DIMENSIUNEA LOCALĂ A ARHITECTURII BALNEARE.

ARHITECTURA BALNEARĂ CA POTENȚATOR LOCAL.

INTERFERENȚE SOCIO-CULTURALE ȘI ECONOMICE ÎN SPAȚIUL BALNEAR

Îndrumător: as.dr.arh. PATACHI Laura

Autor: stud. MOLNAR Viola-Boglarka
CUPRINS

I. ARGUMENT......................................................................................................................................... 4
Structura lucrării ................................................................................................................................ 4
II. PERSPECTIVĂ EVOLUTIVĂ ASUPRA FENOMENULUI BALNEAR .......................................................... 5
Antichitate: Nașterea băilor publice .................................................................................................. 5
Evul Mediu: decădere și renaștere .................................................................................................... 6
Secolele XVIII-XIX: La belle époque .................................................................................................... 7
Perioada interbelică ........................................................................................................................... 8
Perioada postbelică ........................................................................................................................... 9
Post-socialism și perspective de viitor ............................................................................................. 10
III. STUDII DE CAZ................................................................................................................................. 12
VIGILIUS MOUNTAIN RESORT .......................................................................................................... 13
JOD-SCWEFFELBAD BAD WIESSEE ................................................................................................... 21
CENTRU BALNEOCLIMATERIC MULTIFUNCTIONAL BORSEC ........................................................... 28
BĂILE CĂRBUNARI ............................................................................................................................ 36
IV. CONCLUZII ...................................................................................................................................... 44
V. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 45
VI. SURSE IMAGINI............................................................................................................................... 47

1
2
 ,,So what moved me? Everything. The things themselves.(…)
My mood, my feelings (…).” 1

1
Peter Zumthor, Athmospheres, (Basel: Birkhauser, 2006)

3
I. ARGUMENT
,,Arealele stațiunilor balneare, indiferent de coordonate geografice sau de perioada istorică în care sunt
studiate, devin medii ale schimbului cultural, spații ale absorbției și emanației de valori și concepții,
încărcarea semiotică a acestor locuri devenind un proces organic, alimentat de diferite entități precum
vizitatorul, localnicul, sau peisajul, personaje care, la rândul lor, sunt preschimbate de fenomenul bal-
near. Acest set de relații se ramifică și în interdependența dintre moștenirea balneară ca tot unitar și
parcursul cultural particular fiecarei localități de această factură.”2
A studia arhitectura balneară presupune a privi în ansamblu toate componentele care o definesc.
Ipostazele sub care regăsim arhitectura balneară urmează de obicei niște indicatori universali însă ma-
terializarea lor depinde în mare măsură de un echilibru propriu între discursul medical, social, cultural,
economic și arhitectural. Suma acestor factori va fi denumită în lucrare ca și fenomenul balnear.
Arhitectura trăiește și capătă sens doar în contextul în care se află iar ceea ce însuflețește și oferă
identitate obiectului arhitectural balnear depinde în mare parte de local.
Secolul XXI este perioada în care arhitectura contemporană reinventează prograul balnear și naște perle
precum Peter Zumthor în Vals sau Jean Nouvel în Docks, iar marile orașe termale ale Europei fac eforturi
să se recupereze după un secol de cicluri de creștere și regres, precum Karlovy Vary sau Vichy. În
România însă nenumărate ape minerale zac neexploatate pe lângă nenumărate clădiri ale patrimoniului
balnear în pragul ruinei, care lasă impresia că aparțin unui capitol încheiat al istoriei. Spre deosebire de
acțiunile de conștientizare sau de salvare a patrimoniului balnear european precum cea în derulare de
la Băile Herculane, tema abordată prin proiectul de diplomă și scopul lucrării este orientată spre micile
stabilimente de interes local care și-au oprit activitatea în preajma anilor ’90.

Structura lucrării
Prima parte a lucrării va urmări aspecte despre nașterea, formarea și evoluția fenomenului balnear și
va încerca să aducă lumină asupra motivului abandonului arealelor balneare în România. Aceasta se va
baza pe consultarea unei bibliografii de specialitate urmărind întotdeauna relația stabilimentelor sau
stațiunilor cu arealele lor de influentă.
A doua parte a lucrării va studia programul balnear contemporan folosind metoda studiilor de caz. Aici
se vor urmări cu precădere exemple care reușesc să-și construiască o identitate folosind resurse ale
localului, să îmbine armonios discursul medical cu cel de al turismului contemporan, având ca instru-
mente principii ale arhitecturii eco-sustenabile. Concluziile acestui studiu vor constitui linii de ghidaj în
elaborarea proiectului de diplomă și anume revitalizarea băilor sulfuroase de la Cărbunari, județul
Maramureș.

2
Silviu Borș, Sângeorz-Băi - între imaginar și dispariție, (Cluj-Napoca: teză de doctorat, U.T. Press, 2020), p. 6

4
II. PERSPECTIVĂ EVOLUTIVĂ ASUPRA FENOMENULUI BALNEAR
Acest capitol își propune să urmărească felul în care fenomenul balnear a fost influențat sau s-a adaptat
de-alungul timpului schimbărilor politice, sociale, culturale sau economice - pentru a înțelege ce a
determinat succesul sau eșecul stabilimentelor balneare.
Pulsul diferitelor perioade istorice a fost privit în special din perspectiva activităților secundare
îmbăierii/ tratamentului balnear. Am considerat relevante motivațiile turiștilor în alegerea destinațiilor
pentru a determina dacă sunt de natură medicală sau mai degrabă socială; ce obiceiuri și tendințe au
existat și dacă ele sunt valabile și astăzi.

Antichitate: Nașterea băilor publice

Băile din Antichitate apar în literatura de specialitate sub două denumiri: thermae și balneum - re-
prezintând un simbol al civilizației romane. Programul balnear are originile în cultura greacă însă aici se
manifestă în spații modeste ce serveau strict pentru curățarea trupului. Romanii sunt cei care contribuie
la nașterea unui program arhitectural nou și îl aduc la un nivel cu mult superior antecedentelor grecești.
Băile publice sunt frecventate inițial de clase sociale sărace deoarece clasele înstărite aveau săli de baie
integrate în casele proprii. Mai târziu însă popularitatea acestor băi publice va crește considerabil și vor
deveni scena întreținerii relațiilor socio-economice ca parte a vieții publice a romanilor.3
Ritualul la terme presupune în primul rând
dezbrăcarea, ungerea trupului cu uleiuri și practi-
carea unor exerciții fizice pentru a transpira. Ur-
mează apoi parcurgerea după bunul plac a diferitelor
încăperi cu piscine comune, calde și reci, trecând
întotdeauna printr-o încăpere de temperatură medie
pentru acomodarea corpului. În funcție de dimensi-
unea și confortul oferit, unele terme aveau în plus
camere asemea saunei, piscine în aer liber sau difer-
ite alte facilități, având ca scop destinderea și
bunăstarea fizică. Procesul elaborios care necesita o
perioadă considerabilă de timp a transformat rapid
mersul la băi într-un „eveniment social”. Ca urmare
Figura 1 - Activități specifice femeilor la terme
interioarele termeleor încep să se contureze ca niște
încăperi luxuriante cu decorații elaborate.4
Săpăturile arheologice au adus la lumină numeroase obiecte care indică și desfășurarea unor activități
de zi cu zi la terme. Dintre acestea amintim bijuterii (afișează statutul social în lipsa îmbrăcămintelor),
obiecte pentru igiena personală, zaruri și monede folosite la jocuri sau pariuri, farfurii și vase care con-
firmă servirea gustărilor, ustensile medicale în special stomatologice și obiecte de cusut.5

3
Burkhardt Britta, „Római kori fürdőkultúra Erdélyben: Dacia Porolissensis katonai fürdőiről” în Füdrőélet Erdélyben (Cluj-
Napoca: Egyetemi Műhely Kiadó, 2016), pp. 33-36
4
Garrett G. Fagan, Bathing in Public in the Roman World, (Ann Arbor: University of Michigan Press, 1999), pp. 10-17
5
Alissa M. Whitmore, „Cloth working in the baths? Site formation processes, needles and spindle whorls in Roman bath-
house contexts”, în Small Finds and Ancient Social Practices in the North-west Provinces of the Roman Empire ( Oxford:
Oxbow Books, 2016), pp. 370

5
Evul Mediu: decădere și renaștere
Creștinismul timpuriu este cel care problematizează motivația frecventării băilor publice de către
adepții săi. În situația în care stăpânirea și influența romană nu puteau fi negate, a fost nevoie de ne-
gocierea unui compromis: îmbăierea în băile publice va avea ca și unic scop curățenia trupului și menți-
nerea sănătății iar obiceiurile hedoniste practicate până acum vor fi abandonate. Segregarea pe sexe
însă va rămâne un subiect contoversat iar instaurarea unei astfel de conduite variază în funcție de
episcopii și papii de la putere.6
Nu putem afirma cu certitudine faptul că răspândirea creștinismului a reprezentat extincția băilor
publice însă e cert faptul că ele au încetat să mai prezinte interes începând cu secolul V.
Ele își recapătă popularitatea însă odată cu reîntoarcerea cruciaților în Europa care aduc cu ei un nou
obicei de desfătare al trupului: hammam-ul sau băile turcești. Acestea vor fi adaptate la cultura
europeană și devin încet-încet o practică de lux. Integrează băi de abur în camere speciale și spații
pentru îmbăierea la comun cu vane rotunde din lemn pentru mai multe persoane.7
Majoritatea instituțiilor aveau o politică democratică unde toate clasele sociale aveau acces, nefiind
rare nici cazurile în care săracii beneficiau de intrare gratuită. Dintr-o noutate exotică, băile publice
revin la statutul de practică cotidiană.8
Aceste stabilimente se răspândesc cu repeziciune în
Europa iar unele explorează noi orizonturi ale luxului: un
decor în care patroni și femei cu trupuri goale etalează
turbane și bijuterii scumpe în prezența muzicii, a
băuturilor și mâncărurilor fine. La fel de repede devin și
locuri ale adulterului sau, în cazuri extreme, instituții de
fațadă pentru case de toleranță.9
Numeroase ilustrații ale secolului XV adeveresc faptul că
una dintre practicile comune devine și servirea mesei la
băile publice.10 Asistăm deci și la o primă diversificare a
serviciilor oferite de stabilimentele balneare.

Figura 2 - Scenă dintr-o baie publică – secolul XV

Un alt moment de cotitură și regres pare să fie apariția bolilor contagioase care au marcat începutul
secolului XVI. Filosoful Erasmus din Roterdam remarcă în Opera sa „Colloquia familiaria”: “Cu douăzeci
și cinci de ani în urmă, nimic nu era mai la modă în Brabant decât băile publice dar azi nu mai sunt în
uz: Sifilisul ne-a învățat să renunțăm la ele.”

6
Katherine Ashenburg, Clean: An Unsanitized History of Washing (Londra: Profile Books LTD, 2009), pp. 51-52
7
Ibidem, pp. 68
8
Ibidem, pp. 69
9
Ibidem, pp. 71-72, p. 74
10
Virginia Smith, Clean: A History of Personal Hygiene and Purity (New York: Oxford University Press, 2007), pp. 179

6
Secolele XVIII-XIX: La belle époque
Perioada Renașterii este cea care readuce în atenția publică practicile balneare ale romanilor. Reînvie
interesul pentru balneologie și apar noi cercetări medicale care atestă beneficiile apelor minerale. Aces-
tea se vor răspândi apoi cu repeziciune în Europa11, asistând mai târziu, în secolele XVIII și XIX, la o
„adevărată febră a termalismului” și la nașterea călătoriei (turismului) în scop balnear.12
Pe lângă aspectul terapeutic, motivația mersului la băi era de a schimba peisajul urban poluat de zi cu
zi - o reconectare a spiritului cu natura. Contrar acestor credințe aceste stațiuni se conturează ca niște
mici orașe unde activitățile de loisir primează de multe ori în fața celor medicale iar experiența socio-
culturală este susținută de numeroase alte funcțiuni.13 Experiența balneară este una ludică care se des-
fășoară într-un mediu cultural prolific ce se conturează ca o platformă internațională de schimburi
pentru politicieni, artiști și intelectuali. Dintre noile adiții la programul balnear amintim hotelul, vilele,
restaurantul, salonul (Kurhalle) - loc pentru petrecerea timpului liber dintre tratamente socializând sau
citind, parcul terapeutic (Kurpark) cu izvorul (Trinkhalle), alei acoperite în jurul parcului – pentru plim-
barea de dimineață în timp ce se consuma un pahar de apă terapeutică acompaniată de fanfară, pavil-
ion muzical, teatru sau scenă în aer liber, casinoul, capela, poșta, gara, jandarmeria.14
Se diversifică exponențial și tipurile de tratamente iar utilizarea apei este doar una dintre numeroase
alte proceduri. Activitățile medicale monotone și ritualice sunt contabalansate de băile cu ierburi me-
dicinale, împachetările cu nămol, masajele, exercițiile fizice, drumețiile pe jos sau călare, balurile,
lecțiile de pian sau de dans, jocurile de societate și de prieteniile noi create. 15
Până în a doua jumătatea sec. XIX standardele baneare europene au fost atinse și în Transilvania, ca de
exemplu la Băile Herculane, considerate una dintre “Nobelbad”-urile monarhiei austro-ungare și un loc
frecventat în egală măsură de austrieci, maghiari, români și sârbi. Cu toate că spațiile de cazare,
pachetele de servicii sau posibilitățile de alimentație (inclusiv bucătării private pentru cei care nu-și
permit restaurantul) țin cont normele și ierarhiile sociale, acestea par să se dizolve în spațiile de baie,
la întâlnirile de la izvor sau la masa rotundă unde toți mănâncă aceeași mâncare dietetică prescrisă de
doctori.16 Alecsandri remarcă despre cei care împart o baie într-un izvor carbonic la Borsec: „Şase oa-
meni pot de-abia să încapă în el, dar nenorociţii! d-ar fi trei împăraţi şi trei ciubotari, nu i-ai cunoaşte
unii de alţii.”17
La polul opus stabilimentelor de renume european se află multe stabilimente mici de interes local cu
ape la fel de valoroase dar care oferă condiții mult mai modeste. Acestea sunt preferate de cei care nu
își permit sau nu se pot deplasa pe distanțe foarte lungi dar au nevoie de o cură balneară. Un aspect
interesant este însă faptul că ele sunt frecventate în egală măsură de oameni de diferite clase sociale.

11
Gianfaldoni S, Tchernev G, Wollina U, Roccia MG, Fioranelli M, Gianfaldoni R, Lotti T., „History of the Baths and Thermal
Medicine”, Open Access Macedonian Journal of Medical Science, accesat 16 iulie 2022,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5535692/
12
Ada Hajdu, Arhitectura de vilegiatură în România modernă (București: teză de doctorat, U.N. Arte București, 2003-2012),
pp. 13
13
Ibidem pp. 12-18
14
László Kósa, „A fürdőélet mint a polgári életforma része” în Füdrőélet Erdélyben (Cluj-Napoca: Egyetemi Műhely Kiadó,
2016)
15
Ibidem
16
Ibidem, pp. 19-26
17
Vasile Alecsandri, Calendarul Foaiei săteşti, 1845, accesat 17 iulie 2022, https://ro.wikisource.org/wiki/Borsec

7
O astfel de scenă este descrisă și la băile Cărbunari, unde o fetiță dintr-o familie de mici burghezi are
șansa să cineze alături de contele Teleki Sándor (patronul poetului Petőfi Sándor) și familia lui, un ofițer
militar și mama acestuia și este măgulită de naturalețea întâmplării.18
Programul arhitectural balnear își
atinge deci apogeul la începutul
secolului XX când asistăm, poate, la
cea mai elaborată formă a ei din
punct de vedere al diversității de
funcțiuni, ritualuri și activități de
losir puse la dispoziția oaspeților.
Deși tendințele europene au fost
adoptate în egală măsură în
majoritatea stațiunilor balneare
pentru a-și asigura locul pe piață,
ele s-au manifestat diferit în funcție
de posibilități financiare,
infrastructură și influențele socio-
culturale locale.19
Figura 3 - Fanfara și izvorul mineral din parcul Băilor Băița

Perioada interbelică
Anii interbelici sunt caracterizați de aparția unor acte normative care reglementează condițiile pe care
trebuie să le îndeplinească localitățile pentru a primi statut de stațunilor balneară, cum trebuie
organizate ele și cine răspunde de conducerea lor. Ministerul Sănătății supervizează organizarea
stațiunilor care, sunt numite din acest moment instituții sanitare conduse în mare parte de medici.20
Pentru a primi avizele necesare, stațiunile aveau obligația de a întocmi regulamente riguroase care
prevedeau inclusiv responsabilități ale localnicilor. Un exemplu în care un astfel de regulament a avut
impact asuprea societății este cel al orașului Baia Mare. Acesta spune că “toți locuitorii trebuiau să re-
specte o serie întreagă de dispoziții privind igiena publică, dar și a locuințelor particulare. (…) [Ei]
trebuiau să păstreze curat trotuarul din dreptul imobilului în care locuiau, iar iarna să presare nisip sau
rumeguș, să înlăture zăpada și gheața. (…) Era interzis scuipatul pe strãzi precum și lipirea de afișe pe
pereți și garduri. Toate localurile publice trebuiau să fie curate, dușumeaua spălată și cu latrine în
bună stare. Era reglementat întregul procedeu de servire al clienților în bodegile, ospătăriile și restau-
rantele din zonă (…). Mãcelãriile, brutãriile și cofetăriile trebuiau sã fie în permanență curate (…).
Casele sau camerele nu puteau fi închiriate (…) dacă proprietarii erau bolnavi, dacă nu existau camere
suficiente și pentru familiile acestora, dacă încăperile aveau umezeală, igrasie etc.21

18
Despre experiența la Băile de la Cărbunari „Egy Fényes borravaló”, Kővárvidék Nr.22/1909, accesat 10 februarie 2021,
https://library.hungaricana.hu/hu/view/Kovarvidek_1909/?query=%20a%20mostani%20Kővár%20Füreden%20vol-
tunk&pg=86&layout=s
19
László Kósa, „A fürdőélet mint a polgári életforma része” în Füdrőélet Erdélyben (Cluj-Napoca: Egyetemi Műhely Kiadó,
2016), pp. 27
20
Robert C. Tőkőlyi, Turismul băimărean în perioada interbelică. Studiu de caz: Stațiunea climatică 1930-1940, în Revista
arhivei maramureșene Nr. 2/ 2009 (Baia Mare, 2009)
21
Ibidem

8
Perioada postbelică
În cadrul țărilor europene aflate sub influența Uniunii sovietice asistăm la dispariția modului de viață
burghez și aristocrat. Dispariția claselor care au influențat și susținut până acum standardele
stabilimentelor balneare a adus cu sine o schimbare și în tradiția fenomenului balnear.22
Atât în Europa de Vest cât și cea în sfera
socialistă anii 60 au reprezentat o relansare a
turismului dar și o diversificare a destinațiilor.
Noile stațiuni de pe litoral au reprezentat o
competiție considerabilă pentru stabilimentele
balneare termale. Acestea din urmă și-au
abandonat caracterul ludic și s-au orientat din
ce în ce mai mult spre îmbunătățirea serviciilor
medicale oferite. Implicarea statului și
subvenționarea curelor balneare prin sindicate
și casele de asigurări a întărit caracterul sanitar
și a transpus stabilimentele înafara sferei
turistice. Arhitectura balneară caracteristică
acestei perioade primește de asemenea un
Figura 4 - Centru de tratamente Sângeorz-Băi caracter spitalicesc.23
În jurul anilor 80 se definește conceptul de turism cultural, un termen-umbrelă pentru diferitele obiec-
tive și activități căutate de vilegiaturiști. Printre acestea amintim scopuri educative, tabere pentru tin-
eri, schimburi între artiști și scriitori, descoperirea ruralului, festivaluri, manifestări culturale, vizitarea
muzeelor și a locurilor istorice, pelerinaje și obiective religioase.24 Turismul cultural este susținut de
ghidurile turistice care promovează fiecare regiune în parte și menționează diferitele alternative de
petrecere a timpului liber.

22
László Kósa, „A fürdőélet mint a polgári életforma része” în Füdrőélet Erdélyben (Cluj-Napoca: Egyetemi Műhely Kiadó,
2016), pp. 28
23
Viola Fabi, Maria Pilar Vettori, Emilio Faroldi, Adaptive Reuse Practices and Sustainable Urban Development: Perspectives
of Innovation for European Historic Spa Towns, Sustainability 2021, 13, 5531. accesat 09.08.2022.
https://doi.org/10.3390/su13105531
24
Ioan Istrate; Vasile Glăvan, Turismul cultural în România – liant al spiritualităţii româneşti de pretutindeni, Tribuna eco-
nomică Nr. 5/1994

9
Post-socialism și perspective de viitor
În sfera europeană orașele termale cu istorie vastă se confruntă cu o criză identitară. Ajunse la
maturitate, eșecul sau reinventarea lor depinde de capacitatea de adaptare la tendințele actuale la nivel
competitiv. Apare în schimb pe piața turistică un nou concept de wellness; spa-uri (Salute per aqua)
care își însușesc identitatea de stabilimente balneare ce oferă vindecare și prevenție, oferind o gamă
vastă de produse și proceduri care nu sunt asociate neapărat cu prezența apelor minerale.25
În România privatizarea post-socialistă de după anii 90 nu a reușit să readucă în echilibru stabilimentele
balneare prea sanitarizate. Asociația Patronatelor pentru Turism definesc 3 tipuri de turism din punct
de vedere al categoriilor de vârstă al clienților, scopului, duratei și serviciilor accesate: turismul medical,
turismul de wellness și turismul de weekend.26 Acest studiu însă nu menționează faptul că această
polarizare a motivațiilor turiștilor trebuie să nască diferite tipuri de programe arhitecturale.
În cadrul unei statistici realizate în regiunea Nord-Vest în județele Maramureș, Satu-Mare, Bistrița
Năsăud și Cluj am observat existența a mai multor tipologii de stabilimente care mizează pe un public
țintă foarte specific din punct de vedere al stării de sănătate, al vârstei și al situației familiale. Turismul
medical a moștenit un program balnear instituționalizat-spitalicesc frecventat în special de persoane
mai în vârstă în scopul tratării unor afecțiuni. Turismul de wellness dă naștere marilor hoteluri cu
tendință accentuată spre branding căutate de categoria de vârstă 30-50 în scopul voluntar de a preveni
îmbătrânirea. Turismul de weekend tinde spre ștranduri termale și sunt orientate spre agrement.
Spre deosebire de România, țările din vestul Europei considerate a fi modele de wellness precum
Germania, Austria sau Elveția tind spre o dizolvare a barierelor între tratament, îngrijire(prevenție) și
wellness(recreere).27
Un program balnear contemporan și atractiv este deci unul
multilateral, orientat spre un pachet diversificat din punct
de vedere al serviciilor oferite, în vederea atragerii unei
clientele cu diferite motivații, medicale, de prevenție sau de
destindere. E nevoie de o atitudine democratică și inclusivă,
atât social cât și economic.

Figura 5 - Diversificarea produselor de sănătate și

bunăstare apărute în ultimii ani

25
Emilio Becheri, Nicola Quirino, Franco Angeli, Rapporto sul sistema termale in Italia 2012, (Roma: Fedeterme, 2012) pp.
17-30
26
Masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear, accesat 12.03.2021, http://turism.gov.ro/web/wp-
content/uploads/2018/11/MASTER-PLAN-PENTRU-DEZVOLTAREA-TURISMULUIBALNEAR.pdf
27
Melanie Smith, Laszlo Puczko, Health, Tourism and Hospitality: Spas, Wellness and Medical Travel, (Londra și New York,
Routledge: 2014), pp. 407

10
Strategia de reactivare a arealelor ccu patrimoniul balnear presupune utilizarea ei ca resursă în
dezvoltarea sustenabilă regională. E nevoie de scoaterea lor din sfera nostalgică a vremurilor apuse și
de reconsiderarea lor ca potențial de valorificare cu scopul activării urbane sau rurale. În acest sens,
acestea pot fructifica identitatea culturală, socială și economică a arealului de influență, pe care, prin
inovare și experimente să o întărească. Un alt factor important în reușita regenerării arealelor balneare
este conlucrarea spațiului privat cu cel de stat și împărțirea responsabilităților între cele două entități.28
Un bun exemplu de inovare și experiment este tabăra de creație Balvanyos Art Camp organizat de
Grand Hotel Balvanyos din localitatea Turia județul Covasna, care a ajuns anul acesta la a 9-a ediție.
Hotelul și împrejurimile se transformă în fiecare an într-un incubator pentru artiști locali și
internaționali, iar operele create de ei rămân aici să dea viață spațiilor interioare și exterioare ale
centrului spa.29

28
Viola Fabi, Maria Pilar Vettori, Emilio Faroldi, Adaptive Reuse Practices and Sustainable Urban Development: Perspectives
of Innovation for European Historic Spa Towns, Sustainability 2021, 13, 5531. accesat 09.08.2022.
https://doi.org/10.3390/su13105531
29
Galei foto și video al hotelului, accesat 2022.08.11, https://balvanyosresort.ro/hu/fotogalleria/

11
III. STUDII DE CAZ
Studiile de caz alese includ exemple ale arhitecturii contemporane care explorează noi valențe ale
turismului balnear și cultural. Studiul urmărește modurile în care arhitectura de wellness a reușit să își
contureze o identitate nouă bazată pe elemente locale și să ofere experiențe inedite, care reformulează
modul în care trăim, ne destindem, lucrăm sau socializăm. Filtrele prin care vor fi privite studiile de caz
sunt următoarele:
DIALOGUL LOCALUL
Se vor nota elemente ale localului împrumutate și fructificate de arhitectura balneară, dar în același
timp se va urmări și impactul intervenției asupra comunității locale și asupra mediului construit.
PROGRAMUL ARHITECTURAL
O analiză a elementelor cuantificabile ale programului și relația dintre acestea vor fi urmărite prin
prisma împletirii discursului medical cu funcțiunile de wellness și de loisir.
CALITATEA ARHITECTURALĂ
Deși necuantificabilă, anumită atenție în alegerea materialelor, încadrarea în specificul local, tratarea
luminii, atmosfera interioară sau relația interior-exterior, definesc calitatea arhitecturală. Se va analiza
tratarea spațiilor intime, dedicate destinderii, vindecării sau somnului, spațiile comune și spațiile
exterioare.
Vor fi notate și acele aspecte care îi conferă obiectului arhitectural un plus de caracter. Amintim
evenimentele ce promovează turismul cultural, aspecte care produc sinergii fără precedent, inovație
arhitecturală, culturală sau tehnologică.

12
VIGILIUS MOUNTAIN RESORT
Localizare: Comuna Lana, Merano, Italia
Arhitect: Matteo Thun & Partners
Anul construcției: 2001 - 2003
Suprafața: 11 500 m2

,,Our hospitality and healthcare projects want to be the result of the symbiosis between healthcare
and tourism. The strength of simplistic design and a tangible, preventive hospitality vision in which
nature plays a significant role, is of utmost importance.” 30 – Matteo Thun

30
Pentru revista Home & Design Trends, accesat 12.08.2022,
https://www.matteothun.com/files/press/2020/2006_IN_Home_Design_Trends_MTDR_Projects_PRINT.pdf

13
DATE GENERALE
Comuna Lana este cea mai mare producătoare de fructe din regiunea Tyrol și este preferată ca
destinație turistică datorită viilor și livezilor ce o înconjoară, dar și pentru festivalurile tematice care
promovează tradițiile și cultura locală. Regiunea are un caracter tipic alpin, potrivită pentru drumeții și
practicarea sporturilor de iarnă. Arhitectura pitorească, castelele și bisericile sunt o parte importantă a
identității regiunii. De asemenea, Tyrolul are o vastă tradiție în utilizarea apelor minerale pentru
efectele ei curative și numeroase centre de tratamente și spa-uri apreciate. 31
Resortul este o extindere a unui hotel existent, Vigilijoch Hotel, așezat la o altitudine de 1.500 de metri
și înconjurat de o pădure bogată de conifere, accesibil prin două moduri: pe jos sau cu funicularul con-
struit în 1913. Propunerea se constituie din două obiecte: un volum lung orientat pe direcția Nord-Sud
și înalt de două niveluri, ce urmează topografia muntelui și un volum mai mic ce se inspiră din arhitec-
tura vernaculară.
DIALOGUL LOCALUL
Valorificând resursele de ape minerale din zona Muntelui Vigilius resortul oferă o experiență peisageră,
scopul lui fiind acela de a crea un loc unde „omul, arhitectura și natura se întâlnesc”.32
Proiectul își propune să reitereze elemente ale tehnicilor constructive tradiționale locale, utilizând ma-
teriale precum piatră, lemn, lut și sticlă, într-un mod în care obiectul arhitectural se contopește cu
peisajul natural. Prin curbura volumetriei propuse și liniile orizontale ale fațadelor resortul nu
concurează cu peisajul ci reușește să se trăiască armonios cu acesta.

31
Accesat 11.08.2022 - https://www.suedtirolerland.it/en/south-tyrol/merano-surroundings/lana/
32
Accesat 11.08.2022 - https://www.matteothun.com/project/157/interior-vigilius-mountain-resort

14
Figura 6 - Perspectivă exterioară cu cele două volume propuse

Figura 7 - Schița conceptului volumetric

15
PROGRAMUL ARHITECTURAL
Hotelul are o capacitate de cazare de 35 de camere și 6 apartamente desfășurate pe două niveluri care
sunt completate de spațiile comune precum foaierul, biblioteca, cele două restaurante și zona de
wellness, toate gândite în strânsă legătură cu mediul înconjurător.
Biblioteca este la dispoziția oaspeților ca spațiu de studiu, lucru de la distanță sau introspecție, însă
poate fi ocupată, alături de sala de conferințe, de grupuri mai mici sau mai mari în scopul diferitelor
evenimente. Pe lângă locurile de întâlnire hotelul pune la dispoziție o serie de activități potrivite pentru
teambuilding-uri. Acestea includ cursuri de gătit, activități sportive, drumeții ghidate, tir cu arcul sau
jocul Boccia, un joc tradițional din zonă cu mingi, asemănător cu bowlingul.33
Zona spa oferă 11 camere de tratamente, o saună panoramică, o piscină interioară cu apă minerală și
o piscină ce continuă în exterior și se transformă într-o piscină panoramică. Aceastea beneficiază de
suprafețe mari vitrate și o relație strânsă cu exteriorul, mediată de terase generoase amenajate cu
mobilier pentru odihnă.
Camerele de cazare cu orientare est și vest beneficiază de câte un perete vitrat care încadrează peisajul
și se deschide către o terasă. Zona de dormit este separată de zona de baie printr-un perete de lut cu
rol în reglarea temperaturii atât vara cât și iarna.
Cele două restaurante îndeplinesc roluri diferite. Primul, o reinterpretare modernă a hambarelor
tradiționale, este restaurantul dedicat doar oaspeților hotelului. Acesta este deschis pentru toate
mesele și gustările zilei și oferă o perspectivă panoramică de la cota 1500 de metri asupra munților și a
orașului din vale. Al doilea restaurant face parte din structura veche a hotelului, mărturie fiind soba
veche de 100 de ani ce încălzește turiștii și astăzi. Acesta este deschis tuturor turiștilor, fie că sunt cazați
la hotel sau doar fac popas într-o drumeție în munți, și oferă o experiență tipic alpină, prin arhitectură
și oferta culinară.

33
Accesat 11.08.2022 - https://www.vigilius.it/fileadmin/user_upload/pdf/von_kunde/VG_Teambuilding_Meet-
ingpauschale_EN_A4_2017_WEB.pdf

16
Figura 8 - Biblioteca Figura 9 - Sala de conferințe

Figura 10 - Piscina interioară și relația cu peisajul

Figura 11- Tipuri de cazare: cameră simplă și cameră tip apartament

17
CALITATEA ARHITECTURALĂ
Probabil cel mai important factor care crează bunăstare și vindecare este lumina naturală. Ea este
prezentă atât în spațiile comune cât și în cele intime iar vitrajele generoase dizolvă granițele dintre
interior și exterior. Medierea dintre interior-exterior asigurată de terase este un factor important
pentru legătura om-natură. Activitățile din interior se pot reloca sau extinde în orice moment în exterior
unde aroma coniferelor sau sunetul clopotelor animalelor ce pasc în apropiere completează experiența
senzorială.
Natura materialelor alese pentru acest proiect le permite șă își poarte patina cu încredere, îmbătrânirea
lor fiind un aspect care îi conferă identitate și credibilitate hotelului. Obiectele interioare moderne
așezate pe fundaluri tradiționale sau invers, converg într-o estetică atemporală, focalizată mai degrabă
pe concordanța cu spiritul locului și durabilitate decât pe trendurile curente.
Matteo Thun spune despre intenția din spatele proiectelor sale: “Cred cu tărie faptul că arhitectura
poate influența bunăstarea oamenilor. Propunem ambianțe naturale utilizând lemnul și piatra, culori
calde și forme moi, cu scopul de a genera bunăstare pentru trup și spirit. Trebuie să ne concentrăm
întotdeauna pe spații care evocă stări conștiente, atmosfere calde și umane, care sunt înainte de toate
modulare și flexibile.”34
Așadar tema hotelului nu este abordată doar programatic ci o atenție specială este acordată și
cromaticii, materialității și atmosferelor, iar conlucrarea acestora constituie arhitectura de wellness.
Pentru asta, arhitectul a tratează cu atenție și mobilierul. Banchetele de lemn, șezlongurile, amenajarea
teraselor și a restaurantelor au fost gândite de arhitect împreună cu arhitectura.
Amenajarea lounge-ului are un concept interesant bazat pe principiile agorei romane cu scopul de a
încuraja socializarea. Acesta este organizat pe mai multe niveluri cu ajutorul unor gradene lungi
prevăzute cu perne, dar există și nișe pentru discuții intime. O parte a mobilierul este modular și flexibil,
alcătuit din perne mari din piele ce gravitează în jurul unui element central al familiarității și confortului:
șemineul.
Arhitecții operează de asemena cu 3 principii ale arhitecturii eco-sustenibile: Zero Kilometri - ce implică
utilizarea de tehnici și materiale locale, Zero CO2 - utilizarea energiei cu emisii reduse de carbon, Zero
Waste - lucrul cu pierderi reduse de materiale în timpul execuției. Pe lângă acestea, elementele con-
crete de design care contribuie la sutenabilitatea hotelului sunt: ferestrele generoase care colectează
energia solară, parasolarele orizontale și terasele circulabile înierbate care previn supraîncălzirea, sis-
temul de încălzire ce utiliează energie geotermală, sistemul de ventilare cu recuperarea căldurii și ter-
moizolația asigurată de ferestrele cu triplu strat de sticlă.35

34
Accesat 11.08.2022 - https://www.matteothun.com/files/press/2020/2011_IT_ElleDecor30anni_MTST_Pro-
file_ONLINE_xUHucRc.pdf
35
Accesat 11.08.2022 - https://www.matteothun.com/project/157/interior-vigilius-mountain-resort

18
Figura 12 – Camera de cazare Figura 15 – Materialitate

Figura 14 – Piscina exterioară Figura 13 - Ieșirea spre piscina exterioară

Figura 16 - Lounge-ul și șemineul

19
 Figura 17 - Restaurantul cota 1500 de metri

Figura 18 - Restaurantul cu specific ,,Stube Ida"

Figura 19- Terasă

20
JOD-SCWEFFELBAD BAD WIESSEE
Localizare: Bad Wiessee, Germania
Arhitect: Matteo Thun & Partners
Anul construcției: 2016 - 2020
Suprafața: 1 350 m2

21
DATE GENERALE
Localitatea Bad Wiessee este o destinație turistică bine cunoscută din sudul Germaniei, pe malul lacului
Tegernsee cu o tradiție balneară de peste 100 de ani. Apa minerală are cea mai mare concetrație de iod
și sulf de pe teritoriul țării și are în primul rând efect preventiv dar este potrivită și pentru tratareau
unor afecțiuni existente. Vindecarea și destinderea este susținută în schimb și de condițiile climaterice
blânde și mediul înconjurător pitoresc.
Nașterea băilor este legată de începutul secoluluii XX și de o tentativă eșuată de exploatare a petrolului
în urma căruia s-au descoperit accidental zăcămintele de ape minerale iodo-sulfuroase. Olandezul
Adriaan Stoop, inițiatorul platformei petroliere, decide atunci să construiască atunci în schimb un cen-
tru de tratamente, transformând în câțiva ani orașul într-o stațiune balneară de renume internațional.
Numărul turiștilor creștea an de an iar centrul de tratamente s-a extins în repetate rânduri. Orașul a
prosperat și a primit curând acord regal de a-și schimba numele din Wiessee în Bad Wiessee iar domnul
Stoop a devenit cetățean de onoare al acestuia în semn de mulțumire pentru serviciul față de comuni-
tatea locală. 36
Începe construcția a câtorva hoteluri pe malul lacului sub forma unor afaceri de familie, ele aparținând
și astăzi familiilor fondatoare. Acestea asigurau cura internă cu apă minerală pe lângă cazare, masă,
bere și vin de calitate dar și petreceri pe terasele cu ieșire pe lac. Moda promenadelor acoperite s-a
manifestat și în Germania secolului XX, dar la fel și teatrul și sala de concerte, evenimentele și festi-
valurile fiind lelipsite și aici. 37
Recent s-a contsatat faptul că vechiul centru balnear nu mai corespunde standardelor contemporane
și proprietatea s-a vândut unui investitor care a demolat vechile clădiri și intenționa să contruiască un
resort de 5 stele în locul ei. Când planurile întârziau să se materializeze, administrația locală a luat in-
ițiativă și l-au contractat pe arhitectul italian cu o vastă experiență în arhitectura de wellnes pentru a
reda comunității plăcerea mersului la băi dar și pentru a relansa turismul balnear.

DIALOGUL CU LOCALUL
Curele sulfuroase se fac întotdeauna în vană deoarece acestea induc o stare accentuată de relaxare a
corpului, dar și pentru că apa își pierde repede proprietățile și nu poate fi refolosită. Spre deosebire de
cele 125 de vane existente înainte, noua clădire prevede un total de 14 și include doar funcțiuni de cură.
Alte funcțiuni de cazare sau de loisir nu au fost incluse în proiect, având în vedere că identitatea regiunii
este una turistică și există deja dotări de acest gen, inclusiv un complex balnear de agremet.
Noile băi propuse de Matteo Thun preiau moștenirea curei sulfuroase de la băie vechi și o calibrează la
standarde contemporane, conform principiilor proprii de proiectare. Rețeta este una bine cunoscută și
prevede utilizarea a materialelor regionale lemn și piatră, completate cu gesturi moderne în bronz și
beton care vor primi patină alături de cele naturale.

36
Accesat 19.08.2022 - https://www.literaturportal-bayern.de/literaturland?type=trip&id=212
37
Ibidem

22
 Figura 20 – Băile vechi care s-au demolat

Figura 21 – Perspectivă exterioară ansamblu

23
PROGRAMUL ARHITECTURAL
Spre deosebire de Vigilius hotel unde asistam la un program complet de wellness, Băile de la Wiessee
pun la dispoziție strict partea de cură, precum băile vechi. Dintrele cele 14 cabine cu vană, 2 sunt mai
mari pentru o experiență împărtășită, iar alte opțiuni de cură de wellness includ săli de hidroterapie sau
de inhalații, având în vedere numeroasele afecțiuni pentru care combinația iod-sulf este benefică.
Fiecare spațiu de cură este tratat cu atenție, având un confort sporit și intimitate, cu mobilier de odihnă
și câte o terasă privată ce oferă lumină naturală și vizibilitate spre exterior.
Succesiunea spațiilor este caracterizată de o trecere graduală de la spații publice la spații intime.
Oaspeții sunt primiți întrun atrium inundat de lumină din care se trece în 4 săli de așteptare cu un grad
mai mare de intimitate, urmate de sălile private de cură.
Oaspetele este ghidat de un băieș pe tot parcursul ritualului care constă în îmbăierea în apă iodurată
sau sulfuroasă de 38oC într-un spațiu privat cu vane ergonomice pentru 20 de minute. Urmează apoi
neapărat 30 de minute de odihnă pentru instaurarea efectelor băii. De aceea fiecare cabină este
prevăzută cu mobilier de tip șezlong ce oferă posibilitatea revenirii corpului în timp ce oaspetele se
destinde privind cerul și peisajul. Experiența poate fi completată mai apoi cu diferite masaje sau
reflexoterapie.38

CALITATEA ARHITECTURALĂ
Interiorul trăiește din nou în perfectă simbioză cu exteriorul, conform filozofiei lui Thun. Spațiile
inundate de lumină naturală, puritane, pot doar să inducă claritate mentală și bunăstare.
Conceptul are la bază o trecere progresivă de la spațiul public al străzii la spațiul cel mai intim, cel cură.
Legătura cu natura este menținută pe tot parcursul oaspeților de la intrare până în spațiul de cură iar
cerul este și el vizibil din spațiile de așteptare. Motivul apei este anunțat încă de la intrarea în clădire
contribuind și ea experiența holistică alături de arhitectură și lumină.39

38
Accesat 19.08.2022 - https://www.jodschwefelbad.de/wirkung
39
https://www.matteothun.com/files/project/2021/MatteoThun_Partners_JodSchwefelbad_EN.pdf

24
Figura 22 - Fațada principală cu bustul fondatorui Adriaan Stroop

Figura 23 - Intrarea principală și motivul apei

25
Figura 24 - Cromatica și mobilarea interiară

Figura 25 - Atriumul

26
Figura 26 - Sala de așteptare Figura 27 – Cabina privată de cură

27
CENTRU BALNEOCLIMATERIC MULTIFUNCTIONAL BORSEC

Localizare: Borsec, județul Harghita

Arhitect: TRANSPAGONY și ESZTÁNY STUDIÓ din Miercurea-Ciuc,
FORMA zrt. Keszthely, Ungaria
Anul construcției: 2011 - 2023
Suprafața: 4 250 m2

,,[…] locuitorul vremelnic al Borsecului trece printr-un șir de necazuri, de spaime, de suferințe morale și
trupești; iar cum a scăpat de grija fântânii și a băii, ceasurile se fac nesimțite pentru dânsul […].
Cum s-a răcorit, o mulțumire necunoscută naște în sânul lui; trupul i se ușurează, ideile i se lămuresc,
inima-i simte o dulce plăcere și ochii lui, plimblându-se vesel împrejur, se opresc cu dragoste asupra
fragilor presărați prin iarbă.” 40

40
Vasile Alecsandri, Calendarul Foaiei săteşti, 1845, accesat 17 iulie 2022, https://ro.wikisource.org/wiki/Borsec

28
DATE GENERALE
Așezat la o altitudine de 900 de metri într-o depresiune a Carpaților Orientali, orașul Borsec beneficiază
de un climat temperat cu faună și floră subalpină. Istoria orașului se scrie în secolul XIX când în decurs
de un veac acesta se trasnformă dintr-o așezare păstorească într-un oraș balnear, datorită exploatării
resurselor de ape minerale. Uzina de îmbuteliere a apei minerale și stațiunea balneară ce s-au înființat
aici erau recunoscute la nivel european și ofereau locuri de muncă pentru sute de localnici.
Construcțiile specifice ale epocii erau vilele elegante, restaurantele, clădirile de baie, pavilioanele
izvoarelor bogat decorate, poșta, sala de bal cu săli de citit, sala de biliard, sala de pian, sala de jocuri,
locuința medicului, fântâna, aleile de promenadă acoperite, pavilionul orchestrei și uzina de
îmbuteliere, unele fiind în picioare și astăzi, mărturii ale anilor de glorie și ale efervescenței sociale.41
Fenomenul abandonul post-socialist s-a manifestat și aici. De la o capacitate da cazare de 6000 de locuri
ce existau în 1989, s-a ajuns la 86 în 2008, când actuala administrație locală a decis să se implice activ
în revitalizarea turistică a orașului. De atunci până în prezent primăria a fost cel mai mare investitor în
turism, a reabilitat spațiile publice, aleile, parcurile și fântânile terapeutice dar a deschis și noi atracții
turistice, dar a achiziționat și vechile vile monument istoric pe care le reabilitează și le convertește în
spații expoziționale sau ateliere pentru artiștii locali. 42
Orașul Borsec devine pe zi ce trece din ce în ce mai atractiv, cu o ofertă turistică complexă ce
funcționează pe toată durata anului și ce se adresează atât tinerilor, copiilor, familiilor cât și seniorilor.
Pârtia de schi, pârtia de bob de vară, traseele montane, peșterile și grotele, cățărarea și călăria sunt
câteva dintre posibilitățile de petrecere a timpului liber. Facilitățile balneare funcționale în prezent
includ băile vechi Ó-sáros reabilitate în 2012 care oferă piscine terapeutice cu apă rece și caldă, saună
și cameră de sare. De asemenea, sunt aproape finalizate lucrările pentru noul centru balneaoclimateric
multifuncțional. 43

DIALOGUL CU LOCALUL
Noul centru balnear se construiește în cartierul Borsecul de Sus care reprezintă stațiunea turistică
propriu-zisă a Borsecului istoric. Integrând tradiția băilor terapeutice la standardele turismului
contemporan, volumetria și materialele propuse se contopesc cu arhitectura locală. Respectul față de
peisajul natural și construit, impactul minim asupra vegetației existente sunt cele două principii majore
ale intervenției.
Proiectul își propune să aibă efecte benefice și asupra migrația tinerilor, prin deschiderea unui nou
domeniu de activitate și oferă deocamdată 55 de locuri de muncă în noul centru.44 Creșterea economică
se va resimți atât în rândul întreprinderilor mici cât și în rândul unităților de cazare, contribuind și la
înființarea de noi afaceri din categoria domeniilor conexe.

41
Hankó Vilmos, Az erdélyrészi fürdők és ásványvizek leírása (Cluj-Napoca: Erdélyrészi Kárpát Egyesület, 1891), pp. 38-54
42
Accesat 17.08.2022, https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ce-se-mai-intampla-la-borsec-candva-una-dintre-cele-mai-
cautate-destinatii-din-tara-statiunea-a-fost-distrusa-precum-baile-herculane-1626583
43
Ibidem
44
Accesat 17.08.2022, https://statiuneaborsec.ro/ro/Stiri-3/Noul-centru-spa-balneo-Borsec-incepe-recrutarea-personalu-
lui-160

29
Figura 28- Exterior băile Ó-sáros Figura 29 - Vila Emil reabilitată

IX
II
IV V
III
I VI VII
VIII

Figura 30 - Plan de situație propus – noul centru balnear

30
Figura 31 - Perspectivă aeriană, încadrare în peisaj

Figura 32 - Perspectivă exterioară, materialitate

31
PROGRAMUL ARHITECTURAL
Centrul balnear ține cont de faptul că nu există un centru de tratamente sau un centru de wellnes în
apropiere și integrează cele două componente în programul arhitectural. Cu o capacitate zilnică de 1000
de persoane pe timp de vară și 700 de persoane pe timp de iarnă, acesta oferă opțiuni de tratamente
balneare, piscine și facilități de wellness și un ștrand în aer liber. Funcțiuni de cazare nu sunt incluse în
acest proiect deoarece există deja în stațiune hoteluri, vile și pensiuni care să acoperea cererea.
Compoziția volumetrică pavilionară este secundată de cea funcțională iar fiecare pavilion are o
funcțiune proprie.
Corpul I îndeplinește rolul de primire și este prevăzut cu o cafenea de 50 de locuri și un magazin de
plante medicinale, reprezentând și inima complexului.
Cu acces direct din acest spațiu se află vestiarele din subsolul zonei wellness respectiv hala balneară
(corp II) și are toate facilitățile de wellnes și de agrement precum saunele şi sala de fitnes. Din acest
spațiu se poate accesa și ștrandul exterior cu funcționare în sezonul de vară care include o piscină
pentru copii, piscine de șezut, dușuri și grupuri sanitare proprii (corp IX).
Adiacent spațiului de primire se află un pasaj cu fântâni de care sunt alipite corpuri identice care
adăpostesc pavilionul medical (IV) cu cabinete medicale, gimnastică medicală și electroterapie, pavil-
ionul împachetărilor cu nămol (V), pavilionul de masaj (VI), pavilionul de hidroterapie (VII). În capătul
acestui hol regăsim piscinele cu apă termală încălzită, într-un volum de forma unui con, cu zonă de
odihnă, grup sanitar propriu și dușuri.
Baia tradiţională cu apă minerală rece este amplasată în corpul VIII, accesibil printr-un coridor din sticlă,
sub forma unei construcții tradiționale de lemn.
Zone de odihnă cu șezlnguri sunt descentralizate și distribuite adiacent fiecărei zone (masaj, balneo,
saune, piscine), evitând astfel supraaglomerarea spațiilor de circulație.
Regimul de înălțime este S+P+M cu un sistem constructiv combinat alcătuit din diafragme și cadre de
beton armat, zidării de piatră, structuri tradiționale din lemn și șarpante de lemn încleiat. Subsolul are
rol tehnic, parterul este ocupat de funcțiuni balneare iar mansarda este rezervată birourilor adminis-
trative.45
Parcarea este asigurată înafara parcului centrului, accesul pietonal fiind asigurat de aleile existente.
Este asigurat și un acces de serviciu separat de circulația oaspeților, pe latura nordică a parcelei.

45
Memoriu tehnic de arhitectură al proiectului

32
Figura 33 - Pasajul cu fântâni

Figura 34 - Mofeta Figura 35 - Baie tradițională rece

33
CALITATEA ARHITECTURALĂ
Deși adăpostește o suprafață considerabilă, prin configurația pavilionară și fragmentarea programului
centrul balnear reușește să păstreze scara locului și se integrează corespunzător în cadrul natural dar și
în specificul local caracteristic arhitecturii secolului XX.
Ambianțele interioare și finisajele exterioare modeste capturează esențialul și refuză decorația, optând
pentru un funcționalism vernacular. Consider că spațiile create reușesc să transpună tradiția îmbăierii
într-un limbaj contemporan atât din punct de vedere estetic cât și programatic.

34
 Figura 36 - Zona de primire

Figura 37 - Zona termală din volumul conic

Figura 38 - Zona wellness

35
BĂILE CĂRBUNARI

Localizare: Comuna Dumbrăvița, județul Maramureș

Suprafața: 6 000 m2

“Parva domus, magna quies.” 46

46
,,Casă mică, liniște mare.” - Inscripția de pe vechiul castel de vânătoare al familiei Teleki de la Băile Cărbunari, jud.
Maramureș

36
DATE GENERALE ȘI EVOLUȚIE
Localitatea Cărbunari aparține de comuna Dumbrăvița aflată la 20 de kilometri de orașul Baia Mare,
într-o regiune cu climat blând și un cadru natural valoros ce favorizează agroturismul, turismul cultural,
drumețiile, pescuitul și vânătoarea.47 Băile au fost dintotdeauna așezate înafara localității, la
aproximativ 3 kilometri de centru, însă astăzi zona prezintă interes pentru construirea caselor de
vacanță și a agropensiunilor.
Băile de la Cărbunari sunt menționate în
Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca la
începutul secolului XX. Aflăm despre ele că
funcționează aici un stabiliment cu ape
minerale sărat-sulfuroase într-o clădire
țărănească, cu 5-6 camere de cazare, sub
patronajul familiei Teleki. Familia a con-
struit pe acest domeniu un castel de
vânătoare ,, în 1887, o construcție din piatră
și lemn cu târnaț, în stil unguresc.48
Figura 39 - Castelul de vânătoare al familiei Teleki
De-alungul anilor băile au avut numeroși proprietari și arendași, clădirile fiind alterate de fiecare dată
în spiritul timpurilor și după posibilitățile financiare ale fiecăruia. Aceste transformări sunt greu de datat
exact deoarece băile sunt rar incluse în scrierile despre obiectivele turistice ale regiunii, fiind de multe
ori ignorate sau doar menționate, având în vedere că renumele lor nu a depășit niciodată sfera locală.
Instaurarea regimului comunist și naționalizarea proprietății au adus cu sine o perioadă înfloritoare
pentru băile de la Cărbunari. În anii ‘60 se reabilitează clădirile existente și se construiește un nou corp
de cazare mărind capacitatea de cazare. Băile s-au bucurat de popularitate și au fost frecventate atât
pentru ieșiri de weekend cât și pentru cure de tratament, majoritatea fiind decontate de sindicate.
În preajma anului 1986 băile se închid definitiv din cauze neclare. În momentul acesta nimic din vechiul
castel sau anexele acestuia nu mai sunt în picioare, dispariția lor fiind de asemenea un mister.
Băile rămân neîntreținute până în anul 2007 când actualul proprietar recuperează de la stat terenul și
clădirile băilor care au aparținut bunicilor lui înainte de naționalizare. De atunci au existat mai multe
inițiative pentru reabilitarea stabilimentului însă dintre toate s-a materializat doar unul singur și anume
reabilitarea și mansardarea unei clădiri care funcționează ca pensiune în regim self-catering. În prezent
pensiunea se bucură de un mare succes în special pe perioadă de vară. Majoritatea oaspeților își
exprimă interesul față de centrul balnear ce ar putea funcționa aici însă resursele actualului proprietar
sunt limitate. Singura sursă de finanțare accesibilă este prin programul AFIR (Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale), unde sumele nu acoperă necesarul pentru o intervenție majoră și repunerea în
funcțiune a unui centru balnear contemporan.

47
https://www.zmbm.ro/pdf/dumbravita-665.pdf
48
Kádár József, Tagányi Károly, Réthy László, Pokoly József Szolnok-Dobokavármegye monographiája vol.3 (Dej, 1900)

37
O altă dificultate în accesarea fondurilor pentru reabilitarea centrului de tratamente se datorează
faptului că zona nu se află pe lista stațiunilor balneo-climaterice ale României, deși istoria, studiile și
analiza apei dovedesc acest lucru. Din nefericire demersul pentru includerea unei zone pe acceastă listă
constă în conlucrarea proprietarul privat cu adminstrația locală însă acesta din urmă nu arată interes
pentru valorificarea resurselor locale în acest sens.
Pe lângă activitatea turistică, proprietarul desfășoară un program de voluntariat prin care oferă cazare
gratuită în schimbul ajutorului oferit în activități pentru întreținerea proprietății. Acestea variază de la
treburi gospodărești de zi cu zi până la adevărate acțiuni de renovare sau reabilitare realizate cu grupuri
mai mari. Acest program este prilejul prin care turiști internaționali descoperă Maramureșul, fie că sunt
într-o călătorie de recreere sau că lucrează de la distanță. Acest factor a fost pentru mine unul dintre
cele mai convingătoare puncte de pornire în elaborarea proiectului de diplomă, când am avut personal
șansa de a asista la discuții cu un critic de film rus, un pictor norvegian și domnul inginer care este
proprietarul băilor.

DIALOGUL ARHITECTURII CU ELEMENTE LOCALE

Propunerea constă într-un centru de wellness care valorifică resursele de apă minerală în scopul
relansării turismului medical, turismului de wellness și al turismului de agrement în zonă. O astfel de
intervenție ar avea un impact imediat asupra localității prin mai mulți factori:
• Creștere econimică a zonei prin crearea de noi oportunități profesionale și o nouă sursă de venit
• Conștientizarea comunității despre valorilor locale
• Creșterea calității turismului regiunii
• Oportunitate de petrecere a unui sejur balnear în apropiere pentru cei care locuiesc în zonă
• Dezvoltarea infrastructurii și a rețelelor edilitare
• Atragerea investițiilor prin deschiderea pieței pentru turiștii internaționali

Dialogul arhitecturii propuse cu localul constă în crearea unui dialog între obiectele propuse și
arhitectra vernaculară a zonei prin scară, materialitate și volumetrie. Intervenția presupune un volum
îngropat ce urmează topografia terenului și care adăpostește funcțiunile ce ocupă suprafețe mari, iar
volume mai mici care îndeplinesc caracteristicile enunțate mai sus se așează peste acesta sau se pierd
printre vegetație. Finisajele alese sunt piatra obținută din carierele locale de andezit și lemnul de
proveniență locală, ca material regenerabil.
Un alt mod de valorificare a unui element existent este crearea unui cadru pentru manifestarea
întâlnirilor dintre comunitatea locală, oaspeți și turiștii internaționali, încurajând schimburile culturale
și interferențele sociale.

Figura 40 - Conceptul volumetric și materialitate

38
Figura 41 - Relația utilizator – activități

Figura 42 - Conceptul volumetric și funcțional

39
PROGRAMUL ARHITECTURAL PROPUS PRIN PROIECTUL DE DIPLOMĂ

Suprafețele spațiilor dedicate funcțiunilor balneare cât și spațiile de cazare au fost calibrate conform
debitului de apă existent care poate alimenta aproximativ 40 de băi în vană pe zi.
Considerând faptul că o parte dintre clienți sunt localnici sau vin de la distanțe mici pentru tratament și
nu vor solicita cazare iar o parte dintre clienți nu vor solicita tratamentul cu apă minerală, capacitatea
de cazare se dimensionează pentru un număr de 50 de paturi. Acestea sunt de mai multe tipologii,
gândite pentru a servi oaspeți cu diferite necesități:
• Camere cazare cu zonă de zi, și zonă de lucru și zonă de dormit (acces din exterior)
• Cabane cu 4 camere ce pot fi închiriate individual sau împreună, potrivite pentru grupuri (acces
din exterior)
• Camere cu terase exterioare private pentru cupluri și familii (acces din exterior)
• Camere accesibile facil de la recepție pentru cei cu dificultăți motorii (acces din interior)
Zona balneară ocupă două volume, fiecare având o funcțiune specifică: un corp de tratamente și pro-
ceduri și un corp pentru activități de wellness, legate între ele de o zonă intermediară cu un bar și acces
la terase exterioare cu șezlonguri.
Dintre spațiile comune centrul beneficiază de un restaurant cu o capacitate de 80 de persoane, un
lounge cu un bar de zi, o sală de conferințe și un mic spațiu comun potrivit pentru activități de grup
precum seri de film sau workshopuri culinare. Toate spațiile comune beneficiază de terase exterioare
prevăzute cu mobilier de ședere și relaxare și oferă posibilitatea desfășurării activităților în aer liber.

40
Figura 43 - Perspective exterioare corpuri de cazare

41
CALITATEA ARHITECTURALĂ
Centrul de wellness îți propune să se folosească de faptul că Băile de la Cărbunari sunt deja căutate de
turiști internaționali și să devină un loc al întâlnirilor și al schimburilor, implicând comunitatea locală și
oaspeții. Sala de conferințe este potrivită pentru a găzdui workshopuri, expoziții, lansări de carte sau
întâlniri cu artiștii locali, iar lounge-ul poate deveni scena pentru seri dansante, mici concerte sau jocuri
de societate. Componenta socio-culturală integrată în programul arhitectural face ca noul centru să
depășească sfera balneară sau, din contră, să o readucă la un statut pe care îl avea odinioară.
Un alt aspect de care ține cont proiectul este creșterea exponențială a celor care aleg să lucreze de la
distanță și să urmeze o viață de nomad digital, iar aceștia prezintă o categorie aparte de potențiali
oaspeți. Deși spațiile de cazare sunt generoase și potrivite pentru muncă, zona de lounge integrează și
o zonă dedicată pentru coworking ce stă la dispoziția lor.
Autenticitarea estetică este susținută de materialele precum lemnul și piatra ce poartă patina timpului,
în timp ce caracterul vindecător este asigurat de prezența constantă a luminii, a materialelor și culorilor
naturale ce dialoghează în permanență cu exteriorul.
Sustenabilitatea proiectului constă în primul rând în valorificarea unor resurse și elemente preexistente:
stabilimentul balnear și cadrul natural valoros. Materialele de proveniență locală, acoperișurile în pantă
ce acumulează energie solară prin panouri solare, activitățile posibile de practicat indiferent de ano-
timp, diversificarea ofertei balneare și de cazare orientate spre mai multe categorii de oaspeți conferă
centrului de wellnes propus o sustenabilitate multilaterală.

42
Figura 44 - Spațiile comune: Restaurantul și lounge-ul

Figura 45 - Zona Spa: Piscina interioară și Cabina de tratamente privată

Figura 46 - Terasa exterioară a sălii de conferințe

43
IV. CONCLUZII
Studiul istoric clarifică de ce stațiunile, centrele balneare, băile, orașele termale, sau orice altă formă
sau denumire a acestor stabilimente și-au pierdut din popularitate. Astfel de întorsături au fost
numeroase de-alungul timpului însă administratorii au reusit intotdeauna să se adapteze, să se
reinventeze, să răspunda celor mai noi tendințe și să satisfacă cererea pieței.
Omenirea a reușit să-și croiască drumul înapoi spre practicile balneare contrar influențelor politice,
religioase sau sociale. Deși componenta medicală nu poate fi negată, efectele benefice ale apei
minerale trebuie puse pe piață corespunzător dacă țelul este o dezvoltare turistică înfloritoare. Omul
va fi întotdeauna o ființă socială și căutătoare de nou, astfel că turismul balnear contemporan trebuie
să pună la dispoziție atât servicii medical-balneare de calitate cât și activități de loisir, cel mai convigător
argument în acest sens este boom-ul termal al secoului XIX.
Fiecare stabiliment balnear are libertatea să-și croiască propriea identitate însă cel mai bun punct de
pornire este întotdeauna valorificarea resurselor locale într-un mod creativ, fie ele de natură minerală,
culturală sau arhitecturală. Studiile de caz demonstrează faptul că o intervenție reușită are puterea de
a asigura prosperitatea economică a comunității locale și a regiunii dacă va ține cont de aceste aspecte.
Cazul Borsecului este exemplul concret de aplicare a principiilor regenerării sustenabile ale turismului
balnear și la noi în țară, fiind evident faptul că implicarea în primul rând a administrației locale este un
factor decisiv în succesul procesului.
Succesul programatic ale stabilimentelor balneare depinde de adaptarea funcțiunilor și a gabaritelor la
resursele existente și la dotările zonei, oferind ceva nou în concordanță cu cererea de pe piață.
Cele două proiecte ale lui Thun și experiența biroului în arhitectura de wellness dovedește faptul că
indiferent de natura stabilimentului, cu discurs medical sau de wellness, spațiul, materialele și
mobilarea trebuie să conlucreze pentru o experiență relaxandă și vindecătoare. Materialitățile ce
invocă natura cor fi alegerea pottrivită în majoritatea cazurilor, însă acestea trebuie să dialogheze
întotdeauna cu mediul înconjurător prin vitraje generoase.

44
V. BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI ȘI TEZE DE DOCTORAT
Ada Hajdu, Arhitectura de vilegiatură în România modernă (București: teză de doctorat, U.N. Arte București,
2003-2012)
Alissa M. Whitmore, Small Finds and Ancient Social Practices in the North-west Provinces of the Roman Empire (
Oxford: Oxbow Books, 2016)
Emilio Becheri, Nicola Quirino, Franco Angeli, Rapporto sul sistema termale in Italia 2012, (Roma: Fedeterme,
2012)
Garrett G. Fagan, Bathing in Public in the Roman World, (Ann Arbor: University of Michigan Press, 1999)
Hankó Vilmos, Az erdélyrészi fürdők és ásványvizek leírása (Cluj-Napoca: Erdélyrészi Kárpát Egyesület, 1891)
Katherine Ashenburg, Clean: An Unsanitized History of Washing (Londra: Profile Books LTD, 2009)
Kádár József, Tagányi Károly, Réthy László, Pokoly József Szolnok-Dobokavármegye monographiája vol.3 (Dej,
1900)
Melanie Smith, Laszlo Puczko, Health, Tourism and Hospitality: Spas, Wellness and Medical Travel, (Londra și
New York, Routledge: 2014)
Peter Zumthor, Athmospheres, (Basel: Birkhauser, 2006)
Silviu Borș, Sângeorz-Băi - între imaginar și dispariție, (Cluj-Napoca: teză de doctorat, U.T. Press, 2020)
Virginia Smith, Clean: A History of Personal Hygiene and Purity (New York: Oxford University Press, 2007)
Füdrőélet Erdélyben (Cluj-Napoca: Egyetemi Műhely Kiadó, 2016)
ARTICOLE ȘI STUDII
Gianfaldoni S, Tchernev G, Wollina U, Roccia MG, Fioranelli M, Gianfaldoni R, Lotti T., „History of the Baths and
Thermal Medicine”
Vasile Alecsandri, Calendarul Foaiei săteşti, 1845, accesat 17 iulie 2022, https://ro.wikisource.org/wiki/Borsec
Viola Fabi, Maria Pilar Vettori, Emilio Faroldi, Adaptive Reuse Practices and Sustainable Urban Development:
Perspectives of Innovation for European Historic Spa Towns, Sustainability 2021, 13, 5531. accesat 09.08.2022.
https://doi.org/10.3390/su13105531
Ioan Istrate, Vasile Glăvan, Turismul cultural în România – liant al spiritualităţii româneşti de pretutindeni,
Tribuna economică Nr. 5/1994
Robert C. Tőkőlyi, Turismul băimărean în perioada interbelică. Studiu de caz: Stațiunea climatică 1930-1940, în
Revista arhivei maramureșene Nr. 2/ 2009

45
SURSE WEB
https://www.matteothun.com/
https://www.vigilius.it/
https://www.suedtirolerland.it/en/south-tyrol/merano-surroundings/lana/
https://library.hungaricana.hu
https://balvanyosresort.ro/
http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/MASTER-PLAN-PENTRU-DEZVOLTAREA-
TURISMULUIBALNEAR.pdf

46
VI. SURSE IMAGINI
Figura 1 - Activități specifice femeilor la terme
Figura 2 - Scenă dintr-o baie publică – secolul XV
Figura 3 - Fanfara și izvorul mineral din parcul Băilor Băița
Figura 4 - Centru de tratamente Sângeorz-Băi
Figura 5 - Diversificarea produselor de sănătate și bunăstare apărute în ultimii ani
Figura 6 - Perspectivă exterioară cu cele două volume propuse
Figura 7 - Schița conceptului volumetric
Figura 9 - Sala de conferințe
Figura 8 - Biblioteca
Figura 10 - Piscina interioară și relația cu peisajul
Figura 11- Tipuri de cazare: cameră simplă și cameră tip apartament
Figura 12 – Camera de cazare
Figura 13 - Ieșirea spre piscina exterioară
Figura 14 – Piscina exterioară
Figura 15 – Materialitate
Figura 16 - Lounge-ul și șemineul
Figura 17 - Restaurantul cota 1500 de metri
Figura 18 - Restaurantul cu specific ,,Stube Ida"
Figura 19- Terasă
Figura 20 – Băile vechi care s-au demolat
Figura 21 – Perspectivă exterioară ansamblu
Figura 22 - Intrarea principală și motivul apei
Figura 23 - Atriumul
Figura 25 - Sala de așteptare Figura 26 – Cabina privată de cură
Figura 27- Exterior băile Ó-sáros Figura 28 - Vila Emil reabilitată
Figura 29 - Plan de situație propus – noul centru balnear
Figura 30 - Perspectivă aeriană, încadrare în peisaj
Figura 31 - Perspectivă exterioară, materialitate
Figura 32 - Pasajul cu fântâni
Figura 33 - Mofeta Figura 34 - Baie tradițională rece
Figura 35 - Zona de primire
Figura 36 - Zona termală din volumul conic
Figura 37 - Zona wellness
Figura 38 - Castelul de vânătoare al familiei Teleki
Figura 39 - Conceptul volumetric și materialitate
Figura 40 - Relația utilizator – activități
Figura 41 - Conceptul volumetric și funcțional
Figura 42 - Perspective exterioare corpuri de cazare
Figura 43 - Spațiile comune: Restaurantul și lounge-ul
Figura 44 - Zona Spa: Piscina interioară și Cabina de tratamente privată
Figura 45 - Terasa exterioară a sălii de conferințe

Mozaic din Villa Romana del Casale, Piazza Armerina, Sicilia, Itala
Sursa: https://www.ukposters.co.uk/bikini-girls-mosaics-in-villa-romana-del-casale-piazza-armerina-sicilia-italy-
f277534284 - accesat 5.08.2022

Miniatură realizată de pictorul flamand Maître d’Antoine de Bourgundy pentru opera lui Virgilius Maximus
“Facta et dicta memorabilia” din anul 1470
Sursa: https://inpress.lib.uiowa.edu/feminae/DetailsPage.aspx?Feminae_ID=32501 - accesat 12.07.2022

47
Fotografie extrasă din Kádár József, Tagányi Károly, Réthy László, Pokoly József Szolnok-Dobokavármegye
monographiája vol. II din 1900
Sursa: https://mek.oszk.hu/04700/04755/html/img/szolndob-04-349.jpg - accesat 8.02.2021

https://sangeorzbai.ro/istoricul-hotelului-hebe-din-sangeorz-bai/ - accesat 10.08.2022

Melanie Smith, Laszlo Puczko, Health, Tourism and Hospitality: Spas, Wellness and Medical Travel, (Londra și
New York, Routledge: 2014), p. 7

Exterior https://www.designhotels.com/hotels/italy/south-tyrol/lana/vigilius-mountain-resort/gallery/ - ac-

cesat 5.07.2021
Concept https://www.matteothun.com/project/4/vigilius-mountain-resort - accesat 11.08.2022
https://www.vigilius.it/en/gather/conference-hotel-south-tyrol - accesat 11.08.2022
https://www.vigilius.it/en/gather/conference-hotel-south-tyrol - accesat 11.08.2022
Piscinainterioara https://thetravelblog.at/hotel-review-vigilius-mountain-resort/ - accesat 11.08.2022
Camere https://www.vigilius.it/en/arrive/rooms accesat 11.08.2022 - accesat 11.08.2022
Materialitate https://www.matteothun.com/project/157/interior-vigilius-mountain-resort - accesat 11.08.2022
Camerainterior https://www.matteothun.com/project/157/interior-vigilius-mountain-resort - accesat
11.08.2022
Piscinaexterioara https://thetravelblog.at/hotel-review-vigilius-mountain-resort/ - accesat 11.08.2022
Iesire-pis-ext https://www.luxurytravelmagazine.com/property/vigilius-mountain-resort-south-tyrol-italy-lux-
ury-design-hotel - accesat 11.08.2022
Lounge https://www.matteothun.com/project/157/interior-vigilius-mountain-resort - accesat 11.08.2022
Cota1500 https://thetravelblog.at/hotel-review-vigilius-mountain-resort/ - accesat 11.08.2022
Stube https://www.vigilius.it/en/arrive/photo-video accesat 11.08.2022
Terasa https://www.matteothun.com/project/4/vigilius-mountain-resort - accesat 11.08.2022

https://en.wikipedia.org/wiki/File:Bad_Wiessee_Jod-Schwefelbad_1.jpg
https://www.bergfex.de/sommer/bad-wiessee/highlights/13112-jodschwefelbad-bad-wiessee/
https://www.matteothun.com/project/352/thermal-spa-jod-schwefelbad?t=4&s=12
https://www.matteothun.com/project/352/thermal-spa-jod-schwefelbad?t=4&s=12
https://www.hirnerundriehl.de/project/bad-wiessee/
https://www.hirnerundriehl.de/project/bad-wiessee/
https://www.hirnerundriehl.de/project/bad-wiessee/
https://www.matteothun.com/project/352/thermal-spa-jod-schwefelbad?t=4&s=12

https://www.esztanystudio.com/irodaimunkagaleria/ÓSÁROS-FÜRDŐ%2C-BORSZÉK - accesat 17.08.2022

https://statiuneaborsec.ro/ro/St-3/Reabilitarea-cladirii-Vila-nr.-49-azi-Vila-nr.-51-EMIL-151 - accesat
17.08.2022
https://formaterv.hu/project/borszek-romania-gyogyaszat-es-furdo/ - accesat 17.08.2022
Sursa: Primăria Orașului Borsec
https://formaterv.hu/project/borszek-romania-gyogyaszat-es-furdo/ - accesat 17.08.2022
Sursa: Primăria Orașului Borsec
Sursa: Primăria Orașului Borsec
Sursa: Primăria Orașului Borsec

48
Sursa: https://www.facebook.com/primariaborsec/photos/ - accesat 17.08.2022
Sursa: https://www.facebook.com/primariaborsec/photos/ - accesat 17.08.2022
Sursa: https://www.facebook.com/primariaborsec/photos/ - accesat 17.08.2022

Fotografie extrasă din Kádár József, Tagányi Károly, Réthy László, Pokoly József Szolnok-Dobokavármegye
monographiája vol.III din 1900
Sursa: https://mek.oszk.hu/04700/04755/html/img/szolndob-03-476.jpg- accesat 11.02.2021

Sursa: schița autoarei

Sursa: schița autoarei
Sursa: schița autoarei
Sursa: schița autoarei
Sursa: schița autoarei
Sursa: schița autoarei
Sursa: schița autoarei

49