Nume prenume: Mozoc Adriana

Specializarea: Asistență socială- Anul II

Test parțial
Teorii și metode de intervenție în asistența socială (grup și comunitate)

1. Definiți grupul vulnerabil

2. Identificați, la alegere, caracteristicile unui grup vulnerabil.
3. Enumerați tipurile de grupuri utilizate în asistenţa socială și descrieți unul la
alegere.
4. Menţionaţi calităţile necesare unui asistent social pentru a lucra cu grupurile.

Aplicaţie.

Alegeţi un tip particular de grup şi o “populaţie ţintă” (copii, adolescenţi, adulţi etc.)
şi parcurgeţi următorii itemi:
- tipul de grup
- scopul grupului
- obiective
- recrutarea membrilor, încheierea contractului
- reguli ale grupului
- teme / întâlnire de grup
- activităţi specifice fiecărei temei/ întâlniri
- evaluare

RĂSPUNSURI

1) Grupul vulnerabil reprezintă grupul format din persoane sau familii care sunt în risc de a-și
pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală,
dizabilitate,sărăcie, dependeță de droguri sau alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate
economică și socială.
 2)Caracteristicile grupului vulnerabil

În această categorie se regăsesc persoane defavorizate, persoane marginalizate, persoane excuse social
care se află în poziție de inegalitate in raport cu majoritatea cetățenilor.
Caracteristici personale:lipsa de apărare, lipsa de mijloace,lipsa de suport, incapacitatea de a profita de
oportunități, incapacitatea de a face față dificultăților, condiții de viață mai dificile,nivel educațional
scăzut,lipsa veniturilor.
Caracteristici psihologice și motivaționale:stimă de sine scăzută,nivelul de inteligență scăzut,atenția și
memoria slab dezvoltate;in ceea ce privește motivația , specific grupurilor vulnerabile este motivația
extrinsecă care vine din recompensele și darurile celorlalți, fragilitatea emoțională.
Alte caracteristici:dependența de sistemul de protecție,de instituțiile care oferă ajutoare sociale , fapt ce
determină declanșarea unor prejudecăți legate de lipsa dorinței de a munci a unor persoane ce aparțin
grupurilor vulnerabile.

3)Tipurile de grupuri utilizate în asistență socială sunt:grupurile recreative,grupurile educative şi de

formare a abilităţilor ,grupurile de decizie şi rezolvare de probleme ,grupurile de auto-ajutorare, grupurile
de socializare,grupurile terapeutice,și grupuri “de întâlnire”. Grupurile de auto-ajutorare au devenit
extrem de eficace pentru anumite tipuri de probleme personale şi /sau sociale. Ele sunt structuri grupale,
de dimensiuni relativ mici, organizate volutar, pentru ca participanţii să-şi ofere sprijin mutual şi pentru
atingerea anumitor scopuri. Aceste grupuri sunt, de regulă, formate pe criterii de similaritate, şi reunesc
persoane care convin să-şi acorde sprijin mutual, răspunzând astfel unor nevoi comune, precum: nevoia de
a schima anumite practici, comportamente, atitudini, personale sau sociale,nevoia de a depăşi anumite
situaţii de viaţă,nevoia de a şti cum să facă faţă unor boli şi / sau handicapuri.În cadrul grupurilor de auto-
ajutorare membrii îşi acordă reciproc atât susţinere emoţională cât şi materială. Grupurile de auto-
ajutorare se clasifică în :
- grupuri ce au ca scop dezvoltarea sau schimbarea personală. Cel mai reprezentativ exemplu pentru acest
tip de grup este cel al “Alcoolicilor Anonimi”.
- grupuri care militează pentru o cauză, fie că aceasta este în beneficiu personal, al familiilor, al grupurilor
restrânse sau al unor categorii largi ale populaţiei. Scopurile unor astfel de grupuri pot fi: de a schimba
legislaţia, de a crea noi servicii, de a influenţa o anumită politică. Exemple pot fi organizaţiile pentru
apărarea drepturilor diferitelor categorii de persoane.
- grupuri care oferă protecţie şi chiar adăpost persoanelor aflate în declin fizic sau psihic, sau celor care se
tem de presiuni din partea familiilor sau a unor grupări sociale, ca reacţie la anumite fapte, atitudini sau
comportamente asumate public (ex-consumatorii de droguri, femeile care avortează, adolescente care își
părăsesc copilul în maternitate etc).
- grupuri al căror scop este de a promova modalităţi alternative de viaţă .
- grupuri mixte, care întrunesc caractersticile a două sau multe dintre categoriile mai mai sus menţionate.
Grupurile de auto-ajutorare se bazează pe următoarele principii și valori:
-încrederea şi libertatea participanţilor de a face confesiuni, de a dezvălui aspecte ale vieţii
personale care constituie o problemă de rezolvat;
-povestirea experienţelor trecute în legătură cu respectiva problemă, ca şi expunerea modului
în care intenţionează să îi facă faţă în viitor;
 -apelul la ajutor şi acceptarea ajutorului din partea celorlalţi membri, în cazuri de urgenţă (de
exemplu, nevoia de a consuma alcool sau alte droguri).
Există şi alte motive care contribuie la succesul grupurilor de auto-ajutorare:
-membrii acestor grupuri se pot raporta la problema respectivă “din interior”, ceea ce le
perminte să-i înţeleagă şi să-i ajute pe ceilalţi în cunoştinţă de cauză.
-pentru că au trecut prin experienţe similare, sunt sensibili şi motivaţi să-şi ajute semenii în
suferinţă.
- participanţii la astfel de grupuri beneficiază şi de ceea ce se poate numi “terapia celui care
ajută”: cel care oferă ajutorul dobândeşte nu numai o stare de bine, (mulţumirea de a putea fi
de ajutor), ci şi o altă perspectivă asupra propriilor probleme (problemele sale sunt similare cu
ale altora sau, ale acelora sunt chiar mai grave decât ale sale).
-unele grupuri de auto-ajutor strâng fonduri şi dezvoltă programe (de exemplu părinţii copiilor
cu handicap, cu autism etc).
-un alt avantaj al acestor grupuri este că reuşesc să-şi realizeze scopurile cu fonduri relativ
reduse.

4) Asistentul social care lucrează cu un grup trebuie să dea dovadă de :interes crescut față de
problema grupului,empatie,atitudine pozitivă, maturitate emoțională, cunoaștere de sine,autenticitate,
percepere și acțiune.

5) APLICAȚIE
Tip de grup: grup de auto ajutorare( Alcoolicii Anonimi)
Scopul: Reducerea gradului de recidivă al consumului de alcool
Obiective:
Identificarea cauzelor ce au dus la apariția problemei.
Identificarea punctelor tari.
Identificarea resurselor .
Gasirea de alternative la
Găsirea soluției optime în rezolvarea problemei.

Recrutarea membrilor, incheierea contractului:

Atribute descriptive (sex, vârstă): femei și bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani, persoane
care se află in perioada de recuperare și reabilitare, persoane care dau dovadă de neîncredere
in propriile forțe, dificultate în a-și exprima sentimentele,persoane fără loc de munca, recent
trecuți prin divorț, fără o specializare anume;maxim zece membrii, grup inchis.

Reguli ale grupului

Persoanele care corespund criteriilor de eligibillitate amintite mai sus trebuie să respecte:
programul întâlnirilor stabilit în prealabil,să aibă o stare de sănătate bună, să nu se prezinte în
stare de ebrietate.

Teme / întâlnire de grup, activități specifice

Grupul se va reuni săptămânal, două ore , timp de șase luni. În cadrul întâlnirilor se vor
dezbate teme precum: identificarea cauzelor ce au dus la apariția problemei,identificarea
punctelor tari la nivel individual,identificarea resurselor fiecăruia,asirea de alternative la
petrecerea timpului liber pentru a distrage atenția de la consum,ăsirea soluției optime în
rezolvarea problemei comune.Se va pune baza pe dialogul participativ la fiecare temă
dezbătută.
Evaluarea:se va realiza prin verificarea atingerii scopului măsurabil:din cei zece membri, câți nu au
mai consumat alcool în perioada desfășurării întâlnirilor.