SERII NUMERICE

Fie K =  corpul numerelor reale sau K =  corpul numerelor complexe.

Definiție. Fie ( xn )n≥1 ⊂ K . Asociem șirul ( sn )n≥1 ⊂ K numit șirul sumelor

( ( x ) , ( s ) ) se numește serie
n
parțiale definit prin sn = ∑ xk . Perechea n n ≥1 n n ≥1
k =1
cu termeni din K .
∞
Pentru seria (( x ) , ( s ) )
n n ≥1 n n ≥1 se folosesc notațiile ∑x n sau ∑x n , iar xn
n =1 n ≥1
se numește termenul general al seriei.

Definiție. Seria ( ( x ) , ( s ) ) se numește convergentă dacă șirul sumelor

n n ≥1 n n ≥1

parțiale ( sn )n≥1 are limita finită. Dacă s = lim sn , numărul s se numește

n →∞
∞
suma seriei și se scrie ∑x
n =1
n = s.

O serie care nu este convergentă se numește divergentă.

Exemple. Să se calculeze sumele următoarelor serii date prin termenii

generali:
1
=
a) xn , n ≥ 1;
n ( n + 1)
p
=b) xn , p ∈ ∗ fixat, n ≥ 1 ;
n (n + p)
2n + 3
=c) xn ,n ≥1;
n ( n + 1)( n + 2 )
 1 
d) xn = ln 1 − 2  , n ≥ 2 ;
 n 
 2 
e) xn = ln 1 +  , n ≥ 1 .
 n ( n + 3 ) 
1 1
Soluții. a) Deoarece xn= − , obținem
n n +1
n
1 1 1 1 1 1
sn =∑ xk =1 − + − +  + − =1 − .
k =1 2 2 3 n n +1 n +1
=
Deci, s lim = sn 1 .
n →∞

40
 n
1 1 1 1
b) Evident − ,
xn= obținem sn =∑ xk =1 + +  + −
n n+ p k =1 2 p
 1 1 1  1 1
− + + +  . Deci, s =lim sn =1 + +  + .
 n +1 n + 2 n+ p n →∞ 2 p
c) Descompunând în fracții simple, obținem:
2n + 3 1 1 11 1 
xn = =− +  − .
n ( n + 1)( n + 2 ) n n + 1 2  n n + 2 
n
1 1 1 1 1  7
Avem sn = ∑k =1
xk =1− + 1 + −
n +1 2  2 n +1 n + 2 
− =
 . Deci, s lim =
n →∞
sn
4
.

 1 
d) Pentru n ≥ 2 , xn = ln 1 − 2  = ln
( n − 1)( n + 1) . Avem
 n  n2

sn ∑
n n
xk ∑ ln
( k − 1)( k + 1) n
( k − 1)( k=+ 1)
=
=
=
k 2= k 2 k2
= ln ∏
k =2 k2
 1⋅ 3 2 ⋅ 4
= ln  2 ⋅ 2 ⋅ ⋅
( n − 1) ⋅ ( n + 1=
)  ln n + 1 .
2 
2 3 n  2n
1
=
Deci, =
s lim sn ln .
n →∞ 2

e) Cum xn =+
 2  ( n + 1)( n + 2 ) , avem
ln 1  =
ln
 n ( n + 3)  n ( n + 3)
n n
( k + 1) ( k =
+ 2)
=
sn
=
k
k 1= k 1
∑=
x ∑ ln
k ( k + 3)

= ln ∏
n
( k + 1)( k += 2)  2 ⋅3 3⋅ 4
ln  ⋅ ⋅ ⋅
( n + 1) ⋅ ( n + =
2)  3 ( n + 1)
 ln .
k =1 k ( k + 3)  1⋅ 4 2 ⋅ 5 n ⋅ ( n + 3)  n+3
=
Deci, =
s lim sn ln 3 .
n →∞

Propoziție. Fie zn =
xn + iyn , xn , yn ∈  . Seria cu termeni numere complexe

∑z
n ≥1
n este convergentă dacă și numai dacă seriile cu termeni numere reale

∑x
n ≥1
n și ∑y
n ≥1
n sunt convergente.

41
Exemplu. Seria geometrică ∑ az
n ≥1
n −1
, a, z ∈  converge dacă și numai dacă

z < 1.
Soluție. Pentru z = 1 , avem: sn = a + a +  + a = na . Deci, în acest caz, seria
este divergentă. Pentru z ≠ 1 , avem:
n a (1 − z n )
sn =∑ az =a + az + az +  + az =
k −1 2 n −1
.
k =1 1− z
Dacă z > 1 , șirul ( sn )n≥1 este divergent, deci seria este divergentă. Dacă
a
z < 1 , lim sn = . Deci, seria geometrică este convergentă dacă și numai
n →∞ 1− z
a
dacă z < 1 și, în acest caz, ∑ az n −1 = .
n ≥1 1− z

Propoziție. Suprimarea unui număr finit de termeni nu modifică natura

seriei.

1 1
Exemplu. Seriile ∑ n ( n + 1) și ∑ n ( n + 1) au aceeași natură.
n ≥1 n≥4

Soluție. Dacă notăm cu ( sn )n≥1 șirul sumelor parțiale atașat seriei

1
∑ n ( n + 1) , atunci am văzut în exemplul de mai sus =
n ≥1
că s =
lim
n →∞
sn 1 , deci

1
∑ n ( n + 1)
n ≥1
este convergentă. Acum, fie ( Sn )n≥ 4 șirul sumelor parțiale

1
atașat seriei ∑ n ( n + 1) . Avem:
n≥4
n
1 n
1 1  1 1
=
∑
Sn = =∑  − = −
k ( k + 1) k 4  k k + 1  4 n + 1
k 4=
.

1 1
=
Deci, =
S lim Sn
n →∞ 4
. Așadar, și seria ∑ n ( n + 1) este convergentă.
n≥4

Propoziție. Nu se modifică nici natura unei serii, nici suma unei serii
convergente dacă facem suma printr-o grupare specială a termenilor. Pentru
o serie divergentă, această operație este nepermisă.

42
Exemplu. Să se studieze natura seriei ∑ ( −1)
n
.
n≥1

Soluție. Seria este divergentă deoarece s2 p = 0 și s2 p +1 = −1 . Dacă facem

suma grupând termenii doi câte doi, obținem o serie convergentă, deoarece
vn = xn + xn +1 = 0, ∀n ≥ 1 .
Acest exemplu arată că, deși seriile au multe lucruri în comun cu sumele
finite, este necesară prudența atunci când operăm cu ele.

Teoremă. Seriile convergente cu termeni din K formează un K -spațiu

vectorial. În particular, dacă ∑x
n ≥1
n și ∑y
n ≥1
n sunt două serii convergente cu

termeni din K , și dacă α , β ∈ K , atunci ∑ (α x

n ≥1
n + β yn ) = α ∑ xn + β ∑ yn .
n ≥1 n ≥1

De remarcat faptul că, dacă ∑x

n ≥1
n și ∑y
n ≥1
n sunt serii divergente, este posibil

ca seria ∑(x
n ≥1
n + yn ) să fie convergentă.

∑ ( ( −1) + ( −1) ).
n +1
Exemplu. Să se studieze natura seriei
n

n ≥1

∑ ( −1) ∑ ( −1)
n +1
Soluție. Așa cum am văzut mai sus, seriile și
n
sunt
n≥1 n ≥1

( −1) + ( −1) =0 , rezultă că seria

n n+1
divergente. Dar, cum

∑ ( ( −1) + ( −1) ) este convergentă.

n n +1

n ≥1

Propoziție. Dacă seria ∑x

n ≥1
n este divergentă și λ ∈ K ∗ , atunci seria ∑λx
n ≥1
n

este divergentă.

Definiție. O serie ∑z
n ≥1
n cu cu termeni numere complexe este absolut

convergentă dacă seria cu termeni numere reale pozitive ∑z

n ≥1
n este

convergentă.

43
Propoziție. Orice serie absolut convergentă este convergentă.

Observație. Există serii convergente care nu sunt absolut convergente.

Definiție. Orice serie convergentă care nu este absolut convergentă se

numește serie semiconvergentă.

∑ ( −1)
n −1
Definiție. O serie de forma xn , cu xn numere reale pozitive, se
n ≥1
numește serie alternată.

În continuare vom enunța câteva criterii de convergență pentru serii.

Criteriul general al lui Cauchy. Seria ∑z

n ≥1
n este convergentă dacă și

numai dacă ∀ε > 0 , ∃N ( ε ) ∈  astfel încât ∀n ≥ N ( ε ) și ∀p ∈ 

⇒ zn +1 +  + zn + p < ε .

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

∞
sin n
a) ∑ ;
n =1 n ( n + 1)
∞
1
b) ∑n
n =1
(seria armonică).

sin n
Soluții. a) Fie xn = . Arătăm că ∀ε > 0 , ∃N ( ε ) ∈  astfel încât
n ( n + 1)
∀n ≥ N ( ε ) și ∀p ∈  ⇒ xn +1 +  + xn + p < ε . Avem:
sin ( n + 1) sin ( n + 2 ) sin ( n + p )
xn +1 +=
 + xn + p + + +
( n + 1)( n + 2 ) ( n + 2 )( n + 3) ( n + p )( n + p + 1)
1 1 1
≤ + + +
( n + 1)( n + 2 ) ( n + 2 )( n + 3) ( n + p )( n + p + 1)
1 1 1 1 1 1
= − + − + + −
n +1 n + 2 n + 2 n + 3 n + p n + p +1
1 1 1
= − < < ε.
n +1 n + p +1 n +1

44
 1 1 − ε 
Rangul N ( ε ) se determină din relația < ε ⇒ N (ε ) =  +1 .
n +1  ε 
1
b) Fie xn = . Pentru p = n , avem
n
1 1 1 n 1
xn +1 +  + xn + p = xn +1 +  + x2 n =
+ + > = .
n +1 n + 2 2n 2n 2
1
Deci, se contrazice criteriul general al lui Cauchy pentru ε = . Prin
2
urmare, seria armonică este divergentă.

Criteriul necesar de convergență. Dacă seria ∑z

n ≥1
n este convergentă,

atunci lim zn = 0 .
n →∞

Consecintă. Dacă șirul ( zn )n≥1 nu are limita zero, atunci seria ∑z

n ≥1
n nu este

convergentă.

Observație. Această consecință sugerează ca studiul unei serii numerice să

înceapă cu verificarea faptului că șirul ( zn )n≥1 are limita zero, deoarece, în
caz contrar, seria este divergentă și studiul s-a încheiat. De remarcat și faptul
că aceasta este doar o condiție necesară, nu și suficientă pentru convergența
seriilor.

Exemple. Să se verifice dacă următoarele serii îndeplinesc criteriul necesar

de convergență:
∞
n2
a) ∑ 2 ;
n =1 5n + 4
∞
4n 2 − n 3
b) ∑ ;
n =1 10 + 2n
3

∞
c) ∑
n=2
n
2;
∞
1
d) ∑
n =1 n +1 − n
;
∞
1
e) ∑ n ;
n =1 2

45
 ∞
1
f) ∑
n =1 n
.
∞
n2 n2 1 n2
Soluții. a) xn = , lim
5n + 4 n→∞
2
xn= lim
n →∞ 5n + 4
2
=
5
≠ 0 , deci seria ∑
n =1 5n + 4
2

este divergentă.
4n 2 − n 3 4n 2 − n 3 1 ∞
4n 2 − n 3
b) xn =
10 + 2n 3
, lim
n →∞
xn =lim
n →∞ 10 + 2n 3
=− ≠ 0 , deci seria
2
∑
n =1 10 + 2n
3

este divergentă.
1 ∞
c) xn = n 2 , lim xn = lim n 2 = lim 2 n = 20 = 1 ≠ 0 , deci seria
n →∞ n →∞ n →∞
∑
n =1
n
2 este

divergentă.
1 1 n +1 + n
d) Avem: xn = = = lim
, lim xn lim =
n +1 − n n →∞ n →∞ n +1 − n n →∞ n +1− n
=lim
n →∞
( )
n + 1 + n =∞ .
∞
1
Deci, lim xn ≠ 0 . Așadar, seria
n →∞
n =1
∑
n +1 − n
este divergentă.
∞
1 1 1
e) xn = n , lim
2 n→∞
= xn lim=
n →∞ 2 n
0 , deci seria ∑
n =1 2
n
poate fi sau convergentă,

1
sau divergentă. În acest caz, avem o serie geometrică cu rația q= < 1 , deci
2
avem o serie convergentă.
∞
1 1 1
f) xn = , =lim xn lim = 0 , deci seria ∑ poate fi sau
n n →∞ n →∞ n n
n =1
convergentă, sau divergentă. În acest caz, folosind definiția convergenței
1 1 1 n
unei serii, obținem: sn =1 + + + + > = n . Deci,
2 3 n n
lim sn = +∞ , adică avem o serie divergentă.
n →∞

Criteriul integral al lui Cauchy. Fie f : [1, +∞ ) →  + o funcție continuă,

∞
descrescătoare și fie xn = f ( n ) . Seria ∑x
n =1
n este convergentă dacă și numai
n
dacă șirul ( Fn )n≥1 definit prin Fn = ∫ f ( x ) dx , este mărginit.
1

46
 ∞
1
Exemplu. Să se arate că seria Riemann ∑ nα , α > 0 ,
n =1
este convergentă

pentru α > 1 și divergentă pentru α ≤ 1

1
Soluție. Fie f= ( x ) α , x ≥ 1 . Evident, f ( x ) > 0 , f este continuă și
x
α
descrescătoare ( f ′( x) =− α +1 < 0 ). Pentru α ≠ 1, avem:
x
1  1 
n
1
=Fn ∫= f ( x ) dx  α −1 − 1 . Dacă α > 1 , atunci Fn < și seria este
1
1−α  n  1−α

convergentă. Dacă α= < 1 , Fn

1
1−α
( n1−α − 1) și lim Fn = +∞ , deci seria
n →∞

este divergentă. Dacă α = 1 avem seria armonică care este divergentă.

Criteriul lui Dirichlet. Dacă ( xn )n≥1 ⊂  + este monoton descrescător cu

lim xn = 0
n →∞
și dacă ( zn )n≥1 ⊂  și există M >0 astfel încât
∞
z1 + z2 +  + zn ≤ M pentru orice n ≥ 1 , atunci seria ∑x z
n =1
n n este

convergentă.

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

∞
cos nx
a) ∑ , x ∈ ( 0, 2π ) ;
n =1 n
∞
sin n ⋅ sin n 2
b) ∑ 3
;
n =1 n
∞
cos n
c) ∑ 2 .
n =1 n + 1

1
Soluții. a) Dacă xn = și zn = cos nx , atunci arătăm că sunt verificate
n
condițiile din criteriul lui Dirichlet. Evident, lim xn = 0 . De asemenea,
n →∞

sin
nx
cos
( n + 1) x
z1 + z2 +  + zn= cos x + cos 2 x +  + cos nx= 2 2 , de unde
x
sin
2

47
 nx
⋅ cos
sin
( n + 1) x
2 2 1
rezultă că = z1 + z2 +  + zn ≤ , x0 ∈ ( 0, 2π ) .
x x0
sin sin
2 2
∞
cos nx
Așadar, conform criteriului lui Dirichlet, seria ∑ este convergentă.
n =1 n
1
b) Fie xn = 3 și= zn sin n ⋅ sin n 2 . Evident, lim xn = 0 . De asemenea,
n n →∞

n
z1 + z2 +  +=
zn ∑ sin k ⋅ sin=
k =1
k 2

=
1 n
∑
2 k =1   (
1
2
)
cos ( k − k 2 ) − cos ( k + k 2 )  = 1 − cos ( n + n 2 ) ≤ .
1
2
∞
sin n ⋅ sin n 2
Deci, conform criteriului lui Dirichlet, seria ∑ 3
este
n =1 n
convergentă.
1
c) Fie xn = 2 și zn = cos n . Evident, lim xn = 0 . De asemenea,
n +1 n →∞

n
sin cos
( n + 1)
z1 + z2 +  + zn= cos1 + cos 2 +  + cos n= 2 2 , de unde rezultă
1
sin
2
1
că z1 + z2 +  + zn ≤ . Așadar, conform criteriului lui Dirichlet, seria
1
sin
2
∞
cos n
∑n =1 n + 1
2
este convergentă.

Criteriul lui Leibniz. Dacă xn > 0 , xn +1 < xn și lim xn = 0 , atunci seria

n →∞
∞

∑ ( −1)
n −1
alternată xn este convergentă.
n =1

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

∞
1
a) ∑ ( −1)
n −1
;
n =1 n ⋅ 3n

48
 n − ( −1)
n
∞
b) ∑ ( −1)
n −1
;
n =1 n
∞
n −1 ln n
c) ∑ ( −1) .
n =1 n
1 xn +1 n ⋅ 3n n
Soluții. a) Cum xn = =
, atunci = < 1 pentru
n ⋅3n
xn ( n + 1) ⋅ 3n +1
3 ( n + 1)
1
orice n natural. Evident,= =
lim xn lim 0 . Conform criteriului lui
n →∞ n →∞ n ⋅ 3n

Leibniz, seria este convergentă.

n − ( −1)
n
∞ ∞ ∞
n −1 1 1
∑ ( −1) ∑ ( −1) +∑ .
n −1
b) Rescriem seria astfel: =
=n 1 = n n 1= n n1n
 1 
Prima serie este convergentă, deoarece   descrește către 0, dar a
 n n≥1
doua serie este divergentă fiind seria armonică. În concluzie, seria
n − ( −1)
n
∞

∑ ( −1)
n −1
este divergentă.
n =1 n
ln n
c) Fie xn = . Pentru a arăta că șirul este descrescător considerăm funcția
n
ln x 1 − ln x
=f ( x) , x ≥ 1 a cărei derivată este f ′ ( x ) = . Așadar, f este
x x2
descrescătoare pe intervalul ( e, + ∞ ) . Deci, șirul ( xn )n≥1 este descrescător
ln n
pentru orice n > e . Evident, = = 0 . Conform criteriului lui
lim xn lim
n →∞ n →∞ n

Leibniz, seria este convergentă.

Criteriul lui Abel. Dacă ( xn )n≥1 ⊂  este un șir monoton și mărginit, iar
∞ ∞
seria ∑ yn este convergentă, atunci seria
n =1
∑x y
n =1
n n este convergentă.

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

( −1)
n
∞
a) ∑ n ln n ;
n =1

( −1)
n
∞
 1 1 1 
b) ∑
n =1
1 + + +  + − ln n  .
ln n  2 3 n 

49
 1 n 1
Soluții. a) Fie xn = și yn = ( −1) . Șirul ( xn )n≥1 este, în mod evident,
n ln n
monoton descrescător și mărginit. Conform criteriului lui Leibniz, seria
∞
n 1
∑
n =1
( −1)
ln n
este convergentă. Deci, conform criteriului lui Abel, seria

( −1)
n
∞

∑ n ln n
n =1
este convergentă.

1 1 1 n 1
b) Fie xn =1 + + +  + − ln n și yn = ( −1) . Șirul ( xn )n≥1 este
2 3 n ln n
convergent către constanta lui Euler, γ . Deci, ( xn )n≥1 este mărginit. Pentru
monotonie, calculăm:
1 n +1 1   1 
xn +1 − xn= − ln =  1 − ( n + 1) ln 1 +  =
n +1 n n +1  n 
1   1 
n +1

= 1 − ln 1 +   .
n + 1   n 
n +1 n +1
 1  1
Cum 1 +  > e pentru orice n natural, rezultă că ln 1 +  > 1 . Deci,
 n  n
∞
n 1
( xn )n≥1 este descrescător. Cum seria ∑ ( −1) este convergentă,
n =1 ln n
( −1)
n
∞
 1 1 1 
conform criteriului lui Abel, seria ∑
n =1
1 + + +  + − ln n  este
ln n  2 3 n 
convergentă.

∞ ∞
Criteriul comparației I (cu inegalități). Dacă ∑ xn și
n =1
∑y
n =1
n sunt două

serii cu termeni reali pozitivi astfel încât yn ≤ xn pentru orice n ≥ 1 , atunci

∞ ∞
a) dacă seria ∑ xn este convergentă, rezultă că și seria
n =1
∑y
n =1
n este

convergentă.
∞ ∞
b) dacă seria ∑ yn este divergentă, rezultă că și seria
n =1
∑x
n =1
n este divergentă.

50
Exemple. Utilizând criteriul comparației I, să se studieze natura seriilor:
∞
1
a) ∑ n ;
n =1 2 + 1
∞
5
b) ∑ 2 ;
n =1 2n + 4n + 3
∞
ln n
c) ∑ ;
n =1 n
∞
1
d) ∑ .
n =1 n ( n + 1)
∞
1 1 1
Soluții. a) Avem: y=
n
2 +1 2
n
< =
n
xn . Deoarece seria ∑
n =1 2
n
este
∞
1 1
convergentă (serie geometrică cu rația q= < 1 ), atunci și seria ∑ n
2 n =1 2 + 1
este convergentă.
∞
5 5 5 5 ∞ 1
b) Avem: = yn =
<
2n 2 + 4n + 3 2n 2
xn . Deoarece
=
seria ∑ =
2n 2 2 n 1 n 2
n 1=
∑
este convergentă (serie armonică generalizată cu α= 2 > 1 ), atunci și seria
∞
5
∑n =1 2n + 4n + 3
2
este convergentă.
∞
ln n 1 1
c) Avem: xn= > = yn , ∀n ≥ 3. Deoarece seria ∑ este divergentă,
n n n =1 n
∞
ln n
atunci și seria ∑ este divergentă.
n =1 n
∞
1 1 1
d) Avem: = xn > = yn . Deoarece seria ∑ este
n ( n + 1) n + 1 n =1 n + 1

∞
1
divergentă, atunci și seria ∑
n =1 n ( n + 1)
este divergentă.

∞ ∞
Criteriul comparației II (cu limită). Fie ∑x
n =1
n și ∑y
n =1
n două serii cu

xn
termeni reali, xn ≥ 0 , yn > 0 pentru orice n ≥ 1 , astfel încât lim =l.
n →∞ yn
a) Dacă 0 < l < +∞ , atunci seriile au aceeași natură.

51
 ∞ ∞
b) Dacă l = 0 și seria ∑ yn este convergentă, rezultă că și seria
n =1
∑x
n =1
n este

convergentă.
∞ ∞
c) Dacă l = +∞ și seria ∑ yn este divergentă, rezultă că și seria
n =1
∑x
n =1
n este

divergentă.

Observație. În general, seriile cu care se compară sunt: seria geometrică și

seria armonică generalizată.

Exemple. Utilizând criteriul comparației II, să se studieze natura seriilor:

∞
1
a) ∑ n ;
n =1 2 − 1
∞
1
b) ∑ , a >0.
n =1 n (1 + a + a +  + a )
2 n

1 1
Soluții. a) Fie xn = și yn = n . Avem:
2 −1
n
2
1
2n
lim = lim 2 − 1 = lim n
xn
= 1 ∈ ( 0, + ∞ ) .
n

n →∞ y n →∞ 1 n →∞ 2 − 1
n
2n
∞
1 1
Deoarece seria ∑ n este convergentă (serie geometrică cu rația q = ),
n =1 2 2
∞
1
atunci și seria ∑ n este convergentă.
n =1 2 − 1

1 1
b) Evident < n , pentru orice n ≥ 1 . Deoarece, pentru
n (1 + a + a +  + a ) a
2 n

∞
1 1
a > 1 , seria ∑a
n =1
n
este convergentă (serie geometrică de rație q=
a
< 1 ),
∞
1
atunci, conform criteriului comparației și seria ∑ n (1 + a + a
n =1
2
+  + an )
este convergentă.

52
 ∞
1 1 1 1
Dacă a = 1 , seria devine ∑ n ( n + 1) . Cum n ( n=
n =1 + 1)
< 2 pentru
n +n n
2

∞
1
orice n ≥ 1 și cum seria ∑n
n =1
2
este convergentă (serie armonică generalizată
∞
1
cu α = 2 ), conform criteriului comparației rezultă că seria ∑ n ( n + 1)
n =1
este

convergentă.
∞
1
Dacă a ∈ ( 0,1) , considerăm seria armonică ∑n
n =1
și aplicăm criteriul

comparației cu limită. Avem:

1
n (1 + a + a 2 +  + a n ) 1 1− a
lim = lim = lim = 1− a .
n →∞ 1 n →∞ 1+ a + a + + a
2 n n →∞ 1 − a n +1
n
∞ ∞
1 1
Cum seria ∑ este divergentă, rezultă că și seria ∑
n =1 n (1 + a + a +  + a )
2 n
n =1 n

este divergentă.

∞
Criteriul radical al lui Cauchy. Fie ∑x
n =1
n o serie cu termeni reali pozitivi.

Dacă lim n xn = λ , atunci:

n →∞
∞
a) pentru λ < 1 , seria ∑x
n =1
n este convergentă;
∞
b) pentru λ > 1 , seria ∑x
n =1
n este divergentă.

Observație. Dacă lim n xn = 1 , utilizând criteriul radical al lui Cauchy nu

n →∞
putem decide natura seriei.

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

∞
nn
a) ∑ 1+ 2 n ;
n =1 3
n
∞
 5n + 3n3 
b) ∑  3  ;
n =1  7 n + 2 

53
 ∞
12n
c) ∑
n =1 n
.

nn
Soluții. a) Fie xn = termenul general al seriei, care se mai poate scrie
31+ 2 n
nn
xn = . Deci,
3 ⋅ ( 32 )
n

nn n n n
λ = lim n xn = lim n = lim = lim = lim = ∞.
3 ⋅ (3 )
2 n n →∞ 32 ⋅ n 3
n →∞ n →∞ n →∞ 1 n →∞ 32
32 ⋅ 3 n

Cum λ > 1 , rezultă că seria este divergentă.

n
 5n + 3n3 
b) Fie xn =  3  termenul general al seriei. Deci,
 7n + 2 
n
 5n + 3n3  5n + 3n3 3
=λ lim = xn lim n  3=
n
 lim = . Cum λ < 1 , rezultă că
n →∞ n →∞
 7n + 2  n →∞ 7 n 3 + 2 7
seria este convergentă.
12n
c) Fie xn = termenul general al seriei. Deci,
n
12n 12
=λ lim = n x
n lim =n =
lim 12 . Cum λ > 1 , rezultă că seria este
n →∞ n →∞ n n →∞ n
n
divergentă.

∞
Criteriul raportului al lui d’Alembert. Fie ∑x
n =1
n o serie cu termeni reali

xn +1
strict pozitivi. Dacă lim = λ , atunci:
n →∞ xn
∞
a) pentru λ < 1 , seria ∑x
n =1
n este convergentă;
∞
b) pentru λ > 1 , seria ∑x
n =1
n este divergentă.

Observație. Ca și în cazul criteriului radical al lui Cauchy, dacă

x
lim n +1 = 1 , utilizând criteriul raportului al lui d’Alembert, nu putem decide
n →∞ x
n
natura seriei.

54
 Exemple. Să se studieze natura seriilor:
∞
10n
a) ∑ 2 n +1 ;
n =1 4 ( n + 1)
∞
n!
b) ∑5
n =1
n
;
∞
n2
c) ∑ .
n =1 ( 2n − 1) !

10n
Soluții. a) Fie xn = termenul general al seriei. Avem
42 n +1 ( n + 1)
10n +1
xn +1 = . Deci,
42 n +3 ( n + 2 )
xn +1 10n +1 42 n +1 ( n + 1) 10 ( n + 1) 5
λ= lim = lim 2 n +3 ⋅ =
lim =.
n →∞ x
n
n →∞ 4 ( n + 2) 10n n →∞ 4 2 ( n + 2 ) 8
Cum λ < 1 , rezultă că seria este convergentă.
n!
b) Fie xn = n termenul general al seriei. Avem xn +1 = n +1 . Deci,
( n + 1)!
5 5
x ( ) 5 = lim n + 1 = ∞ . Cum λ > 1 , rezultă că seria
λ = lim n +1 = lim n +1
n + 1 ! n

n →∞ x n →∞ 5 n ! n→∞ 5
n

este divergentă.
( n + 1) . Deci,
2
n2
c) Fie xn = termenul general al seriei. Avem xn +1 =
( 2n − 1)! ( 2n + 1)!
( n + 1) ( 2=
n − 1) ! (n =+ 1)
2 2
xn +1
=λ lim = lim lim 0. Cum λ <1,
n →∞ x n →∞ ( 2n + 1) ! n2 n →∞ 2n 3 ( 2n + 1)
n

rezultă că seria este convergentă.

∞
Criteriul lui Raabe–Duhamel. Fie ∑x
n =1
n o serie cu termeni reali strict

 x 
λ , atunci:
pozitivi. Dacă lim n  n − 1 =
n →∞
 n +1 
x
∞
a) pentru λ > 1 , seria ∑x
n =1
n este convergentă;

55
 ∞
b) pentru λ < 1 , seria ∑x
n =1
n este divergentă.

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

∞
1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n − 1)
a) ∑ ;
n =1 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ ( 2n + 2 )
∞ 1 1
1+ + ++
1
b) ∑a
n =1
2 3 n
,a > 0;
∞
c) ∑a
n =1
ln n
,a > 0.

1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n − 1)
Soluții. a) Fie xn = termenul general al seriei. Deci,
2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ ( 2n + 2 )
1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n + 1)
xn +1 = . Deoarece:
2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ ( 2n + 4 )
xn +1 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n + 1) 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ ( 2n + 2 ) 2n + 1 2
lim = lim = lim = = 1,
n →∞ xn n →∞ 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ ( 2n + 4 ) 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n − 1) n →∞ 2n + 4 2
nu putem trage nicio concluzie utilizând criteriul raportului al lui
d’Alembert. Aplicăm criteriul lui Raabe–Duhamel. Calculăm limita din
enunț:
 x   2n + 4  3n 3
= λ lim n  n= − 1 lim n  = − 1 lim = .
n →∞
 xn +1  n →∞
 2n + 1  n →∞ 2n + 1 2
Cum λ > 1 , rezultă că seria este convergentă.
1 1 1 1 1 1 1
1+ + ++ 1+ + ++ +
b) Fie xn = a 2 3 n
termenul general al seriei. Deci, xn +1 = a 2 3 n n +1
.
Deoarece:
1 1 1 1
1+ + ++ +
2 3 n n +1 1
x 1 a
lim n += lim 1 1 1
= lim a = a=
n +1
0
1,
n →∞ x n →∞ 1+ + ++ n →∞
n 2 3 n
a
nu putem trage nicio concluzie utilizând criteriul raportului al lui
d’Alembert. Aplicăm criteriul lui Raabe–Duhamel. Calculăm limita din
enunț:

56
  xn   1   n−+11 
=λ lim n  = 
− 1 lim n = 
− 1 lim n  a = − 1
 xn +1  n→∞  a n +1  n→∞ 
n →∞ 1

−1
a− 1 −n
n +1
= lim = − ln a.
n →∞ −1 n + 1
n +1
Urmează să facem discuție după parametrul real a > 0 . Avem 3 cazuri.
 1
Dacă − ln a > 1 , adică a ∈  0,  , atunci seria este convergentă. Dacă
 e
1 
− ln a < 1 , adică a ∈  , ∞  , seria este divergentă. Dacă − ln a =
1 , adică
e 
1
a= nu putem trage nicio concluzie despre natura seriei conform
e
1
criteriului lui Raabe–Duhamel. Pentru a = vom aplica criteriul
e
1
comparației II (cu limită). Considerăm șirul yn = . Avem
n
1 1 1
1+ + ++
1 2 3 n
  eln n
= lim
xn 
lim = lim
e
= lim
n
=
n →∞ y n →∞ 1 n →∞ 1+ 1 + 1 ++ 1 n →∞ 1+ 1 + 1 ++ 1
n 2 3 n
e e 2 3 n
n
1 1
= lim = γ,
n →∞ 1+ 1 + 1 ++ 1 − ln n e
e 2 3 n
xn 1
unde γ este constanta lui Euler–Mascheroni. Deci, lim = > 0.
n →∞ y
n eγ
1 1 1
∞ 1+ + ++
1
Conform criteriului comparației II, rezultă că seriile ∑  
2 3 n
și
n =1  e 
∞
1
∑
n =1 n
au aceeași natură, adică sunt divergente.

c) Fie xn = a ln n termenul general al seriei. Deci, xn +1 = a ln ( n +1) . Deoarece:

a ( +) n +1
ln n 1
xn +1
= lim ln n = lim a ( ) = lim a n= a ln1
ln n +1 − ln n ln
lim = a=
0
1,
n →∞ x n →∞ a n →∞ n →∞
n

57
 nu putem trage nicio concluzie utilizând criteriul raportului al lui
d’Alembert. Aplicăm criteriul lui Raabe – Duhamel. Calculăm limita din
enunț:
 x   ln n 
λ= lim n  n − 1 = lim n  a n +1 − 1 =− ln a .
n →∞
 xn +1  n→∞  
Urmează să facem discuție după parametrul real a > 0 . Avem 3 cazuri.
 1
Dacă − ln a > 1 , adică a ∈  0,  , atunci seria este convergentă. Dacă
 e
1 
− ln a < 1 , adică a ∈  , ∞  , seria este divergentă. Dacă − ln a = 1 , adică
e 
1
a= nu putem trage nicio concluzie despre natura seriei conform
e
1
criteriului lui Raabe–Duhamel. Pentru a= seria devine
e
∞ ∞ ln n∞
1 1 1
=
∑ =
 
n 1  e=

∑=
e
n 1=
ln n ∑
n 1 n
care este o serie divergentă.

∞
Criteriul logaritmic. Fie ∑x
n =1
n o serie cu termeni reali strict pozitivi. Dacă

1
ln
xn
λ = lim , atunci:
n →∞ ln n
∞
a) pentru λ > 1 , seria ∑x
n =1
n este convergentă;
∞
b) pentru λ < 1 , seria ∑x
n =1
n este divergentă.

Exemple. Să se studieze natura seriilor:

∞
n 3 n2 + 2
a) ∑
n =1 n + 2n + 1
3
;
∞
1
b) ∑ ;
n =1 ( ln n )
ln n

∞
n2
c) ∑e
n =1
n
.

58
 n 3 n2 + 2
Soluții. a) Cum xn = , rezultă că:
n 3 + 2n + 1
 2 1
n3  1 + 2 + 3 
1 n + 2n + 1
3
 n n .
= = 5
xn n n + 2
3 2
2
n3 3 1+ 2
n
Calculăm:
 3 2 1 
 n 1 + 2 + 3  
ln   5
n n 
1  2 
ln  n3 3 1+ 2 
lim  
xn n
= λ lim = =
n →∞ ln n n →∞ ln n
 2 1 5 1  2
3ln n + ln 1 + 2 + 3  − ln n − ln 1 + 2 
=
lim  n n  3 3  n 
n →∞ ln n
4  2 1 1  2 
 ln n ln 1 + n 2 + n3  3 ln 1 + n 2   4
=+lim  3  −  = > 1.
n →∞
 ln n ln n ln n  3
 
 
Deci, rezultă că seria este convergentă.
1 1
b) Dacă xn = = ( ln n ) . Calculăm:
ln n
, atunci
( ln n )
ln n
xn
1
ln
ln ( ln n ) ln n ln ( ln n )
ln n
xn
λ = lim = lim = lim = lim ln ( ln n ) = +∞ > 1 ,
n →∞ ln n n →∞ ln n n →∞ ln n n →∞

deci seria este convergentă.

n2
c) Cum xn = n , rezultă că
e
1 e n
ln ln 2
xn n n − 2 ln n n
= λ lim = lim = lim = lim = − 2 = +∞ > 1 ,
n →∞ ln n n →∞ ln n n →∞ ln n n →∞ ln n
deci seria este convergentă.

59
 ∞
Criteriul de convergență absolută al lui Cauchy. Fie ∑z
n =1
n o serie cu

termeni numere complexe. Dacă lim n zn = λ , atunci

n →∞
∞
a) pentru λ < 1 , seria ∑z
n =1
n este absolut convergentă;
∞
b) pentru λ > 1 , seria ∑z
n =1
n este divergentă.

∞
Criteriul de convergență absolută al lui d’Alembert. Fie ∑z
n =1
n o serie cu

zn +1
termeni numere complexe. Dacă lim = λ , atunci:
n →∞ zn
∞
a) pentru λ < 1 , seria ∑z
n =1
n este absolut convergentă;
∞
b) pentru λ > 1 , seria ∑z
n =1
n este divergentă.

Exemple. Să se studieze convergența absolută a seriilor următoare:

π
cos ( 2n − 1)
a) ∑
n≥0 3 n
4;

sin n !
∑ ( −1)
n −1
b) ;
n ≥1 n2
cos nα
c) ∑
n ≥1 n2
, α ∈  fixat;

nπ
sin
 n + 1 
d) ∑   3
6 ;
n≥0  n  n +1
1 nπ
e) ∑ n cos ;
n≥0 2 6
π
f) ∑ ∫ sin ( n x ) dx .
n ≥1 0
2

60
 π
cos ( 2n − 1)
Soluții. =
a) Cum xn 4 ≤ 1 , ∀n ≥ 0 , rezultă că seria este
n
3 3n

absolut convergentă.
n −1 sin n ! 1
b) Cum xn = ( −1) 2
≤ 2 , ∀n ≥ 1 , rezultă că seria este absolut
n n
convergentă.
cos nα 1
c) Cum = xn 2
≤ 2 , ∀n ≥ 1 , rezultă că seria este absolut
n n
convergentă.
nπ
sin
 n +1  6 ≤ 2 , ∀n ≥ 1 , rezultă că seria este absolut
=
d) Cum xn   3
 n  n +1 n
3/2

convergentă.
1 nπ 1
=
e) Cum xn n
cos ≤ n , ∀n ≥ 1 , rezultă că seria este absolut
2 6 2
convergentă.
π 1 − cos ( n 2π )
f) Avem: ∑ ∫ sin ( n x ) dx = ∑
n ≥1 0
2

n ≥1 n2
. Cum

1 − cos ( n 2π ) 2
2
≤ , ∀n ≥ 1 , rezultă că seria este absolut convergentă.
n n2

Exerciții propuse

1. Utilizând definiția convergenței unei serii, să se studieze natura seriilor:

∞
1 ∞
n +1
a) ∑ 2 ; d) ∑ ln ;
n=2 n − 1 n =1 n
∞ ∞
2n + 1
b) ∑ 2 3 ;2 n 1− n
e) ∑ 2 .
n =1 n ( n + 1)
2
n =1

∞
1
c) ∑ 4nn =1
2
−1
.

61
2. Utilizând criteriul general al lui Cauchy, să se studieze natura seriilor:
∞
sin n
a) ∑ n ;
n =1 2
∞
cos n
b) ∑ 2 ;
n =1 n
∞
sin n
c) ∑ 3 .
n =1 n

3. Să se verifice dacă următoarele serii îndeplinesc condiția necesară de

convergență:
∞
1
a) ∑ ;
n =1 2n + 1 − 2n − 1
n+a
∞ n

b) ∑   , a, b ∈  ;
n =1  n + b 
∞
 1
c) ∑ n ln 1 −  .
n=2  n

4. Utilizând criteriul comparației I (cu inegalități), să se studieze natura

seriilor:
∞
n
a) ∑ 2 ;
n =1 n − cos n
2

∞
n2 + 2
b) ∑
n =1 n + 5
4
;

∞
7n
c) ∑n
n =1 + 3n + 5
2
;
∞
1
d) ∑ n .
n=2 ln n

5. Utilizând criteriul comparației II (cu limită), să se studieze natura seriilor:

∞
n
a) ∑ 2 ;
n =1 n + 1
∞
1
b) ∑ n ;
n =1 3 − n
∞
5n 2 + n
c) ∑ .
n =1
3
n8 + n 4

62
6. Utilizând criteriul lui d’Alembert, să se studieze natura seriilor:
( n !) ;
∞ 2
∞
nn
a) ∑ ; e) ∑
n =1 n ! n =1 ( 2n ) !

( n !) ⋅ n2 ;
2 2
∞ ∞
2n
b) ∑ ; f) ∑
n =1 n ! n =1 ( 2n ) !
∞ ∞
9n n3
c) ∑2
n =1
n +1
n
; g) ∑ n .
n =1 3
∞
d) ∑3
n =1
− n2 − 2
;

7. Utilizând criteriul radical al lui Cauchy, să se studieze natura seriilor:

n2
 2n + 3   n +1 
∞
∞ n

a) ∑   ; d) ∑   ;
n =1  3n + 2  n =1  7 n + 6 

∞ n2 ∞
 1 e3 n
b) ∑ 1 +  ;
n =1  n
e) ∑
n =1 n
n
;
n2
 n 2 − 5n + 1   an + 1 
∞ ∞ n

c) ∑  2  ; f) ∑   , a, b > 0 .
n =1  n − 4n + 2  n =1  bn + 2 

8. Să se studieze natura seriilor:

∞
a) ∑ n
( 2n ) ! ;
n =1 4 ( n !)
2

∞
11 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n − 1)
b) ∑n+2⋅
n =1 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ 2n
;
∞
1 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ⋅ ( 2n − 1)
c) ∑ 2 ⋅ ;
n =1 n 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ⋅ 2n
n
∞
 n2 + n + 3 
d) ∑  a ⋅  ,a > 0 ;
n =1  n2 
∞
1  π
e) ∑ , a ∈  0,  . Indicație. Pentru cazul
(1 + tga ) 1 + tg  1 + tg   2 
n =1 a a
 2  n
1
a = 1 se poate ține cont de inegalitatea 1 + tgx < , ∀x ∈ ( 0,1) .
1− x

63
9. Utilizând criteriul logaritmic, să se studieze natura seriilor:
∞ ∞
1 nn
a) ∑ ; d) ∑ ;
n =1 ( n + 1)
3
n =1 n n

∞
∞
n +1 1
b) ∑ ; e) ∑ ln ( ln n )
;
( ln n )
n
n =1 n n =1

∞
n +1 ∞
c) ∑
n =1 n + 1
2
; f) ∑n
n =1
ln x
, x > 0.

10. Să se studieze natura seriilor:

∞
1
a) ∑ ( −1) n n sin ;
n −1

n =1 n
n −1 2n + 1
∞
b) ∑ ( −1) ;
n =1 3n
∞
n −1 n !
c) ∑ ( −1) ;
n =1 n2
∞
n −1 ln n
d) ∑ ( −1) .
n =1 n2

11. Utilizând criteriul lui Dirichlet, să se studieze natura seriilor:

∞
sin nx
a) ∑ 3 , x ∈ ( 0, 2π ) ;
n =1 n
∞
cos nπ
b) ∑ ;
n =1 ln n
∞
cos n ⋅ ln n
c) ∑ ;
n =1 n2
∞
sin n
d) ∑ .
n =1 n !

64