Didactica Grupelor Combinate - Suport

DICACTICA GRUPELOR COMBINATE
PIPP anul II
Cadru didactic asociat Truța Luciana
1. Organizarea activităţii didactice la grupele combinate. Elemente de design

al instruirii
Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor la grupele combinate a constituit o provocare
permanentă pentru cadrele didactice. Deşi existenţa acestora a fost o certitudine, lipsa
curriculumului de suport, a materialelor suport a dus la minimalizarea rolului abordării specifice a
activităţii la aceste grupe. În cele ce urmează, reliefăm câteva aspecte importante ale abordării
actuale a activităţii cu preşcolarii, aspecte care permit adoptarea unor atitudini deschise în
eficientizarea lucrului la grupele combinate.
1.1. Abordări ale noului curriculum din perspectiva grupei combinate

Noul curriculum are în vedere dezvoltarea globală a preşcolarului, accentuându-se rolul
domeniilor de dezvoltare a copilului: dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală, dezvoltarea
socio-emoţională, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea cognitivă, capacităţi şi
atitudini în învăţare (Curriculum pentru educația timpurie 2019). Astfel, cadrul didactic va avea
permanent în vedere aceste aspecte, indiferent de momentul zilei sau de situaţia de învăţare creată
sau ivită. Prezentul curriculum pune un accent deosebit pe conceptul de dezvoltare globală a
copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii, în contextul în care, în societatea de
azi, pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele
academice, ci în aceeaşi măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-
emoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea,
toleranţa etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice, gândirea divergentă,
stabilirea de relaţii cauzale, etc., asocieri, corelaţii etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate,
alimentaţie sănătoasă etc.), dezvoltarea limbajului și a comunicării (ascultare în vederea
înțelegerii mesajului, comunicare și exprimare orală corectă, interes pentru scris și citit,
discriminare fonetică, conștientizarea mesajului scris etc.), capacități și atitudini în
învățare (curiozitate și interes, inițiativă, persistență, creativitate).
Având în vedere aceste domenii de dezvoltare, noul curriculum prevede ca activităţile cu
grupele de preşcolari cu vârste cuprinse între 3-5 ani să vizeze în special socializarea copiilor şi
obţinerea treptată a unei autonomii personale (nivelul I), iar pentru grupele de preşcolari cu
vârste între 5-6 ani se va urmări pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestora
(nivelul II) (Curriculum pentru educația timpurie, 2019).
Conform curriculumului actual, situaţiile de învăţare trebuie să conducă la experienţe de
învăţare reală, în care copilul este implicat direct, în funcţie de nivelul lui de dezvoltare, de
interesele acestuia şi raportat la experienţa lui proprie.
1.2. Tipologia activităţilor cu preşcolarii în programul zilnic de activităţi

În grădiniţă sunt specifice o serie de activităţi de învăţare: activităţi pe domenii experienţiale
(care pot fi integrate sau pe discipline), jocuri şi activităţi didactice alese, activităţi de dezvoltare
personală (întâlnirea de dimineaţă, rutine, tranziţii, activităţi din perioada după-amiezii, activităţi
opţionale), care contribuie la dezvoltarea globală a preşcolarilor. Planul de învăţământ pentru
educația timpurie reprezintă produsul curricular principal și constituie componenta reglatoare
esenţială a curriculumului pentru educaţia timpurie, documentul oficial, normativ şi obligatoriu care
jalonează organizarea de ansamblu a procesului de predare-învăţare-evaluare, pentru fiecare nivel
de vârstă şi tip de instituţie de educaţie specifică perioadei aferente copilăriei timpurii. Documentul
se prezintă sub formă schematică, cuprinzând toate activităţile de învățare pentru fiecare grupă
şi nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei categorii/ fiecărui tip de
activități. Realizarea reperelor orare zilnice în proiectarea săptămânală la grupa combinată constituie
provocarea constantă a educatoarelor.
Vom prezenta în continuare domeniile experienţiale şi categoriile de activităţi aferente
pentru a oferi un sprijin în întocmirea planificării săptămânale şi, totodată, în realizarea Planului de
învăţământ specific fiecărui nivel de vârstă:
Tabelul nr. 1
Domeniile experienţiale şi categoriile de activităţi aferente
Domeniul experienţial Categoria de activitate aferentă
Domeniul Cunoaşterea mediului
Ştiinţe Activităţi cu conţinut matematic
Domeniul
Educarea limbajului
Limbă şi comunicare
Domeniul Activităţi artistico-plastice
Estetic şi creativ Educaţie muzicală
Domeniul Educaţie pentru societate
Om şi societate Activităţi practic-gospodăreşti
Domeniul Educaţie fizică
Psihomotric
Categoriile de activităţi aferente domeniilor experienţiale sunt, de fapt, îmbinate, astfel

încât, alături de celelalte categorii de activităţi de învăţare, să obţinem programul zilnic de activităţi.
Iată o modalitate de realizare a programului zilnic de activități (cu repere orare) la o grupă
combinată de program normal, pe parcursul unei săptămâni:
Tabelul nr. 2
Modalitate de realizare a programului zilnic de activităţi la o grupă combinată de program normal
ZIUA INTERVAL ORAR CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

8:00-9:00 ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice)
ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber
9:00-11:30 ALA 1(Jocuri și activități liber alese)- pe centre de
interes
ADP (Rutina-Întâlnirea de dimineaţă)
ADE (Activităţi pe domenii experienţiale)
DS + DEC
(cun. med. + educaţie muzicală)
LUNI
Niv. I şi II Niv. I şi II
ADP (Rutina-gustarea)
11:30-12:30 ALA2 (Jocuri și activităţi liber alese) - jocuri de
mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de
teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber,
vizite etc.
12:30-13.00 ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber
ADP (Rutina-plecarea copiilor-deprinderi specifice)
MARŢI 8:00-9:00 ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice)
9:00-11:30 ALA (Jocuri și activități liber alese)- pe centre de
interes
ALA + DLC + DOS
(lb. şi com. + ed. pt. societate)
Niv. I şi II Niv. II
vizite etc.
Activitate opţională 1 – Limba engleză
12:30-13.00 ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber
9:00-11:30 ALA1 (Jocuri și activități liber alese)- pe centre de
interes
DS + DEC
(act. matem. + act. artistico-plastice)
MIERCURI
Niv. I şi II Niv. I şi II
vizite etc.
12:30-13:00 ALA (Jocuri și activităţi liber alese) – joc liber
JOI 8:00-9:00 ADP (Rutina-primirea copiilor-deprinderi specifice)
interes
DOS + DS
(act. practice + act. matem.)
Niv. I şi II Niv. II
vizite etc.
interes
DLC + DPM
(lb. şi com. + ed. fizică)
VINERI
Niv. II Niv. I şi II
vizite etc.
1.3. Mediul educaţional

Alături de conceptul de dezvoltare globală a copilului, curriculumul pune un accent deosebit
pe amenajarea mediului educaţional, mediu care trebuie să susţină permanent dezvoltarea liberă a
copilului spre potenţialul său maxim. Astfel, în vederea realizării activităţilor planificate pentru
gupa combinată, rolul centrelor de interes este extrem de important, cu atât mai mult cu cât,
accentul în cadrul activităţilor cu preşcolarii de nivel I cade pe socializarea acestora şi pe
obţinerea treptată a unei autonomii personale. Resursele curriculare regăsite în cadrul centrelor
de interes este absolut necesar să fie atractive şi accesibile ambelor niveluri de vârstă. O sală de
grupă dotată cu materiale stimulative, folosite în mod creativ, face ca fiecare copil să îşi iniţieze un
proces de învăţare propriu, în ritm propriu. Opţiunile exprimate de copii în mod individual sunt
adecvate nivelului lor de dezvoltare. Pe măsură ce educatoarea observă comportamentele copiilor,
ea evaluează ariile de interes sau preocupările speciale şi formulează obiective individuale pentru
fiecare copil. Obiectivele astfel conturate pot fi realizate prin adaptarea mediului educaţional şi prin
facilitarea unor oportunităţi pentru procesul educaţional (Manzu, L., Vârban, M.D., 2002, p. 176).
Dacă în prima parte a zilei şi în a treia parte, preşcolarii celor două niveluri participă
împreună la activităţile pe centre de interes, având libertatea de alegere a acestora, pentru activităţile
independente specifice preşcolarilor de nivel I, educatoarea trebuie să pregătească la centrul vizat
(care poate fi altul decât cele deschise în prima parte a zilei) materiale adecvate, corelate temei
parcurse de preşcolari în activitatea comună cu cei de nivel II sau să ofere preşcolarilor de nivel I
posibilitatea ca, prin sarcinile propuse la centre în prima parte a zilei, să susţină activitatea
ulterioară din ziua respectivă (care va fi comună cu cei de nivel II).
Exemple:
1. Tema săptămânii: ,,Animale de la Poli”
- ALA 1: Ştiinţă: ,,Grupează după....”
Biblioteca: ,,Ghici, ghicitoarea mea!”
Artă: ,,Animale de la Poli”-decupare
- Activitate integrată: ,,Povestea ursului cafeniu”

DLC + DS
(povestirea educatoarei) (activităţi cu conţinut matematic – numeraţia în limitele 1-6)
Niv. I+Niv. II Niv. I+ Niv. II
- Activitate independentă (niv. I): centrul ,,Artă”: ,,Colorează ursul din poveste!”
2. Tema săptămânii: ,,În jurul bradului de Crăciun”

- ALA 1: Construcii: ,,Sania lui Moș Crăciun”
Ştiinţă: ,,Cu ce seamănă?”
Joc de rol: ,,De-a colindătorii”
- Activitate integrată: ,,Trenul lui Moş Crăciun”
DS + DPM
(activităţi cu conţinut matematic – joc logic) (educaţie fizică – mers în echilibru
între două linii trasate pe sol)
Niv. I+Niv. II Niv. I+Niv. II

- Activitate independentă (niv. I): centrul ,,Artă”: ,,Colorează drumul lui Moş Crăciun”
Exemplele prezentate presupun un spaţiu fizic generos al sălii de grupă. Există şi situaţii
când centrele de interes sunt vizibile doar în prima parte a zilei, pentru ca apoi educatoarea să
amenajeze spaţiul pentru activităţile comune ale copiilor, utilizând mobilierul de la centre. În acest
caz, organizarea copiilor va fi tot pe grupe, iar activitatea independentă a copiilor de nivel I (când
este cazul), se va derula în cadrul grupei deja constituite, lucru care se poate întâmpla şi atunci când
spaţiul sălii permite ca centrele de interes să se regăsească permanent. Este opţiunea educatoarei, în
funcţie de situaţiile particulare existente.
2. Planificarea şi proiectarea activităţilor la grupa combinată

Planificarea anuală pentru grupa combinată respectă aceleaşi etape ca la orice grupă
omogenă şi se realizează după perioada de evaluare iniţială a copiilor: identificarea
comportamentelor vizate, identificarea proiectelor tematice şi a temelor în afara proiectului,
stabilirea conţinuturilor specifice celor două niveluri de vârstă, identificarea resurselor necesare
pentru realizarea temelor (materiale, metodologice, informaţionale, temporale). Cele 6 teme anuale
de studiu trebuie abordate într-o manieră echilibrată prin ponderea alocată fiecăreia dintre acestea,
în funcţie de interesele şi nevoile copiilor.
În paralel, educatoarea va planifica conţinuturile specifice fiecărei categorii de activitate, pe
niveluri de vârstă, astfel că, atunci când va întocmi planificarea săptămânală, să le coreleze eficient
şi să identifice mijloacele şi tipurile de activitate optime.
2.1. Planificarea săptămânală a activităţilor didactice la grupa combinată

La nivel preşcolar, educatoarea are o mare libertate în realizarea planificării, acest fapt
oferind atât confort, cât şi responsabilitate în a stabili limitele între care se vor angrena copiii.
Având în vedere că preşcolarii, prin specificul lor, pot să ofere ,,surprize”, educatoarea trebuie să fie
flexibilă, să se adapteze cu uşurinţă cerinţelor diverselor situaţii ivite, chiar să anticipeze
eventualele provocări care pot apărea pe parcursul unei săptămâni.
Planificarea săptămânală a activităţilor didactice la grupa combinată presupune parcurgerea
aceloraşi paşi ca la o grupă omogenă:
 identificarea temei săptămânale de interes pentru copii (care poate să fie în cadrul unui
proiect tematic sau în afara proiectelor tematice);
 selectarea comportamentelor urmărite pentru fiecare domeniu de dezvoltare în parte;
 identificarea conţinuturilor curriculare care urmează a fi vehiculate (specifice pentru
fiecare nivel de vârstă în parte);
 stabilirea mijloacelor de realizare a activităţilor;
 analiza resurselor materiale, metodologice, informaţionale, temporale disponibile sau
necesare;
 stabilirea formelor de organizare şi a modalităţilor de evaluare optime.
O planificare eficientă presupune o cunoaştere foarte bună a specificului conţinuturilor
specifice fiecărui nivel de vârstă ce pot fi vehiculate pentru a nu suprasolicita sau, dimpotrivă, a nu
stimula suficient preşcolarii, prin nivelul acestora de complexitate.
Exemple de conţinuturi specifice nivelurilor de vârstă I şi II:
Tabelul nr. 3.
Domenii experienţiale şi conţinuturi curriculare specifice nivelurilor de vârstă I şi II
Domeniul experienţial/
Conţinuturi curriculare Conţinuturi curriculare
categoria de activitate
specifice nivelului I specifice nivelului II
vizată
- denumirea anotimpurilor, - denumirea anotimpurilor,
descrierea sumară a descrierea lor complexă
acestora (frig, cald, (fenomene specifice, cauze,
îmbrăcămintea specifică, experimente, limbaj ştiinţific
culori) mai complex)
Ştiinţe/ cunoaşterea
mediului
- animalele vor fi descrise - animalele vor fi analizate
după: înfăţişare (părţi după: înfăţişare, hrană, foloase,
componente), hrană, locul locul unde trăiesc, categoria de
unde trăiesc apartenenţă (sălbatice,
domestice)
Ştiinţe/ activităţi cu conţinut - formare de grupe după un - formare de grupe după un
matematic criteriu dat criteriu dat; ordonarea
obiectelor unei grupe după
dimensiunea acestora
- numeraţia în limitele 1-5 - numeraţia în limitele 1-10
- forme geometrice: cerc, - forme geometrice: cerc, pătrat,

vizată
pătrat, triunghi triunghi, dreptunghi, romb
- povestirile vor fi scurte, - povestirile educatoarei vor
cu conţinut şi intrigă familiariza copiii cu aspecte mai
simple, cu o temă familiară complexe din natura şi viaţa
copiilor care să le trezească înconjurătoare, cu expresii
stări afective plăcute şi să le poetice, figuri de stil, formule
influenţeze sentimentele şi specifice stilului povestirilor/
comportamentul poveştilor/ basmelor, precum şi
educarea unor trăiri de valoare
etică şi estetică care să
Limbă şi comunicare /
influenţeze în măsură şi mai
educarea limbajului
mare sentimentele şi
comportarea copiilor
- jocurile didactice - jocurile didactice urmăresc

urmăresc dezvoltarea formarea unor reprezentări
atenţiei şi a memoriei generale şi, implicit, formarea
noţiunilor, dezvoltarea gândirii
logice, a imaginaţiei
reproductive şi creatoare
- utilizarea tehnicilor de - utilizarea tehnicilor de modelaj
modelaj prin apăsare şi bazate pe mişcări diferenţiate
Estetic şi creativ/ activităţi mişcări translatorii ale degetelor
artistico-plastice
- ,,mingea”, ,,mărul”, ,,covr - ,,legume”, ,,fructe”, ,,copacul”
igei”
- 2-5 sunete ca întindere - 4-6 sunete ca întindere
Estetic şi creativ/ educaţie

- diferenţierea înălţimii - diferenţierea înălţimii
muzicală
sunetelor prin percepere şi sunetelor prin reproducere
intonare
Om şi societate/ activităţi - mototolire, rupere, - mototolire, rupere, înşirare,
vizată
înşirare, îndoire, bobinare, îndoire, bobinare, rulare,
rulare, răsucire, şnuruire, răsucire, înnodare, lipire pe
practic-gospodăreşti
înnodare, lipire pe suprafeţe suprafeţe plane, tăiere,
plane, tăiere festonare, împletire, coasere
- diferenţe individuale/ - diferenţe de gen

diferenţe determinate de - diferenţe etnice
etnie, mediu, religie etc. - diferenţe culturale
- diferenţe religioase
Om şi societate/ educaţie
pentru societate
- copilul în diferite ipostaze - familia în diferite ipostaze
(la masă, la joacă, la
plimbare, în vizită, în
excursie etc.)
- mers înainte/ înapoi - mers înainte/ înapoi şerpuit,
şerpuit, mers lateral, mers mers lateral, mers cu pornire şi
cu pornire şi oprire la oprire la semnal, mers cu
semnal, mers cu întoarcere întoarcere la comandă, mers cu
la comandă, mers cu ocolire ocolire de obstacole, mers pe
de obstacole, mers pe vârfuri, mers pe călcâie, mers pe
Psihomotric/ educaţie fizică vârfuri, mers pe călcâie margine interioară/ exterioară a
labei piciorului, mers cu
ridicarea genunchiului la piept,
mers cu pas încrucişat, mers
ghemuit, pas săltat, mers cu
genunchii întinşi şi sprijinirea
palmelor pe sol
Dorim să subliniem, încă o dată, faptul că graniţa între cele două niveluri de vârstă, din
perspectiva conţinuturilor curriculare, nu este clar delimitată şi, în funcţie de nivelul individual sau
de grup al copiilor, aceasta poate fi flexibilă, atâta timp cât copiii sunt interesaţi şi doresc să
asimileze informaţii sau să exerseze diverse deprinderi de lucru, însă într-un mod conştient.
Având în vedere existenţa în sala de grupă, în permanenţă, a tuturor preşcolarilor, atât în
cadrul activităţilor pe centre de interes, cât şi în cadrul activităţilor integrate, preşcolarii de nivel II
constituie persoane-resursă pentru preşcolarii de nivel I, iar acest fapt se transpune în înregistrarea
unor progrese remarcabile a preşcolarilor de nivel I datorită capacităţii lor de asimilare a
cunoştinţelor şi de a prelua comportamentele celor din jur. Nu trebuie neglijat faptul că, într-o grupă
combinată, perioada de adaptare la regimul grădiniţei pentru preşcolarii nou-veniţi este mai redusă
şi nici nu trebuie să cadă doar în sarcina preşcolarilor de nivel II suportul pentru preşcolarii de nivel
I.
În cadrul unei săptămâni, activitățile planificate sunt integrate. În acest sens, trebuie asigurat
un echilibru în îmbinarea categoriilor de activităţi aferente domeniilor experienţiale, dozarea şi
alternarea echilibrată a momentelor de activitate independentă de la un nivel de vârstă cu activitatea
frontală a celuilalt nivel de vârstă. Se pot, astfel, realiza mai multe variante de planificări
săptămânale (M. Nehoianu, S. Radu, coord., 1992, p. 100):
- la ambele niveluri să fie aceleaşi categorii de activităţi planificate, acelaşi mijloc de
realizare, dar cu sarcini diferențiate şi cu respectarea Planului de învăţământ specific fiecărui nivel;
- la fiecare nivel de vârstă să fie planificate categorii de activităţi diferite, teme, mijloace de
realizare diferite, dar cu respectarea Planului de învăţământ specific fiecărui nivel.
Prima variantă de planificare săptămânală este mai uşor de realizat, având în vedere că
se utilizează acelaşi material didactic, sarcinile sunt asemănătoare, dar cu grad diferit de dificultate,
schimbul de impresii şi de experienţă între cele două niveluri de vârstă este mai intens, interactiv.
Având în vedere durata specifică a unei activităţi pentru fiecare nivel de vârstă în parte, educatoarea
va avea în vedere ca pentru preşcolarii de nivel I să planifice, până la finalizarea activităţii cu
preşcolarii de nivel II, activităţi independente, dar care să aibă legătură cu tema activităţii comune.
Exemple:
- Dacă se planifică o activitate de cunoaşterea mediului cu tema: ,,Fructe de toamnă” –
observare, după identificarea fructelor, descrierea acestora şi evidenţierea importanţei consumului
fructelor pentru sănătate, preşcolarii de nivel I pot colora mărul la centrul ,,Artă”, iar preşcolarii de
nivel II vor discuta despre modalităţi de conservare a fructelor, pomii fructiferi pe care acestea
cresc, locul unde aceştia pot fi găsiţi (livada).
- Un alt exemplu se referă la existenţa unei teme comune în cadrul aceleiaşi categorii de
activitate (activităţi artistico-plastice), însă diferă mijloacele de realizare şi, bineînţeles, obiectivele
operaţionale propuse: tema ,,Fulgi de zăpadă” – nivel I: dactilopictură, nivel II: suflarea cu paiul
asupra unei pete de culoare. În acest caz se explică şi se demonstrează procedeul mai întâi
preşcolarilor de nivel II, iar apoi celor de nivel I, care au nevoie de mai mult sprijin şi explicaţii
suplimentare.
Cea de-a doua variantă de planificare săptămânală este mai dificil de realizat, însă se
poate uşura prin identificarea de activităţi independente atractive pentru preşcolari. Formele de
organizare a activităţilor recomandate în aceste cazuri sunt cele pe grupe, însă, în funcţie de
specificul fiecărei activităţi, se pot utiliza forme de organizare diverse (frontal, în perechi,
individual).
Exemplu: Pentru nivelul I se planifică o activitate de modelaj cu tema: ,,Grăunţe pentru
păsări”, organizată pe grupe, iar apoi la sectorul ,,Joc de rol” vor aşeza (,,hrăni”) păsările aflate pe
machetă. În acelaşi timp, preşcolarii de nivel II vor desfăşura, organizaţi frontal, activitatea
integrată cu tema: ,,Ferma cu animale” (DŞ – activităţi cu conţinut matematic+DOS – educaţie
pentru societate). Ultima parte a activităţii integrate se poate derula la sectorul ,,Joc de rol”, unde se
află preşcolarii de nivel I, realizându-se un schimb de informaţii din ambele părţi.
În continuare, vom prezenta o variantă de planificare săptămânală la o grupă combinată de
program normal, cu respectarea Planului de învăţământ pentru fiecare nivel de vârstă:
Grupa: combinată
Tema anuală de studiu: ,,Ce şi cum vreau să fiu?”
Tema proiectului: ,,Vreau să fiu sănătos!”
Tema săptămânii: ,,Vitamine de la fructe”
DIMENSIUNI ALE
COMPORTAMENTE VIZATE
DEZVOLTĂRII
A1.Motricitate grosieră și 1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități
motricitate fină în context de diversificate, specifice vârstei
viaţă familiare 1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului
lui de dezvoltare
1.3.Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de
activităţi variate
A2. Conduită senzorio-motorie, 2.1 Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul
pentru orientarea mișcării etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.
2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
2.3.Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență,
pauză, semnale sonore, melodii
A3. Sănătate (nutriție, îngrijire, 3.1.Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază
igienă personală) și practici specific unei alimentații sănătoase.
privind securitatea personală 3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi
situaţii periculoase
3.4.Utilizează reguli de securitate fizică personală
B1. Interacțiuni cu adulții și cu 1.1.Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea
copiii de vârste apropiate interacţiunii cu aceştia
1.2.Demonstrează abilități de solicitare și de primire a
ajutorului în situaţii problematice specifice
1.3.Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de
vârstă apropiată
B2. Comportamente prosociale, 2.2.Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în
DIMENSIUNI ALE
DEZVOLTĂRII
de acceptare și de respectare a planul relațiilor sociale, în contexte familiare
diversității 2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități
specifice vârstei, în contexte variate
B3. Conceptul de sine 3.1.Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în
diferite situații educaționale
B4. Autocontrol și expresivitate 4.2. Demonstrează abilităţi de autocontrol emotional
emoțională
C1. Curiozitate, interes și 1.1.Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și
inițiativă în învățare învăţarea în situații noi
1.2.Inițțiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu
adulții din mediul apropiat
C2. Finalizarea sarcinilor și a 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
acțiunilor (persistență în
activități) 2.2.Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de
lucru la care întâmplină dificultăți.
C3. Activare și manifestare a 3.1.Manifestă creativitate în activități diverse
potențialului creativ
3.2.Demonstrează creativitate prin activități artistico-
plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri
creative
3.3.Demonstrează simț musical ritmic, armonic prin cântec,
joc cu text și cânt, dans etc.
D1.a. Mesaje orale în contexte de 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj,
comunicare cunoscute în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare
receptivă)
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a
valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.
(comunicare expresivă)
D2.a. Mesaje orale în diverse 2.1.Demonstrează capacitate de comunicare clară a
situaţii de comunicare unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii
(comunicare expresivă)
2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite
contexte de comunicare
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
D3.a. Premise ale citirii și scrierii, 3.3.Identifică prezența mesajului scris, apreciază și
în contexte de comunicare valorifică mesajul scris în activitățile curente
cunoscute 3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește
diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru
transmiterea unui mesaj
D1.b. Ascultarea activă a 1.1.Înțelege mesaje simple
measjului pentru înțelegerea și 1.3. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în
receptarea lui (comunicare calitate de auditor
receptivă)
D2.b. Exprimarea orală a 2.1. Pronunță correct sunetele specifice limbii române
mesajului, a emoțiilor etc. 2.2. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc,
(comunicare expresivă) în situații uzuale, în calitate de vorbitor
2.3. Utilizează structure orale simple
2.4. Exersează și extinde progresiv vocabularul
D3.b. Manifestarea unei atitudini 3.4. Utilizează structurile orale însușite în contexte
pozitive față de limba română familiare, cunoscute (ex. în cadrul jocurilor de rol, sau
DIMENSIUNI ALE
DEZVOLTĂRII
în dramatizări, teatru de păpuși, etc.)
E.1. Relații, operații și deducții 1.1. Identifică elementele caracteristice ale unor
logice în mediul apropiat fenomene / relații din mediul apropiat
1.2. Compară experiențe, acțiuni, evenimente,
fenomene/relații din mediul apropiat
1.3. Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe
trecute
1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluții la întrebări,
situații-problemă și provocări din viața proprie și a
grupului de colegi
1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de
investigare a mediului, folosind instrumente și metode
specifice
E.2. Cunoștințe și derpinderi 2.1.Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și
elementare matematice pentru cu numerația
rezolvarea de probleme și 2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre
cunoașterea mediului apropiat mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum
2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul
înconjurător
2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare,
măsurare a obiectelor
2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi
reprezentarea unor date
E.3. Caracteristici structurale și 3.1. Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în
funcționale ale lumii spațiul înconjurător
înconjurătoare 3.5. Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers,
ca parte a lumii vii și ca ființă socială
ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Îmi place să......”
ALA1: Biblioteca: Citire de imagini cu aspecte din livadă
Construcţii: ,,Rafturi pentru cămară”
Știință: ,,Puzzle”
ADE: Activitate integrată - ,,Cu fructe mă hrănesc şi vitamine primesc!”
LUNI
DŞ (cunoaşterea mediului - nivelul I+ nivelul II): observare: ,,Fructe de
toamnă”
DEC (educaţie muzicală - nivelul I+ nivelul II): repetare cântec: ,,A, a, a, acum
e toamnă, da!”; predare joc muzical: ,,Bat din palme”
ALA 2: ,,Rece, cald”
MARŢI ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Eu sunt un/ o......” (fructe)
ADE: Activitate integrată - ,,Răspunde repede şi bine şi vei primi vitamine!”
ALA (nivelul I+ nivelul II):
Ştiinţă: ,,Spune ce-ai gustat!”
Joc de rol: ,,La piaţă”
Artă: ,,Coşuri pentru fructe” – modelaj
DLC (nivelul I+ nivelul II): joc didactic: ,,Coşul toamnei”
DOS (educaţie pentru societate - nivelul I + nivelul II): ,,Sănătate de la toate”
ALA2: ,,Statuile” -joc de mișcare
ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Culori şi vitamine”
ALA1: Ştiinţă: ,,Grupează după culoare/ mărime!”
Construcţii: ,,Lădiţe pentru fructe”, ,,Scara”
Artă: ,,Fructe vesele”, ,,Livada” – desen
Joc de rol: ,,De-a gospodinele” (pregătirea fructelor pentru salată)
ADE: Activitate integrată - ,,În livadă”
MIERCURI
DŞ (activităţi cu conţinut matematic – nivelul I + nivelul II): exerciţii în
perechi: ,,Aşază fructele în pomi!” (gruparea fructelor după criteriile culoare şi
mărime)
DPM (educaţie fizică – nivelul I + nivelul II): ,,Culegem mere din livadă”
(mersul în coloană cu păşire peste obstacole mari şi mici)
ALA2: ,,Prinde mingea”-joc de mișcare
ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Bună dimineaţa, fructelor!”
ALA1: Ştiinţă: ,,Asociază fructul cu forma potrivită!” (fişă)
Artă: ,,Fructul preferat” – desen/colorare, ,,Tablou cu fructe” – decupare
şi lipire
Joc de rol: ,,La aprozar”
ADE: Activitate integrată - ,,Cine seamănă cu mine?”
JOI
DŞ (activităţi cu conţinut matematic – nivelul I + nivelul II: joc-
exerciţiu: ,,Găseşte perechea!”
DEC (activităţi artistico-plastice – nivelul I + nivelul II): ,,Fructe-surori” –
pictură prin tehnica suprapunerii foii (lucru în perechi combinate: 1 copil de la
nivelul I + un copil de la nivelul II)
ALA2: ,,Găseşte-ţi locul!”-joc de mișcare
VINERI ADP: Primirea copiilor. Întâlnirea de dimineaţă: ,,Îmi place să mănânc ...”
ALA1: Ştiinţă: ,,Ghiceşte ce-ai gustat!”
Biblioteca: ,,Ghici, ghicitoarea mea!”, Citire de imagini cu secvenţe din
poezia ,,Salata de fructe”
Joc de rol: ,,La piaţă”, ,,Interviu cu un fruct (supărat)
ADE: Activitate integrată – ,,Salata de fructe”
DLC (nivelul I + nivelul II): memorizare: ,,Salata de fructe”
DOS (activităţi practic-gospodăreşti –nivelul I + nivelul II): ,,Salata de
fructe”
ALA2: ,,Salata de fructe”-joc de mișcare
Planificarea prezentată este doar orientativă. Combinarea/ corelarea domeniilor experienţiale

poate fi modificată săptămânal, educatoarea având libertatea de a le îmbina cât mai eficient, în
funcţie de specificul temei săptămânii, de conţinuturile specifice categoriilor de activităţi etc.
2.2. Proiectarea la nivel micro a activităţii didactice la grupele combinate

Conform actualelor cerinţe curriculare, activităţile de învăţare din grădiniţă pot fi de sine
stătătoare sau integrate. Proiectarea la nivel micro porneşte de la comportamentele vizate specifice
domeniilor de dezvoltare, formulând obiectivele operaționale stabilite din cadrul domeniilor
experienţiale ale săptămânii și corelate cu conţinuturile specifice celor două niveluri de vârstă, cu
resursele identificate şi strategiile adecvate, dar având în vedere şi o evaluare eficientă a demersului
didactic. În funcţie de tipul de activitate abordat, educatoarea realizează proiectarea activităţilor,
respectând etapele şi metodologia specifice.
,,Tipul de activitate desemnează un mod de concepere, structurare şi realizare a activităţii
didactice, determinat de sarcina didactică fundamentală” (M. Bocoş, I. Avram, H. Catalano, E.
Someșan, 2009, p. 74). Tipurile de activitate care pot fi abordate în proiectarea la grupa combinată
sunt:
 activitatea didactică mixtă (urmăreşte realizarea mai multor sarcini didactice:
comunicare, sistematizare, fixare, verificare) – cel mai des întâlnită în învăţământul
preşcolar;
 activitatea didactică de predare-învăţare (scopul este dobândirea de către copii a unor
cunoştinţe, capacităţi şi atitudini intelectuale);
 activitatea didactică de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi/ sau
practice (activitatea independentă a copiilor are o pondere însemnată, consacrată
rezolvării sarcinilor de învăţare, în vederea elaborării unor componente acţionale –
priceperi şi deprinderi);
 activitatea didactică de recapitulare şi sistematizare (vizează, în principal,
consolidarea cunoştinţelor însuşite, dar şi aprofundarea şi completarea unor lacune prin
demersuri recapitulative ce nu presupun reluarea într-o formă identică a unităţilor de
conţinut, ci crearea unor noi situaţii de învățare);
 activitate didactică de verificare, apreciere şi evaluare (se urmăreşte evaluarea
randamentului şcolar, progresul individual şi de grup al copiilor) (Bocoş, M., Avram, I.,
Catalano, H., Someşan, E., 2009, p. 75-76; Catalano & Albulescu, 2021).
2.2.1. Activităţile de sine stătătoare

Activităţile de sine stătătoare abordează o singură categorie de activitate din cadrul unui
domeniu experienţial. Aici vorbim de conţinuturi asemănătoare vehiculate la nivelul celor două
niveluri de vârstă, însă diferă nivelul de complexitate al sarcinilor. De asemenea, se pot aborda în
combinaţii diverse tipurile de activitate pentru cele două niveluri de vârstă:
- nivelul I – activitate didactică de predare-învățare, nivelul II – activitate de
recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor;
- nivelul I – activitate didactică mixtă, nivelul II – activitate didactică de verificare,
apreciere şi evaluare a cunoştinţelor etc.
Este absolut necesar să se respecte logica internă a disciplinei, aspectele metodice specifice,
să se utilizeze resurse curriculare atractive, corelate cu tema propusă, forme de organizare diverse,
iar sarcinile să fie diferenţiate/ individualizate în funcţie de nivelul de dezvoltare al grupurilor
implicate (nivel I, nivel II).
Exemplu de proiect didactic pentru activitatea de sine stătătoare la grupa combinată
Grupa: combinată
Tema proiectului: ,,Magia culorilor”
Tema anuală de studiu: ,,Când/cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: ,,Culorile iernii”
Tema activității: ,,Cine știe câștigă!”
Tipul de activitate: evaluare de cunoștințe
Categorii de activități de învățare: activitate cu conținut matematic (DȘ)
Forma de realizare: activitate de sine stătătoare (pe disciplină)
Mijlocul de realizare: Joc didactic
Scopul: Evaluarea cunoștințelor referitoare la forma, culoarea, mărimea și pozițiile spațiale ale
obiectelor.
Dimensiuni ale dezvoltării
A1. Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
B1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate
C1. Capacitate, interes și inițiativă în învățare
D1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
E2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și

cunoașterea mediului apropiat
Comportamente vizate Obiective operaționale

A.1.3. Utilizează mâinile și a degetele pentru O1. Preșcolarul va fi capabil să grupeze
realizarea de activităţi variate obiectele după criteriile date, prin manipularea
C.1.1.Manifestă curiozitate şi interes pentru directă a obiectelor, respectând cerințele
experimentarea și învăţarea în situații noi educatoarei
D.1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj
oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)
E.2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare,
clasificare, măsurare a obiectelor
A.1.3. Utilizează mâinile și a degetele pentru O2. Preșcolarul va fi capabil să ordoneze după
realizarea de activităţi variate mărime obiectele, argumentând acțiunile
B.1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de realizate, cu sau fără ajutorul educatoarei
primire a ajutorului în situaţii problematice
specifice
E.2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații
despre mărime, formă, greutate, înălţime,
lungime, volum
B.1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de O3. Preșcolarul va fi capabil să identifice
primire a ajutorului în situaţii problematice pozițiile spațiale ale obiectelor, precizând
relațiile dintre acestea și utilizând un limbaj
specifice matematic adecvat
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a
unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării
lui (comunicare receptivă)
E.2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații
despre mărime, formă, greutate, înălţime,
lungime, volum
E.2.3. Identifică şi numește formele obiectelor
din mediul înconjurător
B.1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de O4. Preșcolarul va fi capabil să coopereze în
primire a ajutorului în situaţii problematice rezolvarea sarcinilor prin interacțiunea cu cei din
specifice jur, manifestând o atitudine pozitivă în relație cu
C.1.2.Inițiază activități de învățare și aceștia
interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul
apropiat
Sarcina didactică: formarea de grupe după diverse criterii; așezarea obiectelor în diverse poziții
spațiale.
Regulile jocului: sarcinile sunt rezolvate la nivelul grupei prin cooperare; răspunsurile corecte ale
grupelor sunt recompensate pe panou; câștigă echipa care are cele mai multe răspunsuri corecte.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, întrecerea, închiderea și deschiderea ochilor, recompensele.
Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, lucrul pe
grupe.
Mijloace didactice: ecusoane (fulgi mici și mari), fulgi albi de diferite dimensiuni (mici și mari
pentru nivelul I, mici, mijlocii și mari pentru nivelul II), gheata lui Moș Nicolae (2 bucăți), măsuță,
cadouri de diferite forme, culori (roșu, galben, albastru) și mărimi tridimensionale (mici și mari),
tablă magnetică, fișe pentru nivelul II, creioane colorate, panou, recompense pentru panou (fulgi
mici și mari).
Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual
Durata: nivelul I- 20 minute; nivelul II- 30 minute

Evenimentul
Conținut științific Strategii didactice Evaluare
didactic
Educatoarea organizează sala
de grupă aranjând mobilierul
pe două grupe și selectând
materialul necesar fiecăreia
dintre acestea.
Exercițiul Observarea modului de
Copiii intră în sala de grupă
1.Organizarea Frontal grupare al copiilor pe
cântând cântecul ,,Iarna a sosit
activității Pe grupe cele două grupe, în
în zori” și se grupează la cele
Ecusoane funcție de ecuson.
două grupe pe niveluri de
vârstă, în funcție de
ecusoanele din piept (nivelul I-
fulgi mici, nivelul II-fulgi
mari).
Prezentarea sub formă de Conversația
surpriză a materialelor de pe Problematizarea
2.Captarea
măsuțe și a celui pregătit de Pe grupe
atenției Intuirea materialelor
educatoare în fața grupei. Individual
(introducerea în de către preșcolari
Materialele de pe
joc)
măsuțe și cele din
fața grupelor
Se solicită pe rând celor două Individual
grupe să precizeze culorile Conversația
3.Reactualizarea Evaluare orală
obiectelor de pe măsuțe, Problematizarea
cunoștințelor Aplauze
dimensiunile fulgilor. Materialele de pe
măsuțe
4.Anunțarea Educatoarea anunță titlul
titlului jocului și jocului și obiectivele acestuia Conversația Repetarea titlului
a scopului în termeni accesibili copiilor. Frontal jocului de către copii
acestuia
5.Explicarea și Educatoarea explică modul de Conversația Observarea
demonstrarea desfășurare al jocului: jocul se Explicația comportamentului
jocului va desfășura pe grupe (grupa Frontal nonverbal al copiilor
Evenimentul
didactic
fulgilor mici și grupa fulgilor
mari). Grupele vor participa la
un concurs și fiecare răspuns
corect va fi recompensat cu
aplauze și pe panou va primi
un fulg (mic sau mare), în
funcție de grupă. Rezolvarea Evaluare orală
sarcinilor va fi realizată de
către toți copiii din grupă. La
final se va stabili grupa care a
câștigat concursul prin
numărarea fulgilor de pe
panou.
Educatoarea este conducătorul
jocului. Aceasta așază pe tabla
magnetică fulgi mici și fulgi Conversația
mari. Problematizarea
6.Desfășurarea Evaluare practică
Sarcina pentru ambele Demonstrația
jocului de probă Aprecieri verbale
grupe: ,,Alegeți de pe masă Tablă magnetică
fulgul care are aceeași mărime Fulgi mici și mari
cu fulgul pe care îl ating!”
(fulg mic)
7.Desfășurarea Grupa fulgilor mici: ,,Alegeți Conversația Evaluare practică
jocului de pe masă fulgii care au Problematizarea Aprecieri verbale
aceeași mărime cu fulgul pe Exercițiul Aplauze
care îl ating!” (fulg mare). Pe grupe Recompense
Fiecare copil alege un fulg Lucrul pe grupe
mare și îl așază apoi în centrul Individual
grupei pe măsuță. Fulgi mici, mari,
Educatoarea adaugă pe tabla mijlocii
magnetică și un fulg de Tablă magnetică
mărime mijlocie. Panou
Evenimentul
didactic
Grupa fulgilor mari:
,,Alegeți de pe masă fulgii care
au aceeași mărime cu fulgul
meu!” (fulg mijlociu). Fiecare
copil alege un fulg mijlociu și
îl așază apoi în centrul grupei
pe măsuță.
După ce fiecare grupă asociază
fulgii cu cel al educatoarei,
motivează alegerea făcută.
Se poate solicita ca fiecare
grupă să adreseze celeilalte
grupe aceeași sarcină (mai
puțin mărimea mijlocie pentru
grupa fulgilor mici), un copil
din fiecare grupă devenind
conducător de joc.
Se vor asocia toate
dimensiunile fulgilor din
fiecare grupă, iar apoi
educatoarea va solicita
următoarele:
Grupa fulgilor mici:
,,Fiecare copil alege un fulg și
îl așază pe tabla magnetică sub
fulgul de aceeași mărime!”
,,Așezați în ordine crescătoare,
de la mic la mare, fulgii de pe
masă!” (sunt aleși 3 fulgi de
dimensiuni diferite: mic,
mijlociu, mare). Fiecare copil
Evenimentul
didactic
lucrează individual.
8.Asigurarea Varianta I: ,,Gheata lui Moș
retenției și a Nicolae
transferului Grupa fulgilor mici:
(complicarea ,,Așezați în gheata lui Moș Problematizarea Aprecieri verbale
jocului) Nicolae toate cadourile Exercițiul Aplauze
galbene!” Pe grupe Idenficarea obiectelor
Grupa fulgilor mari: Lucrul pe grupe conform cerințelor
,,Așezați în gheata lui Moș Individual Educatoarei
Nicolae toate cadourile mici și Cadouri de diferite Precizarea pozițiilor
galbene!” forme, culori: roșu, spațiale aferente
Jocul se repetă până când sunt galben, albastru, obiectelor în raport cu
identificate toate culorile mărimi: mică, mare măsuța
obiectelor de forme diverse și (nivelul I) Recompense
mărimile acestora (nivelul I- Cadouri de diferite Panou
clasificare după 1-2 forme, culori: roșu,
dimensiuni, nivelul II- galben, albastru,
clasificare după 2-3 mărimi: mică,
dimensiuni concomitent) milocie, mare
Varianta a II-a: ,,Unde s-a (nivelul II)
ascuns cadoul?” Măsuță
Educatoarea va așeza în fața
celor două grupe o măsuță.
Copiii celor două grupe vor
închide ochii, iar educatoarea
va așeza un cadou într-o
poziție spațială raportată la
măsuță. Copiii din cele două
grupe vor preciza, pe rând,
locul unde se află cadoul și îl
vor descrie.
Grupa fulgilor mici:
Evenimentul
didactic
Sarcinile lor vor fi să identifice
cadourile așezate ,,pe” și
,,sub” masă.
Sarcinile lor vor fi să identifice
cadourile așezate ,,lângă” și
,,în fața” mesei.
Un copil din grupa ,,Fulgilor
mari” va număra, cu ajutorul
educatoarei, fulgii de pe panou
(recompensele) celor două
grupe și se va stabili echipa
(echipele) câștigătoare.
Frontal
Grupa fulgilor mici va așeza
Individual
toate cadourile la
Cadourile utilizate
centrul ,,Științe”. Aprecieri verbale
9. Evaluarea de ambele grupe în
Grupa fulgilor mari va Aplauze
performanței activitate
rezolva o fișă de lucru Evaluare practică
Fișe de lucru
individuală cu următoarele Creioane colorate
sarcini:
1. Formează prin încercuire
grupa cadourilor mari, de
aceeași fomă.
2. Colorează cu albastru
numai cadourile mijlocii
de aceeași formă.
Se fac aprecieri generale și Aprecieri generale și
Frontal
10. Încheierea individuale asupra participării individuale verbale și
Conversația
activității în cadrul jocului și se acordă prin recompense
Recompense
recompense.
2.2.2. Activităţile integrate
Activităţile integrate presupun abordarea a cel puţin două categorii de activităţi de învăţare
(ALA+ADE, DS+DEC, ADP+ALA+ADE+ALA, ADP+ADE+ALA), ordinea integrării acestora
fiind lăsată la latitudinea educatoarei. Reuşita activităţilor integrate la grupa combinată ţine de
întocmirea unui scenariu unitar, care să aibă o viziune globală asupra finalităţilor urmărite prin
strategii adecvate, diferenţiate pe cele două niveluri de vârstă. Educatoarea, datorită structurii
flexibile a conţinuturilor, are libertate de decizie aproape deplină în selectarea acestora, iar acest
fapt îi permite particularizarea demersului didactic la nevoile identificate ale preşcolarilor celor
două niveluri de vârstă. Fiecare activitate integrată trebuie abordată individual deoarece diferă:
domeniile experienţiale integrate, categoriile de activităţi de învăţare implicate, mijloacele de
realizare specifice, resursele implicate, tipurile de activitate etc.
Exemplu de proiect didactic pentru activitatea integrată la grupa combinată

Grupa: combinată
Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”
Tema proiectului: ,,Ne place să călătorim”
Tema săptămânii: ,,În excursie”
Tema activităţii: „Semaforul”
Tipul activităţii: mixt
Categorii de activităţi de învăţare: ADP+DLC (educarea limbajului)+DOS (activitate practică)
+ALA
Forma de realizare: activitate integrată
Scopurile activităţii: dezvoltarea limbajului prin îmbogățirea și activizarea acestuia; exersarea
unor deprinderi de lucru practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Dimensiuni ale dezvoltării

A1. Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
A3. Sănătate (nutriție, îngrijire, igiena personală) și practici privind securitatea personală
B1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate
B2. Comportamente prosociale, de acceptare și respectare a diversității
B4. Autocontrol și expresivitate emoțională
C1. Capacitate, interes și inițiativă în învățare
C2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
D1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
C3. Activare și manifestare a potențialului creativ
E1. Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
E3. Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
Comportamente vizate Obiective operaționale

B.1.1. Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, O1. Preșcolarul va fi capabil să interacționeze cu
prin exersarea interacţiunii cu aceştia cei din jur, manifestând atitudine pozitivă prin
B.4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, împărtășirea propriilor stări emoționale
produse de piese muzicale, texte literare,obiecte
de artă etc.
C.1.2.Inițiază activități de învățare și
apropiat
D.2.1.Demonstrează capacitate de comunicare
clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii
A.3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie O2. Preșcolarul va fi capabil să recite expresiv
faţă de obiecte şi situaţii periculoase poezia ,,Semaforul”, respectând intonația și
A.3.4. Utilizează reguli de securitate fizică ritmul impus de educatoare, cu ajutorul
personală suportului intuitiv
B.2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege 03. Preșcolarul va fi capabil să utilizeze în
efectele acestora în planul relațiilor sociale în contexte noi cuvinte și expresii, cu sau fără
contexte familiare ajutorul educatoarei
C.1.1.Manifestă curiozitate şi interes pentru O4. Preșcolarul va fi capabil să precizeze
experimentarea și învăţarea în situații noi semnificația culorilor semaforului, pe baza
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a experienței personale, cu sau fără ajutorul
unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării educatoarei
D.2.3. Demonstrează extinderea progresivă a
vocabularului
E.1.1. Identifică elementele caracteristice ale
unor fenomene/relaţii din mediul apropiat
E.1.3. Construiește noi experienţe pornind de la
experienţe trecute
E.1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la
întrebări, situaţii- problemă şi provocări din
viaţa proprie şi a grupului de colegi
A.1.1.Își coordonează mușchii în desfășurarea O5. Preșcolarul va fi capabil să realizeze
unor activități diversificate, specifice vârstei semaforul prin mânuirea materialelor puse la
A.1.3. Utilizează mâinile și a degetele pentru dispoziție, lucrând în perechi, respectând
realizarea de activităţi variate indicațiile educatoarei
B.1.3. Inițițiază/participă la interacţiuni pozitive
cu copii de vârstă apropiată
B.2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor
responsabilități specifice vârstei, în contexte
variate
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu
consecvență
C.2.2. Integrează ajutorul primit pentru
realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină
dificultăți
C.3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități
artistico – plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative
A.1.2. Participă la activităţi fizice variate, O6. Preșcolarul va fi capabil să execute cu
adecvate nivelului de dezvoltare sprijin/fără sprijin sarcinile, prin cooperarea cu
B.1.3. Inițițiază/participă la interacţiuni pozitive ceilalți, făcând apel la experiența personală
cu copii de vârstă apropiată
C.1.2.Inițiază activități de învățare și
apropiat
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu
consecvență
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a
unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării
D.2.2. Respectă regulile de exprimare corectă în
diferite contexte de comunicare
E.1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la
întrebări, situaţii- problemă şi provocări din
viaţa proprie şi a grupului de colegi
A.1.1.Își coordonează mușchii în desfășurarea O7. Preșcolarul va fi capabil să asocieze mișcări
unor activități diversificate, specifice vârstei sugerate de text, în contexte diverse
A.1.2. Participă la activităţi fizice variate,
adecvate nivelului de dezvoltare
C.3.3. Demonstrează simț muzical ritmic,
armonie prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.
Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, demonstrația, problematizarea, exerciţiul.
Mijloace didactice: planșe cu aspecte din poezie, semafor, coli albe A3, hârtie glasată neagră,
roșie, galbenă, verde, carton, lipici, foarfece, dopuri de plastic.
Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe, în perechi
Durata: nivelul I- 20 minute; nivelul II- 30 minute
Scenariul activităţii
I. Moment organizatoric
În vederea bunei desfăşurări a activităţilor de învăţare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea
liniştii şi asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.
II. Captarea atenției
Întâlnirea de dimineaţă.
Copiii intră în sala de grupă cântând cântecul ,,Stopul” se aşază în semicerc pentru a putea
stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei.
Pentru salut, se foloseşte „tehnica comunicării rotative”: pornind de la educatoare către
copilul din dreapta, asociind fiecărui prenume substantivul ,,pieton” (Ex. „Bună dimineaţa, pieton
Maria!”). Fiecare salut este însoţit de o strângere de mână.
Prezenţa se va realiza cu ajutorul unui copil de nivel I și a unui copil de nivel II, fiecare
aşezând pe rând, pozele copiilor prezenţi şi a celor absenţi pe panou.
Calendarul naturii este indispensabil pentru a cultiva spiritul de observaţie al copiilor în
legătură cu schimbările care au loc în mediul înconjurător şi pentru a realiza orientarea în timp. Se
precizează anotimpul, luna, săptămâna, ziua şi stabilesc cum este vremea afară.
Împărtăşirea cu ceilalţi se va realiza prin precizarea şi argumentarea opţiunii pentru mijlocul
de transport cu care ar dori să călătorească: ,,Îmi place să călătoresc cu ......pentru că......”
Activitatea de grup se va realiza prin jocul ,,Răspunde mai departe!”: un copil va avea o
minge şi va spune ,,bicicleta are...”, aruncă mingea altui copil care va completa propoziţia ,,...2
roți”. Jocul se repetă de câteva ori.
Noutatea zilei: Se prezintă copiilor semaforul.
III. Anunţarea temei şi obiectivelor activităţii didactice
,,Astăzi, în călătoria noastră, vom învăța poezia ,,Semaforul”, după care, aranjați pe grupe, îl
veți lipi, iar unii îl veți confecționa pentru a putea completa macheta străzii noastre.”
Tranziţie:
,,Astăzi noi călătorim
Pietoni vrem să fim.
În oraș să ne plimbăm
Lucruri noi să aflăm.”
IV. Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţei
ADE: Domeniul Limbă și Comunicare (memorizare)
Copiii sunt așezați pe două grupe la măsuțe (nivelul I și nivelul II). În fața lor se află
semaforul și trei planșe reprezentând câte o secvență ce evidențiază rolul fiecărei culori a
semaforului pentru pietoni. Educatoarea va solicita preșcolarii de nivel I să precizeze culoarea
evidențiată pe fiecare planșă, iar preșcolarii de nivel II vor explica semnificația fiecărei culori a
semaforului.
Educatoarea va preciza din nou titlul poeziei, iar copiii îl vor repeta. Va recita poezia în
întregime, expresiv, cu intonație.
Semaforul
de Marcela Peneș
Trei culori are,
Să tot vadă
Și stă drept
La colț de stradă.
Ochiul roșu
Te oprește.
Galbenul te sfătuiește
Ochiul verde
Se arată,
Tot să treci și tu
Îndată.
Semaforul
Privim bine
Traversând cum se cuvine.
Se explică semnificația expresiilor ,,te sfătuiește”- îți spune, ,,cum se cuvine” – cum e corect,
iar apoi se va trece la împărțirea poeziei pe fragmente pentru a fi învățată de către copii. După
memorarea poeziei, preșcolarii de nivel I vor recita în grup, iar cei de nivel II pe grupuri mici și
individual.
ADE: Domeniul Om și societate (activități practic-gospodărești)
Se intuiește materialul de către fiecare grupă. Educatoarea explică preșcolarilor de nivel II
modul de lucru pentru realizarea semaforului prin confecționarea acestuia, utilizând tehnica
decupării și lipirii. Se realizează exerciții de încălzire a mâinilor înainte de începerea lucrului prin
diverse exerciții: închiderea și deschiderea pumnilor, imitarea spălatului mâinilor, căderea ploii etc.
Apoi, educatoarea explică preșcolarilor de nivel I modul de lucru pentru realizarea
semaforului prin lipire. Se realizează exerciții de încălzire a mâinilor înainte de începerea lucrului
prin diverse exerciții. Educatoarea supraveghează ambele grupe, completând cu explicații
suplimentare când este cazul.
Copiii de nivelul I finalizează lucrările și le duc la centrul ,,Artă” pentru a le expune și a le
analiza.
Când preșcolarii de nivel II finalizează semafoarele, le fixează în dopurile de plastic special
crestate și le duc la centrul ,,Artă” unde se află macheta străzii grădiniței pentru a o completa.
Tranziţie:
,,Îmi place să mă plimb mereu
În orășelul meu.”
V. Asigurarea retenţiei şi a transferului celor învăţate
ALA : Activităţi liber alese
Biblioteca: ,,Spune ce face!”
Știință: Puzzle
Joc de rol: ,,La plimbare în cartier”
După finalizarea activităţilor de la centrele de interes se va face prezentarea rezultatelor
fiecărui grup. Se va recita încă o dată poezia de către toți copiii.
VI. Încheierea activităţii. Aprecieri finale
În încheiere se vor face aprecieri generale şi individuale privind desfăşurarea activităţii.
Pe tot parcursul activităţii, educatoarea va observa comportamentul copiilor şi gradul de
implicare în activităţi, va oferi întăriri pozitive, va corecta eventualele greşeli, va oferi feedback
constructiv şi va formula aprecieri individuale şi colective cu privire la prestaţiile copiilor.
3. Evaluarea la grupa combinată

Evaluarea reprezintă un demers care are un rol reglator în întreg procesul didactic.
Evaluarea, prin diversele ei forme şi modalităţi de realizare, sprijină educatoarea în proiectarea
activităţii ulterioare, astfel încât aceasta să fie optimizată. În vederea unui act educaţional optim este
necesar ca, atât proiectarea, cât şi evaluarea să se realizeze diferenţiat şi individualizat pe nivele de
vârstă, prin respectarea particularităţilor individuale, iar educatoarea să realizeze activităţi de
reflecţie/ autoreflecţie asupra modului de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor anterioare,
dar şi asupra celor ulterioare.
În vederea unei viziuni corecte şi obiective asupra performanţelor preşcolarilor, se
recomandă mai multe forme ale evaluării didactice (A. Glava, M., Pocol, L.L. Tătaru, 2009, p. 137-
139):
- evaluarea iniţială: constă în aprecierea nivelului general de dezvoltare al
copilului la începutul unui program educaţional (ciclu de învăţământ, an şcolar,
semestru, începutul unui proiect, al unei activităţi didactice) şi ne ajută să cunoaştem
potenţialul individual de învăţare, premisele cognitive şi atitudinale (capacităţi, interese,
motivaţii) necesare parcurgerii cu succes a activităţilor de învăţare care urmează;
- evaluarea formativă (continuă): este forma cel mai des utilizată în grădiniţă şi
se regăseşte în toate activităţile derulate în toate momentele zilei; educatoarea va aprecia
în mod obiectiv performanţele copiilor, încurajându-i prin diverse forme;
- evaluarea finală: se realizează la finalul perioadei de parcurgere pe o durată mai
mare de timp a unei componente tematice sau la finalul unui interval formativ mai lung
(semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ); vizează nivelul performanţelor atinse de copii
raportate la obiectivele de referinţă din curriculum.
În învăţământul actual, nicio activitate nu poate fi concepută fără o etapă de evaluare, chiar
dacă vorbim despre tipul de activitate cu specific de predare de cunoştinţe, priceperi sau deprinderi.
Având în vedere diferenţele de dezvoltare dintre preşcolarii grupei combinate, educatoarea va
utiliza o serie de strategii care să permită evaluarea reală a copiilor. Strategia evaluativă reprezintă o
îmbinare eficientă a formelor, metodelor şi instrumentelor specifice de evaluare.
Cele mai adecvate modalităţi de evaluare ale performanţelor preşcolarilor sunt: observarea
comportamentului copilului, convorbirea cu scop evaluativ, analiza produselor activităţii,
portofoliul. Aceste modalităţi de evaluare permit adaptarea procesului evaluativ pe cele două
niveluri de vârstă şi înregistrarea performanţelor individuale ale copiilor. Astfel:
- observarea comportamentului copilului în diverse momente ale zilei şi în diverse
situaţii de învăţare permite consemnarea de către educatoare a aspectelor propuse a fi
evaluate în mod individual;
- convorbirea cu scop evaluativ provoacă educatoarea în a formula întrebări
diferenţiate pentru cele două niveluri de vârstă, în funcţie de conţinuturile vehiculate
anterior şi de experienţa copiilor;
- analiza produselor activităţii oferă informaţii despre procesul de elaborare al
produsului, iar, la final, despre nivelul de performanţă al copilului aşteptat de la acesta în
raport cu specificul vârstei, dar şi cu performanţele lui anterioare;
- portofoliul oferă informaţii despre evoluţia preşcolarului în forme multiple, atât
în diverse etape de evaluare, cât şi în vederea proiectării eficiente a proceselor de
dezvoltare ulterioare (A. Glava, M., Pocol, L.L. Tătaru, 2009, p. 141-144).
Fiecare copil trebuie evaluat prin raportare la sine însuşi, nu în raport cu ceilalţi. În acest
sens, în sprijinul educatoarei vine Fişa pentru aprecierea progresului individual al copilului,
înainte de intrarea în învățământul primar, instrument care conţine comportamente specifice
nivelului preşcolar şi care este valabil pe toată perioada preşcolarităţii. Pentru educatoarele care
predau la grupele combinate este un instrument extrem de util deoarece acesta evidenţiază, într-o
formă globală, stadiul preşcolarului, dar si progresul înregistrat de acesta, putând individualiza
eficient activităţile în care îl implică. Analizând acest instrument, pentru fiecare copil în parte,
educatoarea poate constata că un preşcolar de nivelul II poate să aibă mai puţine comportamente
atinse decât un preşcolar de nivel I (cauze: nefrecventarea grădiniţei, provenienţa dintr-un mediu
defavorizat, probleme medicale etc.). În acest caz, educatoarea va proiecta pentru acel preşcolar
activităţi specifice nivelului I de vârstă, monitorizând permanent evoluţia şi înregistrând progresul,
pentru ca acesta să se integreze cu succes în viaţa şcolară. Totodată, dacă un copil de nivel I ca
vârstă, are o dezvoltare globală avansată, va fi sprijinit cu sarcini mai complexe, în vederea atingerii
nivelului proximei dezvoltări. Aşadar, evaluarea continuă, permanentă a fiecărui preşcolar, permite
educatoarei trasarea unui parcurs specific, prin adaptarea sarcinilor, ca şi complexitate, în vederea
stimulării şi valorificării potențialului individual.
Bibliografie
Bocoş, M., Avram, I., Catalano, H., Someşan, E. (coord.), (2009). Pedagogia
învăţământului preşcolar. Instrumente didactice. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Catalano, H., Albulescu, I. (coord), (2021). Specificul activităților didactice la grupele
combinate. București: Editura Didactica Publishing House.
Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.L. (coord.), (2009). Educaţia timpurie – ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar. Pitești: Editura Paralela 45.
Manzu, L., Vârban, M.D. (2002). „Educaţia diferenţiată a copiilor”, în Revista
Învăţământului Preşcolar, nr. 1-2.
Neagu, M., Beraru, G. (1995). Activităţi matematice în grădiniţă. Iași: Editura AS’S.
Nehoianu, M., Radu, S. (coord.), (1992). „Planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii
cu copiii preşcolari”, în Revista Învăţământului Preşcolar nr. 3-4.
Răduț-Taciu, R., Bocoș, M., Chiș, O. (2015). Tratat de management educațional pentru
învățământul primar și preșcolar. Cluj-Napoca: Editura Paralela 45.
Tătaru, L., Glava, A., Chiş, O. (coord.), (2014). Piramida cunoaşterii – repere metodice
pentru aplicarea curriculumului preşcolar. Piteşti: Editura Diamant.
*** MEN (2019), Curriculum pentru educația timpurie.
*** MEN (2014), Setul de instrumente pentru stimularea, monitorizarea şi aprecierea
pregătirii pentru şcoală a copilului preşcolar.
*** MEN (2019), Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu
care operează curriculumul pentru educația timpurie.

Didactica Grupelor Combinate - Suport

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Didactica Grupelor Combinate - Suport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DICACTICA GRUPELOR COMBINATE

1. Organizarea activităţii didactice la grupele combinate. Elemente de design

1.1. Abordări ale noului curriculum din perspectiva grupei combinate

1.2. Tipologia activităţilor cu preşcolarii în programul zilnic de activităţi

Categoriile de activităţi aferente domeniilor experienţiale sunt, de fapt, îmbinate, astfel

ZIUA INTERVAL ORAR CATEGORII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.3. Mediul educaţional

Artă: ,,Animale de la Poli”-decupare

- Activitate integrată: ,,Povestea ursului cafeniu”

(povestirea educatoarei) (activităţi cu conţinut matematic – numeraţia în limitele 1-6)

Niv. I+Niv. II Niv. I+ Niv. II

2. Tema săptămânii: ,,În jurul bradului de Crăciun”

(activităţi cu conţinut matematic – joc logic) (educaţie fizică – mers în echilibru

între două linii trasate pe sol)

Niv. I+Niv. II Niv. I+Niv. II

2. Planificarea şi proiectarea activităţilor la grupa combinată

2.1. Planificarea săptămânală a activităţilor didactice la grupa combinată

- numeraţia în limitele 1-5 - numeraţia în limitele 1-10

- forme geometrice: cerc, - forme geometrice: cerc, pătrat,

- jocurile didactice - jocurile didactice urmăresc

Estetic şi creativ/ educaţie

- diferenţe individuale/ - diferenţe de gen

ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Planificarea prezentată este doar orientativă. Combinarea/ corelarea domeniilor experienţiale

2.2. Proiectarea la nivel micro a activităţii didactice la grupele combinate

2.2.1. Activităţile de sine stătătoare

Exemplu de proiect didactic pentru activitatea de sine stătătoare la grupa combinată

D1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

E2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și

Comportamente vizate Obiective operaționale

Durata: nivelul I- 20 minute; nivelul II- 30 minute

Exemplu de proiect didactic pentru activitatea integrată la grupa combinată

Dimensiuni ale dezvoltării

Comportamente vizate Obiective operaționale

Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe, în perechi

Durata: nivelul I- 20 minute; nivelul II- 30 minute

3. Evaluarea la grupa combinată

S-ar putea să vă placă și