Universitatea Ecologica din Bucuresti

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea FINANTE si BANCI - Anul III

Referat la Finante Internationale

~~ Forme de creditare a comertului exterior ~~

CAMBIA
instrument al creditului international

Student: ................................

februarie 2018
 CAMBIA
instrument al creditului international

Definire
Cambia (trata - bill of exchange) reprezintă un înscris, prin care o
persoană (trăgătorul) ordonă unei alte persoane (tras) sã plătească unei a treia
persoane (beneficiar) o sumă de bani determinată, la o dată fixă şi la locul indicat.
Altfel spus, cambia este o obligaţie scrisă de a plăti sau de a face să se plătească la
scadenţă, o sumă de bani determinată.
Din definiţie rezultă că trăgătorul are faţă de tras o creanţă, care se numeşte
promisiunea sau acoperirea cambiei. De asemenea, beneficiarul are o creanţă faţă de
trăgător, aceasta numindu-se valoarea furnizată.
În baza Legii nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările
ulterioare, cambia este definită ca un titlu de credit, sub semnătură privată,
care pune în legătură în procesul creării sale 3 persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul. Legea nr.83/1994 adoptată de BNR a modificat, în mod esenţial,
conţinutul legii prezentate anterior. Astfel, a fost creată baza legală ca acest
instrument de plată să poată fi procesat şi prin activitatea de compensare
multilaterală a instrumentelor de plată pe suport de hârtie.
Pentru compensarea şi decontarea cambiei se aplică prevederile
Regulamentului BNR nr.10/1994. BNR efectuează operaţiuni cu cambii în cadrul
propriei sale activităţi, iar prin intermediul Direcţiei Decontarea Operaţiunilor Bancare
a elaborat Normele Cadru privind comerţul cu cambii realizat de societăţile bancare şi
celelalte societăţi de credit.
Cambia modernă, reglementată prin Legea din 2008, se caracterizează prin
formă şi standard de conţinut bine stabilite, şi circulă de la beneficiar la tras prin
intermediul societăţilor bancare unde aceştia îşi au deschise conturile curente. Faţa şi
revers-oul cambiei sunt împărţite în câte 7 părţi distincte a căror dimensiune este
prezentată în Normele specifice cambiei. Locul lor este bine stabilit pentru a uşura
controlul cambiei ca instrument de plată la ghişeele societăţilor bancare.
În Monitorul Oficial, partea I, nr. 500 din 3 iulie 2008, au fost publicate Norma
tehnicã nr. 4/2008 privind cecul si Norma tehnicã nr. 5/2008 privind cambia si biletul
la ordin. Aceste Norme au fost elaborate ca urmare a recentelor modificãri legislative
intervenite în legislaţia privind cecul, cambia şi biletul la ordin.

8
 În ceea ce priveşte cambia si biletul la ordin, sunt stipulate dispoziţii privitoare
la rubricile care se regasesc pe acestea şi se stabileşte ca nici o menţiune nu se va
afla la o distanţa mai micã de 3 mm de oricare dintre marginile titlurilor de credit.
De asemenea, pậnã la data de 31 august 2008 inclusiv, Banca Naţionalã a
Romậniei şi instituţiile de credit au putut elibera clienţilor lor atật formulare prevãzute
de noua normã tehnicã, cật şi formulare prevãzute de Normele tehnice nr. 10/1994
privind cambia si biletul la ordin.

Relatiile care iau nastere prin utilizarea cambiei pe plan

international
Într-o cambie intervin trei pãrţi:
Trãgãtorul - respectiv acela care dispune(ordonã) plata şi care în practica
comerţului internaţional poate fi: exportatorul, vậnzãtorul, creditorul, prestatorul de
servicii, etc. el este, în acelaşi timp şi importator, cumpãrãtor, debitor, beneficiarul
unor prestãri, etc. al unei terţe firme (beneficiarul);
Trasul - cel care primeşte dispoziţia şi are obligaţia fermã de a efectua plata;
el este în situaţia de importator, cumpãrãtor, beneficiarul unor prestãri de servicii sau
debitorul trãgãtorului;
Beneficiarul - este cel în favoarea cãruia trebuie facutã plata, fiind, totodatã
şi deţinãtorul cambiei. El este la rậndul sãu, exportator, vậnzãtor sau creditorul
trãgãtorului. Succesiv în timp, mai pot deveni beneficiari şi deţinãtori ai efectului de
comerţ şi firme care nu au nici o legãturã cu trãgãtorul dar care au obţinut cambia
prin girare, scontare sau rescontare. Beneficiarul poate fi şi o bancã, care prin
încasarea cambiei în contul trãgãtorului îşi recupereazã creditul acordat anterior
acestuia, ori dimpotrivã trãgãtorului i se mãreşte disponibilul pe care îl are deja în
cont, la bancã. În sfậrşit, baneficiari mai pot fi însuşi trãgãtorul sau o terţã persoanã
juridicã sau fizicã, în favoarea cãreia este dispusã plata.
Relaţii:
- relaţia trăgător - tras: poziţia principală revine exportatorului deoarece
trăgătorul este cel care acordă un credit trasului sub forma amânării importatorului de
la plata imediată a mărfurilor ;
- relaţia trăgător - beneficiar: este o relaţie complementară celei dintậi, în
cadrul căreia trăgătorul iniţial apare în calitate de debitor în a doua relaţie, ca urmare
a unei datorii dintr-un contract comercial sau de credit internaţional.
Trăgătorul iniţial trebuie să achite o datorie în noua calitate de importator sau
de beneficiar al unui credit internaţional. De aceea, el va utiliza cambia, cedând-o în

8
favoarea noului beneficiar şi renunţând la drepturile ce îi revin din prima relaţie care
în acest fel este anulată.
- relaţia tras - beneficiar: beneficiarul cambiei poate încasa contravaloarea
acesteia de la tras la scadenţă. În această situaţie, partenerul direct al beneficiarului
(importatorul din al doilea contract) este absolvit de obligaţia de plată.

Caracteristicile cambiei
Cambia, ca instrument de platã are mai multe caracteristici principale,
dupã cum urmeaza:
Titlu de credit. Cambia este în primul rậnd un titlu de credit cu o anumitã
valoare nominalã. Furnizorul vinde marfa cu plata ulterioarã, deci pe credit, urmậnd
sã încaseze la scadenţã contravaloarea mãrfii şi dobậnda aferentã. În schimbul mãrfii,
cumpãrãtorul acceptã o cambie prin care se obligã sã achite la scadenţã creditul
comercial şi datoria ataşatã. Dupã cum se poate observa, cambia are la bazã o
tranzacţie realã între doi parteneri care s-a transformat într-o creanţã exigibilã.
Tranzacţiile pot fi comerciale sau financiare, de unde şi denumirea de cambii
comerciale sau cambii financiare, ambele fiind în esenţã un titlu de credit.
Cesiunea de creanţã. Caracteristica principalã a cambiei care o deosebeşte
de alte instrumente de platã este transferabilitatea acesteia, adicã posibilitatea de a
se schimba creditorul de mai multe ori, realizậnd astfel stingerea unor obligaţii in lanţ
cu acelaşi instrument. Astfel, creditorul iniţial care este în posesia unui document de
creanţã asupra debitorului iniţial are la rậndul lui anumite obligaţii de platã cãtre un
creditor pe care le poate stinge prin predarea, sub semnãturã, a cambiei. Creanţa
debitorului iniţial rãmậne valabilã ca sumã şi termen, numai dacã datoria se va plãti
noului creditor. În continuare, pot avea loc mai multe circuite, deci cambia se
transferã de la un creditor la altul şi implicit are loc transferul de creanţe sau cesiunea
de creanţe. Aceastã calitate de transfer a fãcut din cambie un instrument deosebit de
util in relaţiile comerciale şi financiare, în special internaţionale, şi aşa se explicã
extinderea şi longevitatea acesteia în condiţiile în care au aparut îi alte instrumente
de platã mai operative.
Negocierea. Cambia are o anumitã valoare care este datã de valoarea mãrfii
vậndute şi dobậnda aferentậ pậnã la data plãţii. Prin intrarea în circuitul comercial,
cambia stinge unele obligaţii înainte de scadenţa acesteia şi ca urmare în fiecare
tranzacţie are o anumitã valoare care se poate negocia între pãrţi în funcţie de
perioada rãmasã pậnã la scadenţã, nivelul dobậnzii pe piaţã care va fi altul decat cel
iniţial şi alte criterii specifice tranzacţiei comerciale si atitudinii pãrţilor. De regulã,

8
cambiile negociate înainte de scadenţã au o valoare mai micã decat cea nominalã si
cele negociate dupã scadenţã o valoare mai mare, pãrţile avậnd latitudinea sã
stabileasca un preţ convenit de comun acord.
Raspunderea solidarã. O particularitate a cambiei o constituie faptul cã
toate persoanele care au avut calitatea de posesori ai cambiei, deci beneficiari
temporari ai acesteia, rãspund solidar în cazul neplãţii cambiei la scadenţã. Acesta
este un principiu din dreptul cambial care a fost preluat de legislaţia internaţionala si
legislaţiile naţionale.
Aceste caracteristici definesc mai bine cambia ca instrument de platã între
parteneri. Din punct de vedere economic, rolul principal al cambiei rãmậne acela de a
contribui la transferul fondurilor de la deţinatori la utilizatori şi la o utilizare mai
eficientã a capitalurilor disponibile.
Schematic, circuitul cambiei se prezinta astfel (figura 1):
 firma C livreaza marfa firmei A;
 firma A livreaza marfa firmei B si emite o cambie prin care ordona firmei
B sa plateasca firmei C (sau la ordinul acesteia);
 firma B efectueaza plata in favoarea firmei C.

Fig. nr 1. Circuitul cambiei

Din mecanismul prezentat anterior, reiese ca, initial, cambia a fost doar
un mijloc de reglementare a platilor. In loc sa-si plateasca creditorul (firma C) in
numerar, debitorul sau (firma A) ii poate da o cambie si, astfel, isi achita datoria. Prin
intermediul cambiei, banii nu mai circula de la tras la tragator (in exemplul,
considerat, de la firma B la firma A) si de la acesta (firma A) la beneficiar (firma C), ci
sunt platiti direct de tras beneficiarului (firma B plateste direct firmei C). La randul
sau, beneficiarul cambiei (firma C), daca are de efectuat o plata in favoarea unui tert,
poate sa transmita mai departe titlul, stingandu-si obligatia de plata fara a mai utiliza
bani lichizi.
Larga utilizare a cambiei pe plan international se datoreaza functiilor pe
care le indeplineste, si anume:
8
  instrument de plata,
 instrument de credit,
 instrument de garantare a platii.
Instrumentul de plata - "Cambia"
Fata

Verso

Titlul creat de tragator in calitate de creditor, da ordin debitorului sau, numit

tras sa plateasca o suma  fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie
la ordinul acestuia din urma. Cambia are doua forme de existenta dupa cum
urmeaza:
-  Biletul la ordin;
-  Trata (cambia propriu-zisa).

8
 Cambia (engl. bill of exchange) este un ordin scris si neconditionat dat de o
persoana (tragator) unei alte persoane (tras) de a plati o suma de bani, la vedere sau
la o anumita scadenta, unui beneficiar.
Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezinta acest instrument de
plata si credit si ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul neconditionat de
plata, numele trasului, scadenta, locul platii, beneficiarul, data si locul emiterii,
semnatura tragatorului) si facultative (dobanda, domicilierea, mentiunea "nu la ordin"
etc.).
Pe masura ce schimburile internationale s-au dezvoltat, cambia a capatat o
noua functie extrem de importanta: aceea de instrument de credit. Functia cambiei
de instrument de credit  poate fi analizata din doua puncte de vedere. In primul rand,
prin utilizarea cambiei, tragatorul (creditorul) poate sa ofere trasului (debitorul sau)
facilitatea de a plati marfa nu in momentul livrarii, ci la un anumit numar de zile (o
luna, 3 luni, 6 luni etc.), interval in interiorul caruia debitorul poate sa-si procure
sumele necesare, prin vanzarea marfii pe plan national. Astfel, intre vanzator
(tragator) si cumparator (tras) apare o relatie de credit comercial. Din punctul de
vedere al beneficiarului unei cambii cu plata la termen, functia de instrument de
credit se manifesta in situatia in care acesta, pentru a intra mai devreme in posesia
banilor, recurge la vanzarea cambiei unei banci comerciale sau unei societati de
forfetare. Respectivele institutii financiare platesc posesorului valoarea inscrisa pe
cambie, mai putin anumite taxe, care, in esenta, reflecta dobanda pentru creditul
acordat din momentul cumpararii cambiei pana la data scadentei. Pentru a-si reintregi
sumele investite incumpararea cambiilor, institutiile financiare amintite pot sa le
vanda bancilor centrale sau altor investitori de pe piata monetara.
Functia de instrument de garantare s-a impus ca urmare a
angajamentului de plata asumat nu numai de tras, dar si de alte persoane (avalisti),

8
a caror bonitate nu poate fi contestata. Prin operatiunea de avalizare, avalistii
garanteaza ca vor efectua plata cambiei, ceea ce pentru beneficiar inseamna sporirea
sigurantei incasarii banilor (a se vedea operatiunea de avalizare). Cum in relatiile
internationale principalii avalisti sunt bancile comerciale de prim rang, cambiile sunt o
modalitate eficienta si frecvent folosita in mobilizarea creditelor comerciale acordate
de exportator importatorului (de exemplu, creditul furnizor) sau a creditelor acordate
de banca din tara exportatorului direct importatorului sau bancii sale (creditul
cumparator).
Datorita importantei pe care o are in schimburile internationale, cambia
a facut obiectul unor reglementari uniforme prin conventii internationale, semnate la
Geneva, si anume: 
 Conventia care cuprinde legea uniforma asupra cambiei si biletului la ordin
(semnata la 7 iunie 1930), prin care partile contractante se obligau sa introduca in
legislatia lor interna dispozitiile legii uniforme anexate la acea conventie; 
 Conventia menita sa reglementeze unele conflicte de legi in materie de
cambie si biletla ordin (semnata la 7 iunie 1930).[2]
In tara noastra, cambia si biletul la ordin sunt reglementate prin Legea nr.
58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994. De
asemenea, Banca Nationala a Romaniei a elaborat Normele cadru nr. 6 din
08.03.1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit
cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la
ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994. Desi Romania nu a ratificat conventiile
internationale semnate in 1930 la Geneva, totusi, legile mentionate anterior sunt
redactate in spiritul acestor conventii. Aceasta se explica prin faptul ca Legea nr.
58/1934 a fost elaborata avand drept model legislatia italiana in materie, care, la
randul sau, era conforma cu legea uniforma adoptata prin Conventia de la Geneva din
1930.

BIBLIOGRAFIE

1. Mariana Paja – Relatii Internationale, Bucureşti, 2017

2. Suport curs
3. Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cambie
5. https://financiarul.ro/2008/09/13/ce-este-cambia/