Consilierea adulților șomeri din România

Program de consiliere

Chețan Mădălina-Gabriela
An II, sem. I
ID
 Consilierea adulților șomeri din România

O mare parte a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă nu are posibilitatea sau obișnuința de
a selecta informația de care are nevoie, și uneori nici capacitatea de a o interpreta corect.
Activitatea de informare și consiliere profesională ajută la definirea cerințelor informationale,
corespunzător scopului urmărit și la întelegerea informației selectate, fară însă a interveni direct asupra
deciziei pe care o vor lua și asupra actiunilor ulterioare.
Fenomenul somajului in randul grupului tinta are o serie de consecinte negative, uneori irecuperabile,
afectand atat capacitatea de munca a acestora, generand riscul pierderii deprinderilor de munca,
stagnarii dezvoltarii aptitudinilor necesare cat si reducand motivatia, deci implicit sansele de a gasi un
loc de munca.
Gradul de risc pentru somaj difera in functie de grupele profesionale. Analiza fenomenului in functie
de acest criteriu, releva tendinta de crestere a ratei somajului la nivelul unor meserii si profesii cum
sunt: frezor, strungar, lacatus mecanic, operator chimist, silvicultor, etc. In general se constata ca
oferta de locuri de munca este mai scazuta in domeniul chimiei industriale, constructiilor de masini,
metalurgiei, fiind mai mult solicitate meserii din domeniul constructiilor si prestari servicii (zidar-
rosar-tencuitor, zugrav-vopsitor, dulgher, vanzator, ospatar, mecanic auto, electrician, agent vanzari,
agent de paza, gardian public, etc.).
Oferta de locuri de munca este dependenta de o serie de variabile: rata de crestere economica, cererea
de bunuri si servicii, rata investitiilor, progresul tehnic,costul fortei de munca. Ajustarea cererii si
ofertei de forta de munca prin mecanismele specifice pietei muncii trebuie sa constituie un element
esential al politicilor de gestionare a acesteia, avand ca scop primordial ocuparea si utilizarea eficienta
a resurselor umane. Politicile respective trebuie sa aiba in vedere reducerea ecartului dintre cerere si
oferta, stabilirea unei bune comunicari intre aceste segmente. In functie de implicatiile lor asupra
nivelului ocuparii, acestea se pot grupa in politici pasive si politici active.
Masurile pasive care se practica sunt: indemnizarea somerilor si platile compensatorii pentru cei
disponibilizati in urma actiunilor de concediere colectiva.
Politicile active de ocupare vizeaza masuri acordate angajatorilor prin subventii si stimulente pentru
crearea de noi locuri de munca, precum si somerilor, prin servicii de mediere a muncii, informare si
consiliere, formare profesionala, acordarea de alocatii somerilor care se incadreaza inaintea expirarii
perioadei de ndemnizare, stimularea mobilitatii fortei de munca.
In cadrul politicilor active de ocupare, formarea profesionala are un rol esential in sporirea sanselor de
reintegrare profesionala a somerilor, in cresterea mobilitatii profesionale, a flexibilitatii functionale a
pietei muncii, limitarea pierderilor cauzate de somajul de lunga durata, de fenomenele de descurajare
si excludere sociala. Neconcordanta intre tipul si calitatea pregatirii profesionale solicitata de agentii
economici si cea a ofertantului constituie una din cauzele pentru care locurile de munca oferite raman
neacoperite uneori (situatie in care se impune organizarea unor cursuri de formare profesionala).
Evident sunt si alte cauze pentru care in mod paradoxal locurile de munca oferite raman partial
neocupate: cerintele impuse de angajatori pe care persoanele in cautarea unui loc de munca nu le
indeplinesc, acceptarea unor venituri realizate prin "munca la negru", neconcordanta intre cerere si
oferta din punct de vedere al situarii geografice, disponibilitate redusa la schimbare si la mobilitate
profesionala.

Informarea si consilierea profesionala, ca masura activa pe piata muncii este alcatuita din doua
tipuri importante de servicii :
Informarea profesionala presupune furnizarea de informatii legate de evolutia pietii muncii, analiza
ocupationala, posibilitati de instruire, modalitati de folosire a teste de auto-evaluare etc. Activitatea de
informare cosnta in furnizarea de informatii privind evolutia pietei muncii, standarde ocupationale,
cerintele locurilor de munca vacante.

Consilierea profesionala este forma confidentiala de a oferi sprijin profesional persoanelor aflate in

cautarea unui loc de munca, in respect fata de client. Presupune o forma speciala de comunicare, o
relatie stabilita intre doua persoane: consilier si consiliat. Este bazata pe principiul dezvoltarii
personale si presupune implicarea activa si asumarea responsabilitatii luarii unei decizii de catre
persoana consiliata.

Pentru obtinerea rezultatelor asteptate vom stabili urmatoarele obiective:

 dezvoltarea capacitatilor de autocunoastere, relationare si comunicare;

 cresterea increderii in sine, acceptarea starii de somer ca pe o etapa posibila in viata
profesionala;
 dezvoltarea capacitatii de autoevaluare, identificarea barierelor personale in reusita
profesionala;
 reconstruirea imaginii de sine, constientizarea resurselor proprii care sa constituie "cheia
succesului";
 responsabilizarea individului si implicarea activa a acestuia in a-si propune scopuri si a le
atinge prin planificare profesionala;

PAȘII PROGRAMULUI DE CONSILIERE

1.Identificarea nevoilor de informare ale clientului;

Pornind de la tipologizarea persoanelor ce beneficiaza de serviciul de consiliere vocationala si

stabilind ca ele se incadreaza in categorii diferite, observam ca lacunele informationale si trebuintele
de corectare a acestora pe domenii specifice ale piatei muncii, carierei profesionale sunt mai mari sau
mai mici, insa exista oricum.

2.Acordarea de informatii privind piata muncii, dinamica ocupatiilor, meserii si profesii, etc. si
dezvoltarea capacitatii de gestionare si analiza a informatiei;

Echilibrele si dezechilibrele existente pe piata muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile

acestei piete, continuand cu mecanismul intern al functionarii ei si ajungand la factorul uman
determinant la nivel microstructural. Fiecare om are propria grila de valori, aspiratii, aptitudini, astfel
incat intre espectantele subiective si ofertele obiective de multe ori intervin bariere, societatea actuala
transformandu-se intr-un adevarat pat procustian. Rolul consilierului in cariera este si acela de a creste
increderea in sine a somerilor, prin informare.

3.Testare aptitudinala;

Consilierul in cariera este cel ce poate determina clientul aflat in cautarea unui loc de munca sa adopte
o decizie optima pentru o anumita profesie in urma unei analize personale: autocunoastere profunda,
autoevaluare, capacitate de a raporta exact competentele la cerintele pietei. Astfel, prin activitatea
desfasurata, asiguram evaluarea fiabilitatii umane, tinandu-se cont de analiza obiectiva a diadei om-
profesie. In acest scop o mare parte dintre persoanele consiliate beneficiaza de sprijinul unor teste
aptitudinale ce sunt de mare folos in momente de cumpana, atunci cand ne framanta intrebari de
genul :oare ce mi se potriveste, de fapt?

4.Identificarea problemelor clientului si conturarea planului de actiune;

Folosind Modelul Egan , cel mai uzitat in procesul de consiliere trebuie stabilit pentru inceput
scenariul actual al clientului, care este situatia lui actuala , care-i sunt problemele cu care se confrunta

Rezultatele scontate, ale sedintelor de consiliere:

 Cresterea stimei fata de sine a clientilor;

 Optimizarea comportamentului si actiunilor clientului in scopul integrarii/reintegrarii sale
socio-profesionale;
 Constientizarea necesitatii unei pregatiri profesionale continue pentru a te mentine in forma
viabila pe plan profesional;
 Mentinerea atitudinii pozitive de-a lungul intregului proces de insertie pe piata muncii;
 Insusirea Tehnicilor de Cautare a Locurilor de Munca;
 Obtinerea autonomiei in luarea deciziilor;
 Identificarea deprinderilor profesionale, a aptitudinilor si a punctelor forte;
 Cresterea responsabilitatii si autonomiei persoanei in cautarea unui loc de munca.