajeze in operatiuni SAR unul

dintre ei va trebui desemnat OSC cat mai repede cu putinta si de preferat ininte de
ajungerea in zone sinistrului.
RCC sau RSC din aria respectiva vor desemna un OSC.Daca acest lucru nu
este posibil unitatile implicate vor alege prin acord mutual un OSC
Daca un OSC nu a fost desemnat prima unitate care ajunge la fata locului isi va
asuma automat indatoririle si responsabilitatile OSC-ului

32. Ce cuprinde planul SAR?

33. Clasificați unitățile implicate în căutare și salvare funcție de dotare.

34. Care sunt criteriile pentru implicarea unităților în operațiuni SAR?

35. Enumerați semnalele vizuale de pericol.

- fuzee sau bombe proiectând stele roşii lansate una câte una la intervale scurte;
- semnal constând dintr-un pavilion pătrat având, deasupra sau dedesubt, o bulă sau un -
obiect asemănător;
- flăcări pe navă (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoiaş cu gudron, un
butoiaş cu ulei, etc.);
- semnal fumigen producând un fum portocaliu;
- mişcări lente şi repetate de sus în jos a braţelor întinse lateral;

36. Enumerați semnalele sonore de pericol.

o lovitură de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de circa un minut;
sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceaţă;
37. Enumerați semnalele radio de pericol.

- semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din
grupul ... _ _ _ ... (S.O.S.) din Codul Morse;
- semnal radiotelefonic constând din cuvântul MAYDAY;
- semnal de alarmă radiotelegrafică (12 linii lungi de 4 secunde, separate printr-un
interval de o secundă);

38. Descrieți semnalele de salvare ziua și noaptea.

Ziua – fum portocaliu / sunete de tun / pavilioane albe / miscari de brate

Noaptea – lumini albe / faclii

39. Care este semnificația generală a unui un semnal cu stele verzi?

Acest loc este bun pentru DEBARCARE.

40. Care este semnificația generală a unui semnal cu stele roșii?

Este extrem de PERICULOS sa se debarce aici.

41. Ce semnal transmite o aeronavă dacă se rotește în jurul ambarcațiunii cel puțin o dată,
trece prin prova ambarcaţiunii la joasă înălţime, balansează aripile şi se îndreaptă într-
o anumită direcție?

AVIONUL ESTE ÎN CURS DE A DIRIJA O NAVĂ CĂTRE UN AVION

SAU CĂTRE O NAVĂ ÎN PERICOL

42. Ce semnal transmite o aeronavă dacă se rotește în jurul ambarcațiunii cel puțin o dată,
trece prin pupa ambarcaţiunii la joasă înălţime, balansează aripilese şi îndreaptă într-o
anumită direcție?

AJUTORUL NU MAI ESTE CERUT NAVEI CĂREIA ÎI ESTE ADRESAT

SEMNALUL

43. În comunicațiile nava-aeronavă ce mesaj transmite nava când arborează steagul cu

dungi verticale roşii şi albe?

NAVA ADMITE PRIMIREA SEMNALELOR

44. Care este semnalul transmis prin mişcarea verticală a unui steag alb sau a braţelor,
ziua sau mişcarea verticală a unei lumini albe noaptea?

NEGATIV

45. Care este semnalul transmis prin mişcarea orizontală a unui steag alb ziua sau
mişcarea orizontală a unei lumini albe noaptea?

AFIRMATIV

46. Când se pornesc manual radiobalizele pentru localizarea sinistrelor EPIRB şi

transponderele radar SART?

Cand exista o situatie potentiala de sinistru, numai cu aprobarea comandantului navei

se va transmite mesajul de primejdie. Informatiile vor fi transmise prin VHF, DSC sau
INMARSAT. Daca nu se primeste confirmarea mesajului se vor porni automat
radiobalizele EPIRB si transponderele radar SART.

47. Cum acționează ofițerul de cart la recepționarea unui mesaj de pericol?

48. Ce informații conține un mesaj de pericol?

- apelul de primejdie
- semnal bitonal
- MAYDAY MAYDAY MAYDAY
- THIS IS
- pozitia navei
- natura primejdiei
- felul de asistenta ceruta

49. Ce informații conține un mesaj de răspuns pentru un mesaj de pericol?

- semnalul de primejdie MAYDAY

- indicativul de apel sau orice alta forma de identificare a navei care a transmis
mesajul de primejdie, pronuntat de 3 ori
- THIS IS
- RECEIVED
- MAYDAY
50. Ce informații conține un mesaj de retransmitere a unui mesaj de pericol?

- MAYDAY MAYDAY MAYDAY

- ALL STATIONS
- THIS IS
- RECEIVED FROM
- ON FREQUENCY
- AT HOUR
- THE MESSAGE

51. Cine poate face controlul comunicațiilor pe timpul operațiilor SAR?

Cel care care coordoneaza traficul de primejdie sau chiar nava care se afla in
situatia de primejdie.

52. Care este procedura de definire a ariei inițiale de căutare la primirea unui mesaj de
pricol?

CSS va marca pe harta datumul si zona initiala cea mai probabila. Zona cea mai
probabila este zona cu centrul in datum in interiorul caruia este probabil sa se afle
obiectul cautat dupa ce s-a aplicat o toleranta pentru probabilele erori ale datumului
Datorate impreciziei in raportarea pozitiei sinistrului si/sau estimarii eronate a derivei.

53. Care sunt criteriile care au în vedere la stabilirea razei de căutare vizuală pe timpul
operațiunilor SAR, exemplificați?

Pentru studiul initial al cautarii se sugereaza ca zona probabila sa fie stabilita prin
trasarea unui cerc cu o raza de 10Mm avand centrul in datum, incadrat intr-un patrat
tanget la cerc. Zona poate fi largita cand sosesc unitati suficiente de cercetare.

54. Enumerați procedeele de căutare utilizate pe timpul operațiunilor SAR.

- Cautare in patrat cu latura crescatoare

- Cautare in sector-
- Cautare pe drumuri paralele
- Cautare coordonata nava / aeronava

55. Descrieți procedeul de căutare în pătrat crescător.

Cu o singura nava, prin care nava salvatoare va descrie patrate ale caror laturi isi
maresc treptat lungimea. Schimbarile de drum se fac la 90 de grade nava parcurgand
cate 2 laturi ale unui patrat de 4 8 12 16.. Mm.
56. Descrieți modul de stabilire a raioanului inițial de căutare.

cerc cu o raza de 10Mm avand centrul in datum, incadrat intr-un patrat tanget la cerc

57. Descrieți procedeul de căutare în sector.

Nava salvatoare va descrie triunghiuri ale caror laturi sunt de 2 Mm. Schimbarile de
drum se fac la 120 de grade la tribord, iar cautarea incepe din datum. Dupa prima
desfasurare a schemei daca obiectul nu a fost gasit, schema se roteste cu 30 de grade
la dreapta si se continua cautarea.

58. Descrieți procedeul de căutare pe drumuri paralele cu 2 nave.

Este indicata in situatia participarii la cautare a 2 sau mai multe nave. Una din navele
partricipante la cautare va prelua coordonarea operatiunii.

59. Descrieți procedeul de căutare pe drumul probabil.

-
60. Descrieți procedeul de căutare nava-aeronava.

- aeronava executa cea mai mare parte a cautarii in timp ce nava cauta pe directia si cu
viteza indicata de OSC , astfel incat aeronava sa o poata folosi la verificarea pozitiei (
cand trece pe deasupra navei ).

61. Descrieți procedeul de cautare in formație dedublată.

- utilizata de aeronave a caror diferenta de viteaz este prea mare pentru a zbura in
formatie.

62. Descrieți procedeul de cautare coordonată prin radar.

- se aplica unei singure aeronave

- unitatea de suprafata urmareste aeronava prind radar, ii previne abaterile precum si
sosirea la extremitatea fiecarui segment, pentru executarea virajelor
- daca se folosesc mai multe aeronave este urmarit numai seful formatiei care trebuie
sa zboare la 1km inaintea formatiei.
63. Descrieți procedeul de cautare cu ajutorul parasutelor luminoase

a) Cu o singura unitate de suprafata

- se naviga cu nava in zona cea mai probabila; aeronava lanseaza parasuta
luminoasa la altitudine in vantul navei, astfel ca aceasta sa treaca deasupra navei la
jumatatea perioadei de iluminare;
- iluminarea este maxima cand parasuta trece pe deasupra navei
b) Mai multe unitati de suprafata
- spatiul dintre nave depinde de dimensiunile obiectivului cautat si de conditiile
momentului
- aeronava descrie un circuit de 180 de grade deasupra formatiei si lanseaza o
serie de parasute in vantul formatiei , astfel incat acestea sa treaca pe deasupra
formatiei la mijlocul perioadei de iluminare.
- la stingerea acestora se va lansa o noua serie.
- numarul parasutelor lansate depinde de lungimea frontului formatiei si de
inaintarea acestuia.

64. Care sunt acțiunile imediate ce vor fi întreprinse la navă după primirea mesajului de
pericol.

- confirmarea receptiei, si daca este necesar, retransmiterea mesajului

- radiogoniometrarea imediata si mentinerea veghei pentru radiogoniometrare in 500
kHz si/sau 2182 kHz;
- comunicarea urmatoarelor informatii catre nava in pericol :
- identitatea navei care a receptionat mesajul
- pozitia
- viteza
- ETA
- Ra ( relevment ) la nava in pericol
- mentinerea unei veghe continue in frecventele de pericol:
- 500 kHz
- 8364 kHz
- 2182 kHz
- radiotelefon : 156,8 ( VHF canal 16 ), pentru navele dotate numai cu
radiotelefon
- utilizarea continua a radarului
- la apropierea de locul sinistrului – suplimentarea posturilor de veghe.
65. Ce pregătiri se fac la bordul navei de salvare pe timpul deplasării către zona
sinistrului.

- intinderea unei parame ( tinte bine ) la nivelul apei in ambele borduri pentru
acostarea barcilor si salupelor
- armarea unei bigi in fiecare bord cu platforme sau plase pentru ridicarea
supravietuitorilor
- montarea in ambele borduri la deschiderea cea mai de jos a bandulelor,
scarilor de pisica, plase de catarat, pregatirea unor membri de echipaj pentru a intra in
apa pentru a acorda ajutor
- lansarea unei plute rigie – pentru a fi folosita ca statie de transbordare a
supravietuitorilor. Plutele pneumatice se umfla numai in caz de necesitate;
- pregatiri la bord cu toate cele necesare pentru acordarea asistentei sanitare
- cand se lanseaza barca de salvare proprie se va stabili un mijloc de
comunicatie pentru a tine permanent legatura cu nava
- pregatirea pistolului pentru lansarea bandulei, precm si a unei parame
intermediara si o alta mai groasa pentru remorcaj, la nevoie.

66. Care sunt atribuţiunile CSS?

- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava cea
mai bine echipata, pentru recuperarea supravietuitorilor.
- CSS trebuie sa informeze statia de radio costiera despre concluziile cautarii.
- CSS trebuie sa caute pana se pierde orice speranta.
67. Care sunt regulile care trebuie respectate la apropierea de locul sinistrului?

- localizeaza orice transmisie EPIRB

- executa veghe radar continua
- noaptea foloseste proiectoarele sau alte surse de iluminare
- navele sa fie vizibile pentru supravietuitori ( fumul / ziua , iluminare/noaptea)
- emite semnale pentru a atentiona supraveghetorii din plutele acoperite
- veghe pe intreg orizontul pentru observare
- este interzis a se arunca peste bord, resturi de orice fel – pentru a nu fi luate
drept resturi ale sinistrelor.

68. Cum pot acorda asistență aeronavele SAR?

- lanseaza : - plute individuale

- radiogeamanduri si/sau statii portabile de emisie receptie;
- diferiti coloranti, semnale fumigene si facle plutitoare;
- parasute luminoase
- pompe pentru plutele de salvare;
69. Cum se asigură succesul unei operațiuni SAR?

- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava cea mai
bine echipata, pentru recuperarea supravietuitorilor.

70. Care sunt cauzele nereușitei în căutarea fără succes?

- Erori ca determinarea pozitiei locului si a navigatiei catre punct.

- Eroare in estima derivei.
- Nerespectarea tintei in timpul cautarii in special cand aceasta este mica
- Obiectul sinistrului s-a scufundat fara urma
- Navigatia imprecisa pe timpul cautarii

71. Cum pot fi utilizate în planificarea căutării dovezile existenței unui sinistru?

Aceste dovezi pot localiza datumul si stabilirea unei zone de cautare.

-

72. Cine hotărăște abandonarea navei și care sunt acțiunile imediate întreprinse?

Abandonarea navei este hotarata numai de comandantul acesteia.

- indepartarea de nava
- salvarea supravietuitorilor
- verificarea mijlocului de salvare
- acordarea primului ajutor medical ranitilor grav
- reducerea derivei
- transmiterea mesajului de pericol
- semnalizarea pozitiei.

73. Cum se execută recuperarea supravieţuitorilor din apă?

Pana ajung intr-o pozitie favorabila fata de nava sau in punctul de intalnire
stabilit, barcile de salvare vor recupera toate persoanele aflate in apa.
Comandantul ( inlocuitorul ) va lua legatura cu toate barcile de salvare, va
confrunta prezenta din barci cu lista de echipaj si va stabili cu exactitate ce persoane
nu se afla in barci. Daca sunt persoane lipsa, comandantul va dispune ca barcile :
- sa patruleze in jurul navei pentru a descoperi persoanele aflate inca in apa
- sa se inspecteze plutele de salvare precum si celelalte corpuri plutitoare
pentru a recupera persoanele aflate in ele;
74. Descrieți metoda "în telegraf“ de transbordare a supravieţuitorilor.

Supravietuitorii se transporta de la nava avariata, la nava salvatoare, prin

intermediul unei parame de legatura, data sub vant, la nava avariata.

75. Descrieți metoda " sub vânt “ de transbordare a supravieţuitorilor.

Se foloseste aceasta metoda atunci cand suprafata velica a navei avariate este
mai mare decat suprafata velica a navei salvatoare si astfel ofera operatiunii, un
adapost sub vantul sau, iar numarul persoanelor supravietuitoare incap intr-un
transport in barca.
Nava salvatoare aterizeaza sub vantul navei naufragiate, fileaza ulei si lanseaza
barca de interventie de sub vant.
Barca intinde in zona petei de ulei o parama lunga, plutitoare si usoara de care
sunt legate din loc in loc mai multe veste de salvare, iar la mijloc un colac de salvare.
Parama este lasata in calea derivei navei avariate si cauta sa o lase sa treaca cu prova
sau pupa in dreptul ei, iar barca sta pe loc in zona petei de ulei cu prova in vant si
asteapta ca nava naufragiata sa fie derivata spre ea.
Nava naufragiata cand ajunge la capatul paramei din apa, o ridica la bord trage
colacul de salvare langa bord de care prind naufragiatii cu centuri de salvare pe ei.
In tot acest timp nava salvatoare trece in vantul navei naufragiate si face
adapost cu corpul sau navei naufragiate si barcii, dupa care se apropie de barca si o
ridica la bord.

76. Descrieți metoda " în vânt “ de transbordare a supravieţuitorilor.

Se foloseste aceasta metoda atunci cand suprafata velica a navei naufragiate nu

este prea mare si deci nu este derivata prea puternic, astfel incat barca de salvare o
poate ajunge si depasi.

77. Descrieți metoda de transbordare a supravieţuitorilor cu elicopterul de pe o navă în

curs de abandonare.

O suprafaţã de punte curatã trebuie sã fie pregãtitã în zona de ridicare şi dacã

este posibil sã fie marcat pe ea cu vopsea albã o litera “H” cât mai mare. În timpul
nopţii navatrebuie sã fie luminatã cât mai puternic punându-se în evidenţã în special
orice obstacol cumar fi catarge, coşuri de fum, etc. Trebuie avut de asemeni în vedere
ca iluminarea sã nuorbeascã pilotul elicopterului
Pentru ridicarea în elicopter se pot folosi: centura de salvare, coşul de salvare,
plasade salvare, brancarda şi scaunul de salvare.
78. Recomandări la transbordarea supravieţuitorilor cu elicopterul din mijloacele de
salvare sau din apă.

Cât timp elicopterul se aflã deasupra plutei de salvare sau bãrciide salvare,
persoanele aflate în ele se vor dispune pe cât posibil spre extremitãţi şi
borduri pentru a mãri stabilitatea ambarcaţiunilor şi pentru a degaja centrul ambarcatiu
nilor învederea acţiunilor de ridicare

79. Cum se acordă asistenţă cu nava unei aeronave?

- nava salvatoare trebuie sa dea pilotului urmatoarele informatii:

- directia si forta vantului;
- informatii despre mare si vreme;
- daca nava naviga in paralel cu drumul de amerizare.
Daca aeronava amerizeaza langa nava, atunci nava trebuie:
- sa transmita relevmente pt dirijarea aeronavei;
- sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa goniometreze nava;
- ziua sa emita fum negru
- noaptea sa aprinda un proiector vertical si luminile de pe punte.

80. Care sunt măsurile de siguranţă la manevra de coborâre/ridicare a ambarcaţiunilor?

- Asigurati-va ca gruiele si sigurantele barcii sunt eliberate inainte de lansare

- Verificati daca intinzatoarele sunt fixate corect.
- Incepeti lansarea barcii spre puntea de ambarcare prin eliberarea franei (evitati ca
intreaga greutate a barcii sa fie suportat de intinzatoare).
- Eliberati socarele si apoi intindeti-le si asigurati-le pentru a mentine barca langa
copastie.
- Eliberati intinzatoarele
- Dupa ambarcarea vincierului si a personalului ramas, eliberati atarnatorile si
manevrati barca pt a o indeparta de corpul navei.

81. Descrieți procedura de lansare automată a ambarcaţiunilor de salvare complet închise?

1. Asigurati-va ca toate legaturile au fost desfacute de la gruie si barca inainte

de a o lasa pana la puntea de ambarcare.
2. Cand barca este la puntea de ambarcare, urcati in ea si ocupati-va locurile
desemnate.
3. Legati centurile de siguranta.
4. Cand tot personalul este la bord, trageti de socarul de control prin gura
superioara, pentru a incepe lansarea barcii.
5. Continuati sa trageti pana ce barca ajunge la cc. 2 metri deasupra apei. Opriti
coborarea, porniti motorul barcii, reluati coborarea si incercati sa eliberati carligele
 cand barca este pe o creasca de val. Eliberati socarele si manevrati barca pt a o degaja
de corpul navei.

82. Descrieți procedura de lansare automată a plutelor de salvare ?

- sunt prevazute cu dispozitive hidrostatice de eliberare a chingilor de legatura,

pentru situatia ca nava se scufunda inainte ca acestea sa poata fi eliberate si lansate
manual.
Dispozitivul de eliberare hidrostatic, la adancimea de 3,5 m datorita presiunii
apei, elibereaza chinga de legatura a plutei de salvare. Aceasta datorita flotabilitatii
sale, se ridica spre suprafata apei, saula de declansare ramanand prin intermediul unei
saule subtire, legata de nava. Salua se rupe la o anumita forta, ce permite intinderea
saulei de declansare a buteliei de gaz, ce va umfla pluta.

83. Descrieți rocedura de lansare manuală a plutelor de salvare ?

1. Inainte de a arunca pluta de salvare in apa controlati daca capatul socarului

este legat bine de valvula hidrostatica pentru a preveni indepartarea plutei in deriva
2. Desfaceti carligul de la centura prindere.
3. Aruncati pluta peste bord.
4. Trageti restul socarului in afara containerului pana simtiti rezistenta. Trageti
puternic de socar pentru a activa mecanismul de umflare a plutei.
5. Cand ati urcat in pluta taiati socarul cu un cutit si manevrati pluta departe de
nava folosind padelele si ancora de furtuna.

84. Cum se execută salvarea navei cu incendiu la bord?

85. Cum se execută salvarea navei cu avarii la corp?

86. Cum se execută salvarea navei cu avarii la la instalaţia de guvernare?

87. Descrieți modelele de cârme improvizate.

-
88. Enumerați situaţiile de eşuare a unei navei și fazele eșuării.

- nava prinsa intre gheturi deplasata si derivata la coasta

- furtuni puternice care surprind navele in apropierea coastelor in mars sau stationare
- cauze de forta majora = avarii la aparatul propulsor, instalatia de guvernare la
navigatia in apropierea coastei;

89. Care sunt măsurile pentru evitarea eșuării?

90. Care sunt măsurile imediate după eşuare?

91. Enumerați metodele de salvare a echipajului unei nave eşuate.

92. Care sunt măsurile ce se întreprind la navă după coliziune?

93. Care sunt măsurile ce se iau la navă pentru asigurarea stabilității navei după coliziune?

94. Enumerați masurile din punct de vedere juridice adoptate de comandantul navei în
situație de coliziune.

95. Care sunt îndatoririle echipajului unei nave față de pasageri?

96. Descrieți pericole pentru supravieţuitori.

97. Recomandări privind acordarea primului ajutor supravieţuitorilor.