Flori pentru Algernon

De Daniel Keyes

Romanul este scris ca o serie de intrări în jurnal, cunoscute de Charlie drept "rapoarte de
progres", o cerință din partea medicilor săi pentru experiment. Charlie are are 32 de ani si un IQ de 68, și
nu vede deloc cruzimea cu care este tratat de "prietenii" lui la brutăria unde lucrează. El este ales pentru
un experiment la Colegiul Beekman de către domnișoara Kinnian, profesoara sa la Centrul Colegiului
Beekman pentru Adulții Retardați, pentru că are motivație pentru a invata. Profesorul Nemur și Dr.
Strauss sunt responsabili de acest experiment.

După experiment, inteligența lui Charlie crește, constientizand modul în care alții îl percep. El își
dă seama că prietenii săi de la brutărie Joe, Frank și Gimpy au râs de el, dupa care isi pierde locul de
muncă la brutărie, pentru că inteligența sa a crescut si acest lucru îi sperie pe colegii săi.

Între timp, Charlie a dezvoltat un sentiment de rudenie cu maestrul de laborator Algernon, care a
suferit aceeași procedură ca și Charlie. Când se întâlnește cu Algernon, el învață că acesta trebuie să
ruleze un labirint pentru a mânca, iar Charlie crede că este nedrept. El îl urmărește pe Algernon și, în cele
din urmă, câștigă împotriva lui, depășindu-l pe acesta în inteligență. Charlie vine la laborator si se simte
precum Algernon, deoarece ambii sunt prinși în cușca acestui experiment și nu sunt tratați ca indivizi. El îl
eliberează pe Algernon la o convenție științifică din Chicago și se duc la un apartament pe care Charlie îl
închiriază în New York City.

Odată ce zilele trec, Charlie observă că Algernon începe să regreseze și, în cele din urmă,
moare. Charlie își dă seama că în curând va pati si el acelasi lucru ca Argernon, și ca mai are o perioadă
limitată de timp. O întâlnește pe Fay, o artista excentrica, care devine foarte apropiata si devotata lui
Charlie. Cu toate acestea, de îndată ce își dă seama că nu mai are timp, își dedică viața pentru a lucra în
laborator și pentru a încheia experimentul lui Nemur și Strauss, numindu-l "Efectul Algernon-Gordon- Un
studiu al structurii și al funcției de inteligență sporită.” Concluzia sa asupra studiului este că" inteligența
indusă artificial se deteriorează la o rată de timp direct proporțională cu cantitatea creșterii ". De îndată ce
Fay își dă seama că Charlie este preocupat de altceva, aceasta il paraseste.

Relația lui Charlie cu profesoara sa, domnișoara Kinnian, devine romantică, dar nu este capabil
să se conecteze cu ea emoțional, deoarece inteligența sa emoțională nu poate ține pasul cu intelectul
său. Alice îl confruntă cu modul în care inteligența sa l-a schimbat, dar nu spre bine. Ei, în cele din urmă,
depășesc aceste obstacole, chiar înainte ca Charlie să regreseze înapoi în gama sa originală de IQ.

Înainte ca Charlie să regreseze total, merge să-și vadă mama, Rose, care este acum senilă și
îngrijită de Norma, de sora sa. Când Charlie și Norma se îmbrățișează și se împacă cu privire la
evenimentele nebunești din copilăria lor, mama sa ridică un cuțit și strigă la Charlie să nu-si mai atingă
niciodată sora , acuzându-l de gânduri impure. Acest comportament bizar il face pe Matt, tatăl lui Charlie,
sa iasa afară din casa. Charlie il vizitează pe Matt, dar nu este destul de curajos să-i spună ca este fiul
sau.
 Plecând de la aceste două experiențe, cu o înțelegere mai profundă a ceea ce i s-a întâmplat în
copilărie, el realizeaza ca ii este dor de Charlies care nu avea un nivel de ridicat de inteligenta.

Personaje
Charlie - personaj pricipal

Nemur - personaj secundar

Algernon - personaj pricipal

Strauss - personaj secundar

Fay - personaj secundar

Domnișoara Kinnian - personaj secundar

Alice - personaj secundar

Rose - personaj episodic

Matt - personaj episodic

Sora lui Charlie - personaj episodic

Joe, Frank si Gimpy - personaj episodic