0

Facultatea de Inginerie în
Electromecanică, Mediu şi Informatică
industrială
_________________________________________________________________________

MICROMAŞINI ELECTRICE
CURS

Prof. Dr. Ing. Corneliu Nică

 22

sau
0 . (3.9)
Din ultimele două relaţii rezultă că 0 este funcţie de (1 / U E ) , iar . este funcţie de
(1 / U E2 ). Pentru a nu creşte gradul de saturaţie al servomotorului, această comandă are în vedere
doar reducerea tensiunii de excitaţie faţă de valoarea nominală, U EN . În figura 3.6 s-au
reprezentat două caracteristici mecanice pentru valori diferite ale tensiunii de excitaţie (de
comandă), ceea ce duce la concluzia că această metodă de comandă este neunivocă.

//
0
/ UE// < UEN
0

A Fig. 3.6. Caracteristicile mecanice

A la comanda prin excitaţie.
UE/ = UEN

0 MA Mp// Mp/ M

3.3. MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZATE CU COLECTOR

Motoarele de c. a. cu colector au apărut şi s-au dezvoltat din necesitatea de a se obţine

maşini electrice alimentate la reţeaua de c. a. şi cu posibilităţi de reglare a turaţiei în limite largi.
Din multitudinea de variante ale maşinilor de c. a. cu colector s-au extins în practică cele
monofazate cu excitaţie serie şi cele cu repulsie. În multe aplicaţii acestea înlocuiesc cu succes
motorul asincron monofazat, în special când se doreşte obţinerea unor turaţii ridicate şi cupluri
de pornire mai mari.
Se consideră un motor de c. a. cu colector, monofazat, având înfăşurările de excitaţie şi
rotorică conectate în derivaţie şi alimentate de la aceeaşi reţea de c. a.. Analog maşinilor de c. c.,
valoarea instantanee a cuplului electromagnetic se poate exprima cu ajutorul relaţiei
p N
m km E ia E ia , (3.10)
a2
în care E este valoarea instantanee a fluxului inductor fascicular, ia este curentul prin indus –
ambele cu variaţie sinusoidală în timp - iar celelalte mărimi au semnificaţiile cunoscute. Se
presupune că periile sunt calate în axele transversale şi se neglijează pierderile în fier şi saturaţia
circuitului magnetic. În aceste condiţii se obţin :
- valoarea instantanee a cuplului
1
m km I a Em cos cos( 2 t ) . (3.11)
2
- şi valorea medie
1
M km Em I a cos . (3.12)
2
OBSERVAŢII:
- Valoarea medie a cuplului (3.12) depinde de unghiul de defazaj , , dintre curentul
prin indus şi fluxul inductor;
- La motoarele de c.a. cu excitaţie derivaţie, raportul dintre componentele reactivă şi
activă ale impedanţei înfăşurării de excitaţie ( LE / RE ) este mult mai mare decât cel al înfăşurării
indusului ( La / Ra ) şi, ca o consecinţă, unghiul are valori relativ mari, iar cos este mic.
Acesta este motivul pentru care motorul de c. a. monofazat cu colector şi excitaţie derivaţie nu se
 23

utilizează Utilitate practică are motorul monofazat cu excitaţie serie, la care E şi ia sunt în
fază ( 0 ) şi cuplul este maxim;

3.3.1. Motorul monofazat cu colector şi excitaţie serie

În principiu, acest motor are aceeaşi construcţie ca şi motorul de c. c. cu excitaţie serie,

particularitatea esenţială fiind determinată de faptul că circuitul magnetic statoric se execută din
tole de oţel electrotehnic. Acest circuit magnetic poate fi cu poli aparenţi – pentru motoarele
necompensate sau cu poli înecaţi - pentru motoarele compensate. Deoarece ultima variantă
constructivă are costul mai ridicat, se utilizează numai pentru motoarele de puteri peste 500W.
În figura 3.7 se prezintă o vedere de ansamblu a unui motor de c. a. monofazat cu
excitaţie serie. Deoarece poate funcţiona atât în c. a., cât şi în c. c., motorul monofazat cu
colector se mai numeşte motor universal.

Fig. 3.7. Vedere de ansamblu a unui motor universal, în care: 1 - arbore; 2 - scuturi; 3 - bobină a înfăşurării
de excitaţie; 4 - miezul feromagnetic al statorului; 5 - colector; 6 - conductoare de alimentare; 7 - portperii.

Pe lângă efectele cunoscute de la maşinile de c. c., în cazul motorului de c. a.,

monofazat, cu colector şi excitaţie serie fenomenul de reacţie a indusului are o influenţă
suplimentară, ce constă în diminuarea factorului de putere. Pentru aceasta, la puteri nominale
mai mari de 500W, aceste motoare se prevăd cu înfăşurare de compensaţie, C, conectată în serie
cu indusul şi cu axa de-a lungul axei transversale (fig. 3.8). Factorul de putere poate fi crescut şi
prin creşterea raportului dintre frecvenţa de rotaţie, f r pn / 60 , şi frecvenţa tensiunii de
alimentare, motiv pentru care aceste motoare funcţionează la turaţii mari.
Caracteristicile de funcţionare ale motorului universal sunt definite ca dependenţele
P1 , I , n, , cos f ( M ) , pentru tensiunea de alimentare constantă şi egală cu valoarea nominală
( U U N ct ) . S-au făcut notaţiile: P1 - puterea absorbită, I I a curentul absorbit, n - turaţia,
- randamentul, cos - factorul de putere şi M - cuplul electromagnetic.

C
E (d) Fig. 3.8. Schema electrică a
motorului cu excitaţie serie şi
U Eu înfăşurare de compensaţie.
aq
I
C
(q)
 24

În figura 3.9 sunt reprezentate calitativ caracteristicile de funcţionare ale motorului

universal, în c. a. (linie plină) şi în c. c. (linie punctată), iar în figura 3.10 sunt prezentate
caracteristicile mecanice n = f(M), pentru diferite tensiuni de alimentare.

c. a.
cos c. c.
P1
I P1
Fig. 3.9. Caracteristicile de
funcţionare ale motorului
universal.

I cos

0 MN M

Dintre avantajele motoarelor universale se pot aminti:

- posibilitatea alimentării de la reţeaua de c. a. monofazată (cât şi în curent continuu);
- poate funcţiona la turaţii ridicate ( nmax (10 40)103 rot / min ), ceea ce nu se obţine în
cazul motoarelor asincrone sau sincrone alimentate la reţeaua de frecvenţă industrială;
- curent de pornire mai mic, în c. a.;
- posibilitatea reglării economice şi în limite largi a turaţiei (prin variaţia tensiunii de
alimentare). Din motive de comutaţie, gama de reglaj se limitează în intervalul (0,2 - 1,5).
Au însă şi dezavantaje, cele mai importante fiind : comutaţia mai dificilă în c. a. şi
producerea paraziţilor radiofonici.

Motoarele de c. a. monofazate cu colector şi excitaţie serie sunt utilizate, în principal, la:

echipamente electrocasnice, maşini unelte portabile, echipamente medicale, echipamente
industriale speciale.

3.3.2. Motorul de curent alternativ cu repulsie

Constructiv, motorul de c. a. cu repulsie se aseamănă cu motorul universal compensat,

având întregul circuit magnetic realizat din tole de oţel electrotehnic, cu poli înecaţi şi rotorul
identic cu al acestuia.
După numărul de înfăşurări dispuse în crestăturile statorului, aceste motoare pot fi:
 25

- cu două înfăşurări pe stator şi perii în poziţie fixă (fig. 3.11);

- cu o singură înfăşurare pe stator şi perii decalabile (fig. 3.12).
În cazul motoarelor cu repulsie, curentul absorbit de la reţea nu parcurge decât
înfăşurările (înfăşurarea) de pe stator, iar înfăşurarea rotorică, scurtcircuitată la perii, este
parcursă de un alt curent.
A. La motoarele cu periile în poziţie fixă (fig. 3.11), înfăşurarea de excitaţie, E, are
acelaşi rol ca şi la motorul universal, iar înfăşurarea T, a cărei axă coincide cu axa transversală
(q), are rolul înfăşurării primare a unui transformator, secundarul fiind înfăşurarea rotorică în
scurtcircuit. Înfăsurarea T, numită şi înfăşurare de transformare, asigură transferul puterii de la
stator la rotor prin producerea curentului i2T în rotor, fluxul magnetic transversal rezultant, q ,
neinteracţionând cu curentul din rotor. În acelaşi timp, i2T asigură cuplul de pornire diferit de
zero, întrucât, la n = 0, fluxul produs de înfăşurarea de excitaţie induce în rotor t. e. m.
transformatorică a cărei rezultantă la perii este nulă şi implicit şi curentul i2 determinat de
aceasta. Denumirea de motor cu repulsie este determinată de faptul că polii opuşi ai inductorului
şi indusului sunt de aceeaşi polaritate şi se resping, întrucât curenţii prin înfăşurarea statorului,
respectiv prin cea a rotorului sunt aproximativ în opoziţie.

I1 E E

Fig. 3.11. Schema electrică a

T q motorului cu repulsie, cu perii
(q) fixe.
aq
T

(d) I2

La funcţionarea în sarcină, fluxul rezultant din axa q se obţine ca sumă fazorială între
fluxul produs de înfăşurarea T şi fluxul de reacţie produs de înfăşurarea rotorului (fig. 3.11). Ca
o consecinţă, în cele două axe, d şi q, există câmpuri magnetice alternative, decalate în spaţiu cu
90 0 şi defazate în timp. Câmpul rezultant din întrefier va fi un câmp magnetic învârtitor eliptic,
cu turaţia de sincronism n1 60 f / p , unde p este numărul de perechi de poli ai maşinii, iar f
este frecvenţa tensiunii de alimentare.
Valoarea medie a cuplului se calculează cu relaţia
pN 1
M i2 E dt , (3.13)
2 a T
iar după integrare se obţine
pN E
M I2 km I 2 E / 2, (3.14)
2 a 2
unde N este numărul de conductoare al înfăşurării rotorice, a - numărul de perechi de căi de
curent în paralel ale acesteia şi E - valoarea maximă a fluxului util produs de înfăşurarea de
excitaţie.
Motoarele cu repulsie, cu perii fixe au importanţă practică relativ restrânsă, deoarece au o
construcţie mai complexă.
B. Motorul cu repulsie, cu perii decalabile are pe stator o singură înfăşurare (fig. 3.12),
plasată în crestături distribuite pe aproximativ (0,7 - 0,8) din pasul polar. Dacă unghiul ,
dintre axa periilor (q) şi axa înfăşurării statorice - S, are o valoare oarecare, cuprinsă între zero şi
90 0 (fig. 3.12.a), înfăşurarea statorică poate fi echivalată cu două înfăşurări producând fluxurile
 26

magnetice:
q T S cos , (3.15.a)
după axa periilor şi
d E S sin , (3.15.b)
după axa perpendiculară pe cea anterioară, unde S este fluxul produs de înfăşurarea statorică.
Cuplul se produce la fel ca la motorul cu repulsie cu două înfăşurări pe stator, dar
depinde şi de unghiul .
Notând cu f r pn / 60 frecvenţa t. e. m. de rotaţie indusă în înfăşurarea rotorului, se
poate scrie relaţia
T
fr f f ctg (3.16)
E

care arată că la motorul cu repulsie, cu perii decalabile se obţine modificarea lui f r şi, implicit, a
turaţiei prin rotirea axei periilor.

I1 I1
I1

U U S S
S S U S S
(d)

T (q) (q)
E ad
(q)
S

I2 (d) I2 = 0 I2 = I2k (d)

a) b) c)
Fig. 3.12. Schema electrică a motorului cu repulsie, cu perii decalabile: a) - 0 90 0 ; b) - 900 ,
funcţionarea în gol; c) - 0 0 , funcţionarea în scurtcircuit.

Când 900 (fig. 3.12.b) se obţine (3.15) d E S , q T 0 şi I 2 0 ,

deoarece axele celor două înfăşurări sunt perpendiculare şi nu există cuplaj magnetic între
acestea. Ca o consecinţă, dispare regimul de transformator, cuplul şi turaţia sunt nule, iar poziţia
periilor corespunde “funcţionării în gol”.
Când 0 0 (fig. 3.12.c), se obţin d E 0, q T S şi curenţii I 1 şi I 2 au

valori foarte mari, rezultând poziţia de “funcţionare în scurtcircuit”. Şi în acest caz cuplul este
nul, situaţia fiind aceeaşi cu a unui motor de c. c. cu periile plasate în axa longitudinală.
Prin scăderea valorii unghiului de la 90 0 , d scade, q creşte şi, prin urmare, f r şi
n vor creşte (a se vedea (3.15) şi (3.16)), iar curenţii I1 şi I 2 iau valori pentru care motorul
produce cuplul necesar. Invers, la creşterea lui turaţia motorului scade. Sensul de rotaţie al
rotorului este invers sensului de decalare a periilor faţă de poziţia de funcţionare în gol.
Cuplul nominal, M N , se obţine la turaţia sincronă, n1 , de obicei la un unghi de
decalaj al periilor N (15 25) 0 . Pentru turaţii apropiate de n1 se obţin condiţiile cele mai
bune din punct de vedere al comutaţiei; practic se constată că se obţine comutaţia optimă la
aproximativ (0,8 - 0,9) n1 . În domeniul n n1 comutaţia devine mai dificilă decât pentru n n1 ,
motiv pentru care reglarea turaţiei prin decalarea periilor se face în domeniul (0,4 - 1,2) n1 .