Sunteți pe pagina 1din 20

I A SIM

NOTE DE CURS

UNDE ELASTICE-I

MIRELA STANESCU
În natură există sisteme în care apar la un moment dat perturbații (abateri de la starea de
echilibru, concretizate în variații ale anumitor mărimi fizice).

Unda reprezintă fenomenul de propagare cu viteză finită a oscilaţiilor mecanice,


electromagnetice sau de orice altă natură în diferite medii.

Mărimea perturbată este descrisă printr-o funcţie de undă Ψ, a cărei expresie depinde de
coordonatele spaţiale şi de timp.
În cazul valurilor, perturbația se produce la suprafața apei, generată probabil de o piatră
aruncată într-un lac sau de un înotător.

Valurile pot fi descrise cu caracteristici comune tuturor undelor - amplitudinea,


perioada, frecvența și energia.

O schimbare a presiunii aerului, determinată de


un difuzor, de o orchestră sau de vocea unamă
este perturbația ce produce undele sonore.
Apariția undei presupune două elemente care îi determină comportarea și
caracteristicile: o sursă (care produce o perturbaţie iniţială) şi un mediu (în care se
propagă perturbaţia).

Deosebim mai multe tipuri de unde, în funcție de :

1. Sursa de perturbații

a. Unde elastice - produse de oscilator mecanic în mediu elastic

b. Unde electromagnetice - câmpul electromagnetic care se propagă

c. Unde termice - generate de variaţia temperaturii


d. Unde magnetohidrodinamice - sunt perturbaţii complexe, mecano-electromagnetice,
generate în plasmă

e. Unde gravitaționale

https://en.wikipedia.org/wiki/File:Warped_Space_and_Time_Around_Colliding_Black_Holes_(Courtesy_Caltech-MIT-LIGO_Laboratory,_produced_by_SXS_project).webm

f. Unde de Broglie asociate mișcării particulelor cuantice

https://www.youtube.com/watch?v=fnUBaBdl0Aw
2. Mărimea perturbată care se propagă, descrisă de funcția de undă Ψ(x,y,z,t)

a. Ψ(x,y,z,t) este un vector


ex. elongație, viteză de oscilație, inducție electrică sau magnetică
În acest caz undele pot fi longitudinale sau transversale, după cum oscilația
mărimii perturbate se face paralel sau perpendicular pe direcția de propagare a
undei.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Electromagneticwave3D.gif
b. Ψ(x,y,z,t) este o mărime scalară
ex. variația densității, presiunii, temperaturii

În cazul sunetului (sus) se observă maxime si minime ale presiunii aerului.


Tipul undei poate fi determinat de caracteristicile sursei de perturbații și de cele ale mediului
în care se propagă.

Mediile omogene au aceleași proprietăţi fizice în orice punct. În caz contrar, mediile sunt
neomogene.

Dacă proprietăţile fizice, plecând din orice punct, sunt aceleaşi pentru orice direcţie după care
se face măsurarea lor, mediile sunt izotrope.
Dacă proprietăţile fizice sunt dependente de direcție, mediile sunt anizotrope.

Există situații în care într-un punct din mediu ajung mai multe perturbații de aceeași natură Ψi.
Dacă perturbația rezultantă este suma acestora (compunere) mediul este liniar.
Ψ(x,y,z,t)=Σ Ψi(x, y, z, t), cu i=1, n

În caz contrar, mediul se numește neliniar.


Dacă viteza de propagare a undei depinde de caracteristicile undei (de ex. frecvență) nu doar
de cele ale mediului, mediul este dispersiv .

În caz contrar, mediul este nedispersiv.

Vidul este nedispersiv pentru unda electromagnetică


( c = 3 ⋅108 m/s).

Dacă propagarea se face fără diminuarea energiei, mediul este conservativ (neabsorbant).
În cazul în care se pierde energie în procesul de propagare, mediul este disipativ (sau
absorbant).
Transferul de energie în propagare este condiționat atât de natura, cât și de frecvenţa undei.

Un mediu care poate fi considerat omogen, izotrop, liniar, nedispersiv şi conservativ se


numeşte mediu ideal și este teoretic infinit.
Ecuaţia de propagare a undelor

În cazul unui mediu ideal propagarea perturbațiilor se face sub formă de mici oscilații, iar
comportarea undei este descrisă de ecuația undelor de forma

ΔΨ =

unde ΔΨ= + + - laplacian-ul funcției de undă Ψ(x,y,z,t)


iar v=viteza de propagare a undei în mediul respectiv
Exemple:
În cazul ecuației undelor Ψ(x,y,z,t) poate fi orice mărime a cărei variație este
propagată, transmisă din aproape în aproape.

Pentru sunet Ψ(x,y,z, t) poate fi densitatea, elongația, presiunea.


Pentru o undă produsă într-o coardă
elastică Ψ(x,y,z,t) este deformația.

Pentru unda electromagnetică Ψ(x,y,z,t)


poate fi intensitatea câmpului electric E sau
inducția magnetică B.

https://phet.colorado.edu/en/simulation/wave-on-a-string

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Electromagneticwave3D.gif
Dacă funcţia de undă Ψ are aceeaşi valoare în orice punct dintr-un plan unda este plană.

Dacă vom considera planul undei yOz rezultă că pentru = 0 și =0

Iar ecuația se scrie

Ψ= Ψ(x,t) este funcția de undă


Oricare din funcțiile
Ψ x, t = = cos ω t − +φ
sau
x
Ψ x, t = = sin ω t − + φ
v
sau o combinație liniară a lor poate fi soluția ecuației undelor.

Se știe că acestea reprezintă funcțiile care descriu oscilația liniar armonică.


Valorile mărimilor caracteristice:
ω pulsația, amplitudinea, φ faza inițială se determină din condițiile
inițiale.
În unda plană monocromatică oscilaţiile în fiecare punct sunt armonice (sinusoidale),
de o anumită frecvenţă și pulsație .

Presupunând că sursa de oscilații este plasată în origine și dacă vom considera că


= 0, rezultă forma ecuației undei în P situat la distanța x la momentul t

Ψ x, t = ξ(x, t) = cos ω t −
este timpul în care unda se propagă de la sursă până în P (care descrie o mișcare identică,
dar intră în oscilație mai târziu).
Elongația Ψ x, t = ξ(x, t) este o funcție cu dublă periodicitate:

 în timp, cu perioada
T= =
adică
Ψ x, t = Ψ x, t + nT (mișcarea lui P se repetă după T, 2T, 3T, etc.)

 în spațiu, cu perioada
2πv v
λ= = vT =
ω ϑ
adică
Ψ x, t = Ψ x + nλ, t
Mișcările punctelor mediului aflate la distanțe egale cu multipli ai λ sunt identice,
adică particulele oscilează în fază (n este număr natural).
Perioada T - timpul necesar pentru o oscilație completă a particulelor
mediului.

Frecvență ϑ - numărul de oscilații sau impulsuri produse într-o secundă.


. Lungimea de undă - distanța dintre două puncte consecutive (pot fi maxime sau
minime) care oscilează în fază.

Reprezintă distanța parcursă de perturbație în timp de o perioadă T.

Ecuația undei se mai poate scrie sub forma

x
ξ(x, t) = A cos ω t −
v
Ψ x, t = , = cos ωt − kx = A cos2π( − )
, = elongația în P ( distanța față de poziția de echilibru)
unde
k= este numărul de undă
În general, definim vectorul de undă orientat în direcția și sensul de propagare a
undei.
⃗ =
Vectorul n este versorul direcției de propagare (normala la suprafața de undă).
Faza undei se definește
( , )= −
Sau în cazul general
( , )= −
în care ⃗ −vectorul de poziție al punctului P în care a ajuns unda la momentul t
Faza - o locație specifică într-un ciclu dat al unei unde periodice.

Suprafaţa de undă sau suprafaţa echifază este locul geometric al punctelor în care faza
este constantă (suprafaţa pe care faza are aceeaşi valoare la un moment dat).

În cazul undei plane, această suprafaţă este un plan perpendicular pe direcţia de


propagare. Cea mai depărtată suprafaţă de undă (față de sursă) în sensul de propagare
se numeşte front de undă.

Versorul direcţiei de propagare (poate fi oricare din versorii , , ai axelor de


coordonate) este perpendicular pe suprafaţa de undă.
Viteza de fază v este definită ca viteza de deplasare a suprafeţei de undă pe direcţia normalei
sale.
=

Sau în general

=
Viteza de oscilație u descrie mișcarea fiecărei particule (oscilator) din mediu.
u=

Unda armonică plană este un model teoretic, de ajutor în studiul undelor generate de o sursă
reală.
Teme de studiu facultativ
Undele gravitaționale
https://www.ligo.caltech.edu/page/gravitational-waves
Undele cerebrale EEG
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK390343/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1053811914003863?via%3Dihub

S-ar putea să vă placă și