CHISTUL HIDATIC PULMONAR

GENERALITATI

-Boala parazitara( intalnita la om si la unele animale ierbivore), produsa prin dezvoltarea tumorala
veziculara a larvei viermelui cestod, taenia echinococcus la nivelul plamanului.

- Ca frecventa, este secundar celui hepatic iar ca origine este primitiv, cu origine digestiva( f. rar, este
consecutiv celui hepatic)

- Oul de tenie patrunde in organism pe cale digestiva, cu eliberarea embrionului hexacant prin
sucurile digestive iar apoi, pe calea venei porte ajunge in ficat- prim baraj; ulterior, pe calea venelor
suprahepatice- vena cava- cord drept- artere pulmonare ajunge in plamani ( al 2-lea baraj). O alta
cale de infestare o reprezinta cea aeriana

ANATOMIE PATOLOGICA

• Bronhiile mici vor fi impinse de chist in dezvoltarea sa; cele mijlocii si mari sunt erodate/ sectionate,
aerul venind in contact cu membrana externa a chistului

• Vasele pulmonare pot fi comprimate de chist, cu aparitia de vase de neoformatie in jurul chistului
ce pot provoca hemoptizii

• Leziunile pleurale sunt variabile, reprezentate de aderente sau simfize pleurale ( mai ales in cazul
chisturilor juxtapleurale)

• In evolutie, cresterea chistului poate determina ruperea in bronhii sau in cavitatea pleurala; poate
supura ( pneumonie supurata perichistica), sau poate muri ( se calcifica).

DIAGNOSTIC CLINC

• Este diferit, functie de evolutie: A.-chist inchis; B.- chist hidatic deschis spre exterior

A. Chist hidatic inchis- intre data fixarii embrionului in plaman si aparitia primelor simptome exista
un interval variabil ( luni, ani). Semnul de debut este tusea chintoasa, uscata, cu expectoratii
mucoase sau mucopurulente.

- Durerea toracica – apare la cca 1/3 din bolnavi

-Hemoptizii mici, rebele la tratament in chisturi centrale

- Reactii pleurale febrile, dureroase

- Dispnee moderata, tranzitorie; reactii alergice ( prurit, urticarie)

• Starea generala poate ramane mult timp buna; semnele fizice sunt mult timp vagi:* percutie-
matitate

* auscultatie- raluri ronflante sau sibilante

Complicatia cea mai frecventa a chistului hidatic pulmonar este ruptura acestuia!

B. Chist hidatic deschis ( complicat) – pentru aparitia sa, necesita prezenta a 2 factori indispensabili:
prezenta fistulelor bronsice si a infectiei in perichist, eventual si prezenta unui traumatism

Chistul hidatic pulmonar se poate deschide in :

 - bronsii

- cavitate pleurala

- organe vecine (esofag, intestin , peritoneu)

Ruptura in bronsii determina vomica hidatica: brusca, survenita dupa un efort de tuse ( in timpul unei
punctii exploratorii sau al unui efort fizic), insotita de anxietate. Pacientul evacueaza lichid clar,
abundent, amar-sarat, adesea insotit de sange, cu fragmente de membrane hidatice.Uneori, poate
imbraca aspectul unei expectoratii hidatice ce devine rapid purulenta.

• Vomica poate fi curativa ( rar, cu vindecarea pacientului) sau letala- prin complicatii mecanice
grave, asfixie

- prin hemoptizie

- soc anafilactic cu sincopa

•Infectia chistului succede frecvent deschiderii sale, expectoratiile devenind purulente, cu detritusuri
veziculare

EVOLUTIE , COMPLICATII

• Evolutia este in 99% cazuri spre complicatii, cazurile vindecate spontan fiind o exceptie

• Complicatii mai frecvente sunt: infectii si/ sau hemoragii.

Alte complicatii includ ruptura in pleura cu aparitia unui piopneumotorax, ruptura in esofag .

• Chisturile corticale parapleurale evolueaza obisnuit catre supuratie, iar cele centrale, parabronsice
se pot deschide precoce in bronsii

DIAGNOSTIC PARACLINIC

1. Intradermoreactia CASONI – consta in injectarea intradermic de antigen hidatic; este pozitiva daca
apare precoce sau tardiv (24-48 h) o papula/ macularosie cu edem in jur

2. Eozinofilia- este crescuta (6-8%); eozinofilia provocata, la 3-4 zile dupa IDR Casoni, arata o crestere
peste 4% in chiste hidatice

3. Examenul sputei- in chiste hidatice rupte sau fisurate poate arata resturi de membrana, vezicule
fiice, etc

4. Examenul Radiologic- opacitate care in chist necomplicat trebuie sa indeplineasca conditiile:

• Sa fie omogena si bine delimitata de restul parenchimului pulmonar

• Sa fie de tip lichidian (prin intermediul ei sa se vada coastele)

• Sa-si modifice diametrele in timpul miscarilor respiratorii

Imaginile radiologice in celelalte stadii sunt patognomonice:

- in stadiul de preruptura, aerul patrunde perichistic si apare imagine de “ semiluna clara” la

polul superior al chistului
 - In stadiul de ruptura, apare imagine hidroaerica net delimitata; ulterior, dupa evacuare
apare imagine cavitara cu pereti fini,bine delimitati, cu membrana hidatica retentionata pe
fundul cavitatii

5. Ecografia-metoda moderna, de mare valoare

6. Tomografia computerizata- diagnostic de mare precizie

7. Examenul bronhoscopic – recomandat in chistul hidatic complicat

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• Cu tumorile bronho- pulmonare maligne primitive ( prin examen CT, punctie transtoracica)

• Tuberculomul / caverna plina

• Sarcomul pulmonar (prin ex. citologic sputa, ex. bronhoscopic)

• Tumori metastatice

• Chist aerian infectat

• Tumori bronho- pulmonare benigne (hamartom)

TRATAMENT

• Este chirurgical, constand in suprimarea parazitului si tratarea leziunilor bronho-pulmonare de

vecinatate

• In chistul necomplicat, se practica :toracotomie, evacuarea lichidului hidatic prin punctie,

evacuarea membranei hidatice , tratamentul lojei chistice restante (prin capitonaj cu nylon)

• In chistul complicat, supurat se asociaza lavajul cavitatii chistice cu antibiotic ;rezectia pulmonara
este indicata doar daca parenchimul pulmonar este distrus de supuratie. La final, se asociaza drenajul
cavitatii toracice.

• Rezultatele sunt bune, complicatiile postoperatorii (empiem pleural, supuratia lojei chistice,
hemoragii, echinococcoza secundara) fiind rare
PLEUREZIILE PURULENTE

DEFINITIE

• Sunt cunoscute inca din timpul lui Hippocrate, care a stabilit si primele indicatii terapeutice

• Semnifica prezenta unui revarsat purulent in pleura

• Mai frecvente ca cele sero- fibrinoase, sunt de 4-5 ori mai frecvente la copil ca la adult

• Bacteriologic, streptococul e mai frecvent la adult, in timp ce la copil stafilococul si pneumococul

sunt mai des intalnite

• Se impart in:

 Pleurezii purulente nespecifice: acute si cronice

 Pleurezii purulente TBC

ETIOPATOGENIE

I. Primitive- apar exceptional, prin insamantare hematogena

II. Secundare

1. Metastatice –complicatii ale unor afectiuni la distanta ( furunculoza, apendicita ac. gangrenoasa,
colecistita ac., etc)

2. Prin afectiuni Bronho-Pulmonare ac.

- ce contamineaza pleura pe 2 cai: microperforatia unor leziuni corticale ce insamanteaza pleura, sau
prin vasele limfatice

Aceste mecanisme sunt cel mai ades intalnite in patologia pleurala, iar debutul lor este de obicei sub
forma unei pneumopatii acute

3. PostTraumatice- in traumatisme toracice deschise sau inchise, prin hemotorax

suprainfectat( tratament incorect) sau transformarea in piopneumotorax , eventual cu fistula
bronsica

4. Toracenteza nesterila

TOPOGRAFIC- apartin in general marii cavitati. Cele atipice sunt: supradiafragmatice , apicale,
mediastinale, inchistate in scizura

ANATOMO-PATOLOGIC

◼ Evolutia unei pleurezii purulente trece prin 3 stadii:

A.-Stadiul difuziunii inflamatorii-clinic, apare febra, junghi toracic;Radiologic- discreta matitate,iar

punctia este negativa( nu exista puroi)

B. –Stadiul de colectare- matitate, opacitate lichidiana caracteristica; punctia pozitiva

C.- Stadiul de inchistare- stabilizarea procesului( arata trecerea spre forma cronica), cu localizarea
colectiei intr-o zona a hemitoracelui, cu ‘incapsularea ‘ ei

CLINIC

◼ Ca in orice revarsat pleural, apare:

- dispnee, febra( > 38° C), junghi in hemitoracele afectat

- Liniste respiratorie la auscultatie( daca exista revarsat abundent, apare suflul pleural)

- Matitate la percutie.La varstnici, uneori debutul si evolutia pot fi atipice, cu afebrilitate, tuse
suparatoare, durere minima.

INVESTIGATII PARACLINICE

◼ Examenul Radiologic- obligatoriu in incidenta de fata si profil, releva opacitate omogena lichidiana,
bine delimitata, a marii cavitati/ hemitoracelui, cu deplasarea controlaterala a mediastinului.

◼ Examen CT

◼ Punctie exploratorie cu prelevarea de lichid cu un ac gros,lung( evacueaza puroi franc, are si

valoare diagnostica)

◼ Examen Bacteriologic ce poate indica germenul cauzal( pneumococ, stafilococ, streptococ, coli,etc)

◼ Antibiograma

EVOLUTIE SI COMPLICATII

◼ Evolutia pleureziilor purulente- va fi intotdeauna spre complicatii, atunci cand nu sunt tratate
corect si la timp.

◼ Complicatii Locale,mecanice- acumularea colectiei purulente determina insuficienta cardio-

respiratorie,fistula bronhopleurala( cu piopneumotorax )sau perforare pleuro- parietala cu fistulizare
la tegumente.Mai pot apare inundatia bronsica, cronicizare, fistulizare in pericard sau esofag.

◼ Complicatii Generale- metastazare la distanta in alte seroase( pericard, meninge, peritoneu)

- septicemie, afectare hepatica

!Pleureziile purulente nu depasesc niciodata diafragmul, datorita diferentelor de presiune dintre

cavitatea toracica (pres. Negativa) si cavitatea abdominala( p. pozitiva) si-a directiei curentului
hemolimfatic

PRINCIPII TERAPEUTICE

◼ Diagnostic si tratament precoce inaintea aparitiei complicatiilor locale si regionale

◼ Tratament Medical- cu antibiotice, reechilibrare hidro-electrolitica

◼ Tratament Chirurgical al urgentelor si formelor cronice

◼ Tratamentul chirurgical ideal vizeaza recuperarea functionala prin decorticari sau toracoplastii

TRATAMENT

◼ I.-in stadiul de difuziune trebuie prescris un tratament exclusiv antibiotic, pe cale generala,care
conduce la o vindecare precoce( se administreaza Penicilina 15-20 milioane u./zi,in lipsa
antibiogramei)

◼ II.- in stadiul de colectie, tratamentul va fi in functie de antibiograma; antibioticul este administrat

pe cale sistemica si injectat local, in pleura;al doilea timp terapeutic consta in evacuarea puroiului:
prin punctieaspiratie repetata sau prin pleurotomie si aspiratie continua, ce evacueaza permanent
puroiul si favorizeaza simfiza pleurala( ce reprezinta procesul de vindecare in pleurezie)
◼ III.-in std. de inchistare,se tenteaza pleurotomia cu aspiratie continua si injectarea locala a
antibioticelor;

TRATAMENT

◼ In caz de esec,datorat rigiditatii pungii purulente inchistate ce jeneaza reexpansionarea plamanului

si simfiza pleurala, este necesara o decorticare pleuro- pulmonara ( exereza pungii pleurale
inchistate)-care reprezinta tratamentul chirurgical de electie. In asemenea situatii pot fi asociate
gesturi terapeutice chirurgicale vizand leziunile pulmonare asociate( fistule bronho- pulmonare,
supuratii pulmonare)