IA SIM

NOTE DE CURS

MECANICA CLASICA
C3.Dinamica newtoniană. Legi de conservare

MIRELA STANESCU
 TEOREMA IMPULSULUI pentru un punct material

Impulsul forţei rezultante aplicate punctului material este egal cu variaţia

impulsului punctului material

H = ∫ Fdt = mv − mv = ∆p

• se numește impulsul forței

• Dacă rezultanta forţelor care acţionează asupra unui punct material este nulă
(sistem mecanic izolat), atunci impulsul mecanic al punctului material
rămâne constant în timp (se conservă).
• Dacă ⃗ = 0 rezultă că p = mv =const. -legea conservării impulsului
• Impulsul se măsoară în N ·s = kg·m/s (în SI)

• Teorema impulsului exprimă o lege_de conservare a mişcării materiei.

• Mărimea fizică impuls şi legea de conservare a impulsului sunt legate de

proprietatea de omogenitate a spaţiului (simetria la translaţii).

• În ciocniri, unde apar forţe puternice în intervale scurte de timp, impulsul

forţei se mai numeşte percuţie.
 TEOREMA IMPULSULUI pentru un sistem de puncte materiale

Fie un sistem de două puncte materiale

(rezultatele se pot generaliza la un sistem cu n
puncte) .
F și F sunt rezultantele forțelor externe și ℱ
și ℱ rezultantele forțelor interne

ℱ =-ℱ (principiul III)

Scriem teorema impulsului pentru fiecare corp

F +ℱ = și F + ℱ =
Adunând relațiile avem
( )
F +F = + = =
Unde P = p + p este impulsul total al sistemului

F =F + F rezultanta forțelor externe

dP
F =
dt
Teorema impulsului pentru un sistem de puncte materiale:
Derivata în raport cu timpul a impulsului mecanic total al unui sistem de
puncte materiale este egală cu rezultanta forţelor externe care acţionează
asupra sistemului.
Observatie
Dacă F = 0 rezultă = + =
Impulsul unui sistem de puncte materiale se conservă atunci când rezultanta
forțelor externe este nulă.
 MOMENTUL FORŢEI

Exista situații în care un solid rigid are un

punct fix (o articulaţie) în jurul căruia se
poate roti liber.
Dacă o forţă acționează asupra rigidului,
el se va roti în jurul unei axe ce trece prin
articulaţie, perpendiculară pe planul definit
de articulaţie şi forţă.
Efectul de rotaţie este dat de momentul forței față de polul O

= ⃗× ⃗
= ∙ ∙ = =Fb

unde b=d-bratul forței

Momentul forţei se măsoară în N ·m
 MOMENTUL CINETIC

Putem scrie momentul forței cu relația cunoscută, în care adăugăm termenul

⃗
× ⃗

⃗ ⃗ ⃗ ( ⃗× ⃗)
= ⃗ × ⃗= ⃗ × =⃗ × + × ⃗= =

Momentul fortei este egal cu derivata momentului cinetic în raport cu timpul.

= ⃗ × ⃗ defineste momentul cinetic sau momentul impulsului

este denumit și moment cinetic orbital sau extern, deoarece este legat de
mişcarea particulei pe o orbită (traiectorie).
Momentul cinetic propriu sau intern este numit şi spin în cazul particulelor
elementare (în fizica atomică).
Momentul cinetic se măsoară în J •s
Momentul forţei şi momentul cinetic se definesc în raport cu acelaşi punct
fix (pol) într-un SR inerţial.
Dacă momentul rezultant al forțelor care acționează asupra unui corp este
nul, momentul cinetic se conservă
= .

Teorema de conservare a momentului cinetic este valabilă pentru:

• mișcarea rectilinie -forța rezultantă este nulă;
• mişcarea circulară uniformă- forţa este centripetă, deci momentul ei faţă
de acest centru este permanent zero;
• mișcarea sub acțiunea forțelor de tip central în care vectorul de poziție
este paralel cu forța ( // ) –ex. gravitația.

Teorema de variație a constituie formularea echivalentă unghiulară a

principiului fundamental, ce are forma liniară.
 Teorema de variaţie a momentului cinetic

Asemănător teoremei impulsului obţinem teorema momentului

cinetic

= ∫ dt = ∫ ⃗ × = − =∆

Impulsul momentului (sau momentul impulsului) forţei

aplicate punctului material este egal cu variaţia momentului
cinetic al punctului material.
 LUCRUL MECANIC

Sensul fizic al cuvântului lucru este diferit de sensul

comun. El se referă la deplasarea pe care o poate produce o
forță pe o direcţie oarecare.
Efectul util al forței este măsurat de lucrul mecanic și de
energia transferată/schimbată cu exteriorul.

Lucrul mecanic efectuat de o forță constantă este definit ca

fiind produsul componentei forței în direcția mișcării(
tangențială) și distanța pe care acționează forța.

L=Ft d=Fd cosα

Componenta normală a forţei nu poate contribui la

deplasarea dată.(Euler a dedus acest fapt pentru prima dată)
Unitatea de măsură pentru lucrul mecanic este J ( Joule)
1J =1Nm
1 J este lucrul mecanic efectuat de o forţă de 1 N pe
un drum egal cu 1 m, în direcţia și sensul forţei.
Lucru mecanic elementar δL este definit ca lucrul
mecanic efectuat de forța când particula suferă o
deplasare infinitezimală rectilinie dx ( sau dr⃗ in spațiu)
Este egal cu produsul scalar dintre forță și deplasare:

δL = Fdx sau δL = Fdr⃗

La deplasarea între două puncte lucrul mecanic total
este
L = ∫ Fdr⃗=∫ Fdr⃗

Ptr. că dr⃗ = d(xı⃗ + yȷ⃗ + zk )=(ı⃗dx + ⃗ȷdy + kdz)

Și
dx = v dt ; dy = v dt, ; dx = v dt

rezultă

L = ∫(F dx+F dy + F dz)= ∫(F v +F v +

F v )dt

Pentru o forță constantă

L=∫ Fdr⃗ = F ∫ dr⃗ = F( r⃗ − r⃗ )=Fd cosα
 PUTEREA
Există procese în care se produce aceeași valoare a lucrului mecanic în diferite
intervale de timp.
Puterea medie în intervalul de timp Δt se definește prin raportul dintre lucrul mecanic L
efectuat în acest interval şi intervalul Δt
L
P =
Δt
Puterea instantanee sau momentană este derivat lucrului mecanic în raport cu timpul
dL
P=
dt

P= =F v=Fv cosα
Puterea dezvoltată de o forță este egală cu produsul scalar dintre forță şi viteză.

Unitatea de măsură în SI este W=J/s ( Watt)

Se mai folosește și 1 CP=736W
 ENERGIA CINETICĂ

Din definiția lucrului mecanic elementar putem scrie echivalent

( ) ( )
δL = Fdr = dt= vdt=v d(m v) = v dm + mvdv

Deoarece in mecanica clasică masa este constantă putem scrie

1
δL = mvdv = d ( mv )
2

Prin integrarea relației

L = ∫ Fdr⃗=∆E = −
Unde
E = mv = energia cinetică a punctului material
 Teorema de variație a energiei cinetice

Lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă aplicată punctului material

este egal cu variaţia energiei cinetice a punctului material.

L = ∫ Fdr⃗=∆E = E −E

Dacă rezultanta forţelor aplicate este nulă, energia cinetică a punctului

material se conservă.
Energia cinetică și legea de conservare a acesteia sunt legate de
proprietatea de omogenitate a timpului-simetria la translații temporale.
Energia cinetică este o măsură scalară a mișcării.
 ENERGIA POTENŢIALĂ. FORŢE CONSERVATIVE
În general, lucrul mecanic este o mărime de proces- depinde de stările intermediare
prin care trece sistemul.
Există câmpuri de forţe, numite conservative ( de exemplu, câmpul gravitaţional sau
câmpul electrostatic) pentru care lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului asupra
punctului material nu depinde de traiectorie sau de viteza punctului, ci numai de
pozițiile inițială și finală.
Pentru o traiectorie închisă lucrul mecanic efectuat de câmpul conservativ este nul.
Fdr⃗ = 0 (circulația vectorului forță este nulă)

Energia potenţială a punctului material într-un punct P( ) este lucrul mecanic, cu

semn schimbat, efectuat de forţele câmpului pentru a aduce punctul material din
punctul de referinţă P0, în punctul considerat P sau lucrul câmpului pentru a deplasa
punctul material din P(r⃗) în punctul de referinţă P0

=− Fdr⃗ = + Fdr⃗

-punctul de referinţă se alege de regulă la infinit.

Pentru două puncte P1 și P2 situate în câmp

L= Fdr⃗ = Fdr⃗ + Fdr⃗ = −

= −∆

Dacă se cunoaște dependența r⃗ se pot găsi forțele

prin derivare

dE = −F dx −F dy − F dz

dE = + +
r⃗ este diferențială totală exactă
Prin identificare rezultă componentele forței
F =−
x
F =−
y

F =−
z

F=− E =− E

Forţa este gradientul cu semn schimbat al energiei potenţiale.

Suprafeţele pentru care E = const se numesc
suprafeţe echipotenţiale.
La deplasarea pe acest tip de suprafețe lucrul
mecanic al câmpului este nul, deci forţa F este
perpendiculară pe suprafețele echipotențiale cu
orientarea în sensul descreșterii energiei potențiale.
 CONSERVAREA ENERGIEI MECANICE
Să considerăm mişcarea particulei într-un câmp de forţe conservative.

Aplicând teorema energiei cinetice, obținem

L = ∫ Fdr⃗=∆ = − = −∆ = −

∆ = −∆
+ = + =E=const
Teorema conservării energiei mecanice

Într-un câmp de forțe conservative are loc în timpul mişcării transformarea

reciprocă a energiei cinetice şi potenţiale a particulei, suma lor rămânând constantă.
Pentru mişcarea particulei într-un câmp de forţe neconservative, vom scrie

L= (F+ )dr⃗ = ∆ = Fdr⃗ + dr⃗ = −∆ +

Unde = ț

= ∆E

Teorema de variație a energiei mecanice

Variația energiei mecanice este egală cu lucrul mecanic al forțelor disipative

( neconservative).
Conservarea energiei ca principiu fundamental
Principiul conservării energiei este unul
dintre principiile fundamentale valabile in
toate domeniile științifice.
În diverse ramuri ale științei vor exista
ecuații cu care se poate reformula adecvat
principiul conservării energiei.

https://unsplash.com/photos/x0NCbDvzvD8
 Exemplu -ciocnirile perfect elastice

Leaganul lui Newton-model pentru

conservarea energiei în ciocniri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_conserv%C4%83rii_energiei#/media/Fi%C8%99ier:Newtons_cradle_animation_book.gif

https://phet.colorado.edu/sims/html/collision-lab/latest/collision-lab_en.html