TIPURI DE PROIECTE

Proiecte tematice

Programul anual de studiu, nivel antepreșcolar și nivel preșcolar se organizează în jurul a

șase mari teme:
-Cine sunt/suntem?
-Când, cum și de ce se întâmplă?
-Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
-Cum planificăm/organizaăm o activitate?
-Cu ce și cum exprimăm cee ace simțim?
-Ce și cum vreau să fiu?
Pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, dar și pentru 3-5 ani, unde se încadrează și grupa
mijlocie, nu este obligatoriu să parcurgem toate cele șase teme pe parcursul anului școlar. Cadrul
didactic poate selecta, cel puțin, 3-4 teme. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se
stabilesc proiectele tematice care urmează a se derula cu copiii. Apare astfel proiectarea anuală care
reprezintă, de fapt, viziunea de ansamblu a educatoarei privind activitățile pe care le va desfășura pe
parcursul anului. Modele de planificare anuală pe grupe ne oferă Suportul pentru explicitare și
înțelegere a curriculumului la paginile 55-63.

Etape în realizarea unui proiect tematic

Metoda proiectului asigură următoarele avantaje:

➢ urmăreşte studierea unei probleme concrete, de viaţă;
➢ copilul exersează lucrul individual, pe grupe sau în echipă;
➢ foloseşte cunoştinţe de la mai multe discipline, pe care le subordonează realizării unui scop;
➢ rezolvă situaţii reale de viaţă;
➢ exersează elaborarea răspunsurilor la întrebări şi formulare de întrebări;
➢ este îndemnat la căutare pentru a găsi răspunsuri;
➢ realizează o sarcină într-un timp determinat;
➢ lucrul în grup îi ajută pe copii să asimileze cunoştinţe în mod independent şi să-şi formeze atitudini
ca: responsabilitate, iniţiativă, perseverenţă, cooperare etc.;
➢ finalităţile se concretizează în lucruri importante pentru ei care le creează satisfacţii.

Cadru pentru proiectul tematic

Un proiect tematic poate avea următoarea structură:

 Tema anuală de studiu:

 Tema și subtemele proiectului:
 Grupa:
 Durata proiectului:
 Dimensiuni ale dezvoltării și comportamente vizate:
 Resurse:
 Metode și procedee:
 Inventar de probleme:

Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema
investigată

 Harta proiectului/direcții de dezvoltare:

 Descrierea proiectului:
 Planificarea detaliată a activităților proiectului (pentru fiecare săptămână în parte)
 Eveniment de închidere.
Suportul pentru explicitare și înțelegere a curriculumului ne oferă model de proiect tematic la
pagina 50.
În cadrul panificării calendaristice prezentată de mine în această lucrare veți întâlni proiecte
tematice structurate pe o săptămână, pe două sau mai multe săptămâni. De aceea, cred că este
binevenit să vă prezint un proiect tematic realizat de către Milea Ramona Elena și Grigore Maria de
la Grădinița cu P.P. Nr.13 Step by Step, Târgoviște, pentru a vedea și alte abordări ale tematicii
proiectului, mai ales pe perioada pandemiei. În acest sens, recomand să studiați pe Google tema
PEDAGOGIE PRIETENOASĂ – Abordări în context pandemic, Pachet de resurse realizat de
profesioniști din serviciile de educație timpurie participanți în proiectul România crește cu tine,
coordonat de Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională. Veți găsi materiale
utile pentru activitatea din grădiniță cu exemple practice, eficiente și idei inovatoare.

PROIECT TEMATIC APA ESTE VIAȚĂ

Realizat de către Milea Ramona Elena și Grigore Maria de la Grădinița cu P.P. Nr.13 Step by Step,
Târgoviște, Programul O pedagogie prietenoasă

Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?

Tema proiectului: Apa este viață
Grupa: mijlocie
Durata proiectului: 1 săptămână

Dimensiuni ale dezvoltării:

DFSIP - conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;
CAÎ - curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
CAÎ - activare și manifestare a potențialului creativ;
DCCL - caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare;
DSE - autocontrol și expresivitate emoțională;
DSE - comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității;
DLCPCS - mesaje orale în diverse situaţii de comunicare.
(DFSIP: dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale; DES: dezvoltare socio-emoțională; CAÎ:
capacități și atitudini în învățare; DLCPSC: dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele scris-
cititului; DCCL: dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii).

Comportamente vizate:
- recunoaște anumite schimbări și transformări din mediul înconjurător;
- evidenţiază caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător;
- comunică idei, impresii pe baza observărilor efectuate;
- demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii;
- își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale sonore,
melodii;
- își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare;
- explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș, plastic,
burete etc.);
- exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;
- demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și
povestiri creative.

Resurse:
Materiale: albume, imagini, planşe, atlase, pliante, puzzle, mulaje fructe, joc de masă, fișe de
lucru, calendarul naturii, jetoane, material demonstrativ și mărunt, foi de bloc de desen, acuarele,
pensule, şevalete, pahare pentru apă, beţişoare de unică folosinţă, creioane colorate, carioci,
planşete, planşe poveşti, calculator, hârtie colorată, lipici, truse de construcţii, mingi,
videoproiector, cuburi din plastic, trusă lego, trusă de bucătar, săpun, piper, bol, legume
Digitale: aparat foto, telefon, tabletă, laptop, calculator, platforma educațională (Kinderpedia),
aplicaţii media: Pinterest, Learningapps, Youtube, Facebook
Umane: copii, educatoare
De timp: 1 săptămână

Metode și procedee: joc, observare spontană şi dirijată, conversaţie euristică şi spontană, povestire,
exerciţiu, învăţare prin descoperire, problematizare, experiment, demonstraţie, explicaţia, joc de rol.
Inventar de probleme:
Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema investigată
• Apa se găsește în natură. • Rolul apei pe Pământ.
• Apa este bună de băut. • Legătura dintre apă și sănătatea omului.
• Apa se folosește pentru a ne păstra igiena • Cum mai putem folosi apa?
corpului

Harta proiectului:
 Descrierea proiectului:
Într-una din zile, în vreme ce copiii se spălau pe mâini, o fetiță a intrat în sala de grupă
supărată, spunând că ea nu mai dorește să se spele niciodată pe mâini. Colegii care erau în sala de
clasă au reacționat pe loc, spunându-i că trebuie să se spele pentru că este obligatoriu. Atunci am
intervenit și i-am întrebat de ce este obligatoriu acest lucru. Majoritatea au răspuns că așa le-a spus
mama sau așa au auzit de la televizor. Doar câțiva au spus că ne spălăm des pentru a evita mizeria și
virușii. Astfel a apărut ideea de a studia apa, mai ales în contextul necesității întăririi respectării
normelor de igienă în colectivitate și în afara ei pentru protejarea de infectarea cu virusul SARS-
COV-2. Proiectul de față poate fi primul proiect tematic din anul școlar 2020-2021 după finalizarea
perioadei de evaluare inițială

Scrisoare pentru părinți:

Dragi părinţi, grupa mijlocie derulează, în perioada 5-9 octombrie 2020, un proiect cu tema
APA ESTE VIAȚĂ. Vom aborda această temă pentru a extinde cunoştinţele copiilor despre apă și
pentru a întări respectarea normelor de igienă pentru protejarea de îmbolnăviri în actualul context
epidemiologic. Pentru aceasta vă rugăm să discutaţi cu copiii despre acest subiect, să le dați
informaţii corecte pe care să le împărtășească şi celorlalţi copii din grupă şi să încărcați pe grupul
clasei fotografii care îi arată pe copii folosind apa în diferite situații. De asemenea, este important să
consolidăm împreună, noi la grădiniță și dumneavoastră în mediul familiei, deprinderile igienice ale
copiilor. Dacă este posibil vă propunem să faceți o plimbare cu copiii pentru a le arăta un râu/pârâu,
un baraj, un lac etc. Totodată, vă îndemnăm să încercați diferite experimente în care să folosiți apa.
Lăsaţi/ajutaţi copiii să fotografieze apa în diferite ipostaze/stări (ploaia, apa îngheţată din
congelator/cuburi de gheaţă, apa care se evaporă atunci când gătiţi). Dragi părinți, trebuie să știți că
deși sunt mici, tot ceea ce îi înconjoară este fascinant pentru copii. De aceea vrem să aflăm secretele
apei și rolul ei în viața noastră, exersând în același timp responsabilitatea față de sine, de semeni și
de natură. Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!
Educatoarele şi copiii grupei.

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR PROIECTATE

 Activitate metodică Pregătirea centrului tematic, pregătirea materialelor pentru
activități, studiu individual despre apă și materiale necesare pe
diferite situri, realizarea expoziției, postarea reultatelor muncii
copiilor pe platforme dedicate activităților preșcolare.
Consilierea părinților Propuneri de activități cu tema Apa pentru a se desfășura în
familie. Discuții despre realizările copiilor. Postarea de fotografii.

Eveniment de închidere:
Pe parcursul proiectului tematic, copiii ajutați de părinți sunt invitați să folosească aparatul
foto pentru a surprinde momente în care utilizează apa/stările apei ( în natură, în gospodărie etc.).
Toate produsele obținute, inclusiv aceste fotografii, vor fi folosite pentru asamblarea unei cărți
tematice Apa este viață, care se va păstra în sala de grupă ca resursă educaţională.
Finalizarea proiectului are lor prin:
 - organizarea unei expoziții cu lucrările realizate de-a lungul săptămânii, precum și cu
fotografii surprinse în anumite momente ale activităților la grădiniță și acasă;
- crearea unui film format din cele mai reprezentative fotografii și postarea lui pe platforma
dedicată activităților preșcolare (Kinderpedia)/pagina de Facebook/ WhatsApp (folosind diverse
aplicații precum Movie Makers).

PROIECTE DIDACTICE
MONODISCIPLINARE

Sunt prezentate în Suportul pentru explicitarea și înțelegerea curriculumului la

pagina 66 pentru grupa mică și pagina 70 pentru grupa mare.

Cadru pentru proiectul monodisciplinar

DATA:
PROPUNĂTOR/CADRU DIDACTIC:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA:
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:
TEMA PROIECTULUI/SĂPTĂMÂNII:
TEMA ACTIVITĂȚII:
DOMENIUL EXPERIENȚIAL:
DISCIPLINA/CATEGORIA DE ACTIVITATE:
MIJLOC DE REALIZARE:
TIPUL ACTIVITĂȚII (predare, consolidare, verificare, evaluare, formare de priceperi ;i
deprinderi, mixt):
SCOPUL ACTIVITĂȚII (face trimitere la tipul lecției) :
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII (din Curriculum):
COMPORTAMENTE VIZATE (din Curriculum):
OBIECTIVE RAPORTATE LA COMPORTAMENTELE VIZATE:
STRATEGIA DIDACTICĂ:
-Metode și procedee
-Forma de desfășurare a activității (frontal, individual, pe grupuri)
-Mijloace de învățământ
FORME DE EVALUARE:
RESURSE UMANE:
RESURSE PROCEDURALE (timpul alocat şi locul desfăşurării lecţiei – o altă locaţie decât
instituţia şcolară-muzeu, teatru etc.)
RESURSE BIBLIOGRAFICE:

PROIECT DE ACTIVITATE MONODISCIPLINAR

JUCĂRIILE NOASTRE

DATA:
UNITATEA: Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”/Grădiniță, Huși, jud. Vaslui
CADRU DIDACTIC: Corciovei Tatiana
NIVEL/GRUPA: Nivel I, grupa mijlocie
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cine sunt/suntem?
TEMA PROIECTULUI: Eu și lumea în care trăiesc
SUBTEMA: Jocuri și jucării la grădiniță
TEMA ACTIVITĂȚII: Jucăriile noastre
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Cunoașterea mediului
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul Științe
FORMA DE REALIZARE A ACTIVITĂȚII: Observare
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare, verificare de cunoștințe
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea și sitematizarea cunoștințelor despre locul unde se joacă la
grădiniță, despre jucăriile din grupă; fixarea regulilor de ordine și curățenie necesare în sala de
grupă.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

B.2.Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
C.3.Activare și manifestare a potențialului creativ
D.a.Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
E.3. Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
E.2.Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE:
B.2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în
contexte familiare
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații
și povestiri creative
D.2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii (comunicare expresivă)
E.3.1. Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
E.2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

OBIECTIVE OPERAȚIONALE
O1-să denumească elementele componente ale sălii de grupă unde se joacă, pe baza observării
spațiului respectiv
O2-să precizeze jocurile și jucăriile specifice copiilor, pe baza observărilor făcute în sala de grupă
O3-să enumere reguli de menținere a ordinii în sala de grupă, prin raportare la experiența personală
O4- să identifice acțiuni pozitive și negative, pe baza conversa’iei avute date

STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode și procedee: surpriza, observația, conversația, exercițiul, problematizarea, întrebări-
răspunsuri, joc de rol
Mijloace de învățământ: sala de grupă, jucării, imagini cu regulile care trebuie respectate la
grădiniță
Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual
DURATA: 20 de minute
LOCULDE DESFĂȘURARE: Sala de grupă
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
ETAPELE CONȚINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV STRATEGIA DIDACTICĂ EVALUARE
ACTIVITĂȚII
Metode și Mijloace de Forma
procedee învățământ de
organi
zare
1.ORGANIZA -Așezarea scaunelor în formă de Cutie cu Frontal Observarea
REA jocuri și comportamentul
semicerc
ACTIVITĂȚII -Pregătirea materialelor necesare jucării ui copiilor
-Intrarea ordonată a copiilor și așezarea Imagini
pe scaune
2.CAPTARE Captarea atenției copiilor se face prin Surpriza Cutie cu Frontal Evaluare orală
A ATENȚIEI introducerea unui element surpriză. Conversația jocuri și
Explicația jucării
Sunt aduse într-o cutie câteva jucării și Problematiza
jocuri. Unele din ele sunt stricate de rea
copii, păpuși cu rochițe murdare, mașini
fără roți, cărți rupte ș.a. Jucăriile toate Aprecieri
spun copiilor că sunt supărate cum s-au verbale
comportat cu ele și vor să plece de la
grupă, deoarece aceștia nu așează
jucăriile în ordine la locul lor, sunt
aruncate pe jos, prin toată sala de grupă
și le rup sau strică. Discuția dirijată de
educatoare solicită copiilor să înțeleagă
ce însemnă ordinea și dezordinea, cum
să avem grijă de jucării, apoi copiii sunt
rugași să pună jucăriile la locul lor pe
rafturi, în ordine. Autoevaluare
3. Se anunță tema activității Jucăriile Conversația Frontal Observarea
ANUNȚAREA noastre și se explică sistematică a
TEMEI copiilor
copiilor despre ce vor discuta
(comportamentele urmărite).
,,Vreau să știu dacă voi cunoașteți
jucăriile din sala de grupă și unde este
locul lor, cum trebuie să avem grijă de
jucării pentru ca ele să fie mulțumite și
să avem o grupă ordonată și frumoasă”.
4.DIRIJAREA Copiii sunt invitați să se uite în jurul Conversația Jucării, Frontal Evaluare orală și
ÎNVĂȚĂRII lor, în sala de grupă și să dea exemple sala de practic-acțională
grupă,
de jocuri și jucării văzute de ei. rafturi
Totodată, sunt întrebați la care centru
sunt așezate jucăriile.
-Ce jucării recunoașteti la noi în grupă?
-La care centru este? Întrebări-
răspunsuri
Ce culoare are rochița păpușii? Dar
mingea mare? Aprecieri
-Care este jucăria preferată de tine? individuale și
-Cum ne jucăm cu jucăriile? colective
-Ce facem când un copil vrea să se
joace cu jucăria din mâna noastră?
-Dacă găsiți jucării pe jos, ce faceți? (se
simulează un joc de rol cu un copil care Individ
merge prin sala de grupă și găsește ual
câteva jucării pe jos) Observarea
sistematică a
-Ce s-ar întâmpla dacă nu am așeza
Joc de rol copiilor
jucăriile în ordine?
Cum putem să ajutăm copiii care care
nu vor să facă ordine?
Copiii sunt lăsați să vorbească liber, să
fie creativi și spontani.
5.OBȚINEREA Copiii sunt rugați să țină mâinile la Jocuri și Pe
grupe
Evaluare și
PERFORMANȚ ochi, timp în care educatoarea împrăștie jucării practic-
 EI ȘI jucării, jocuri pe la centrele din sala de acțională, prin
ASIGURAREA grupă. Joc joc
FEED- Ne vom juca jocul Furnicuțele harnice,
BACKULUI
strângem jucăriile și le punem la locul
lor. Copiii vor fi împărțiți pe grupe, în Aprecieri
funcție de centre. verbale
6. Se vor reaminti regulile grupei. Copiii Conversația Imagini cu Frontal Observarea
ASIGURAREA vor merge la locul unde sunt afișate și Citirea regulile sistematică a
RETENȚIEI ȘI imaginilor grupei copiilor
se va reaminti fiecare regulă. Evaluare orală
A
TRANSFERUL
Se face fixarea temei.
UI Se fac aprecieri asupra modului cum au
Încheierea răspuns, cum au acționat. Aprecieri
activității Se trece la o tranziție. verbale

PROIECTE DIDACTICE
INTEGRATE

Se pot configura patru modalități de integrare, în funcție de conținuturile vizate și de

durată:
1. Activitate integrată care înglobează toate activitățile din programul zilei;
2. Activitate integrată care înglobează ALA și ADE din ziua respectivă;
3. Activitate integrată care înglobează ADE dintr-o zi;
4. Activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă, în
care sunt înglobate elemente din mai multe domenii experiențiale, indiferent de programul zilei.

Cadru pentru proiectul integrat

DATA:
PROPUNĂTOR/CADRU DIDACTIC:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
NIVEL DE VÂRSTĂ/GRUPA:
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:
TEMA PROIECTULUI:
TEMA SĂPTĂMÂNII/SUBTEMA:
TEMA ACTIVITĂȚII/ZILEI:
FORMA DE REALIZARE: (ACTIVITATE INTEGRATĂ)
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE: de exemplu ALA
I+ADE (DȘ+DOS)+ALA II și prezentarea manierei de structurare a activităților propuse
Ex. -ADP (tema)
-ALA I (tema)
-ADE (tema)
-ALA II (tema)
 MIJLOC DE REALIZARE (se specifică mijloacele de realizare pentru fiecare categorie de
activitate din activitatea integrată):
TIPUL ACTIVITĂȚII (predare, consolidare, verificare, evaluare, formare de priceperi și
deprinderi, mixt):
SCOPUL ACTIVITĂȚII (face trimitere la tipul lecției) :
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII (din Curriculum):
COMPORTAMENTE VIZATE (din Curriculum):
OBIECTIVE RAPORTATE LA COMPORTAMENTELE VIZATE:
STRATEGIA DIDACTICĂ:
-Metode și procedee
-Forma de desfășurare a activității (frontal, individual, pe grupuri)
-Mijloace de învățământ
FORME DE EVALUARE:
RESURSE UMANE:
RESURSE PROCEDURALE (timpul alocat şi locul desfăşurării lecţiei – o altă locaţie decât
instituţia şcolară-muzeu, teatru etc.)
RESURSE BIBLIOGRAFICE:
SCENARIUL ACTIVITĂȚII (explică maniera de derulare a activităților integrate):

Citind Suportul observăm că la activitățile integrate este prezentat doar scenariul

desfășurării activității integrate fără forma tabelară. Se presupune că această variantă vine în
ajutorul cadrului didactic pentru a nu mai pierde foarte mult timp cu partea scriptică a proiectului
didactic. Din păcate, Suportul nu precizeză acest lucru concret, în scris, iar varianta prezentată este
interpretabilă. Astfel, au apărut proiecte didactice mult mai ample decât s-a dorit a fi. Ele cuprind
atât scenariul, cât și forma tabelară. Din punctul meu de vedere, acel scenariu nu își are locul. Doar
pentru cadrele didactice debutante această formă ar ajuta la o fixare mai bună mentală a
momentelor activităților. Forma tabelară este bine organizată și structurată. Se vede clar relația
dintre componentele proiectului didactic pe orizontală și verticală, conținutul instructiv-educativ
fiind mult mai ușor de accesat. Etapele activității se conturează mult mai clar mental.
Exemple de proiecte didactice integrate sunt prezentate în Suportul pentru explicitarea și
înțelegerea curriculumului, la pag.74, pag. 80. Vă prezint un model de proiect de activitate
integrată, desfășurată la Comisia metodică pe unitate. Din cele patru tipuri de integrare prezentate la
începutul acestui subcapitol, acest proiect vă prezintă o activitate integrată care înglobează ADE-
urile dintr-o zi. Dacă urmăriți activitățile de la ALA 1, ALA2 și ADP, chiar dacă nu sunt integrate,
ele sunt în strânsă legătură cu activitățile integrate din domeniile experiențiale-ADE.

PROIECT DIDACTIC INTEGRAT

POVESTEA IEPURAȘULUI DE PAȘTI

DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu P.N. Nr.9, Huși
GRUPA: nivel II, grupa mare
EDUCATOARE: Corciovei Tatiana
TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂŢARE: Cum exprimăm ceea ce simţim?
TEMA PROIECTULUI: Obiceiuri și tradiții la români
SUBTEMA: Paștele la copii
TEMA ACTIVITĂȚII: Povestea Iepurașului de Paște
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
ELEMENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ADE (DLC + DEC+DOS)
Domeniul experienţial Limba şi comunicare - Educarea limbajului
Domeniul experienţial Estetic si Creativ - Activitate artistico-plastică
Domeniul experienţial Om și societate - Activitate practică
MIJLOC DE REALIZARE: Povestirea educatoarei/Lipire-lucrare pe echipe/Pictură-lucrare pe
echipe
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe
TIPUL DE ACTIVITATE: transmitere de noi cunoştinţe, consolidare de deprinderi (mixt)
DURATA: 40 minute cu tranziție între activități
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala de grupă

SCOPUL ACTIVITĂȚII: integrarea diferitelor domenii experiențiale în vederea transmiterii, într-

o forma accesibilă preșcolarilor, a cunoștințelor despre sărbătoarea Paștelui și consolidarea
deprinderilor plastice și practice.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII

1. DLCPCS- Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. DLCPCS -Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute
3. DLCPCS -Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc. (comunicare expresivă)
4. CAÎ-Curiozitate, interes și inițiativă în învățare

COMPORTAMENTE VIZATE
1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă)
2.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
3.1. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vorbitor
4.1. Încearcă/inițiază acțiuni noi și începe să își asume riscuri

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 să redea conținutul de idei al unei poveşti spuse de educatoare cu ajutorul imaginilor;
 să realizeze cu sau fără ajutor o carte pentru copii, pe baza imaginilor din povestea aflată;
 să redea, folosind diferite modalități (pictură lipire), imaginea unui ou de Paște;
 să lucreze în grup, colaborând la realizarea temelor propuse;
 să utilizeze în mod corect materialele puse la dispoziţie pentru realizarea temei;
 să analizeze lucrările realizate prin comparație, verbalizand ce au observat, ce le-a plăcut.

STRATEGII DIDACTICE:
1.Metode și procedee: surpriza, jocul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, expunerea,
povestirea, analiza, lucrul pe echipe, lucrul cu cartea, exerciţiul, Turul galeriei, dansul.
2.Mijloace de învățământ: panouri din polistiren (1cm), lucrări model, imagini color cu
iepurași, acuarele, pensoane, cănițe cu apa, servețele, ecusoane, lipici, flori decupate/perforate, ouă
mari din baloane, 2 coșuri mari de pus ouăle realizate din coli de carton, măști de iepuraș, coș cu
acadele-puișor.
3.Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
1. Revista Învăţământul Preşcolar 1-2/2010, Editura Arlequin
2. Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, Editura Didactica Publishing
House, 2009.
3. Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2008.
4.  Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani, 2008 

Scenariul activității Povestea Iepurașului de Paște

Salutul, prezenţa. Copiii se aşează în cerc pentru a se saluta. Ei stabilesc forma de salut,
identifică colegii absenţi. Copilul de serviciu completează calendarul naturii şi va avea grijă de
materialele necesare la centrele de interes.
Activitatea de grup: Copiii vor juca jocul ,,Telefonul fără fir”, în cadrul căruia vor
descoperi cuvântul ,,iepuraş”.
Noutatea zilei constă în ,,Coşul-surpriză” trimis de Iepuraş, ce conţine toate materialele
necesare desfăşurării activităţii.
Întâlnirea de dimineaţă: ,,De vorbă cu Iepuraşul de Paşti”. Va fi prezentată o jucărie care
le va vorbi despre surprizele pe care le-a pregătit copiilor. Pentru gruparea pe echipe, copiii vor
primi ecusoane roşii şi verzi sub formă de ou.
Rutine: ,,Astăzi eu sunt de serviciu”. Această deprindere se exersează prin toate activităţile
desfaşurate pe parcursul zilei, copiii fiind desemnaţi pe rând să îndeplinească anumite sarcini.
Tranziţie: joc muzical ,,Iepuraşul Țup”.
Centre deschise:
Știință: ,,Ce știm despre sărbătorile Pascale?";
Bibliotecă: ,,Scrisoare către Iepuraş”;
Constructii: ,,Căsuța iepurașului”.
Copiii îşi vor alege centrul de interes din cadrul ALA I şi, după explicațiile educatoarei, vor
încerca să ducă la bun sfârşit sarcinile pe care le au de îndeplinit. După terminarea activităţii pe
centre, se apreciază ce au lucrat, apoi, copiii vor face curat la masa de lucru: „Am lucrat şi la centre
fac curat!”
Tranziţie: ,,Unu, doi, în pas vioi
Către baie ne-ndreptăm
Mâinile să ne spălăm.
Dăm cu apă şi săpun,
Mai curaţi vom fi acum!”

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII INTEGRATE

EVENIMENTUL CONŢINUTUL INSTRUCTIV- STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
DIDACTIC EDUCATIV AL ACTIVITĂŢII
Metode Material Forme
didactic de
organiza
re
1.Organizarea Pentru o buna desfăşurare a
activităţii activităţii se iau următoarele măsuri: Foi
polistire, Observarea
 aerisirea sălii de grupă
siluete sistematică
Aranjarea scăunelelor în semicerc si iepurasi, a
a meselor pe doua grupe. veverita,
comportame
pregătirea materialului didactic vulpe,
pasare, ntului
pentru DLC şi distribuirea
baloane,
materialului pentru DOS si DEC, pe
lipici,
mesele grupate. acuarele, Frontal
 intrarea copiilor în sala de grupa; pensoan,
copiii au ecusoane cu oua galbene si servețel,
rosii prinse in piept. ecusoane

2.Captarea Se poartă o scurtă conversaţie despre Se observă

atenţiei primăvară, despre de Paște ce cred interesul
copiii că se sarbatorește la Paște.
Conversaţia Frontal manifestat
DLC- de copii
educarea
limbajului

3. Anunţarea Se anunţă tema şi obiectivele

temei şi a operaţionale într-un limbaj accesibil Observaţia
obiectivelor copiilor de vârstă preşcolară. Frontal Observarea
- Astăzi veţi asculta „Povestea Conversaţia comportame
Iepurașului de Paște". Va trebui să Explicaţia ntului
fiţi atenţi ca să reţineţi personajele
principale şi peripeţiile prin care a
trecut fiecare.

Educatoarea expune conţinutul

Imagini
4. Prezentarea poveştii cu mimică şi gestică Expunerea pe foile
conţinutului şi adecvată, modulându-şi vocea pentru de
dirijarea fiecare personaj din poveste. În polistire,
învăţării timpul expunerii vor fi folosite siluete
Se observă
siluetele de iepuraș, de ouă și personaje
Frontal interesul
panourile din polistiren pentru Explicația
manifestat
fiecare moment principal al
de copii
povestirii.

În timp ce se povesteşte, voi explica

cuvintele şi expresiile noi auriu,
argintiu, pestriț.
Frontal Observare
PLANUL DE IDEI AL POVEŞTII Conversaţia curentă

1. Prezentarea familiei de iepurași. Expunerea

2. Mama dorește să știe cine va fi Povestirea
Iepurașul de Paște și le prezintă
sarcina de rezolvat pentru a deveni
 Iepuraș de Paște....să ducă un ou în
grădină din coșul cu ouă.

3. Fiecare iepuraș, pe rând, încearcă

să ducă câte un ou din coș
întâlnindu-se pe drum cu alte
personaje-o coțofana, o veveriță, o
vulpe, un alt iepuraș... sau, pur și Carte
mare din
simplu, pierd sau sparg ouăle.
foi de
polistiren
4. Cel mai mic dintre iepurași
reușește să ducă un ou roșu în cuib și
devine Iepurașul de Paște.

În funcție de fiecare moment al

planului de idei se adaugă
personajele pe fiecare bucata de
polistiren mare. Conversaţia Frontal
Planşe
După prezentarea povestirii, foile de Povestirea din
5.Fixarea
polistiren se leagă împreună cu cartea
conţinutului Lucrul cu
copiii, care se strâng în jur pentru a realizată
cartea
vedea cum se poate face o carte ....
Se cere un titlu copiilor și se dă, după Individ
mai multe exemple, titlul mare ual
Observarea
POVESTEA IEPURAȘULUI DE modului de
PAȘTE și se prinde pe coperta cărții exprimare
titlul mare, scris de mână sau la
calculator. Apoi, se trece la fixarea
momentelor principale ale povestirii
pe baza imaginilor realizate din
carte. Chestionare
orală
- Cum se numeşte povestea?
- Câți iepurași mici erau în familie?
- Unde se petrece acţiunea?
- Ce le-a cerut mama iepuroaică să Recompens
facă? a prin
- Ce au facut iepurașii? aplauze
- Cu cine s-au întalnit?
- Cine a reușit să devină Iepurașul de
Paște?
- Ce v-a placut cel mai mult în
poveste? De ce? Aprecieri
Se fixeaza titlul povestirii si se verbale
apreciază cum s-au comportat și au
răspuns copiii.
Copiii primesc măști de iepurași Joc Observarea
lucrate cu o zi înainte și se execută modului de
 jocul motric: Frontal executare a
„Suntem iepurași”. jocului
Tranziţie

6.Obținerea Mesele din sală sunt așezate în două Conversaţia Ecusoane

performanței grupe. La o grupă se găsesc ouă
Exerciţiul
(baloane acoperite cu hârtie) și Se observă
DOS- acuarele, iar la cealalta grupă se Surpriza Oua- interesul
Activitate găsesc ouă și floricele de diferite baloane
manifestat
practică culori. La mijlocul meselor se Frontal de copii
Acuarele,
găsește un ou mare colorat în culorile pensoane
ecusoanelor și modelul educatoarei. ,
Se cere copiilor să se ducă la masa servetele,
unde vad culoarea oului-ecuson, din canite c
apa,
piept.
lipici,
Intuirea flori
Se descoperă şi se intuiesc Conversaţia decupate
materialelor
materialele de pe masa de lucru. Individ
Modelul Evaluare
educatoa ual practic-
Se anunţă copiii că vor lucra pe Explicaţia rei
Explicarea şi echipe, echipa ouălor roșii și echipa acțională
demonstrarea ouălor galbene. Echipa ouălor roșii
modului de vor picta ouăle (baloane), iar echipa Demonstraţi
lucru ouălor galbene vor lipi pe ouă
a
Pe
(baloane) floricele. La terminare echipe Aprecieri
ouăle vor fi puse în două coșuri verbale
mari, așa cum este prezentat în
povestea noastră.
Se prezintă modelul educatoarei.
Se explică etapele şi modul de lucru.
Exerciţiul
Încălzirea ,,Mâna lebădă o fac
muşchilor mici Care dau mereu din cap,
ai mâinii Lebedele-n jur privesc
Capul apoi şi-l rotesc Frontal
Mâinile nu stau deloc Acadele
Şi se pregătesc de joc.
Degetele-mi sunt petale
Le desfac ca la o floare,
Exerciţiul Calculato
Şi apoi le răsfirăm
r
Şi la un pian cântăm.’’
Le urez spor la lucru.

În timp ce copiii lucrează, se pun Observarea

cântecele la calculator, îi Conversaţia Individ
Executarea modului de
ual
lucrării de supraveghez, îi ajut şi îi îndrum Analiza lucru
către copii acolo unde este nevoie.
Conversaţia
După ce vor termina lucrările le
Aprecieri v
7. Asigurarea vor aşeza în cele două coșuri, și, Turul Pe globale si
retenției și a făcând schimb între ele, echipele vor galeriei echipe individuale
transferului analiza cum au lucrat copiii, care ou
le place cel mai mult. Aplauze

8. Încheierea Fixarea temei intregii activități

activităţii integrate, aprecierea
integrate comportamentului și felului cum au Conversaţi
Frontal Stimulente
participat copiii la activitate. Copiii a
primesc recompense.

În încheiere se execută dansul

Dans
popular: „Hora iepurașilor”.

Joc distractiv Iepuraşul la culcuş!

Pentru o bună desfăşurare a activităţii se iau următoarele măsuri: pregătirea materialelor
didactice necesare, explicarea regulilor jocului.
Se va alege un copil care va fi vulpea, iar ceilalţi vor fi iepuraşii. Se dă semnalul de începere a
jocului. „Vulpea” va încerca să prindă iepurele fără culcuş. Pe teren se desenează atâtea cercuri câţi
copii sunt, mai puţin unul. Educatoarea spune:Iepuraşi, la joacă! Copiii ies din cercuri. Apoi
spune:Iepuraşi, la culcuş! Iepuraşul fără culcuş aleargă şi caută un culcuş pentru a nu fi prins de
vulpe. Rolul de vulpe se schimbă dacă aceasta prinde un iepuraş. Prinderea este valabilă atunci când
iepurele este atins de vulpe. Copiii vor fi atenţi la explicaţii pentru a înţelege jocul. La început
educatoarea este conducătorul jocului. Se realizează cu întreaga grupă de copii pentru o mai buna
înţelegere a regulilor jocului. Se va urmări dacă copiii respectă regulile jocului. Vulpea va încerca
să prindă iepuraşul fără culcuş. Se repetă jocul cu copiii în limita timpului disponibil. Copiii vor
trebui să fie foarte atenţi la semnalul de începere a jocului sau atunci când iepuraşul fără culcuş
intră în culcuşul lor.

Imagini din cadrul desfășurării activității

Se găsesc și aici
https://www.facebook.com/tatiana.corciovei/media_set?
set=a.612264768910547.1073741947.100003810871160&type=3
VI.10. FORME DE REDARE A PROIECTULUI DIDACTIC

Conform Suportului pentru explicitare și înțelegere a Curriculumului proiectul didactic ar

trebui să fie redat scriptic:
 Sub formă de scenariu didactic;
 Sub formă tabelară;
Dar în practica pedagogică actuală, datorită percepției incorecte a informațiilor, excesului de
zel, dar și faptului că explicațiile curiculumului sunt deficitare (nu scrie nimic în acest sens, doar dă
model), proiectul didactic se prezintă sub ambele forme în același proiect, atât scenariu cât și formă
tabelară, fiind consumatoare de timp, deoarece necesită mult timp pentru proiectare și scriere.
Suportul, Scrisoarea metodică, Curriculum pentru Educație timpurie le găsiți aici
https://isj.vs.edu.ro/curriculum-si-inspectie/educatie-timpurie/, anul 2019-2020.