GRĂDINI

ŢA
FLOARE

ALBASTRA
CRAIOVA

PROGRAMA ACTIVITÃŢI
OPŢIONALE
 PRIETENII
SĂNĂTĂŢII

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

EDUCATOARE: Prof. HERMINA ALBOIU / Prof. CRISTINA FIRA

GRUPA : Mare C Ursuletii
ANUL ŞCOLAR: 2015/2016

DENUMIREA OPŢIONALULUI : Prietenii sănătăţii! (Educaţie pentru sănătate)

TIPUL OPŢIONALULUI: La nivelul mai multor domenii experienţiale
DOMENII EXPERIENŢIALE VIZATE: Domeniul limbă şi comunicare,
Domeniul om şi societate
NIVELUL DE VÂRSTĂ/GRUPA: Nivelul II ( 5-6 ani); Grupa mare
GRUP ŢINTĂ: prescolarii
DURATA: 1 an scolar

ARGUMENT
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului.Conform
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept “o stare de bine fizică,
mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii”.
Educaţia pentru sănătate încă de la vârsta preşcolară, reprezintă una din
principalele căi de promovare a cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi
totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil
şi sănătos.
Când vorbim despre educaţie, nu trebuie să se piardă din vedere faptul că orice
activitate umană este supusă unei legi suverane : adaptarea individului la mediul său, dar şi
întretinerea sănătatii lui.
Educaţia pentru sănătate este un drum sigur, prin care noţiunile ajung la copilul de
vârsta prescolară ca reguli sau norme ce vor pătrunde adânc în modul de viată cotidian.
A învăţa copilul ‚ de la cea mai fragedă vârstă să fie îngrijit, să respecte reguli de igienă
personală , să se obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie, înseamnă a pune baze trainice
formării comportamentului igienic.
Gradinita ii invata pe copii cum sa se poarte in  natura si in societate, cum sa se raporteze
la ceilalti semeni, cum sa traiasca frumos, demn si sanatos. Educatia pentru sanatate trebuie sa
inceapa la varste mici pentru ca in aceasta etapa se dobandesc obiceiuri care sunt relevante
pentru activitatile ulterioare. Sănătatea reprezintă un concept cu câteva aspecte ce cuprind
dimensiunile: emotională, intelectuală, fizică, socială şi spirituală. Sănătatea înseamnă mai mult
decât absența bolii. Ea este un proces ce contribuie la bunăstare si echilibru. Daca ne pierdem
sanatatea putem spune ca am pierdut totul.
 Prin opționalul prezentat urmărim realizarea unor activități menite să-i familiarizeze pe
copii cu cele mai necesare noțiuni de igiena, de intărire a stării de sănătate a organismului şi
combatere a factorilor de risc. Reguli de igienă, boli cauzate de nerespectarea acestora, probleme
legate de alimentație, vestimentatie, factori de mediu sunt doar câteva dintre aspectele pe care
copiii trebuie să le cunoască si să le inteleagă. Deprinderile igienico-sanitare ale celor mici
poartă amprenta tipului de educaţie primit în familie. Copiii reprezintă continuitatea unei culturi,
a unui sistem de valori morale. A învăţa copilul, de la cea mai fragedă vârstă să fie îngrijit, să
respecte regulile de igienă personală, să se obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie,
înseamnă a pune bazele trainice ale formării comportamentului igienic. Lipsa deprinderilor
igienice creează dificultăţi în respectarea regimului din grădiniţă, îngreunează activitatea
educatoarei, diminuează calitatea procesului de învăţământ.
Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate de timpuriu pentru a deveni
elemente ale modului de viaţă cotidian. Deprinderile igienice odată formate, îi dau copilului
siguranţă în acţiune, încredere în posibilităţile lui, chiar îi formează o oarecare independenţă.
Lipsa deprinderilor igienice creează dificultăţi în respectarea regimului din grădiniţă,
îngreunează activitatea educatoarei.
Modul de abordare a acestor activităţi pleacă de la ideea că este bine pentru copii
să înţeleagă că sănătatea înseamnă un mod de viaţă echilibrat.
Formarea deprinderilor igienice începe în familie şi este completată în grădiniţă,
iar mai târziu, în şcoală.
Recunoscând rolul exemplului personal, al dialogurilor şi al activităţilor aplicative
de exersare a deprinderilor igienice, activitatea optională aleasă pentru a fi desfăşurată în
grădiniţă are un rol formativ deosebit, prin stimularea motivaţiei intrinseci, stând la baza
comportamentului civilizat al adultului de mâine.
De aceea, este necesar sa-i ajutam pe copii, inca de la cele mai fragede varste, sa
cunoasca, sa inteleaga si sa respecte anumite norme de igiena, sa socoteasca SANATATEA ca
fiind cea mai de pret comoara, caci numai avand o stare de sanatate buna ei isi pot desfasura
activitatea zilnica in cele mai bune conditii si pot avea rezultate instructiv – educative eficiente.
COMPETENTE CHEIE

I. Constientizarea importantei pe care o are sanatatea pentru dezvoltarea armonioasa

a organismului si cultivarea interesului pentru mentinerea acesteia;

II. Insuşirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre

sanatatea individuala si cea colectiva.

III. Formarea unui mod de viaţă sănătos: cunoaşterea elementelor principale ale
regimului zilnic şi a necesităţii respectării lui; conştientizarea faptului că
alimentaţia corectă stă la baza sănătăţii;

COMPETENTE SPECIFICE

I.1Sa cunoasca notiuni legate de igiena proprie in vederea unei dezvoltari

armonioase a personalitatii;

I.2. Sa constientizeze importanta pe care o are sanatatea si mentinerea ei;

I.3. Sa identifice regulile de igiena si conduita sanatoasa.

II.1. Să cunoască principalele reguli de igienă personală, dovedind aceasta şi prin

folosirea din proprie iniţiativă a obiectelor sanitare personale;

II.2. Să înţeleagă necesitatea curăţeniei, păstrându-şi curate corpul, hainele,

camera;

II.3. Să cunoască implicaţiile respectării regulilor de igienă personală şi

consecinţele nerespectării acestora;

III.1. Să înţeleagă că după o activitate solicitantă sunt necesare şi binevenite jocul

şi odihna;
 III.2.Să cunoască alimentele de bază, să le diferenţieze, consumând toată gama
de alimente;

EXEMPLE DE COMPORTAMENTE

 Să identifice principalele parţi ale organismului uman;

 Să înţeleagă noţiunile de sănătate, igienă, boală;

 Să aplice corect normele igienico-sanitare;

 Să inteleagă normele de igiena a pielii, parului, unghiilor, dintilor,

urechilor si riscurile la care se expun prin nerespectarea lor;

 Să recunoască comportamentele sănătoase si comportamentele de risc;

 Să cunoască alimentele ce menţin sănătatea dinţilor si sa le evite pe cele ce

le dăunează;

 Să folosească corect obiectele de igienă personală;

 Să cunoască principalele reguli de igienă personală (si să le aplice);

 Să cunoască alimentele de bază care ajută la menţinerea sănătăţii

corporale;

 Să identifice rolul activităţii şi a odihnei in menţinerea sănătăţii;

ELEMENTE DE CONŢINUT:
I.Notiuni elementare de anatomie si fiziologie.
1.Corpul uman – parti componente
2.Organele de simt
3.Starea de sanatate / boala
II.Igiena personala
1.Igiena cavitatii bucale
2.Igiena mainilor, a unghiilor
3.Igiena corpului
 4.Igiena imbracamintei, incaltamintei
5.Boli cauzate de lipsa igienei
III.Activitate si odihna
1.Regimul de activitate si odihna in perioada copilariei

ACTIVITATI DE INVATARE :

Competente specifice Exemple de activitati de invatare

I.1. Sa constientizeze importanta pe *activitati de cunoastere si intelegere a noţiunilor de

care o are sanatatea si mentinerea ei; sănătate, igienă, boală;
*cunoasterea (recunoasterea) simptomelor unor stări de
boală;
*audierea unor texte cu conţinut igienico-sanitar (poveşti,
teatru de păpuşi, ghicitori)
I.2. Sa identifice regulile de igiena si * Să cunoască principalele reguli de igienă personală (si
conduita sanatoasa; să le aplice);

II.1. Să cunoască principalele reguli de * exercitii de folosire corectă a obiectelor de igienă

igienă personală, dovedind aceasta şi personală;
prin folosirea din proprie iniţiativă a *jocuri de diferenţiere a obiectelor de igienă pesonala de
obiectelor sanitare personale; ale celorlalţi;
* Realizarea unor dialoguri cu preşcolarii privind mesajul
ce se desprinde din textele cu conţinut igienico-sanitar.
II.2. Să înţeleagă necesitatea curăţeniei, *discutii despre necesitatea pastrarii curateniei hainutelor,
păstrându-şi curate corpul, hainele, camerei, locului de joaca, igienei corporale;
camera;
* Participarea la unele activităţi practice cu conţinut
igienico-sanitar
II.3. Să cunoască implicaţiile * respectă normele igienico-sanitate de baza si le
respectării regulilor de igienă personală foloseste adecvat;
şi consecinţele nerespectării acestora;
* discutii legate de normele de igiena a pielii, parului,
unghiilor, dintilor, urechilor si riscurile la care se expun
prin nerespectarea lor;

III.1. Să înţeleagă că după o activitate *identificarea rolului pe care il au activitatea şi odihna in

solicitantă sunt necesare şi binevenite menţinerea sănătăţii;
jocul şi odihna;
* respectă programul zilnic pentru dezvoltarea

armonioasă a organismului;

III.2. Să cunoască alimentele de bază, *alegerea alimentelor de bază care ajută la menţinerea
să le diferenţieze, consumând toată sănătăţii corporale;
gama de alimente;
*intelege modul in care trebuie consummate fructele si
legumele;

*Să cunoască alimentele ce menţin sănătatea dinţilor si sa

le evite pe cele ce le dăunează;

METODE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

o Poezia;
o Joc didactic;
o Poveste;
o Cântec;
o Joc distractiv;
o Lectura educatoarei;
o Joc de rol
o Exercitiul prin activizarea copilului in grup si individual
o Repetarea in grup dupa educatoare
o Conversatia
o Folosirea materialului intuitiv: jetoane, imagini , planse, papusi, obiecte de
igiena,etc
MODALITǍŢI DE EVALUARE:

 jocuri-exerciţiu;
 jocuri de rol,
 desene,
 expozitii,
 fise tip „Asa da, asa nu!”
 portofoliile copiilor
 probe orale;
 probe practice;
 fişe de activitate individuală;
 jocuri-concurs;
 dezlegări de rebusuri(cu ajutorul unor simboluri)
 autoevaluarea;

BIBLIOGRAFIE:

 M.E.C. „Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii” ,

Bucureşti ,
2005.
 “ABC-ul sǎnǎtǎţii”, Ed. V&INTEGRAL , Bucureşti 2000 
 “Activitǎţi opţionale pentru învǎţǎmântul preşcolar” -Ghid Metodologic
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ediţia a II-a revizuită şi
adăugită, Editura V/I Integral, Bucureşti, 2005
 Vladu Victoria, Ţăpurin Adriana, Pârcălabu Rodica, Bican Marinela: Sănătatea, un drept
pentru care se luptă, îndrumător metodic pentru cadrele didactice, carte de colorat pentru
copii, ghid pentru părinţi, Editura Comenius, 2003;
 Constanţa Cuciinic „Cum să fiu sănătos ?”, Editura Aramis, Bucureşti, 2000;
 Dora Gaman , Florentina Stroe „Educaţie sanitară pentru preşcolari şi şcolarii mici” –
Culegere, Editura Alfa, Piatra –Neamţ, 2003;

PLANIFICAREA ACTIVITATII OPTIONALE:

Nr. PERIOADA COMPORTAMENTE TEMA ACTIVITATII:

Crt. ziua/luna/
anul
1 17.09.2015 Sa cunoasca obiectele de igiena personala cu „Obiecte de uz personal”
. utilizarea lor adecvata. (discutie tematica)

2 24.09.2015 Sa constientizeze importanta pe care o „In cautarea sanatatii”

. reprezinta sanatatea si mentinerea ei. (convorbire)
3 01.10.2015 Sa exerseze deprinderi practice de igiena „ Ne pregatim pentru masa”
. (joc exercitiu)

4 08.10.2015 Sa-si insuseasca reguli de igiena „Sfatul periutei de dinti”

. (memorizare)

5 15.10.2015 Sa precizeze consecintele nespalarii fructelor si „ Fructe, legume nespalate –

. legumelor inainte de a le consuma multe boli „castigate”
(convorbire)
6 22.10.2015 Sa-si insuseasca reguli de igiena individuala si „ Iedul cu trei capre”
. colectiva (lectura educatoarei)

7 29.10.2015 Sa aplice deprinderile igienice in orice situatie; „ Avem voie sa ne jucam cu

. animalele? De ce?”(convorbire)

8 12.11.2015 Sa asocieze imaginea obiectului cu imaginea „La ce ma folosesti?”- exercitii

. actiunii (ex.:sapunul cu spalatul) practice

9 19.11.2015 Sa-si perfectioneze miscarile de manipulare a „Fa ca mine!” – joc-exercitiu

. obiectelor de igiena si sa mimeze actiunile
igienice.
1 26.11.2015 Sa inteleaga necesitatea pastrarii igienei „Fetita cu fundite rosii” de
0 corporale si consecintele nerespectarii normelor Cella Aldea – povestea
. de igiena si curatenie. educatoarei

1 03.12.2015 Sa-si observe propriul corp prin intermediul „Uita-te in oglinda si spune ce
1 oglinzii si prin pipaire vezi!” – Joc didactic
.

1 10.12.2015 Sa aplice deprinderile igienico-sanitare „ Prosoapele noastre”

2 (memorizare)
.

1 17.12.2015 Sa inteleaga modul corect de executare a „Dinti frumosi si sanatosi” –

3 periajului dintilor. exercitii practice
.

1 07.01.2016 Sa inteleaga efectul obiceiurilor negative si „Carius si Bactus”- povestea

4 efectul unor alimente asupra dintilor. educatoarei
.

1 14.01.2016 Sa observe cabinetul medical si sa inteleaga „Am venit in vizita” – vizita la

5 rolul acestuia in gradinita. cabinetul asistentei
.

1 21.01.2016 Sa aleaga corect obiectele de igiena si sa arate „Gaseste locul potrivit!” – joc
6 prin mima cum il foloseste. didactic
1 28.01.2016 Sa recunoasca si sa coloreze obiecte de igiena „Obiecte de igiena personala” –
7 personala de pe fisa de lucru. desen in contur
.

1 11.02.2016 Sa mimeze starea de sanatate( bolnav, durere de „Cum ma simt?” - mima

8 dinti, de burtica, etc)
.

1 18.02.2016 Sa desfasoare toate actiunile de igiena pe care „Uite, ceasul a sunat!” – joc
9 trebuie sa le faca un copil de cand se trezeste distractiv
. pana pleaca la gradinita (gimnastica, spalatul pe
maini, pe dinti, pe fata, pieptanatul, micul
dejun).
2 25.02.2016 Sa precizeze ce trebuie sa mancam pentru a fi „Prietenii sanatatii!” -
0 sanatosi. memorizare
.

2 03.03.2016 Sa enumere accesoriile vestimentare cu care ne

1 aparam de frigul iernii; „ Cum ferim organismul de
. figul iernii?”(conversatia)

2 10.03.2016 Sa inteleaga si sa aplice reguli de igiena „Igiena corporala”

2 individuala (Discutie tematica)
.

2 17.03.2016 Sa inteleaga si sa aplice norme de pastrare a „ Microbii- dusmanii nostri”

3 sanatatii ( lectie vizita la cabinetul
. medical)

2 31.03.2016 Sa inteleaga necesitatea aerisirii camerei/salii de „Igiena locuintei”

4 grupa (convorbire)
.

2 14.04.2016 Sistematizarea cunostintelor acumulate anterior „ Asa da, asa nu!”

5 ( convorbire )
.

2 21.04.2016 Sa inteleaga rolul vitaminelor in organism si „Legume vesele” – activitate

6 importanta consumarii fructelor si legumelor. practica
.

2 05.05.2016 Sa inteleaga si sa explice sensul cuvintelor „ Coloram – invatam sanatatea

7 „boala” si „sanatate”. s-o pastram!” desen colectiv
.

2 12.05.2016 Sa-si aminteasca cunostintele insusite anterior „Raspunsul daca-l vei sti,
8 in legatura cu sanatatea, obiecte de igiena, sanatos mereu vei fi!” - concurs
 alimentatie.
2 19.05.2016 Sǎ dovedeascǎ înţelegerea acţiunilor concrete “Cum ne ferim de boli?”
9 (convorbire)
.

3 02.06.2016 -să constientizeze importanta pastrari curateniei „Periem hăinuţele de praf”

0 hainelor ; Activitate gospodăreasca
.

3 09.06.2016 -să identifice deprinderi de igiena individuala si « Prietenii curăţeniei »

1 colectiva pozitive, sanctionându-le pe cele Joc-concurs
. negative

ANEXE
Fetita cu fundite roşii

de Cella Aldea

Era odata o fetita careia nu-i placea sa se spele si nici sa se pieptene, din care pricina
copiii au poreclit-o „Mur-darica". Vazind-o atit de murdara, toti fugeau de ea. Intr-p zi a plecat in
padure sa-si gaseasca un prieten de joaca. In calea ei a intilnit o veverita, careia i-a spus:
—  „Veverita, veverita, joaca-te cu mine!"
—  „Sa ma joc cu tine? Nici nu ma gindesc. Trebuie sa-mi matur casa si sa-mi pieptan
blanita. pana acum am cules alune. Dar tu ce-ai facut de nu te-ai spalat si pieptanat?"
Fetita n-a zis nimic, ci si-a continuat drumul. Intr-un tufis a zarit doi iepurasi.            
—  Iepurasilor, iepurasilor, nu vreti sa ne jucam impreuna?            ,
—  N-avem timp de joaca, ne ducem la riu sa ne spalam; tocmai am terminat de mancat. Tu
de ce nu te piepteni si nu te speli?
...A rugat si pe ursulet sa se joace, dar el avea treaba: isi calca sortuletul si bonetica si nici n-
a bagat-o in seama.
Pe cand se pregatea sa iasa din padure, vazu un aricj ce se zbenguia printre frunzele uscate.
—  Ariciule, ariciule, nu te joci cu mine?
—  Ma joc pentru ca am invatat lectiile. Stai putimsa-mi chem si prietenii. Dupa ce s-au
saturat de joaca, Murda-rica a_ intrebat:
—  În padure nimeni n-a vrut sa se joace cu mine, numai voi! Pentru ce?
—  Pentru ce? — raspunsera aricii priyind-o mirati — pentru ca te-am luat drept o
aricioaica: ai paru! ca niste tepi, fata si miinile iti sunt negre ca taciunele! Acum vedem ca nu esti
decat o fetita murdara si nepieptanata. Pleaca si sa nu mai indraznesti sa te joci cu noi! Si aricii s-
au facut ghem de suparare.
Fetita n-a scos un cuvint; s-a dus acasa, s-a spalat, si-a prins parul cu doua fundite rosii, mari, si-
a schimbat rochia, apoi a iesit in curte. cand au vazut-o copiii, toti au strigat:
—  Joaca-te cu noi, fetita cu fundite rosii!
 IEDUL CU TREI CAPRE
de Octav Pancu Iasi
Povestea asta nu s-a intimplat chiar pe vremea cand se potcoveau puricii, ci mult mai
aproape, cand puricii au devenit tare nesuferiti — iar eu va doresc, copii, sa n-aveti de-a face cu
ei...
Cica nu departe de casa caprei cu trei iezi isi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca
toti iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urit. Cum s-ar spune: nici prea-
prea, nici foarte-foarte. Numai ca el in loc de o capra avea trei: o capra-mama, o matusa-capra si
o capra-bunica. Grozav de bine o mai ducea iedul! Ce sa va spun, copii, pe mine daca m-ar lasa
sa stau macar o zi in casa aceea, nu mi-ar trebui nimic. M-as lipsi bucuros chiar si de guturai —
si voi doar stiti ce bine e sa ai guturai; stai in casa, bei ceai, toata lumea te intreaba cum te mai
simti... In sfirsit, e strasnic. Ei bine, eu m-as lipsi fara pic de amaraciune pana si de guturai,
numai sa pot trai o zi asa cum traia iedul cu trei capre. l2z7324le77run
Mama mamulita, ce mai trai!
Dimineata, nici nu apuca bine iedul sa deschida ochii, ca si incepea sa porunceasca:           
—  Capra-mama!
—  Spune, fiul meu iubit!
—  imbraca-ma. Nu pot singur . . .
Capra-mama nu astepta sa i se spuna de doua ori. Se apleca sa-i caute opincile sub pat, se urca pe
dulap sa-i gaseasca nadragii si se baga dupa cuptor sa-i afle camasuica.
(De, iedul nu obisnuia — ca voi — sa foloseasca spatarul scaunului ori cuierul! isi arunca
hainele unde nimerea.)
Capra-mama ii aduna straiele si se caznea sa-l imbrace: ii lega opincile — oh, ii tragea nadragii
si camesuica — vai! si-i infasura briul — uf! cand se vedea imbracat, iedul iarasi poruncea:
— Matusa-capra!
—  Spune, nepotelul meu drag!
—- Ospateaza-ma. Nu pot singur . . .
Fara sa mai zaboveasca, matusa-capra se repezea la bucatarie, turna. Intr-o ulcica lapte
dulce si aseza intr-o strachina mamaliguta calda, apoi punea ulcica si strachina pe-un
stergar si le aducea fuguta la patul iedului; ii rupea matusa-capra din mamaliguta si indesa
in gura iedului! Si tine-i matusa-capra ulcica la gura sa soarba iedul laptele! Si uite-asa,
pana ispravea iedul toata mamaliguta din strachina si tot laptele din ulcica, ba ii mai aducea
matusa-capra si cite-o placinta, ca era mare mestera la copt, iar iedul mare mester la
inghitit.
Zburda iedul toata ziulica pe afara, iar seara, cand se intorcea acasa, se intindea in pat si
poruncea:
—  Capra-bunica!
—  Spune, nepotelul meu scump! . . .
—  Adoarme-ma! Nu pot singur . . .
Cit ai clipi, capra-bunica venea langa ied si se pornea sa-i cinte si sa-l legene;
— Nani, nani, nani, coboara, somn, pe scara ta nevazuta, nani, nani, nani, si opreste-te,
somn, pe ochii nepotelului meu, nani, nani, nani.
Hei, asa trai ca al iedului mai zic si eu!
—  Capra-mama, imbraca-ma!
— Matusa-capra, ospateaza-ma!
—  Capra-bunica, adoarme-ma! Nu pot singur.
Si capra-mama si matusa-capra si capra-bunica lasau toate treburile"si veneau fara zabava
la porunca iedului. Lasa capra-mama rufele in albie, abia avea ragaz sa-si usuce miinile dar
venea intr-un suflet sa-l imbrace pe ied! Lasa matusa-capra camasa necirpita, in graba se
intepa la un deget, dar alerga sa-l ospateze pe ied! Lasa capra-bunica fusul, in fuga, scapa
oche- larii si le spargea sticlele, dar nu intirzia sa-l adoarma si sa-l legene pe ied;
—  Capra-bunica, adoarme-ma!
—  Matusa-capra, ospateaza-ma!
—  Capra-mama, imbraca-ma! Nu pot singur . . .
Asa viata sa tot traiesti o suta de ani si inca ai zice ca n-ai trait destul!
Dar "intr-o seara capra bunica il adormi pe ied, cand batu la poarta vecina, capra cu trei
iezi.
—  Scumpele mele surate — le zise ea caprei-mama, matu-sei-capre si caprei-bunice, dupa
ce trecu pragul — am intrat uu o mare rugaminte in casa suratelor voastre. Miine seara mi
se insoara iedul cel mare. Ia de nevasta o iada asezata si harnica, nu ca altele care... dar ce
sa mai lungim vorba! Tare as vrea sa le pregatesc un ospat sa i se duca vestea. Ma rog,
domniilor voastre, fiti bune si poftiti miine la mine sa-mi ajutati la invelitul sarmalutelor, la
impletitul colacilor ori la ce-o mai fi trebuinta. O sa va multumesc si-o sa va rasplatesc,
asezindu-va in capul mesei, ca pe cei mai de seama oaspeti. Va invoiti?
—  Da se poate sa nu ne in voim? Miine in zori suntem la dumneata, surato. Te-ajutam cu
draga inima, ii raspunse capra-mama. Cit priveste rasplata, de-o sa ne asezi in capul mesei,
cinstea"ne-o fi prea mare si noi iti cerem sa nu-ti mai bati capul cu ea.
A doua zi, dimineata, pe la ceasul cand soarele inca se mai freca la ochi de somn, plecara
cele trei capre ale iedului la vecina capra cu trei iezi.
Mai tirziu se trezi si iedul. Dupa cum ii era obiceiul, striga:
—  Capra-mama! imbraca-ma!
Dar nimeni nu veni sa-l imbrace. Capra-mama, precum se stie, era plecata. Atunci incepu
iedul sa se tavaleasca prin pat si sa urle ca vai de lume:
—  imbraca-ma! imbraca-ma! imbraca-ma! Nu pot singur... 
Vulpea, care tocmai trecea pe acolo si auzind urletele iedului, curioasa din fire, baga capul
pe geam ca sa afle ce se intimpla. Nu stiu cum sunt toate vulpile, ca n-am avut prilejul sa
fac cunostinta chiar cu toate, dar vulpea asta, pe linf ca era curioasa, mai era pe deasupra si
tare hoata. Fura de stingea! Era atit de hoata, incit prietenului meu, bursucul, nea-vind
altceva sa-i fure, i-a sterpelit darul de a scrie povesti. . . Iar la judecata, ce credeti c-a spus
hoata? Cica nu i-a furat nimic pentru ca, de fapt, darul asta nu l-a avut niciodata prietenul
meu . . .
—  Nu mai striga atita, iedutule, ii vorbi mieros vulpea, daca nu poti sa te imbraci singur,
te ajut eu .. . Arunca-mi hainele si numaidecat te imbrac!
Bucuros, iedul azvirli opincile si nadragii si camesuica. Una cite una, vulpea le prinse, le
viri intr-un sac si pe-aici ti-e drumul! Fugi cu ele sa le vinda in tirg.
Mare amaraciune il cuprinse pe ied si multe lacrimi grele varsa. Dar tot plingind si
vaicarindu-se il apuca foamea. Striga:
—  Matusa-capra! Ospateaza-ma!
Dar nimeni nu veni sa-l ospateze. Si matusa-capra, precum se stie, era plecata.
Se porni iar iedul sa se tavaleasca si sa urle:
— Ospateaza-ma! Ospateaza-ma! Ospateaza-ma! Nu pot singur.
Cind tipa el asa, trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am vazut multi ursi in viata mea, unii mai
mari, altii mai mici, altii... de ciocolata, dar mancacios ca ursul asta n-am mai vazut. Min-
ca de rupea! (Era atit de mancacios, incit, odata, nemaiavind ce infuleca, si-a rontait
propria lui coada. Se zice ca: ,,de-aceea n-are ursul coada" ...)
—  Nu mai striga atita, iedutule! il potoli ursul cu vocea lui groasa. Mai bine spune-mi
unde e mancarea ca sa te ajut eu ... Te ospatez pe cinste!
De buna seama ca iedul ii spuse. Si intra ursul in bucatarie si incepu sa infulece cit sapte.
Infuleca toata mamaliga. Sorbi si ultimul strop de lapte. Ba, de lacom ce era, inghiti si
ceaunul si facaletul! (Hm! Ati auzit, copii, de ursi care sa inghita ceaune si facalete? Pe
cuvintul meu de cinste ca eu n-am mai auzit!) Apoi, bineinteles, ursul pleca fara sa-i mai
dea iedului buna-ziua.
De-abia a.cum se puse iedul si mai virtos pe plins. Si plingi si plingi. .. Rasuna casa de
zbieratele lui! (Vai, copii, ori cit ati incerca nu l-ati putea intrece, dar mai bine nu
incercati!) Toata lumea insa stie ca dupa plins ti se face somn. (Ori daca cineva, nu stie,
afla de la mine.) Striga iedul:—  Capra-bunica! Adoarme-ma!
Dar nimeni nu veni sa-l adoarma — caci si capra bunica, precum am mai spus, era plecata.
Si din nou incepu iedul sa se tavaleasca si sa urle:
—  Adoarrne-ma! Adoarme-ma! Adoarme-ma! Nu pot singur . . .
Lupu tocmai iesea la plimbare. Se afla nu departe si-l auzi pe ied strigand. (Trebuie sa va
spun, copii, ca eu pana acum, spre fericirea mea, nu m-am intilnit cu nici un lup si ca, tot
spre fericirea mea, nici nu doresc sa ma intilnesc . . . Lupii, de obicei, nu prea stiu de
gluma — iar eu, din pacate, sunt un om glumet. Lupul din povestea asta era tare hain. Nu
numai ca nu stia de gluma, dar nici macar serios nu v-as sfatui sa stati de vorba cu el...)
—  Nu mai striga atita, iedutule! glasui ragusit lupul. Lasa ca vin eu sa te adorm ...
Intra lupul in casa, se aseza langa ied, leganindu-l si cintindu-i:
— Nani, nani, nani, nu mai cobori, somn, ca nu-i nevoie Nani, nani, nani, Am sa-l maninc
Pe iedul cel rasfatat Rizgiiat si alintat, Nani, nani, nani. ..
Iedul se-nspaiminta — si nici eu nu pot sa va spun de unde mai gasi putere sa se smulga de
langa lup si s-o rupa la fuga incotro vedea cu ochii.
Se-napoie acasa gol, flamind si ostenit, abia pe seara. Si cum intra pe usa, zise:
— Capra-mama, matusa-capra, capra-bunica, am sa va povestesc tot ce s-a intimplat, dar
mai intii sa-mi caut niste haine ca sa ma imbrac si apoi sa maninc ceva ca tare mi-e foame.
Se imbraca iedul, manca ce mai gasi prin oale — dar inainte sa-si inceapa povestea, adormi
bustean ... Dar voua, copii, nu vi-e somn? Mie, de ce sa va mint, imi cam este. Noapte
buna, dragii mei copii!
Poezii
Prietenii curateniei
Apa. mana si sapunul
Numai trei. doar parcam unul.
Spala-ntai perechile
Ochii si urechile.
Spala corpul jumatate.
Si pe fata si pe spate.
Bucuroasa, periuta
Spala dintii uta. uta.
Periuta cea glumeata de Sen Alexandru
Vesela e periuta:
Toata ziua se da huta
Si se joaca, si glumeste,
Nici n-ai spune ca munceste.

Uite-asa, mai mult in gluma,

Zburda pana face spuma.
Dintilor le infiripa
Alb vesmant ce tine-o clipa.
Ii iubeste, ii albeste
Si pe cei mai mici ii creste.
Si-o asculta, ca-i isteata,
Periuta cea glumeata.
Prosoapele noastre de M. Filip
Albe si curate,
Langa spalator
Cateva prosoape
Flutura usor.

Randuri insirate,
Pe fiece cui,
Iata, colorate,
Bile verzi, galbui!

La prosopul
Liei,
Bilele-s roscate,
Iar cel al
Mariei
Le-are verzi pe toate

Cel cu patru bile

Albe, sclipitoare,
E a lui
Vasile,
Si e mandru tare.

Bile verzi, albastre,

Stim sa numaram!
 Prosoapele noastre
Nu le incurcam!
Tie-ti place sa te speli?
Floricica, floricea
Cu obraz de catifea
Si fustita de petale.
Ia sa-mi spui cinstit matale:
Oare-ti place mult sa-ti speli
Minunatele-ti gateli?

Daca-mi place?
Asta-i buna!
Ploaia-ntreab-o si-o sa-ti spuna!

Mai pisoiule. zglobiu.

Tare mult as vrea sa stiu...
Tu adeseori te speli?
Numai vezi sa nu ma-nseli!

Uita-te la blana mea.

E curata?
Da sau ba?

Mai bobocule de rata

Ti-e penetul alb ca neaua.
Oare-n orice dimineata
Ti-l spoiesti cu bidineaua?
Nu-l spoiesc de fel!
Mac!
Mac!
Zilnic eu ma spal pe lac!
Robinetul de Dan Faur
Dimineata, la camin.
Mai intai la el venim...
Ai sapun, prosop, ma-ntreaba
N-ai uitat nimic?
Haide, spala-te degraba...
Si-apoi canta: pic. pic. pic!

Nu mai tace; canta-ntr-una,

Ostenit nu-i niciodata,
Imi da apa totdeauna:
Tare-i vesel ca-s curata.
Altceva nu vrea nimic...
I-auzi: pica. pica. pic!

MARICICA
de Luiza Vlădescu
Maricica este o fetită din grupa mică. Dimineata ea se pregăteste să plece la grădinită. Se scoală, se
îmbracă, se uită în oglindă si cântă:
- Mă asteaptă grădinita,
Ce frumoasă e fetita!
Cănăfior alb la ciorap,
Fundă rosie pe cap!
Asa cântă Maricica si dă să iasă pe usă afară, când deodată se aude strigată:
- Maricică, Maricică… nu pleca, esti murdărică!
Maricica se întoarce:
- Cine mă strigă?
- Eu, pieptenele… Nu te-ai pieptănat!
- Nici nu te-ai spălat! îi strigă apa din lighean.
- Nici cu săpun nu te-ai dat… se răsuceste săpunul supărat în farfurioara sa
- Nici pe dinti nu te-ai spălat! spune periuta de dinti.

Si pieptenele, si apa, si săpunul, si peria de dinti sar în sus si strigă:

- Întoarce-te, întoarce-te, Maricică!… Nu vezi că esti murdărică?
Rău se supără Maricica. Le scoate limba, se strâmbă si spune:
- Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunt supărată. Tu, apă, esti rece si odată, când m-am spălat pe fată
mi-ai alunecat pe gât. Tu, săpunule te bagi unde nu-ti fierbe oala! Când vreau să mă dau cu săpun
numai pe frunte si pe obraji, tu mi te bagi si în urechi si în nas si-n ochi…Cu pieptenele sunt
supărată, că mă trage de păr… Si cu tine, perie de dinti, nu vreau să vorbesc, că ai pastă amară… si
mă ustură limba…Să mă lăsati în pace!
- Maricică, Maricică! îi strigară apa, săpunul, pieptenele si periuta de dinti. Maricica se uită în
oglindă si-si întrebă fundita si cănăfiorii de la sosete:
- Sunt murdărică?
- Nuu… îi răspund fundita si cănăfiorii. Esti gătită, draga noastră.
- Dar apa si săpunul spun că nu sunt spălată, pieptenele spune că nu sunt pieptănată…
- Vai, Maricică, îi soptesc fundita si cănăfiorii, ce te iei după ei? Nu te vezi că esti curată? Uite!
Fata n-are nici o pată.
Nasul s-a cam murdărit, că-i răcit…
Părul este sub căciulă;
dintii sunt pititi în gură;
mâna, vezi, mănusă are…
Nu-i nevoie de spălare!
- Asa?
- Daaaa!
- Atunci pot pleca.
Si Maricica pleacă la grădinită cântând:
Mă asteaptă grădinita,
Ce frumoasă e fetita!
La grădinită, grupa mică a întins o horă mare. Maricica voioasă, s-a prins în horă… si cântă cu
ceilalti copii:
- Coroana e rotundă,
Rotundă e si luna,
Frumoasă e si fata…
Pe care o aleg…
Maricica cântă si se învârteste în horă… dar pe ea nu o alege nimeni să joace în mijlocul horei.
- Alege-mă si pe mine! strigă Maricica unei fetite.
- Nu te aleg, că nu esti pieptănată…
- Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.
- Nu… nu te aleg, Maricică, fiindcă esti murdărică.
- Ei, si? ridică Maricica din umeri. Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu
Ursulache…
Plecă din horă, îsi ia ursuletul din dulap si se asază pe un scăunel. Îsi priveste pe furis mâinile si-si
întrebă în soaptă fundita:
- Sunt eu murdărică?
- Nuuuu… stiu, răspunse fundita. Eu văd că fata n-are nici o
pată, nasul s-a cam murdărit, da-i răcit.
- Taci, taci! strigă ursuletul. Esti o fundită mincinoasă… Azi nu s-a spălat deloc… Eu cu
Maricica nu mă joc. Si ursuletul se răsuceste si sare din mâinile Maricicăi.
Fundita a tăcut. Au tăcut si cănăfiorii.
Maricica-i singură si-i vine să plângă…
Copiii se joacă si cântă:
- Coroana e rotundă,
Rotundă e si luna,
Frumoasă e si fata…
Pe care o aleg…
Maricica ia o păpusică, dar păpusica îi strigă:
- Lasă-mă-n pace! Îmi murdăresti rochita cu mâinile tale murdare!… Lasă-mă…
Începe să plângă Maricica… Si plânge, si plânge… si lacrimile-i curg siroaie pe obraz. Iar pe
unde trec ele rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară de
marmeladă, si de ou, si de plastilină… si-si mânjeste toată fata…
Râd copiii si strigă:
- Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică!
Pleacă Maricica acasă. Pieptenele, săpunul si periuta de dinti nici că se uită la ea. Aleargă
Maricica la apă dar apa o stropeste si-o ocărăste:
- Nu, nu te apropia de mine. Eu sunt rece, nu sunt bună…
Ia săpunul, dar săpunul îi sare din mână si îi strigă:
- Nu te pot ajuta. Am clăbuci si-ti intru în urechi, si-n nas si-n ochi.
Când să ia pieptenele, el îi strigă:
- Nu vreau să te ajut, ai spus că te trag de păr…
Periuta de dinti se tânguie si ea:
- Eu am pastă amară… nu pot să-ti spăl dintisorii. Si-apoi, tu te-ai supărat pe noi
- Nu, … plânge Maricica. Nu mai sunt supărată. Vreau să fiu curată… Copiii din grupa mică mau
gonit, că-s murdărică…
- Esti murdărică? se mirară pieptenele si apa, periuta de dinti si săpunul… Parcă spuneai că fata
n-are nici o pată… nasul s-a cam murdărit că-i răcit. Părul este sub căciulă, dintii sunt pititi în
gură, mâna, vezi, mănusă are… Nu-i nevoie de spălare.
Fundita i se clătină în păr:
- Nu, nu, nu-i nevoie!
Dar Maricica îsi scoase fundita, si apa… fâs, fâs… spală fetita. Si săpunul face spumă multă, multă,
si-o spală pe ochisori, pe obrăjori, pe urechi, pe mâini, pe gât. Pieptenele o piaptănă, periuta de

dinti o spală…
Tare frumoasă e acum Maricica! Se uită-n oglindă si râde:
- Mai sunt oare murdărică?
Apa si săpunul, pieptenele si periuta de dinti îi cântă:
- Maricică, Maricică, nu mai esti o murdărică…
Esti o fată curătică, cum sunt toti din grupa mică!

Sfatul periutei de dinti

Dupa ce am desenat
Periuta cu mult tact
Mi-a parut sfatuitoare
Pentru mic si pentru mare.
Spune-n sfaturi:”Nu uitati
Nicicand nu ma-mprumutati
Si nici pasta, nici paharul
Ca microbii-aduc amarul.
Odata patrunsi in gura
Se-nmultesc fara masura
Si alt sfat v-ar trebui
Tuturor, iubiti copii:
Sa se-auda-n orice casa
Spalati dintii dupa masa.
Sau alt fel: mancati frumos,
Dupa masa-un mar zemos!
Si-astfel, dintii vi-s frumosi
Albi, curati si sanatosi.”

Prietenii sanatatii!
Dis-de-dimineata
Trei prieteni ma rasfata: 
Apa, peria si sapunul. 
Mi-s prieteni toti, ca unul.
Apa-mi zice: Vin la mine, 
Sa te spal cum se cuvine! 
Sa te mangai pe-ndelete, 
Cu sapun si cu burete.
Joaca asta cu clabucul, 
Chiar de-mi gadila nasucul. 
Tare-mi place. 
Las' sa joace 
Ca pe-o pajiste pe fata 
Ca-i doar dis-de-dimineata.
Vine apoi si periuta, 
Dar deodata si dispare 
Unde-o fi? Pai se da huta 
Peste dinti, voioasa tare.