CAPITOLUL 6.

MAŞINI DE COMPACTAT

Calitatea impusă lucrărilor de pământ (rezistenţa mecanică, densitate. permeabilitate

pentru apă) se obţine, în principal, prin operaţia de compactare.
Maşinile şi utilajele de compactare a terasamentelor se pot clasifica, după modul de
acţionare asupra pământului de compactat, în patru clase:
I. Maşini de compactat cu acţiune statică la care compactarea se realizează prin
acţiunea statică a forţei de greutate a unui corp cilindric greu (tăvălug) care se rostogoleşte, cu
viteză redusă, pentru a realiza acţiunea statică, peste stratul de pământ de compactat.
II. Maşini cu acţiune dinamică, realizată prin impact (lovirea stratului de pământ) cu o
greutate sau un mai mecanic ce cad pe stratul de compactat, de la o anumită înălţime.
III. Maşini cu acţiune vibratoare, la care vibraţiile transmise stratului de pământ de
compactat reduc coeziunea şi frecările dintre particulele de pământ astfel că acestea, sub
acţiunea gravitaţiei, se reaşează mai dens.
IV. Maşini cu acţiune mixtă, care compactează pământul fie prin acţiune statică şi
vibratoare, fie prin presiune statică plus lovire.
6.1. Maşini de compactat cu acţiune statică, prin rulare.
Din această clasă fac parte:
A - Cilindri compactori tractaţi (tăvălugi):
 netezi;
 cu proeminenţe;
 cu pneuri.
Funcţie de greutate, cilindrii compactori, tractaţi pot fi:
 uşori cu masa de 0,5÷6 tone şi presiune specifică liniară (pe generaîoarea cilindrului) de 8÷40
daN/cm;
 mijlocii, cu masa de 6+10 tone şi presiunea specifică liniară de 40+60 daN/cm;
 grei, cu masa de 10+15 tone si presiunea specifică liniară 60+80 daN/cmi
 foarte grei, cu masa de 15+20 tone şi presiunea specifică liniară 80+120 daN/cm.
B - Cilindri compresori autopropulsaţi cu 1+3 rulouri, sau cu pneuri de compactare.
A - Cilindri compactări tractaţi
Sunt utilaje de compactare prin rulare, cu acţiune statică.
Cilindrul compactor tractat, neted (tăvălug) (fig. 6.1.) este compus dintr-un cadru
rectangular (1) prevăzut cu două lagăre (4) de rezemate a fuselor osiei ruloului (2). Ruloul,
din fontă (2) neted la exterior, are formă cilindrică, închisă având o fereastră laterală de lestare
(3) prevăzută cu capac etanş. În acest fel masa ruloului poate fi modificată, funcţie de cerinţe,
(natura pământului de compactat, grosimea stratului) introducând în rulou apă sau nisip cu rol
de lestare (3÷4 tone, suplimentare).

122
 Fig. 6.1. Tăvălug neted - schema constructivă 2,6 (4,4) tone.
1 - cadru; 2 - rulou; 3 - fereastră lestare; 4 - lagăre rulou; 5 - răzuitor;
6 - ochi de remorcare; 7 - puncte de articulare a tăvălugilor de tandem;
8 - proţap pentru remorcare; 9 - proţap remorcare în sens invers (utilizabil în spaţii înguste)

Cadrul (1) este prevăzut cu două proţape de remorcare (5 şi 9) pentru cazul în care
utilajul nu face, sau nu trebuie să facă întoarceri la capetele frontului de lucru (din lipsă de
spaţiu, sau pentru a nu afâna, în viraj, tronsonul deja compactat).
Tăvălug cu proeminente (picior de oaie) (fig. 6.2) se compune din aceleaşi componente
ca şi tăvălugul neted, cu deosebirea că, ruloul este prevăzut cu inele (bandaje) (6) pe care sunt
montate proeminenţele (7). Se utilizează mai multe tipuri de proeminenţe (fig. 6.3): picior de
oaie (fig. 6.3. a); tamping (fig. 6.3. b) segmente sau grilă (fig. 6.3. c şi d).

Fig. 6.2. Tăvălug CU proeminenţe tip picior de oaie 2,7(4,6) tone.

1 - cadru; 2 - rulou; 3 - lame de curăţire; 4 - proţap; 5 - ochi de prindere;
6 - bandaje; 7 - proeminenţe; 8 - fereastră de testare.

123
 Fig. 6.3. Tipuri de proeminenţe pesitru compactoare cu rulou.
a - picior de oaie; b - taraping; c - segmente; d - grilă; 1 - manta rulou;
2 - corp, trunchi de piramidă; 3 - vârf.

Proeminenţele ruloului pot fi fixe, ca în cazurile prezentate mai sus, sau articulate de
rulou (fig. 6.4 a), ele lăsând pe stratul de compactat diferite amprente (fig. 6.4. b şi c),

Fig 6.4. Rulou cu proeminenţe articulate, tractat.

a - vedere şi secţiuni prin raion; b şi c -tipuri constructive de proeminenţe
articulate şi amprentele lor.

Tăvălugul cu pneuri multiple (fig. 6.5) este constituit dintr-un cadru (1) pe care
124
 reazemă osia (2) purtătoare de roţi pe pneuri (3), care pot fi în număr de 3÷8. Roţile pot fi
montate pe aceeaşi osie, sau pot fi cu axe independente, ceea ce permite o urmărire mai bună a
reliefului stratului de compactat.

Fig. 6.5. Variante constructive de tăvălugi tractaţi, cu pneuri multiple.

1 - cadru; 2 - osie roţi multiple; 3 - pneuri; 4 - ladă lestare; 5 - proţap remorcare.

De cadrul (1) este fixată lada (4) pentru încărcarea greutăţilor de lestare.

B. Cilindri compresori autopropulsaţi (autocompactoare).

Autocompactorul static, cu cilindri netezi poate avea organul de lucru format din (fig.
6.6):
 două rulouri şi două axe (fig. 6.6. a);
 trei rulouri şi două axe; (fig. 6.6. b);
 trei rulouri şi trei axe (fig. 6.6. c).

Fig. 6.6. Tipuri constructive de cilindri compresori.

Un cilindru compresor, autopropulsat, static (fig. 6.7) este format din şasiu, care
reazemă pe două osii, cu 1÷2 rulouri în faţă (denumite rulou(uri) nivelatoare) şi 2 mlouri (4)
motoare, pe osia din spate (denumite rulouri compactoare).

Fig. 6.7. Cilindrul compresor autopropulsat, cu rulouri netede.

1 - rulou de direcţie, nivelator; 2 - articulaţie rotire în plan; 3 - motor Diesel; 4 - rulouri
spate (2 buc); 5 - lamă buldozer; 6 - scarificator; 7 - verină acţionare lamă.

Ruloul din faţă (7) este de direcţie şi se roteşte în jurul axului vertical (2). Pe şasiu se
125
 montează motorul (3), mecanismele de antrenare , ambreiajul, cutia de viteze, diferenţialul,
cabina de comandă. Maşina este echipată şi cu o instalaţie de udare a stratului de compactat,
formată din rezervor de apă, pompă şi o rampă cu duze pul veri zatoare montată în faţă, sub
şasiu. Opţional autocompactorul poate fi dotat cu echipament de buldozer (5) şi de scarificare
(6).
Cilindrul compresor pe pneuri (fig. 6.8) are aceeaşi schemă constructivă cu cel descris
mai sus numai că, rulourile sunt înlocuite cu roţi pe pneuri. Roţile faţă (2÷3 buc) (1) sunt de
direcţie, iar axul spate (2) şi roţile (5) sunt motoare (7 buc). În cabina de comandă (4) se
găsesc; maneta schimbătorului de viteze (I÷IV, înainte şi înapoi) pedala de frână (pneumatică),
maneta frânei de siguranţă maneta pentru blocarea diferenţialului, maneta inversorului, maneta
de acceleraţie şi volanul de direcţie. Instalaţia pneumatică pentru reglarea presiunii în pneuri
este compusă din: compresor, rezervor de aer, sertarul diferenţial cilindri de frână şi robinetul
pentru umflarea cauciucurilor.

Fig. 6.8. Cilindru compresor pe pneuri.

1 - roţi faţă, de direcţie; 2 -axul motor, posterior; 3 - roţi compactoare, spate;
4 -cabină comandă; 5 -motor.

Există şi varianta constnactivă mixtă de autocompactor, cu rulou neted în faţă şi pneusi

multiple pe spate, sau cu roţi de direcţie în faţă (7) şi rulou în spate (2) articulat (3) (fig. 6.9).

Fig. 6.9. Compactor mixt, cu tracţiune pe pneuri (1) şi rulou neted (2), articulat (3).

De asemenea, în ultimele două decenii s-au realizat autocompactoare, articulate central

având un rulou neted, nivelator, de direcţie în faţă şi un rulou cu proeminenţe (tamping) în
spate (în majoritatea cazurilor, vibrator).

6.2. Maşini pentru compactare, cu acţiune dinamică (prin batere).

Din această clasă fac parte::
 plăcile bătătoare;
 malurile mecanice.

126
6.2.1. Plăcile bătătoare.
Plăcile bătătoare sunt confecţionate din metal sau beton armat având forme şi
dimensiuni diferite, cu o masă de 1,5÷5,0 tone. Plăcile sunt prevăzute cu un cârlig de
suspendare, sau cu tijă de ridicare.
Placa bătătoare acţionează prin cădere de la diferite înălţimi (1÷2 m) pe stratul de
compactat. Ridicarea şi eliberarea plăcii pentru cădere se realizează fie cu ajutorul cablului
unui excavator tip draglină ( fig. 6.10. a) fie cu ajutorul unui tractor echipat special pentru
această funcţie (fig. 6.10. b) cu un ghidaj (5) pentru tija (4) plăcii (1), cablu de ridicare (6) şi
troliu de acţionare (7).

Fig. 6.10. Echipamentul de acţionare a plăcilor bătătoare.

a - excavator cu placă bătătoare; b - tractor cu placă; 1 - placă bătătoare; 2 - distanţier; 3 -
cablu ridicare; 4 - tijă placă; 5 - ghidaj tijă; 6 - cablu ridicare; 7 - troliu.

6.2.2. Malurile mecanice.

Aceste maşini pot fi cu ardere internă, electrice, pneumatice sau hidraulice.
Maiul cu explozie (fig. 6.11) denumit şi maiul broască, funcţionează sub acţiunea
exploziei amestecului carburant introdus în camera de ardere (Ca) a cilindrului de lucru
superior (4) prin supapa de aspiraţie (10). Apăsarea comutatorului electric (13) declanşează
scânteia ia bujia (5), care aprinde amestecul carburant Sub acţiunea presiunii gazelor de
ardere, cilindrul (4) se ridică, pistonul (2). pistonul motor (5) şi cilindrul (7) rămânând pe loc.
Prin ridicarea cilindrului (4) ferestrele de evacuare a gazelor (17) trec deasupra pistonului (5)
şi gazele sunt puse în legătură cu atmosfera, ceea ce face ca presiunea interioară să scadă şi
forţele elastice ale legăturilor de cauciuc montate între cilindru şi baza maiului sa-1 ridice şi pe
acesta din urmă cu 30÷50 cm faţă de suprafaţa stratului de compactat.

Fig. 6.11. Construcţia maiului cu explozie.

127
 1- cilindrul inferior; 2 - piston inferior; 3 - ferestre de evacuare; 4 - cilindru superior;
5 - piston; 6 - tijă; 7 - chiulasă; 8 - bujie; 9 - pârghie; 10 - supapă; 11, 12 - mâner;
2- 13 - comutator; 14 - carburator; 15 - supapă; 16 - canal; 17 - ferestre;
Ca - camera de ardere; Ci -camera inferioară.

Cilindrul (4) continuându-şi ridicarea, ferestrele (17) ale cilindrului sunt închise de
pistonul (2) şi ca efect, aerul din camera inferioară Ci se comprimă. Aerul comprimat trece
prin canalul (16) din pistonul (2) şi împinge pistonul (5) care se ridică până ce se loveşte de
chiulasă (7) şi apoi cade cu o viteză mai mare decât cea a maiului astfel că determină o
depresie în camera de ardere şî ca urmare absorbţia amestecului carburant. în final pistonul (5)
loveşte pistonul (2) şi prin tija acestuia lovitura este transmisă tălpii înclinate a maiului.
Datorită înclinării axei maiului (20° faţă de verticală) maiul execută şi o deplasare (salt) de
10÷15 cm. Numărul de cicluri de funcţionare este de 50÷60/min. Maşina este dirijat pe strat cu
ajutorul mânerului (12). La pornirea maşinii se provoacă aspiraţia amestecului carburant,
manual prin acţionarea pârghiei (9) articulată de tija (6) a pistonului (5).

6.3. Maşini de compactat cu acţiune vibratoare.

Aceste maşini realizează, compactarea prin vibrarea produsă de un generator de vibraţii
de înaltă frecvenţă, care se transmit prin contact particulelor de pământ din stratul de
compactat. Vibraţiile reduc până la anulare coeziunea şi frecările particulelor, astfel că sub
acţiunea gravitaţiei ele se reaşează mai dens. Se deosebesc două tipuri de maşini cu acţiune
vibratoare; maşină cu placă vibratoare şi cu rulou vibrator.

6.3.1. Placă vibratoare

Schema de principiu a unei maşini cu placă vibratoare este prezentată în fig.6.12.

Fig. 6.12. Placă vibratoare cu două mase excentrice.

1 - placă (talpă) de bază; 2 - masele excentrice; 3 - transmisie cu curea; 4 - motor termic de
acţionare; 5 - placă suport motor; 6 - reazem elastic.

Maşina este formată dintr-o placă de bază (1) ce transmite pământului vibraţiile, pe
placă fiind montat un generator de vibraţii rotativ, cu două mase excentrice (2) acţionat prin
tomsmisie cu curele (3) de un motor (termic sau electric) (4) montat pe o placă superioară (5)
ce reazemă elastic (prin arcurile (6)) pe placa de bază (1) pentru a diminua transmiterea
vibraţiilor la motor.
Generatoarele de vibraţii, cu amplitudine mică de 0,3÷0,4 mm şi frecvenţă mare de
900÷2000 vibraţii pe minut pot fi:
 cu oscilaţie circulara (fig. 6.13. a);
 cu mase pendulare (fig. 6.13. b);
 cu rolă rotitoare (fig. 6.13. c).

128
 Fig. 6.13. Vibratoare.
a - cu oscilaţie circulară; b - CU pendulă; c - cu rolă de rostogolire; 1 - masă excentrică; 2 -
rolă; 3 - carcasă pendulă; 4 - articulaţie pendulă; 5 - carcasă fixă.

Reglarea maselor excentrice, pentru a varia caracteristicile vibraţiilor se poate obţine

prin modificarea excentricităţii maselor (deplasarea radială a lor) sau prin modificarea
unghiului dintre cele două mase.
Puterea motorului de acţionare, care poate fi termic, electric, pneumatic sau hidraulic,
trebuie să fie de 2,5÷3,5 kW pe tonă de masă a maşinii. După masa plăcilor vibratoare acestea
se împart în:
 plăci vibratoare uşoare cu masa 0,1÷2,0 tone;
 plăci vibratoare mijlocii cu masa 2,0÷4,0 tone;
 plăci vibratoare grele cu masa 4,0÷8,0 tone.
Cele mai frecvent folosite sunt acţionările cu motor cu ardere internă.

6.3.2. Maiul vibrator.

Acesta poate fi acţionat cu motor termic sau electric. Un mai vibrator acţionat electric
(fig. 6.14) este format dintr-un motor electric (1) fixat la capul de antrenare (2).

Fig. 6.14. Maiuri mecanice, vibratoare, acţionate electric.

a - cu cap de antrenare cu angrenaj; b - cu cap de antrenare cu curele trapezoidale;
1 - cap de antrenare; 2 - cilindru exterior; 3 - talpa maiului; 4 - motor electric de acţionare;
5 - ramă conducere; 6 - cablu electric de alimentare; 7 - comutator electric pornire- oprire;
8 - curele transmisie.

Acţionarea vibratorului se face fie cu un angrenaj de a cărui roată dinţată condusă este
fixată excentric o bielă, fie prin intermediul unei transmisii cu curele ce acţionează un arbore
cotit, scurt, de care este asamblată o bielă. Biela este articulată de un cilindru interior carcasei
(2), la extremitatea sa inferioară acesta fiind asamblat cu tija tălpii maiului (prin intermediul
unor resorturi). De capul de antrenare (1) se fixează un cadru (ramă) pentru dirijarea manuală
a maiului. Pe ramă se fixează comutatorul electric de pornire-oprire. Talpa înclinată a maiului
determină o componentă de mişcare-înaintare a acestuia.

129
6.4. Maşini cu acţiune mixtă.
Din această clasă fac parte maşinile care îmbină acţiunea statică, cu acţiunea
vibratoare, ceea ce măreşte eficienţa compactării. De exemplu un cilindru cu rulou vibrator de
4 tone are aceleaşi efecte ca unul nevibrator de 75 tone. Rezultă că maşinile cu acţiune mixtă
pot fi mai uşoare (economie de metal).
6.4.1. Cilindrul compresor, vibrator, tractat (fig. 6.15).
Cilindri compresori, vibratori, netezi sau cu proeminenţe, comparativ cu cei
nevibratori, sunt echipaţi cu un motor termic (7) montat pe cadrul (7) maşinii, la partea
posterioară a acestuia. Motorul printr-o transmisie cu curele (4) antrenează axul maselor
excentrice (5) aflate în interiorul ruloului.

Fig. 6.15. Cilindrul compresor, vibrator, tractat.

1 - motor; 2 - ambreaj; 3 - ax intermediar; 4 - transmisie cu curele; 5 - excentrici; 6 - rulou;
7 - cadru (şasiu); 8 - cuţit răzuitor; 9 - proţap remorcare; 10 - acumulator 12 V;
1 1 - rezervor combustibil; 12 - ax rulou; 13 - zona de propagare a vibraţiilor în pământ.

Ruloul se roteşte pe rulmenţi, în jurul unui ax fix montat pe cadrul (1). Ambreiajul (2)
de cuplare a generatorului de vibraţii poate fi decuplat manual. Nu este recomandat ca maşina
să staţioneze cu generatorul de vibraţii în funcţiune.
În fig. 6.16 se prezintă un minicilindru compresor, vibrator cu două axe şi două rulouri
(1), de mici dimensiuni, manevrat de un om prin braţul (4). Cele două rulouri sunt antrenate în
mişcare de motorul termic prevăzut cu cutie de viteze şi transmisie cu lanţ. Vibratorul este
format din mase excentrice decalate (1800 ), montate în interiorul rulourilor, fiind antrenate de
la cutia de viteze prin transmisii cu curele.

130
 Fig. 6.16. Minicilindrul compresor, vibrator, cu două rulouri netede.
1 - rulouri netede; 2 - motor termic; 3 - cadru; 4 - braţ de manevră.

6.5. Alegerea maşinilor şi utilajelor de compactat; scheme de lucru.

Maşinile cu acţiune statică compactează pământul prin acţiunea statică a ruloului
(pentru, aceasta viteza de lucru a maşinii trebuie să fie mică) care se rostogoleşte pe stratul de
compactat (această operaţie poartă numele de cilindrare).
Cilindri compactori, tractaţi (tăvălugi), netezi se recomandă pentru compactarea în
straturi a pământurilor necoezive (balast, piatră, nisip). Datorită tractării, suprafaţa compactată
prezintă în relief vălurit, perpendicular pe direcţia de lucru.
O folosire curentă a compactoarelor netede este aceea a compactării de finisare pentru
stratul de suprafaţă.
Deficienţele compactării statice cu rulouri netede sunt următoarele:
 alternanta, pe verticală, a straturilor puternic compactate, care se obţin în primii zece
centimetri adâncime de la suprafaţa de contact rulou-pământ cu straturi având o compactare
mai redusă, situate la peste 10 cm adâncime. Din aceste motive straturile de compactat trebuie
să fie relativ subţiri (15÷25 cm);
 la compactarea pământurilor argiloase se formează o crustă la suprafaţă ce împiedică
dezvoltarea procesului compactării în profunzime;
 pentru a obţine o bună legătură între straturi este necesară scarificarea suprafeţei înaintea
aşternerii unui nou strat;
 compactarea necesită un număr mare de treceri pe acelaşi strat (6÷8 treceri).
Pentru a se evita refularea pământului de sub compactor, sau formarea de suprafeţe
orizontale de alunecare, trebuie ca presiunea specifică de lucru să nu depăşească limita de
rezistenţă a pământului.
Valorile rezistenţei limită a pământului funcţie de natura pământului şi modul de
compactare sunt prezentate în tabelul 6.1.
Tabel 6.1. Valorile limită de rezistenţă ale pământului în kN/cm2
Mod de compactare
Natura pământului Rulouri Compactor pe Cu maiuri
netede pneuri (Φ70÷100 cm)
Necoeziv şi slab coeziv 3÷6 3÷4 3÷7
Pământ mediu coeziv (argile
6÷10 4÷6 7÷12
nisipoase)
Pământ coeziv (argile
10÷15 6÷8 12÷20
nisipoase grele)
Pământ foarte coeziv (argile) 15÷18 8÷10 20÷23

131
 Eficienţa optimă a compactării se obţine pentru presiuni specifice având valoarea de
80÷95% din rezistenţa limită a pământului.
Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă în strat şi redusă ca
adâncime. Astfel, un rulou cu diametrul 800 mm realizează o presiune de 1 daN/cm2 la
adâncimea de 10 cm şi numai 0,3 daN/cm2 la 20 cm adâncime scăderea fiind invers
proporţională cu diametrul ruloului.
În timpul compactării apar forţe orizontale în masa pământului. Aceste forţe sunt
orientate în direcţia deplasării la compactoarele tractate şi în sens opus la compactoarele
autopropulsate. Din această cauză, la pământurile cu umiditate mai mare decât cea optimă de
compactare se vor prefera compactoarele autopropulsate, întrucât cele tractate formează
(datorită forţelor orizontale) un val în faţa ruloului, rezultând o compactare slabă şi o
rezistenţă la tracţiune mai mare.
În procesul compactării, pe măsura realizării ei în stratul superficial suprafaţa de
contact dintre utilaj şi strat se reduce şi în consecinţă presiunea specifică a ruloului va creşte:

, în care

q - încărcarea specifică liniară (N/cm lungime de generatoare a ruloului);

E - modulul de elasticitate, dinamic, al pământului (tabel 6.2);
R - raza ruloului (cm).

Tabel 6.2. Valorile modulului de elasticitate, dinamic ale pământului de compactat.

Natura pămîntului E (MN/mp)
Piatră spartă; pietriş 175,0÷280,0
Pământ necoeziv (nisipos) 45,0÷350,0
Pământ coeziv 15,0÷75,0

6.5.1. Alegerea compactoardor cu proeminenţe.

Compactoarele cu proeminenţe acţionează prin rulare, presiune şi frământarea
pământului din stratul de compactat. Forma proeminenţelor este adaptată naturii pământului de
compactat şi anume (fig. 6.3):
 formele picior de oaie (vezi fig. 6.3. a) notate (1) şi (2) se folosesc atunci când compactorul
lucrează într-un singur sens (deci cu întoarceri la extremităţile frontului de lucru.), iar celelalte
forme sunt indicate pentru deplasarea în ambele sensuri;
 formele evazate la extremitate (5), (4) şi (5) sunt indicate pentru pământurile coezive argiloase
şi prăfoase, iar formele evazate la bază se recomandă pentru pământurile slab coezive
(nisipoase), întrucât la ieşirea din stat nu smulg stratul, superficial;
 formele (7), (2) şi (5) se recomandă pentru toate categoriile de pământ. Din punct de vedere al
eficienţei,, cele mai bune rezultate se obţin cu formele (5), (6) şi (7);
 forma de trunchi de piramidă, denumită tamping (tampon), (vezi fig. 6.3. b) este universală
(pentru toate categoriile de pământ).
Presiunea produsă cu proeminenţe tamping este ceva mai redusă decât a proeminenţelor
picior de oaie, în schimb stratul de suprafaţă este mai bine compactat şi omogen, în timp ce ia
tăvălugul picior de oaie stratul de suprafaţă (4÷5 cm grosime) rămâne afinat de ieşirea
proeminenţelor din strat. Aceasta reprezintă un avantaj, dacă urmează să se aplice un nou strat,
întrucât se obţine o mai bună legătură (înfrăţire) între straturile succesive. Din aceste motive
straturile succesive ale unui terasament se recomandă să se compacteze cu rulouri cu
proeminenţe, iar ultimul strat, de suprafaţă se va compacta cu rulouri netede.
Tăvălugii picior de oaie lucrează cu rezultate bune în pământurile argiloase având
umiditatea mai mică decât umiditatea optimă (W0). La umidităţi W > W0 pământul aderă pe
suprafaţa proeminenţelor.
132
 Numărul de treceri pe strat pentru a obţine un grad de compactare impus, este mai redus
la compactoarele cu proeminenţe. Astfel pentru straturi de pământ afanat de 30÷50 cm grosime
sunt necesare 6÷8 treceri, cu suprapuneri ale benzilor adiacente de 15÷20 cm. Atunci când,
proeminenţele ajung să pătrundă în strat doar cca. 1/3 din înălţimea lor (h), (3÷5 cm),
compactarea se consideră terminată.
Grosimea stratului afanat Ha, aşternut înainte de compactare se determină în funcţie de
înălţimea proeminenţelor compactorului h plecându-se de la condiţia ca, la prima trecere
proeminenţele să pătrundă în strat la adâncimea (Hi):
Hi > 0,75 Ha
Pentru calcule estimative Ha se determină cu relaţia:
Ha = h+ 2,5 ∙ b - ha [cm], în care:
h - înălţimea proeminenţelor (cm);
b - diametrul mic al tălpii proeminenţelor (cm);
ha - grosimea stratului superficial, rămas afânat (4÷5 cm).
Presiunea specifică a proeminenţelor determină eficacitatea compactării. La presiuni
prea mari ruloul reazemă cu suprafaţa cilindrică pe strat la câteva treceri, ceea ce reduce
eficienţa compactării, iar la presiuni prea mici proeminenţele pătrund puţin în pământ, chiar la
primele treceri (condiţia este ca proeminenţele să pătriuidă cel puţin 2/3 din grosimea stratului,
în faza iniţială a compactării).
Compactoarele cu proeminenţe de tip grilă sau segmenţi (vezi fig. 6.3. c şi d) sunt
recomandate pentru sfărâmarea şi compactarea straturilor de piatră, pietriş, zgură, deşeuri
ceramice.
Reglarea presiunii specifice se face prin alegerea utilajului şi testarea ruloului(lor).
Greutatea ruloului (G) se determină cu relaţia:
G = Kd • n • S • Po [daN] , în care:
Kd - coeficient ce ia în consideraţie faptul că greutatea utilajului se distribuie nu
numai pe un rând de proeminenţe (Kd = 1,5÷2,0);
n - numărul de proeminenţe montate pe un rând (pe o generatoare a ruloului se montează 3÷5
proeminenţe, iar distanţa dintre două rânduri trebuie să fie mai mare de 23÷25 cm);
S - suprafaţa tălpii proeminenţei (se vor folosi cu talpă mai mare, 40÷65 cmp pentru
pământurile slab coezive şi mai mică 30÷40 cmp pentru pământurile coezive);
Po - presiunea specifică optimă (daN/cmp), valorile fiind prezentate în tabelul 6.3.

Tabel 6.3. Presiunea specifică optimă P0 (daN/cmp) pentru compactare.

Natura pământului P0 [daN/cmp]
Nisip şi balast argilos slab coeziv 5÷8
Nisipuri argiloase şi prăfoase 7÷15
Argilă nisipoasă şi praf argilos 15÷40
Argilă prăfoasă şi argilă 30÷60

Numărul de treceri pe stratul de compactat (N), pentru a obţine gradul de compactare

proiectat, se poate determina pe o pistă experimentală înaintea începerii lucrărilor, sau se
estimează (pentru cazul Proctor normal) cu relaţia:

Ar - suprafaţa laterală a ruloului (cmp);

S - suprafaţa tălpii proeminenţei (cmp);
np - numărul total de proeminenţe ale ruloului;
Ks - coeficient de suprapunere a trecerilor (Kn = 1,0÷1,3).

În cazul în care prin proiect se stabileşte lucrul mecanic specific de compactare, necesar
133
 realizării unui terasament, numărul de treceri se stabileşte cu relaţia:

L - lucrul mecanic specific de compactare (N∙m/mc);

b - lăţimea de lucru a ruloului (m);
ha - grosimea stratului de pământ afânat (m);
G - greutatea compactorului (N).

Lucrul mecanic specific de compactare L se poate estima cu relaţia:

m - masa aplicată stratului (kg);

g - acceleraţia gravitaţională (9,81 m/sec2);
H - înălţimea de cădere a masei m (m):
n - numărul de lovituri pe strat;
ha - grosimea stratului de compactat (cm);
A - aria secţiunii stratului pe care se aplică lovitura (cmp).

6.5.2. Alegerea compactoarelor pe pneuri

Compactoarele pe pneuri acţionează prin rulare-presiune şi frământarea pământului de

compactat.
Pentru compactarea pământurilor se vor folosi pneuri cu profil adânc (pentru
îmbrăcăminţi asfaltice se folosesc pneuri netede). Presiunea (p) în pneurile compactorului se
reglează (în general în regim automatizat) funcţie de natura pământului de compactat:
 nisipuri p < 2 bari;
 nisip argilos p = 3÷4 bari;
 pământuri coezive p = 6 bari.
La începutul operaţiei de compactare, la primele treceri se va lucra cu presiune mai
mică, urmând ca pe parcurs să fie mărită. Pneurile cu presiune scăzută se mulează pe suprafaţa
iniţial afânată a stratului, transmiţând astfel mai uniform acţiunea sa statică.
În cazul utilizării compactoarelor pe pneuri, grosimea stratului poate fi mărită la 20÷60
cm, iar numărul de treceri este mai redus decât în cazul compactoarelor statice cu rulou neted.
Pentru estimare în tabelul 6.4 se prezintă numărul de treceri funcţie: de natura pământului.

Tabel 6.4. Numărul de treceri (N) al compactoarelor pe pneuri funcţie de natura pământului
Natura pământului N
Nisipuri cu coeficient de neuniformitate U>10 2÷4
Balast şi nisip argilos 6÷8
Argilă nisipoasă umedă 4÷6
Argilă umedă 6÷8
Argilă uscată 8÷12

Compactoarele pe pneuri lucrează toate categoriile de pământ, prin curse înainte-înapoi.

Autocompactoarele prezintă avantajul unei mobilităţi mai mari comparativ cu cele
tractate, raze de viraj mici şi posibilitatea de mers înainte-înapoi, eliminându-se astfel
întoarcerile.
Aşa cum s-a arătat în acest capitol, atât compactoarele tractate cât şi cele autopropulsate
pot fi prevăzute şi cu sistem de vibrare.
Compactoarele cu acţiune statică şi vibrare au o eficienţă cu atât mai mare, cu cât
134
 forţele de coeziune sunt mai reduse. De asemenea în cazul pământurilor necoezive, eficienţa
compactării creşte (static + vibrare) cu gradul de neuniformitate a particulelor (U). Cele mai
bune efecte de compactare se obţin la :
 pământuri necoezive: piatră spartă, nisip, pietriş, balast, nisip-argilos;
 pământuri loessoide;
 pământuri stabilizate (cu ciment, var, bitum, balast).

6.5.3. Scheme de lucru pentru compactarea prin rulare (cilindrare).

Fig. 6.17. Scheme de lucru la compactarea rambleelor.

a - schema eliptică pentru ramblee cu înălţime H<1,5 m; b - idem, pentru ramblee cu
înălţimea H>1,5 m; c - schemă spirală pentru ramblee joase; d - schemă în zig-zag pentru
ramblee înguste, joase.

Schema eliptică de lucra (fig. 6.17. a) se aplică în cazul construcţiei rambleelor până la
înălţimea de 1r5 m, dar cu lăţime mare care să permită întoarcerile utilajului la extremităţile
frontului de lucru. Compactarea se execută începând de la 0,3 m de umărul taluzurilor spre
axul rambleului. Atunci când rambleul depăşeşte înălţimea de 1,5 m (fig. 6.17. b) primele
curse ale compactorului vor începe la cca. 2,0 m de umărul taluzurilor spre acestea, după care
se trece la compactarea zonei centrale, dinspre exterior, spre axul lucrării. În cazul rambleelor
de mică înălţime, dar de lăţime mare se aplică schema de lucru în suveică (fig. 6.17. c),
compactarea începând de la unul din taluzuri, cu întoarcere şi cursă începând de la celălalt
taluz (cursele 2, 4, 6, 8). Pentru ramblee joase, dar înguste ce nu permit întoarcerile se aplică
schema în zig-zag (fig. 6.17. d), compactarea începând de la unul din taluzuri, la extremităţile
frontului tăvălugul se decuplează, tractorul remorcându-1 în sens invers de cel de al doilea
proţap (8 şi 9 în fig. 6.1).
După acoperirea întregului front de lucru, conform schemei alese se trece la repetarea ei
de N ori (numărul de treceri stabilite experimental sau prin calcul).
Cursele alăturate vor avea o suprapunere de 15÷25 cm.
Pentru compactarea taluzurilor (fig. 6.18) se folosesc, fie maiuri mecanice fie tăvălugi,
care pot fi acţionaţi de un excavator tip draglină sau de o macara.

135
 Fig. 6.18. Utilaje pentru compactarea taluzurilor.
a - cu mai compactor culisant pe săgeata maşinii; 1- cărucior; 2 - mai; 3 - placă; 4 - săgeata;
5 - şină de culisare; 6 - cablu acţionare; b - cu tăvălug compactor acţionat de dragiină;
1 - tăvălug cu cadru modificat; 2 - cablu de ridicare; 3 - cablu de tracţiune.

În cazul folosirii maiului (fig. 6.18. a) acesta se montează pe un cărucior (1) ce culisează
pe o şină de ghidaj (5) montată pe săgeata (4) maşinii. Maiul (2) se poate astfel deplasa pe taluz
acţionat cu cablul (6) de ridicare, săgeata (4) fiind poziţionată paralelă cu taluzul.
La compactarea taluzurilor cu tăvălugul (1) acesta are cadrul modificat pentru
suspendarea lui de cablul (2) de ridicare al draglinei. Deplasarea pe taluz a compactorului, după
linia de cea mai mare pantă, se realizează prin tractarea ca ajutorul cablului de tracţiune (3).

6.5.4. Alegerea compactării prin batere (dinamică).

Compactarea dinamică este neeconomică, dar este singura soluţie pentru compactarea în
spaţii înguste şi foarte înguste, fiind aplicată la toate categoriile de pământ.
Plăcile şi maiurile au greutatea până la 4 tone, dar sau realizat şi supermaiuri de 25
tone. Acestea sunt lansate de macarale sau excavatoare (de exemplu draglina). Maiul sau placa
(1) se suspendă printr-un cablu de oţel, înălţimea de cădere fiind în general de 1,5÷3,0 m.
Numărul de lovituri ce se pot aplica este de cca. 12 lovituri/min. Unghiul de rotire al maşinii
purtătoare în frontul de lucru va fi de 40÷60° în fiecare sens (fig. 6.19). Suprapunerea a două
lovituri adiacente pe rând (2) se face cu 0,5 l (l - latura plăcii, 70÷130 cm) iar suprapunerea
între rânduri (curbe) 10 % l.
Cu ajutorul malurilor şi al plăcilor se realizează compactări de straturi cu grosime mare
(0,8÷1,2 m).
Maşina purtătoare (4) lucrează prin retragere pe axul frontului de lucru, lăţimea
frontului fiind de 1,4R (R - raza de acţiune), iar pasul (3) este egal cu latura plăcii minus
suprapunerea (în figură l = 1,0 m şi pasul p= 1,0 - 0,10 = 90 cm).
Procedeul de compactare prin batere se foloseşte acolo unde, alte utilaje de compactare
nu pot lucra: la încastrările barajelor şi culeelor, ziduri de sprijin la fundaţii înguste, la lucrări
de corectare a unor deficienţe de compactare executate cu alte utilaje.

136
 Fig 6.19. Schema de compactare cu plăci şi maiuri,
1- placă bătătoare; 2 - rânduri de lovituri; 3 - poziţiile succesive ale maşinii purtătoare.

Pentru compactarea prin batere se stabilesc următorii parametri:

 umiditatea pământului W: la pământurile nisipoase cât mai aproape de umiditatea optimă
de compactare (W0) iar în cazul pământului argilos W0 =Wf + (1÷3%); Wf - limita de
frământare;

 impulsul specific [daN∙s/cmp], în care;

G - greutatea plăcii sau a maiului (daN);
g - acceleraţia gravitaţională (981 cm/s2);
H - înălţimea de cădere (cm);
S - aria amprentei plăcii (suprafaţa de contact cu pământul (cmp)).
 grosimea stratului de compactat (hs) care depinde de mărimea impulsului şi natura pământului
(tabel 6.5);
 înălţimea căderii greutăţii, care pentru a obţine o compactare uniformă trebuie să fie de cca.
1,5 m;
 numărul de lovituri aplicate în acelaşi loc, se stabileşte experimental, dar el trebuie să fie de
minim 4 lovituri.

Tabel 6.5. Grosimea optimă a stratului de compactat (hs) prin batere funcţie de impulsul specific (i)
şi natura pământului
hs(cm)
i (daN∙s/cmp)
Pământuri coezive Pământuri neeoBzive
0,02 28 42
0,04 43 58
0,06 61 73
0,08 74 87
0,10 87 98
0,12 98 110
0,14 108 120
0,15 118 132

Obs.: valorile maxime admisibile ale impulsului, funcţie de teren sunt de: 0,2÷0,27
137
 daN-s/cm —pentru argile; 0,05÷0,07daN∙s/cm - pentru nisipuri.

Maiurile mecanice au greutatea variind între 100÷1200 kg şi au un triplu efect de

compactare:
 şoc produs de explozia amestecului carburant, înainte de salt;
 şoc la căderea malului pe strat;
 vibraţii produse de cele două şocuri cumulate.
După masa lor maiurile sunt manevrate de un om sau cu ajutorul unei macarale, sau
excavator.
Grosimea optimă a straturilor de compactat este de:
 20÷50 cm în pământ coeziv, funcţie de masa maiului;
 25÷70 cm în pământ necoeziv.
Compactarea se realizează în două cicluri:
 preîndesarea stratului, la care se foloseşte un lucru mecanic mai mic decât cel proiectat;
 îndesarea propriu zisă, executată cu lucrul- mecanic prescris (proiectat).
Greutatea maiului se alege astfel încât presiunea statică a lui să nu fie mai mică de:
 0,15 daN/cmp - la pământul necoeziv;
 0,20 daN/cmp - la pământul coeziv.
Pentru pământurile mlăştinoase se obţin rezultate bune cu supermaiuri de ÷30 tone,
lansate de la înălţime mare (10÷25 m), cu o frecvenţă de 2÷3 lovituri/minut.
Obs.: în prealabil compactării cu supermai a terenurilor cu exces de umiditate pe
suprafaţa acestora, se aşterne o saltea din material granular (balast, piatră comasată)
Pentru realizarea compactităţii Proctor normal, care corespunde unui lucru mecanic
Lmec = 6 daJ/cmc sunt necesare 4÷6 treceri, la fiecare trecere aplicându-se minim 4 lovituri în
acelaşi loc.
Având productivitatea relativ redusă, maiurile mecanice se folosesc numai în
următoarele condiţii:
 volum mic al lucrării;
 spaţiu îngust, inaccesibil maşinilor cu productivitate mare.
În fig. 6.20 se prezintă schema de lucru cu maiurile, la refacerea unei zone compactate
necorespunzător calitativ. Pe rânduri amprentele sunt tangente. iar între rânduri se suprapun cu
10% din diametrul maiului (d).

Fig. 6.20. Schema de lucru cu maiul compactor.

În al 2-lea ciclu de batere suprapunerile pe rând, faţă de primul ciclu, sunt de 50%
(0,5d) iar între rânduri suprapunerea rămâne aceeaşi (10% d). Al 2-lea ciclu se execută în sens
invers plinului.
În cazul utilizării maiurilor mecanice de tip „broască" (ce execută salturi de înaintare)
amprentele pe rând vor avea o suprapunere de 10÷15 cm iar între rânduri de cca. 10 cm.

6.5.5. Alegerea compactoarelor vibratoare.

Compactarea prin vibrare se aplică cu eficienţă maximă pământurilor necoezive şi slab

coezlve.
Plăcile vibratoare manevrate de un om şi vibrocompactoarele manevrate de macarale şi
138
 excavatoare se recomandă pentru lucrări în spaţii înguste.
În spaţii largi se vor folosi rulourile vibratoare tractate sau autopropulsate.
Rulourile vibratoare folosesc vibraţii cu frecvenţa de 1500÷3500 vibraţii/min iar plăcile
vibratoare de 1000÷1500 vibraţii/minut.
Adâncimea eficientă la rulourile vibratoare ajunge până la 100 cm, iar la plăcile
vibratoare 20÷40 cm funcţie de care se determină grosimea stratului de compactat.
Plăcile vibratoare pot compacta straturi de grosime;
 50÷80 cm - cu plăci vibratoare grele (1,5÷2,5 tone);
 20÷40 cm - cu plăci vibratoare mijlocii (0,25÷0,5 tone);
 < 30 cm - cu plăci vibratoare uşoare (0,1÷0,2 tone). folosind un număr de 4÷8 treceri.
Vibrocompactoarele, care sunt maşini mai grele pot compacta straturi de 50÷70 cm
grosime, folosind cca. 4 treceri.

6.5.6. Alegerea compacioarelor mixte cu acţiune statica şi vibrare.

Îmbinarea compactării statice cu vibrarea îmbunătăţeşte performanţele tehnice ale

maşinilor de compactat.
Cilindrii compactori vibratori pot compacta straturi de grosime mai mare decât cei care
lucrează numai static, întrucât vibraţiile pătrund la o adâncime de 2÷3 ori mai mare decât
presiunea statică.
Un alt avantaj al maşinilor compactoare mixte este că au puteri instalate mai mici, iar
masa specifică este de asemenea mai mică decât la compactoarele statice. De exemplu, un
compactor vibrator tractat cu masa de 3,3 tone poate compacta nisip şi pietriş în straturi de
50÷60 cm grosime, iar unul cu masa de 75 tone, în aceleaşi condiţii de pământ poate compacta
straturi de până la 200 cm grosime. Din aceste motive compactoarele mixte se recomandă
pentru lucrări de volume mari cu pământuri de diferite categorii. Compactoarele de tip greu cu
rulouri vibratoare (netede) se recomandă şi la compactarea anrocamentelor folosite în
construcţia barajelor, grosimea stratului în acest, caz ajungând până la 200 cm (în prealabil
stratul de compactat din anrocamente (1 < Φ≤100 cm) se va umecta pentru a reduce frecările).
Compactoarele cu rulouri vibratoare având proeminenţe se recomandă la execuţia digurilor şi
barajelor din pământ cu fronturi de lucru având lungimea minimă 100 m. Sub această limită se
va analiza adoptarea compactării cu compactoare autopropulsate, care să lucreze în ambele
sensuri (înainte şi marşarier), sau utilizarea de plăci şi maiuri.
În tabelul 6.6 sunt prezentate maiurile şi utilajele de compactat recomandate în funcţie
de natura pământului.
Tabelul 6.6. Alegerea maşinilor de compactat funcţie de natura pământului pus în
operă
Grosimea Nr.
max. a minim
Maşina de compactat
Natura pământului stratului de de Obs.
recomandată
compactat treceri
(Ha) (N)
Rulou vibrator 20 6 La compactarea
Compactor cu pneuri 20 6 grohotişului şi a
Balast, nisip, nisip
Rulou neted, greu 20 6 bolovănişului se
argilos
Placă vibratoare grea 35 2 utilizează numai
Mai mecanic 35 2 utilaje vibratoare
Compactor cu pneuri 20 4
Argile nisipoase şi Compactor picior de oaie 30 15
argile Rulou neted, greu 30 4
Mai mecanic 35 10  
139
 În tabelele 6.7 şi 6.8 sunt prezentate caracteristicile tehnico-funcţionale ale maşinilor
de compactat necesare alegerii lor.

Tabel 6.7. Caracteristici tehnicofuncţionale ale compactoarelor statice.

Tractate
Caracteristica UM
neted proeminente Autopropulsate
Putere motor CP - - 45 45 45 45
Nr. rulouri buc. 1 1 4 4 - 4
Lăţime de lucru mm 1300 1200 1900 1900 2480 2000
Masă, fără lest tone 2,6 2,7 9,8 9,0 7,5 15
Masă cu lest tone 4,4 4,6 11,8 12,0 30,0 18
Pres. Specifică, rulouri
daN/cm - - 65 55 - 90
spate fără lest
Idem, cu lest daN/cm - - 74 74 - 106,5
Idem, rulouri faţă fără lest daN/cm - 53 30,5 30 - 47
Idem, cu lest daN/cm - - 36 40 - 57,5
Diam. rulouri faţă mm 1250 1250 1000 1000 - 1200
Nr. proeminenţe   - 128 -   - -
Înălţime proemineneţe mm - 181 - - - -
Vit. înainte şi marşarier      
VI - - 1,8 1,8 3,2 1,6
km/h
V II - - 2.9 2,9 5.1 5,3
V III - - 4.0 4,0 8,5 4,0
Nr. pneuri              
Faţă buc - - - - 3 -
Spate buc - - - - 4 -
Dimensiune pneuri ţoli - - - - 12÷20 -
50-
Productivitate mp/h 125-220 150 150 300 150
150

Tabel 6.8. Caracteristici tehnico-functionale pentru maluri, plăci, tăvălugi şi cilindri

compresori, vibratori.
Plăci Cilindri vibratori
Caracteristici UM Maiuri vibratoare
vibratoare tractat Autopropulsat
Putere motor CP 1.1 5,5 10 60 34 18
Nr. rulouri buc - - - 2 3 3
Diam.rulouri faţă mm - - - 1550 900 700
Idem, spate mm - - - - 900 700
Lung. rulou faţă mm - - - 2x950 1060 1000
Idem, spate mm - - - - 1060 1000
Masa. nelestat tone 0,069 0,186 1400 8,0-8,2 4.44 3,20
Idem,lestat cu apă tone - - - - 4,76 4,00
Idem. lestat cu
tone - - - - 5,03 -
nisip
140
 Plăci Cilindri vibratori
Caracteristici UM Maiuri vibratoare
vibratoare tractat Autopropulsat
Presiunea
 
specifică lineară
daN/cm
Rulou faţă - - - 40,0 13,7 -
Rulou spate - - - - 27,2 -
Frecventă vibraţii  
Minimă vib/min 53 48 - 1500 1850 1200
Maxima -   - 1800 4000 3600
Volum rezervor
1 - - - - 175 -
apă
Viteze înainte şi
         
marşarier km/h
VI - - - 2,0 1,16 1,47
V II - - - - 2,03 2,96
V III - - - 3,0 4,32 -

Placă de bază mm 335x275 460x435 1160x1475 - - -

mc/h
Prodv. teoretică 13 40 - 300 360 200
(mp/h)

6.6. Productivitatea maşinilor de compactat şi recomandări privind creşterea lor.

Productivitatea de exploatare a maşinilor de compactat prin cilindrare (rulare) se

determină cu relaţia:

B - lăţimea de lucru a maşinii (m);

b - lăţimea suprapunerii la trecerile alăturate (b = 15÷25 cm);
v- viteza de lucru a maşinii ( VI şi VII), v = 1,2÷3,0 km/h;
N - numărul de treceri pe aceeaşi suprafaţă;
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru (Kt = 0,75÷0,85).
Pentru maşinile de compactare prin batere productivitatea de exploatare se determină
cu relaţia:

A - aria amprentei lăsate de placă sau mai (mp);

a - aria de suprapunere a două lovituri alăturate (mp), (a ≈ (10÷50%)A);
h - grosimea stratului compactat (m);
v - viteza de lucru (VI ÷ VII) (km/h);
n - numărul de lovituri aplicate pe acelaşi loc;
Kt = coeficient de utilizare a timpului de lucru (Kt = 0,65÷0,75).

Adâncimea zonei active de compactare (Ha) funcţie de care se stabileşte grosimea

stratului afânat depus se poate calcula pentru estimări, cu relaţiile:
 pentru rulouri netede şi pământ coeziv:

141
  idem, pentru pământ coeziv:

W5 Wo - umiditatea pământului pus în operă, respectiv umiditatea optimă de

compactare;
p - presiunea specifică lineară a ruloului (daN/cmp);
R - raza ruloului (cm)
 pentru rulourile cu proeminenţe:
Ha= (l-Ka) [h + (2,5÷4)∙b] [cm], unde:
Ka - coeficientul de afânare a pământului din strat (Ka = 0,15÷0,35);
h - înălţimea proeminenţelor (cm);
b - dimensiunea minimă a amprentei lăsate de proeminenţe (cm).
 pentru compactoarele pe pneuri:

F - forţa de apăsare a pneului pe strat (daN);

pa - presiunea din pneuri (daN/cmp);
Kr - coeficientul de rigiditate a pneurilor.
 pentru maiurile mecanice:

B - dimensiunea minimă a amprentei maiului (cm).

Obs.: valoarea B trebuie să fie cel puţin 0,9 din grosimea simţului de compactat (ex. la
terenurile coezive, 0,6÷0,8 m).
i, imax - impulsul unitar, real şi respectiv cel maxim admisibil (daN∙s/cmp) (imax = 0,20÷0,27 la argilă şi imax
=0,05÷0,07 daN∙s/cmp la nisipuri).

Aşa cum se observă din relaţiile prezentate umiditatea pământurilor la compactare (W)
influenţează mult productivitatea maşinilor, întrucât la valoarea optimă de compactare (Wo),
lucrul mecanic consumat este minim şi în consecinţă va fi necesar un număr minim de treceri
pe strat (Nmin).
În tabelul 6.9 se prezintă valorile optime ale umidităţii optime de compactare pentru
Proctor normal (la care lucru mecanic specific de compactare este Lm = 6 da J/cmc) şi Proctor
modificat (Lm = 27 daJ/cmc). Crescând valoarea L, creşte greutatea volumică maximă (γvmax)
obţinută, ea realizându-se pentru o umiditate mai scăzută a pământului (a se vedea şi datele din
tabelul 6.9).
Obs.:
 pământul cu umiditate W<W0 trebuie umectat. Pentru aceasta se folosesc cisterne cu apă
prevăzute cu rampe de stropire. Autocompactoarele sunt, în general, prevăzute cu instalaţie
de stropire;
 atunci când pământul are umiditatea W> W0, fie se aşteaptă scăderea umidităţii din strat,
fie se adaugă var nestins, care consumă excesul de umiditate prin hidratare –evaporare.

Tabel 6.9. Valorile umidităţii optime de compactare, funcţie de natura terenului şi lucrul

142
 mecanic specific consumat.
Umiditatea optimă W0
Denumire 6 daJ/cmc 27 daJ/cmc Observaţii
pământ (Proctor (Proctor
normal) modificat)
Argilă grasă 20÷25 15÷20
Argilă 16÷23 12÷18
Argilă 16÷22 12÷17
prăfoasă
Argilă 14÷20 10÷16
nisipoasă
Argilă 16÷18 12÷14
prăfos-
În general pentru terasamente obişnuite
nisipoasă
consumarea unui lucru mecanic specific de
Praf argilos 14÷18 10÷14
compactare de 6 daJ/cmc asigură obţinerea
Praf argilo- 12÷16 9÷12 unei calităţi corespunzătoare a
nisipos terasamentului
Praf 13÷16 10÷12
Praf nisipos 11÷16 8÷12
Nisip argilos 13÷16 10÷13
Nisip prăfos 11÷14 8÷11
Nisip 8÷11 6÷8
Pietriş 4÷8 3÷6
Balast 2÷6 2÷5

Pământurile argiloase (coezive) trebuie compactate la o umiditate foarte apropiată de

W0 , abaterile de la această valoare optimă determinând, fie imposibilitatea realizării greutăţii
volumice prescrise (în proiectul lucrării), fie un consum exagerat de energie pentru realizarea
ei.
În proiect se prevede gradul de compactare care trebuie realizat, acesta fiind un
indicator al stării de compactare. Gradul de compactare K este dat de relaţia:

γv - greutatea volumică a pământului prelevat din rambleul executat (N/mc);

γv max - greutatea volumică maximă obţinută pentru umiditatea optimă, cu un lucru mecanic specific
de compactare de 6 daJ/cmc (pentru cazul Proctor modificat 27daJ/cmc).
Altă cale de creştere a productivităţii o reprezintă îmbunătăţirea parametrilor
funcţionali, cum ar fi de exemplu lăţimea de lucru a maşinii sau viteza de lucru.
Lăţimea de lucru poate fi mărită în cazul compactoarelor tractate, prin remorcare de
către tractor a 2÷4 tăvălugi, folosind diferite scheme
remorcare prezentate în fig. 6.21 şi care pot realiza simultan:
 două treceri pe aceeaşi fâşie (fig. 6.20. b) cu 2 tăvălugi;
 o trecere, dar cu creşterea lăţimii de lucru a maşinii folosind trei tăvălugi (fig. 6.21. c). Btotal =
3B - 2C, în care: B - lăţimea de lucru a unui tăvălug; C - lăţimea suprapunerii curselor (C =
0,1÷0,2 m)\
 două treceri şi creşterea lăţimii de lucru Bt = 2B realizate cu patru tăvălugi (fig. 6.21.d şi e).

143
 Fig. 6.21. Scheme de cuplare a tăvălugilor.
Viteza de lucru influenţează direct productivitatea. Astfel compactoarele statice trebuie
să se deplaseze lent pe strat, pentru ca acţiunea statică să fie cât mai puternică. Viteza de
lucru, pentru primele două treceri trebuie să fie mică 1,2÷1,5 km/h. Compactoarele cu acţiune
statică şi vibrare precum şi cele cu pneuri pot folosi viteze de lucru mai mari: 2,5÷5,0 km/h.
În cazul maşinilor compactoare vibratoare sau mixte (cu acţiune statică şi vibrare)
alegerea frecvenţei optime a vibraţiilor precum şi a amplitudinii lor determină efectul maxim
al acestora. Valorile optime, funcţie de natura pământului de compactat sunt prezentate în
tabelul 6.10 (frecvenţa vibraţiilor) şi 6.11(amplitudinea vibraţiilor).

Tabel 6.10. Frecvenţa vibraţiilor generate, funcţie de natura pământului de compactare

Natura pământului Frecvenţa vibraţiilor (H2)
Pământ coeziv 20÷30
Pământ necoeziv 25÷35

Tabel 6.11. Amplitudinea vibraţiilor maşinilor de compactat funcţie de natura terenului.

Natura pământului Amplitudinea vibraţiilor (mm)
Pământ coeziv 1,5÷5,0
Pământ necoeziv 0,3÷0,8
Strat stabilizat cu bitum 0,5÷0,65
Strat stabilizat cu ciment 0,3÷0,6

Grosimea stratului de compactat are influenţă asupra numărului de treceri şi implicit şi

a productivităţii. în tabelul 6.12 se prezintă valorile optime ale grosimii stratului de
compactat, funcţie de tipul compactorului, natura pământului şi gradul de compactare impus
(K).

Tabel 6.12. Grosimea optimă a stratului de compactat (cm).

Grad de compactare K(%)
Maşina Masa (tone) Pământ coeziv Pământ necoeziv
K=95% K=98% K=95% K=98%
Compactor:  
Remorcat 10 15÷20 10÷15 20÷25 15÷20
Semiremorcat 25 30÷35 25÷30 35÷40 25÷30
40 40÷45 30÷35 45÷50 35÷40
cu pneuri
100 70÷80 45÷60 90÷100 70÷80
9 20÷25 15÷20 Nu Nu
cu proeminenţe
25 35÷40 25÷30 40÷50 35÷40
vibrator 3 Nu Nu 40÷50 25÷30

144
 Grad de compactare K(%)
Maşina Masa (tone) Pământ coeziv Pământ necoeziv
K=95% K=98% K=95% K=98%
6÷8 Nu Nu 60÷70 35÷40
10÷12 Nu Nu 80÷100 40÷50
2÷3 80÷90 50÷60 100÷110 70÷80
Placă bătătoare
12÷15 250÷300 150÷200 300÷320 200÷220
0.12÷0.15 Nu Nu 20÷30 10÷15
Placă vibratoare
0.75 Nu Nu 35÷40 20÷25

Norma de timp (NT) a compactoarelor se referă la durata (ore) executării unui volum de
lucru de 100 mc. La stabilirea normelor de timp se iau în consideraţie următorii parametri:
tipul constructiv al utilajului de compactat, pământul prelucrat (coeziv sau necoeziv), gradul
de compactare (K) ce trebuie realizat (în trepte; 92÷94%; 95÷96%; 97÷98%; 99÷100%),
grosimea stratului compactat, număr de treceri.
Valorile productivităţii diferitelor tipuri de compactoare, funcţie de natura pământului
şi numărul de treceri sunt prezentate în tabelul 6.13.

Tabel 6.13. Productivitatea Pv diferitelor tipuri de compactoare.

Pământ necoeziv Pământ coeziv
Utilajul de Grosimea stratului
compactat compactat (cm) Număr P Număr
(mc/h)
treceri (mc/h) treceri
Cilindru compresor cu
20÷30 4÷6 100÷150 8÷12 50÷75
rulouri netede (6 t)
Compactor picior de
20÷30 16÷18 220÷250 20÷24 125÷150
oaie (cuplate câte trei)
Compactor cu pneuri 20÷30 4÷6 100÷150 8÷12 50÷75
Mai mecanic (0,5
30÷40 3÷4 17÷23 4÷6 7÷12
tone)
Idem. (1,0 tonă) 40÷50 3÷4 30÷40 4÷5 20÷30
Placă (1,5 tone):  
a - cădere de la 1 m
60÷70 4÷5 55÷70 5÷7 40÷55
înălţime
b - cădere de la 2 m
70÷90 3÷4 65÷85 3÷5 55÷85
înălţime

Din datele tabelului se observă că malurile şi plăcile compactoarelor au productivitătile

cele mai mici, motiv pentru care alegerea lor se va face numai pentru spaţiile înguste de lucru
sau pentru remedieri unde celelalte tipuri de compactare nu pot fi manevrate.

145