Departamentul: Peisagistică, Biodiversitate şi Horticultură 7.

Compositae reprezintă o denumire mai veche a:

ornamentală a) clasei Magnoliopsida
Disciplina: Botanică b) ordinului Fabales
Test examen Botanică sistematică c) familiei Asteraceae
(Biologie, an II, FR) d) subîncrengăturii Pinophytina
Tema 1: Introducere în botanica sistematică e) regnului Monera
8. Plantele îşi pot spori permanent dimensiunile
1. Prin clasificarea organismelor vegetale, se asigură: datorită:
a) elucidarea aspectelor necesare recunoaşterii grupelor a) cimentării celulelor fiice prin lamela mediană
de plante b) peretelui celular de natură celulozică
b) alcătuirea cheilor de determinare c) sistemului vacuolar dezvoltat
c) identificarea plantelor d) coordonării activităţii celulare la nivel celular
d) distribuirea sistematică a unei entităţi în cadrul e) păstrării stării embrionare la nivelul ţesuturilor
unei scheme meristematice
e) cunoaşterea detaliată a plantelor 9. La plante sistemul vacuolar bine dezvoltat asigură:
2. Studiul polenului din depozite conservate în straturi a) forma și susținerea corpului
de turbă asigură: b) depozitarea granulelor de amidon
a) stabilirea legăturilor de filiaţie între grupele de plante c) hidratarea necesară în metabolismul celular
cu ajutorul acizilor nucleici din celulă d) revenirea la starea meristematică inițială
b) furnizarea datelor cu privire la evoluţia şi legăturile e) dediferențierea celulelor
dintre grupele mari de plante 10. În sistemul APG taxonul de bază este:
c) analiza însuşirilor morfologice ale plantelor a) specia
d) studiul comparativ al cromozomilor b) familia
e) clasificarea plantelor pe baza particularităţilor c) ordinul
anatomice d) genul
3. Arealul restrâns la un singur teritoriu pe glob e) cladus
caracterizează:
a) ecotipul Tema 2: Regnul Bacteria
b) specia polimorfă 1. Condiția procariotă a celulei organismelor din
c) varietatea regnul Bacteria conduce la:
d) specia endemică a) absența organitelor cu membrană proprie (nucleu,
e) forma plastide, mitocondrii ș.a.)
4. Încrengăturile cu origine comună, străveche, sunt b) prezența în celulă a ribozomilor
incluse în: c) nutriția prin absorbția hranei din soluție
a) regnuri d) absența flagelilor
b) ordine e) dispunerea în colonii de tip cenobiu
c) clase 2. Organismele cuprinse în clasa
d) subîncrengături Cyanobacteriae:
e) genuri a) nu au mureină în pereții celulari
5. essentia în denumirea speciei, reprezintă: b) sunt organisme primitive, anaerobe
a) termenul fără valoare în absența denumirii de gen c) sunt lipsite de pigmenți clorofilieni
b) adjectivul latinizat din denumirea speciei d) conțin pigmenți auxiliari din grupa
c) elementul de diferențiere al speciei carotenului
d) epitetul specific e) sunt întâlnite în condiții de mediu extreme
e) grupul de organisme asemănătoare constituind 3. Dintre speciile încrengăturii
genul Archaeobacteriophyta, metanbacteriile:
6. Apiales, Spermatophyta sunt denumiri ale: a) tolerează concentrații ridicate de sare
a) clasei, ordinului b) produc descompunerea celulozei în
b) familiei, genului intestinul animalelor
c) ordinului, încrengăturii c) la un pH-ul=1-2 înregistrează optimul de
d) speciei, subîncrengăturii creștere
e) regnului, subfamiliei d) sunt specii fotoautotrofe
e) pot rezista la temperaturi ridicate (până la
1000C)
4. Precizați care dintre denumirile de mai jos Tema 3: Regnul Protista
corespund celulelor bacteriene grupate sub formă
de lanțuri: 1. Plastidele verzi caracteristice algelor se numesc:
a) cocci a) cloroplaste
b) stafilococi b) cromoplaste
c) diplococci c) cristale
d) tetreacocci d) cromatofori
e) streptococi e) centrozomi
5. Furajul însilozat se obține în urma fermentației: 2. Sunt numite alge talofite cele:
a) acetice a) unicelulare
b) proteice b) fixate de substrat
c) lactice c) având corpul pluricelular, nediferențiat în organe
d) butirice d) plutitoare
e) celulozice e) asociate în colonii
6. Azotul liber din sol poate fi fixat de specii de 3. Alungirea filamentelor pluricelulare ale algelor prin
bacterii din genul : diviziuni celulare unidirecționale este caracteristică
a) Azotobacter, Rhizobium treptei:
b) Nitrosomonas, Nitrosococcum a) sifonocladale
c) Proteus b) de tal împletit
d) Bacillus (B. amylobacter) c) cocale
e) Bacterium (B. aceticus) d) de tal-țesut
7. Tipul de recombinare genetică la bacterii realizată e) trichale
prin intermediul virusurilor se numește: 4. Aplanosporii sunt implicați în:
a) transformare a) înmulțirea vegetativă
b) conjugare b) nutriția heterotrofă
c) transducție c) înmulțirea asexuată
d) sciziparitate d) nutriția simbiontă
e) formarea liberă a celulelor e) înmulțirea sexuată
8. În regnul Bacteria organismele producătoare de 5. Carpogamia reprezintă:
oxigen în urma fotosintezei sunt bacteriile: a) tip de înmulţire asexuat, în urma căreia rezultă spori
a) autotrofe chemosintetizatoare imobili
b) albastre - verzi b) fragmentele de tal ce se desprind de planta mamă în
c) de fermentație înmulţirea vegetativă
d) autotrofe fotosintetizatoare c) tip de particular de oogamie în care atât gameţii
e) heterotrofe parazite masculi, cât şi cei femeli sunt imobili
9. Termenul heterocist se referă la: d) tip de înmulţire caracteristic algelor brune
a) colonia de celule caracteristică e) tip de aparat vegetativ cenobial
cianobacteriilor 6. Încrengătura din Protista în care speciile au ca
b) fragmentele rezultate în urma divizării substanță de rezervă amidonul intraplastidial este:
coloniei a) Phaeophyta
c) celula mică, obișnuită, din cadrul coloniei b) Euglenophyta
d) teaca comună, secretată de celulele c) Dynophyta
componente ale coloniei d) Rhodophyta
e) celula cu rol în fixarea azotului molecular e) Chlorophyta
10. Spirulina maxima este o specie: 7. Hydrodictyon reticulatum, rețeaua apelor, are corpul:
a) întâlnită ca buruiană în orezării a) de forma unui tal lamelar, fixat de stâncile marine
b) care provoacă „înflorirea apei” b) unicelular; formează colonii cu aspect de rețea cu
c) ce formează simbioze cu rădăcina plantelor ochiuri hexagonale
superioare c) pluricelular – tal ramificat, aspru la pipăit
d) care participă la formarea humusului d) unicelular; celulele sunt tubulare, plurinucleate
e) originară din lacul Ciad (Africa) e) unicelular, celulele lipsite de un perete rigid nu au o
formă fixă
 8. Protecția zigotului după formare, ce prefigurează 5. La eumicote miceliul terțiar este de tip:
arhegonul briofitelor și cormofitelor, este întâlnită la a) prosoplectenchim
specia: b) haploid, monocariotic
a) Ulva lactuca c) paraplectenchim
b) Enteromorpha intestinalis d) diploid, dicariotic
c) Coleochaete pulvinata e) sifonoplast
d) Caulerpa prolifera 6. Virulența cea mai ridicată este întâlnită la speciile
e) Cladophora glomerata de ciuperci:
9. În cazul genului Spirogyra, înmulțirea sexuată are loc a) facultativ saprofite
prin: b) obligat parazite
a) diviziunea directă a celulei c) facultativ parazite
b) fragmentarea talului d) simbionte
c) înmugurire e) obligat saprofite
d) gametangiogamie 7. Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte
e) conjugare şi:
10. Speciile genului Chara au pereții celulari: a) Synchytrium endobioticum
a) celulozici b) Morchella esculenta
b) impregnați cu carbonat de calciu c) Plasmopara viticola
c) cu mureină d) Phytophtora infestans
d) impregnați cu dioxid de siliciu e) Amanita phalloides
e) absenți 8. Acizii lichenici asigură:
a) protecția algei
Tema 4: Regnul Fungi b) forma talului
1. Definim miceliul ca un corp vegetativ: c) fotosinteza
a) alcătuit din o celulă lipsită de perete rigid d) ancorarea de substrat
b) format dintr-o celulă de dimensiuni mari, plurinucleată e) culoarea talului
şi ramificată 9. Lichenii cu tal fruticulos
c) unicelular, mărginit de un perete dur a) îi găsim pe scoarţa copacilor
d) pluricelular, format prin împletirea unor filamente b) au aspect de tufă
simple sau ramificate c) au o structură heteromeră
e) cu o singură celulă plurinucleată, lipsită de perete d) pot fi întâlniţi pe stânci
2. Atunci când talul unicelular al ciupercilor are e) sunt puternic ataşaţi de substrat
aspect de miceliu tubular, ramifica, cu mai mulţi 10. Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui,
nuclei, acesta se numeşte: fixat pe ramurile arborilor, împiedicând schimbul
a) miceliu primar de gaze cu mediul este:
b) sifonoplast a) Usnea florida
c) miceliu secundar b) Xanthoria parietina
d) plasmodiu c) Cladonia rangiferina
e) miceliu terţiar d) Cetraria islandica
3. Speciile regnului Fungi se pot înmulți pe cale e) Ervenia prunastri
vagetativă prin:
a) izogamie
b) endospori mobili Tema 5: Regnul Plantae. Încrengătura Bryophyta
c) înmugurire 1. Procesul de lignificare a asigurat organismelor din
d) exospori regnul Plantae:
e) gametangiogamie a) o eficienţă mai mare a fotosintezei
4. În ciclul de viață al mixomicotelor corpurile b) limitarea pierderilor de apă prin transpiraţie
sporifere apar atunci când: c) formarea unui corp vegetativ care să asigure accesul
a) condițiile de mediu devin neprielnice la lumină
b) hrana și umiditatea sunt corespunzătoare d) protecţia împotriva agenţilor patogeni
c) se produce germinarea sporilor e) protecţia împotriva erbivorelor
d) are loc formarea plasmodiului de agregare
e) intensitatea luminoaseă scade
2. Etapa nouă din ciclul de viaţă a organismelor 10. Briofitele sunt considerate o ramură evolutivă
regnului Plantae este reprezentată de: închisă datorită:
a) zigot a) tipului de pigmenți fotosintetizatori
b) arhegon b) depunerii amidonului în stroma cloroplastelor
c) anteridie c) plasticității morfoanatomice reduse a generației
d) embrion dominante
e) gameţii flagelaţi d) participării la formarea solului
3. Elaborarea unei structuri interne diversificate a e) alternanței de generații în ciclul de viață
aparatului vegetativ al speciilor din Plantae este
datorată:
a) specializării cloroplastelor Tema 6: Plantele vasculare. Încrengătura Polypodiophyta
b) tipului de înmulțire sexuată
c) repartizării nutrienților în două medii 1. Procesul prin care are loc dezvoltarea inegală a
d) apariției seminței ca nou organ de răspândire laturilor opuse ale unui telom şi curbarea
e) posibilității de ramificare a corpului prin apariția structurii reprezintă o etapă importantă în:
pereților celulari lignificați a) apariţia frunzelor
4. Muşchii sunt plante: b) formarea microfilelor
a) parazite c) apariţia organelor reproducătoare
b) verzi, autotrofe d) formarea organelor anexe laterale plane
c) cu generația haploidă (gametofitică) de scurtă durată e) diferenţierea şi specializarea axelor
d) cu ţesuturi bine diferenţiate în structura internă 2. Tipul de stel (cilindrul central) format din fascicule
e) care se înmulţesc prin seminţe conducătoare repartizate neregulat într-un
5. Protonema reprezintă: parenchim fundamental, caracteristic
a) filamentul format prin germinarea sporilor angiospermelor monocotiledonate se numeşte:
b) generaţia gametofitică a) eustel
c) structura prin care muşchii se prind de substrat b) atactostel
d) corpul vegetativ al muşchilor c) artrostel
e) formaţiunea cu rol în răspândirea sporilor d) dictiostel
6. Celulele cu rol în conducerea apei întâlnite în e) sifonostel
structura internă a unor briofite se numesc: 3. Cele două generații ale polypodiofitelor:
a) steride a) sunt dispuse pe același individ
b) clorofiliene b) se desfășoară concomitent
c) hidroide c) sunt separate în timp și spațiu
d) leptoide d) sunt împreună în spațiu, dar despărțite în timp
e) parenchimatice e) sunt egale ca durată în timp și asemănătoare morfologic
7. Organul reproducător femeiesc întâlnit la mușchi se 4. La ferigi vorbim de rădăcini:
numește a) pivotante
a) oosferă b) adventive
b) anteridie c) embrionare
c) oogon d) drajonante
d) arhegon e) rămuroase
e) parafiză 5. Trofosporofilele sunt frunze:
8. În cazul speciilor de briofite sporofitul autotrof: a) care şi-au pierdut rolul trofic
a) este caracteristic clasei Marchantiopsida b) cu lungimea până la 2 cm
b) nu apare c) mai mari de 2 cm
c) este întâlnit la Jurgemantopsida d) cu funcţia de asimilaţie
d) apare la toate speciile e) care asigură asimilaţia şi de producerea sporilor
e) este format de speciile din Anthoceropsida 6. Membrană de origine epidermală,
9. Atunci când cresc în mlaştini oligotrofe şi au o numită induziu protejează:
tulpiniţă cu creştere permanentă prin vârf, muşchii a) sorocarpii
pot aparţine: b) sorii (grupări de sporangi)
a) clasei Hepaticopsida c) spicele sporifere
b) genului Marchantia d) sporii
c) încrengăturii Polypodiophyta e) sporofilele
d) speciei Sphagnum acutifolium
e) familiei Polytrichaceae
 7. Protalul: 4. Frunze microfile, așezate în fascicule sunt
a) poate fi micotrof întâlnite la:
b) reprezintă sporofitul a) Cycadopsida
c) este eliberat din sporogon b) Ephedra
d) poate fi parazit c) Welwitschia
e) este adăpostit în arhegon d) Cycas
8. Generația sporofitică, diploidă, începe e) Larix
după: 5. Răspândirea polenului este facilitată, la unele
a) răspândirea sporilor specii, de existența:
b) fecundația, în prezența apei a) exinei
c) germinarea sporilor b) celulelor protaliene
d) formarea protalului c) celulei anteridiale
e) meioza celulelor mamă d) cu aspect de solz
9. Frunza speciilor din Lycopodiopsida e) sacilor aeriferi
este: 6. La genul Cycas întâlnim carpele:
a) absentă a) cu aspect de cupă
b) dispusă în verticil b) foliacee
c) redusă la teci c) solziforme
d) de tip megafil d) lignificate
e) microfilă, uninervă e) cărnoase
10. Inelul mecanic pentru deschiderea 7. Specii dioice, cu polenizare entomofilă și semințe
sporangilor și eliberarea sporilor este caracteristic: acoperite de un înveliș cărnos, viu colorat sunt
a) clasei Psilopsida întâlnite în:
b) ordinului Selaginellales a) familia Pinaceae
c) clasei Polypodiophyta b) clasa Getopsida
d) familiei Equisetaceae c) ordinul Taxales
e) clasei Lycopodiopsida d) clasa Cycadopsida
e) genul Welwitschia
8. Pentru speciile din Pinopsida, conurile au rolul
Tema 7: Spermatophyta – încrengătura plantelor cu de a:
seminţe. Subîncrengătura Pinophytina a) asigura protecția ramurilor, frunzelor
1. La speciile de spermatofitete, legătura între b) atrage insectele polenizatoare
generaţiile succesive şi adaptarea la mediu sunt c) proteja ovulele și semințele, facilitând
asigurate de: polenizarea și răspândirea
a) spori d) proteja plantele împotriva incendiilor de pădure
b) fructe e) secreta rășini
c) gameţi 9. Ginkgo biloba este o specie care prezintă:
d) procesul de fecundaţie a) frunze cu nervațiune paralelă și creștere continuă
e) seminţe b) semințe golașe
2. Caracteristic plantelor din încrengătura c) frunze solziforme, dispuse opus
Pinophyta sunt: d) semințe cu înveliș urât mirositor
a) fructele dehiscente e) frunze penat sectate
b) polenizarea entomofilă 10. Frunzele speciilor din genul Abies sunt:
c) florile cu înveliș dublu a) în verticil, pe lăstari trimuchiați
d) semințele libere, formate la suprafața unor b) pe proeminențe lemnoase
structuri caracteristice c) în fascicule, pe microblaste
e) frunzele palmate d) prinse direct pe ramură
3. Dintre tipurile de rădăcini metamorfozate, e) dispuse opus, pe lăstari aplatizați
întâlnite la pinofite, este și rădăcina:
a) cu bacteriorize
b) tuberizată
c) cu pneumatofori
d) contractilă
e) cu haustori
Tema 8: Subîncrengătura Magnoliophytina. Subclasa 8. Genul Nigella este o excepţie în familia
Magnoliidae Ranunculaceae deoarece:
a) florile sunt organizate pe tipul 3
1. Adaptările florii, cu precădere morfologia b) tepala superioară are aspect de coif
învelișului floral facilitează, în cazul angiospermelor: c) carpelele pot fi concrescute total sau parţial pe linia
a) răspândirea semințelor ventrală
b) nutriția d) sunt plante lemnoase
c) dezmuguritul e) au fruct de tip poliachenă
d) polenizarea 9. În familia Papaveraceae se găsesc specii cu:
e) fecundația a) înveliș floral de tip perigon și frunze opuse
2. Plantele din Magnoliophytina formează, pentru b) flori zigomorfe
prima oară în evoluția speciilor: c) laticifere articulate și fruct capsulă
a) fruct d) tulpini lemnoase
b) semințe e) flori unisexuate și frunze compuse
c) rădăcină 10. În familia Fumariaceae se găsesc plante cu
d) frunze androceul format din:
e) tulpini subterane a) numeroase stamine
3. Identificați caracterul care nu este întâlnit la b) două mănunchiuri de stamine
plantele din Liliopsida: c) stamine concrescute cu stilul florii
a) nervațiunea paralelă d) stamine cu țesut senzitiv la baza filamentelor
b) flori pe tipul 3, uneori 4 e) două stamine, cu filamentele trifurcate
c) rădăcini adventive
d) cambiul activ
e) embrion cu un cotiledon
4. Identificaţi caracterele considerate primitive ale Tema 9: Subclasa Hamamelidae. Subclasa Caryophyllidae
speciilor din subclasa Magnoliidae: 1. În subclasa Hamamelidae, sunt cuprinse
a) plante lemnoase sau erbacee specii:
b) flori actinomorfe a) care se polenizează cu ajutorul vântului
c) polenizarea entomofilă (anemofile)
d) fructele simple sau multiple b) al căror piese florale sunt dispuse
e) dispunerea elementelor florale spirociclic sau spirociclic
hemiciclic c) care se polenizează cu ajutorul insectelor
5. La baza staminelor plantelor din Berberidaceae (entomofile)
se găsește un țesut: d) numai cu flori hermafrodite
a) secretor e) care se polenizează cu ajutorul apei
b) senzitiv (hidrofile)
c) nectarifer 2. Spre deosebire de specia Cannabis
d) meristematic sativa, la Humulus lupulus:
e) acvifer a) tulpinile sunt erecte
6. Nymphaeae lotus var. thermalis este o specie: b) bracteele au formă de cornet
a) parazită c) inflorescențele femeiești sunt de tip
b) de mlaștină glomerul
c) medicinală d) fructele rămân învelite în bracteea păroasă
d) relict tropical e) pe partea internă a bracteelor se găsesc
e) de buruieni glande secretoare
7. Spre deosebire de speciile din subfamilia 3. Cerul se poate deosebi cu uşurinţă de
Helleboroideae (Ranunculaceae), cele din celelalte specii ale genului Quercus prin:
Ranunculoideae prezintă: a) lobii frunzei rotunjiţi
a) fructe de tip polifoliculă b) stipelele filiforme, persistente
b) nectarii evidente c) lipsa ritidomului
c) fructe de tip foliculă sau bacă d) cupele spinoase
d) înveliș floral de tip perigon petaloid e) frunzele serate
e) fructe de tip poliachenă
 4. Varietatea speciei Portulaca oleracea Tema 10: Subclasa Rosidae
întâlnită ca buruiană se numeşte: 1. Este întâlnit rar în subclasa Rosidae:
a) sativa a) androceul cu numeroase stamine
b) alba b) învelișul floral alcătuit din caliciu și corolă
c) oleracea c) tipul entomofil de polenizare
d) sylvatica d) învelișul floral de tip perigon
e) officinalis e) tipul de simetrie actinomorf
5. În familia Caryophyllaceae plantele au 2. Arbuștii cu frunze alterne, flori pe tipul 5, gineceu
tulpini: cu ovar inferior și fruct bacă aparțin genului:
a) târâtoare a) Hydrangea
b) subterane b) Ribes
c) articulate, umflate sub nod c) Cotoneaster
d) volubile d) Deutzia
e) ascendente e) Spiraea
6. Dintre speciile familiei Caryophyllaceae, 3. Floarea la speciile din Rosaceae prezintă ca element
este endemică în munții Carpați: distinctiv:
a) Dianthus caryophyllus a) caliciul
b) Stellaria media b) staminele
c) Dianthus spiculifolius c) hipantiul
d) Agrostemma githago d) corola
e) Dianthus carthusianorum e) pedicelul
7. Fructul speciilor genului Beta 4. În familia Rosaceae, speciile subfamiliei Maloideae
(Chenopodiaceae) este: se caracterizezează prin:
a) achenă a) carpele numeroase, având receptaculul plan, concav sau
b) glomerul convex, persistent
c) capsulă denticulată b) fruct multiplu
d) capsulă pixidă c) gineceu monocarpelar, ovar cu poziție inferioară
e) poliachenă d) fruct drupă
8. Specia Salicornia europaea creşte în e) gineceu cu ovar inferior, alcătuit din 5 carpele
masă pe soluri: libere, la fructificare receptaculul concrește cu
a) acide acestea
b) sărate 5. Marcați caracterele commune ale speciilor din
c) bogate în azot familiile Fabaceae și Caesalpiniaceae:
d) nisipoase a) frunze lipsite de stipele
e) calcaroase b) preflorație cohlear ascendentă
9. Inflorescența spiciformă, alcătuită din c) stamine libere la bază
flori cu bractee și bracteole persistente caracterizează d) plante originare din zone calde
genul: e) fruct de tip păstaie
a) Amaranthus 6. Androceul monadelf întâlnit la specii din familia
b) Dianthus Fabaceae este scris în formula florală:
c) Scleranthus a) (5+5)
d) Spergularia b) (5+4)1
e) Polygonum c) (2) (2)1
10. Troscotul (Polygonum aviculare) este o d) 5+5
plantă tipic: e) (5+4)+1
a) de sărătură 7. Pe fructul tip păstaie la plantele din Fabaceae
b) nitrofilă rămâne persistent:
c) ruderală a) receptaculul
d) segetală b) caliciul
e) de locuri umede c) învelișul floral
d) corola
e) hipantiul
8. Asemănător plantelor din Fabaceae, cele din 5. Un caracter important de recunoaștere al
Elaeagnaceae prezintă: speciilor din Rubiaceae este:
a) fructul de tip drupă a) floarea pe tipul 4-5
b) floarea cu înveliș simplu b) tulpina erbacee
c) gineceul bicarpelar c) corola tubuloasă sau rotată
d) rădăcina cu nodozități d) florile albe sau galbene
e) frunze cu peri e) verticilul format de frunze și stipele
9. Recunoaștem specia Viscum album după: asemănătoare
a) frunzele pieloase, persistente 6. Florile speciilor din Convolvulaceae:
b) frunzele subțiri, căzătoare a) sunt însoțite de bracteole
c) florile în inflorescențe spiciforme, laxe b) prezintă involucru la bază
d) florile în inflorescențe racemoase c) sunt pe tipul 4
e) fructe de tip capsulă d) prezintă gineceul cu ovar inferior
10. Inflorescența de tip ciatiu, caracteristică genului e) sunt dialisepale
Euphorbia, cuprinde: 7. Speciile de Cuscutaceae sunt:
a) flori hermafrodite a) plante autotrofe
b) numai flori unisexuate bărbătești b) parazite pe rădăcini
c) 2-3 flori femeiești c) specii perene
d) numeroase flori unisexuate, alături de cele bermafrodite d) plante cu tulpina erectă
e) o floare femeiască, înconjurată de mai multe e) parazite pe tulpini și frunze
stamine (florile ♂) 8. Fornicele reprezintă formațiuni:
a) caracteristice familiei Boraginaceae
b) secretoare de nectar
c) întâlnite la familia Lamiaceae
Tema 11: Subclasa Dilleniidae. Subclasa Asteridae d) cu rol în secreția substanțelor aromate
1. Specia din Cucurbitaceae cu fructul dehiscent, e) caracteristice familiei Solanaceae
exploziv la deschidere este: 9. În familia Lamiaceae frunzele opuse și decusate
a) Cucurbita maxima sunt dispuse pe o tulpină:
b) Lagenaria siceraria a) cilindrică
c) Cucumis sativus b) aripată
d) Cucumis melo c) trimuchiată
e) Ecballium elaterum d) multicostată
2. În familia Oleaceae sunt incluse specii cu diferite e) tetramuchiată
tipuri de fruct: 10. Inflorescența caracteristică familiei Asteraceae
a) Quercus rubra – fruct achenă este:
b) Fraxinus palissiae – fruct monosamară a) amentul
c) Cornus mas – fruct drupă b) spadicele
d) Gentiana lutea – fruct capsulă c) antodiul
e) Vinca minor – fruct bifoliculă d) corimbul
3. Florile speciilor subclasei Asteridae au e) spicul
androceul:
a) dispus pe 4 verticile
b) alcătuit dintr-un număr dublu de stamine față de Tema 12: Clasa Liliopsida
numărul petalelor 1. Dintre genurile cu fruct capsulă ale familiei
c) cu filamentele staminale prinse pe tubul corolei Liliaceae, Colchicum prezintă:
d) dispus pe două verticile a) frunze tulpinale mari, cu nervaţiune
e) cu filamente staminale libere arcuită
4. Familia Gentiaceae cuprinde specii cu: b) bulbi solzoşi
a) frunze de obicei alterne c) tepale libere la bază
b) gust amar d) tulpini aeriene foliate
c) corola urceolată e) flori formate direct pe tulpina
d) tulpina lignificată (subarbuști) subterană
e) fruct de tip achenă
 9. Marcați specia cu flori asimetrice:
2. Florile speciilor familiai Alliaceae sunt: a) Canna generalis
a) protejate de sete perigonale b) Agave americana
b) grupate în cime unipare, dispuse c) Phoenix canariensis
umbeliform d) Yucca filamentosa
c) unisexuate e) Chamaerops humilis
d) grupate în inflorescenţe racemoase 10. Inflorescența caracteristică familiei Araceae
e) zigomorfe este protejată de:
3. La genul Iris: a) bractee
a) există o tepală modificată, numită b) involucru
labellum c) hipsofile
b) florile au o coronulă evidentă d) spată
c) stigmatele mari, petaloide, acoperă e) bracteole
staminele
d) florile sunt nutante
e) staminele şi gineceul formează împreună
ginostemiul
4. Agave americana este o plantă monocarpică
deoarece:
a) înflorește și fructifică o singură dată pe
an
b) formează un singur tip de fruct
c) înflorește și fructifică o singură dată în
viață
d) formează o singură floare
e) înflorește și fructifică o singură dată pe
lună
5. Labelul reprezintă:
a) floarea orhideelor
b) tepala de pe cercul intern, cu poziție
inferioară la fructificare
c) cercul extern de tepale unite
d) tepala pintenată
e) gruparea de stamine unite cu tepalele
6. Speciile saprofite de orhidee sunt incluse în
genul:
a) Nigritella
b) Orchis
c) Neottia
d) Dactylorhiza
e) Cypripedium
7. Anexele florale specifice poaceelor sunt:
a) stipelele
b) ochreea
c) labellum
d) paleele
e) ligula, urechiușele
8. Atunci când spiculeţele sesile se prind
direct pe rahis, speciile de graminee au inflorescenţe de
tip:
a) spic digitat
b) panicul spiciform
c) spadice cu spiculeţe
d) spic compus
e) umbelă cu spice