ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Contabilitate, Audit și Informatică de gestiune

PROIECT DIAGNOSTIC SI STRATEGIA FIRMEI

Analiza mediului concurențial pe piata telecomunicațiilor din

Romania – modelul PEST

Grupa 673, Seria C,

An II, Master CAIG

BUCUREȘTI
2012
 I. Prezentare principalelor companii de pe piata telecomunicatiilor din
Romania

Romtelecom

Compania Romtelecom a fost fondata in anul 1930, sub denumirea Societatea Anonima Romana
de Telefoane, 90% dintre acţiuni fiind deţinute de firma americana ITT.

In 1997, Romtelecom devine societate pe acţiuni in vedere privatizarii iar in anul 1998 grupul
elen OTE cumpara 35% din acţiuni plus 16% uzufruct, platind 675 de milioane de dolari şi preluand
managementul companiei.

In 1998 Romtelecom primeşte o licenţa de telefonie mobila, iar serviciile sunt lansate in anul
2000 de o companie separata - Cosmorom, care era deţinuta integral de operatorul de telefonie fixa.

In 2003, OTE devine acţionar majoritar dupa ce achita 273 mil. dolari. In acelasi an, Romtelecom
pierde monopolul pe telefonia fixa, piaţa devenind deschisa pentru operatori alternativi.
In anul 2004 Romtelecom fuzioneaza cu compania sa de servicii internet, Artelecom şi incepe sa
investeasca puternic in acest domeniu incepand cu anul 2005. Tot in anul 2005 Romtelecom renunţa la
serviciile de cablu TV, prin vanzarea companiei sale Cable Vision of Romania (CVR) catre firma
romaneasca de cablu Astral, pentru 8 milioane de dolari.
La jumatatea anului 2005 Romtelecom vinde 70% din acţiunile companiei de telefonie mobila
Cosmorom catre Cosmote, divizia de telefonie mobila a grupului OTE. Cosmorom se afla intr-o situaţie
dificila pe fondul scaderii bazei de clienţi şi a competiţiei puternice cu Orange Romania şi MobiFon SA
(Connex - actualul Vodafone). In anul 2006, la sfarşitul lunii noiembrie, Romtelecom revine pe piaţa de
servicii TV, lansand un serviciu de televiziune prin satelit sub brandul Dolce.

In anul 2008 in acţionariatul OTE intra compania germana Deutsche Telekom, prin preluarea a
25% din acţiunile grupului din Grecia. In iulie 2008, Romtelecom revine discret şi pe piaţa de cablu TV,
prin infiinţarea unei companii separate, denumite NextGen Communications SRL. In anul 2009 Deutsche
Telekom preia inca 5% din acţiunile OTE, astfel implicarea DT in grupul din Grecia ajungand la 30%.

In anul 2010, compania de cablu NextGen cumpara peste 10 operatori de cablu TV mai mici iar
in luna martie 2011, Romtelecom anunţa ca a semnat contractele de achiziţie a bazei de clienţi pentru
serviciile de televiziune prin satelit de la companiile DTH Television Grup (Boom TV) şi Digital Cable
Systems (AKTA).

Romtelecom este cel mai mare operator de telefonie fixa din Romania, şi unul dintre cei mai
mari furnizori de servicii de televiziune şi internet. In Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010,
Romtelecom ocupa poziţia 10 avand o valoare de 1.100 mil. Euro.

2
RCS & RDS

Este un operator de servicii de telecomunicatii din Romania, infiintat in anul 1994.

Compania Romanian Cable Sistem (RCS) a cunoscut o dezvoltare rapida pe piata din Romania,
primii pasi concretizandu-se prin achizitionarea mai multor retele de comunicatii din tara. Deja in anul
1996 se realizeaza consolidarea Grupului RCS, iar acesta incepe sa se extinda tot mai mult prin achizitii.

Compania RCS & RDS este prezenta inca din anul 1998 in Ungaria si incepand cu anul 1999 in
Slovacia oferind in acest moment servicii de televiziune prin cablu, Internet si telefonie fixa. In prezent
(martie 2008), RCS & RDS are operatiuni in Ungaria, Slovacia, Serbia, Cehia, Croatia si in Moldova.

RCS & RDS este in prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet de banda
metropolitana, dintre operatorii din Romania deservind: televiziune prin cablu, televiziune digitala prin
satelit – DigiTV, internet, telefonie fixa, telefonie mobila.

Cosmote

Cosmote Romania este al treilea operator de pe piaţa de telefonie mobila din Romania.
Operatorul a primit a treia licenţa GSM de la guvernul roman in decembrie 1998 şi s-a lansat comercial
in martie anul urmator, sub numele de Cosmorom. Compania şi-a inceput activitatea oferind servicii de
telefonie mobila pe baza de abonament sau de cartela preplatita.

Cel mai nou si cel mai mic operator de telefonie din tara, o divizie a operatorului de telefonie
fixa national Romtelecom, nu a rezistat concurentei iar in anul 2005, cu mai putin de 100 de clienti noi
de la inceputul anului, si cu peste 80% din baza de clienti compusa din angajati si parteneri Romtelecom
(care nu platesc), compania a inceput sa fie monitorizata, putand sa intre in faliment oricand. Cosmorom
nu inregistrase pana atunci profituri nete si se estimeaza ca investitia initiala si pierderile acoperite de
Romtelecom depasesc un miliard de dolari. S-au desfasurat negocieri pentru inchiderea sa, dar decizia a
fost amanata in repetate randuri, astfel incat viitorul operatorului a fost mult timp nesigur.

La sfarsitul verii 2005, Cosmorom a fost preluat de operatorul mobil grec COSMOTE, care face
parte din grupul OTE, actionarul majoritar al Romtelecom. Romtelecom a pastrat 30% din actiunile
operatorului. Acoperirea nationala Cosmorom pana la preluarea de catre Cosmote era de doar 53%. Pe 6
decembrie 2005, cu mai putin de 20 000 de clienti si o cota de piata mai mica de 1%, Cosmote işi
lanseaza oferta de produse şi servicii, cu 2 saptamani dupa concurenţii Orange şi Vodafone.

Procesul de rebranding, lansat la inceputul lunii decembrie 2005, a inclus o noua politica si o
noua strategie: compania ofera, atat clientilor utilizatori de cartele COSMOTE cat si abonatilor, tarife
unice in orice retea si mai scazute decat ale principalilor competitori. Compania a mizat pe atragerea
clientilor potentiali, avand in vedere rata redusa de penetrare a telefoniei mobile in Romania din acea
perioada, situata la 66%.

3
 Cosmote s-a angajat intr-un proiect de extindere a retelei la nivel national, ajungand in final de
la o acoperire de la 53% la 98%. Primul obiectiv a presupus construirea şiextinderea reţelei la nivel
naţional, prin investiţii agresive, alaturi de asigurarea unei comunicari de calitate. Cea de-a doua a vizat
imbunataţirea percepţieipieţei in ceea ce priveşte calitatea semnalului.

Dupa 2 ani de la relansare, Cosmote numara 3 milioane de clienţi, in 2007, iar in 2010 avea 6,7
milioane clienţi.

In iunie 2009, Cosmote a semnat preluarea operatorului retelei Zapp, intr-o tranzactie de 207
milioane euro.

Orange Romania

Este cel mai mare operator GSM din Romania. Pana in aprilie 2002, Orange a operat sub brand-
ul Dialog. In februarie 2006, Orange Romania avea peste 7.000.000 de clienti, ceea ce ii conferea o cota
de piata de 56,95%. Succesul Orange in Romania se datoreaza nu doar atractivitatii pe care o reprezinta
telefonul mobil, ci si calitatii retelei, a serviciilor oferite si brandului.

Avand o acoperire a populatiei de 96,6%, Orange Romania ofera fiecarei persoane din Romania
posibilitatea de a alege intre planuri de abonamente flexibile, ce pot fi personalizate, si cartele PrePay.

Orange Romania este filiala romaneasca a operatorului global de telefonie mobila Orange SA,
divizia de telecomunicatii mobile a France Telecom. Orange Romania este detinut in proportie de 96,8%
de France Telecom.

Vodafone Romania

Este al doilea operator de telefonie mobila ca marime in Romania dupa numarul de clienti.
Compania a fost lansata in aprilie 1997, sub numele Connex, fiind prima retea GSM din Romania. Dupa o
perioada de tranzitie de 6 luni, initiata in noiembrie 2005, in care compania a purtat numele de Connex-
Vodafone, la data de 27 aprilie 2006, operatorul a devenit Vodafone Romania.

Vodafone este in competitie directa cu Orange, la ora actuala cel mai mare operator roman
dupa numarul de clienti, desi Vodafone (Connex pe atunci) a detinut acest titlu pana in septembrie 2004.
La sfarsitul anului 2005, Connex-Vodafone avea 6 milioane de clienti. Vodafone Romania, divizie a
Vodafone Group Plc., avea 9.819.000 clienti, la 30 iunie 2010. Vodafone este cel mai mare grup de
telecomunicatii mobile din lume, cu aproximativ 347 milioane de clienti, la 30 iunie 2010. In prezent,
Vodafone are divizii in 31 de tari pe 5 continente si peste 40 de retele partenere in intreaga lume.

Incepand cu februarie 2008, compania ofera internet mobil de mare viteza cu viteza de pana la
3,6 Mbps.

Din luna aprilie 2010, compania acopera peste 90% din populatia Romaniei cu internet mobil de
mare viteza, pe reteaua UMTS 900 MHz, cu viteze de pana la 7,2 Mbps in tara si 21,6 Mbps in 16 orase si
destinatii turistice importante din Romania.

4
 II. Analiza mediului economic general - Modelul PEST

1. Factori politici

Cele 4 mari companii prezente pe piata telecom din Romania sunt detinute de capital de
urmatoarele origini:
a. OTE- Capital mixt grec- german (Deutsche Telekom)
b. Orange- Capital francez
c. Vodafone- Capital britanic
d. RCS-RDS - Capital olandez
In aceasta privinta pot exista presiuni de la companiile mama de a „repatria” profiturile. Acest
lucru poate inseamna o lipsa a investitiilor in echipamente, in trainingul de personal cat si o oferta de
servicii si bunuri de o mai slaba calitate sau la preturi mai mari pentru consumatorii finali, decat in alte
tari.
Voi prezenta mai jos o analiza a costurilor de achizitie si de abonament a unui IPHONE 4S in
Germania la Deutsche Telekom, dar si in Romania la COSMOTE.

In aceasta analiza s-a utilizat pretul exprimat in Euro de achizitie a unui telefon, cat si preturile
exprimate in euro a unui abonament pe o perioada de 24 de luni pe site-urile companiilor mai sus
mentionate. Dintr-o analiza comparativa simpla se poate observa ca pretul telefonului este mai mic in
Germania. Totodata beneficiile directe pentru un smartphone( trafic de internet) sunt mult mai mari in
Germania decat in Romania.
In privinta RCS-RDS se poate observa o politica agresiva de extindere pe piata media, atat
romaneasca cat si straina, in special in Ungaria si Ucraina.
Totodata, la nivel legislativ, piata de telecom functioneaza pe baza de autorizatii pentru
frecvente. Astfel, ANCOM (Autoritatea Nationala pentru Comunicatii, aflata in subordinea ministerului
comunicatiilor) ofera licente pentru operatorii de telefonie mobila pentru a putea efectua transmisiuni
de date (de orice natura) pe diferite frecvente. Aceste licente se ofera pentru o perioada de 15 ani.
Mobilrom şi Mobifon, actualele Orange şi Vodafone, companiile care au lansat in 1997 ceea ce urma sa
devina o revolutie pe piata locala - telefonia mobila in sistem GSM - au platit 75 de milioane de dolari

5
pentru a obţine licenta de operare pe o perioada de 15 ani. Licenta Cosmote a fost obtinuta in anul 1998
pe o durata de 15 ani, pentru suma de 53 de milioane de dolari şi va expira pe 5 aprilie 2014.
Pe 29 Decembrie 2011, Guvernul a hotarat prin HG (Hotarare de Guvern), sa prelungeasca cu un
an licentele primilor 2 operatori de telefonie mobila de pe piata pentru suma de 6,4 milioane de euro
fiecare. Astfel, pentru anul 2012 se asteapta ca Orange si Vodafone, cei mai mari operatori de telefonie
mobila de pe piaţa, vor trebui sa se lupte pentru a-şi recaştiga licenţele de operare in Romania in cadrul
licitaţiei din care statul ar putea incasa cel puţin 200 de milioane de euro (conform estimarilor ZF).
Totodata, in cadrul acestei licitatii ANCOM işi propune sa fie vandut şi o parte din spectrul radio deţinut
in prezent de Ministerul Apararii Naţionale (MapN), in benzile de frecvenţe de 800 MHz şi 2600 MHz.
Spectrul din banda de 800 MHz ar putea fi utilizat pentru furnizarea de servicii 4G, serviciu prezent in
mai multe tari printre care si Ungaria (unde este oferit de Deutsche Telekom).
ANCOM nu a stabilit momentan nici data exacta a licitaţiei şi nici nu a publicat toate condiţiile de
participare, acest lucru urmand sa fie realizat in prima parte a anului viitor. Ceea ce este insa sigur este
ca licitaţia va fi una deschisa şi in anumite condiţii (inca necunoscute) orice operator va putea concura,
astfel ca o alta companie decat cele existente in prezent pe piaţa ar putea, teoretic, sa achiziţioneze
dreptul de a utiliza "parţile" din spectrul radio folosite in prezent de Orange, Vodafone şi Cosmote.
Totodata, conform „ Studiului privind impactul utilizarii benzii de 900 MHz pentru furnizarea de
servicii de comunicatii electronice de generatia a treia folosind sistemele UMTS asupra concurentei pe
piata de comunicatii mobile” realizat in 2011 de OVUM consulting, RCS- RDS ar fi dezavantajata de
utilizarea de catre Orange si Vodafone a benzii de 900Mhz. Astfel, pana la pana la 31 decembrie 2012,
Orange si Vodafone vor avea obligatia de a elibera din banda de 900 MHz o subbanda cumulata cu
largimea de 2x5 MHz, acest lucru neafectand continuitatea serviciilor pe care cei doi operatori le
furnizeaza.
Tot pe parte legislativa, Consiliul Concurentei a intreprins mai multe anchete pe piata
telecomunicatiilot. Aceste anchete s-au finalizat in Octombrie 2011, principalele companii vizate fiind
Orange si Vodafone, ele fiind acuzate de abuz de putere dominanta.
Urmatorul clasament arata ca amenzile acordate de Consiliu Concurentei principalilor operatori
de telefonie sunt in topul amenzilor aplicate in 2011, cu mult peste urmatoarele amenzi si impreuna
(Orange + Vodafone), cu peste 2 mil de euro mai mult decat toate celelalte amenzi acordate de Consiliul
Concurentei in anul 2011 (in conditiile in care in 2011, Consiuliul Concurentei a intreprins 24 de anchete,
din care 11 au fost finalizate cu sanctiuni materiale). Desigur, aceste amenzi au fost contestate in
instanta de catre cei doi operatori de telefonie. Insa, "Circa 85% din cazurile care ajung in instanţa sunt
caştigate de Consiliul Concurenţei şi 77% din cuantumul amenzilor se plateşte", conform presedintelui
Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.

6
 Sursa : Consiliul
Concurentei

Pe piata TV, atat in ceea ce priveste abonamentele de cablu, cat si in ceea ce priveste televiziunile
sportive Consiliul National al Audio-Vizualului este cel care stabileste regulile. Astfel, pe piata
abonamentelor de cablu (unde grupul OTE este prezent prin platforma Dolce) CNA impune furnizorilor
de abonamente o grila „must-carry” de canale TV care trebuie sa fie prezenta in toate ofertele
furnizorilor. Acesta grila este bazata atat pe audienta posturilor (TOP 15 posturi TV ca audienta trebuie
sa fie preluate in orice retea) cat si pe specificul regional/etnic (este obilgatorie prezenta a cel putin 2
canale locale in oferta pentru fiecare oras, cat si prezenta a cel putin unui canal in limba minoritatii
locale, in cazul in care aceasta are o pondere mai mare de 20% din numarul total de locuitori ai orasului).
In ceea ce priveste televiziunile sportive, CNA este cel care emite autorizatia de emitere a semnalului
fiecarui post TV, cat si cel care prelungeste aceasta autorizatie. Fiecare autorizatie sau prelungire se
acorda pe o perioada de 9 ani. Autorizatiile si prelungirile se acorda doar dupa audierile
managementului posturilor TV de catre Consiliu si analizarea grilelor de programe.
Mai trebuie totodata mentionat si faptul ca toate transmisiile sportive realizate de catre canalele de
sport se pot efectua doar dupa obtinerea drepturilor organizatorilor acelor competitii sportive.
In prezent, canalele detinute de Romtelecom, in speta Dolce Sport 1 si Dolce Sport 2 detin licentele
pentru campionatele de fotbal ale Ucrainei, Portugalie, optiunea 8 pentru campionatul intern dar si
pachetul 2 pentru Romania, pentru UEFA Champions League. Totodata, la capitolul alte sporturi, Dolce,
mai detine, pentru alte sporturi dreptul de a transmite, competitiile inter-tari din Handbal, atat masculin
(Campionatul European si Campionatul Mondial) cat si feminin, dar si competitii internationale de box,
volei si hochei.

2. Factori Economici

Contextul general macroeconomic al Romaniei nu este unul pozitiv.

Desi, per total in 2011 s-a inregistrat o crestere economica, aceasta crestere este mica in raport cu
ajustarea suferita in timpul recesiunii. Trebuie remarcat faptul ca in 2009, PIB-ul a scazut cu 7,1%, iar
„motorul” acestei scaderi a fost scadera consumului final al gospodariilor aceasta cifra situandu-se la -
10,8%. Totodata, diminuarea sectorului telecomunicatiilor in 2009 a fost de 12.5% fata de 2008,
conform INS (Institutul National de Statistica). Continuand pe o panta a scaderilor, in 2010, per total,
PIB-ul Romaniei a scazut cu 1,3%, iar ajustarea consumului final al gospodariilor a fost de -1,9% fata de
2009.

7
 In tabelul de mai jos, prezint evolutia PIB-ului Romaniei din anul de varf 2008, pana in prezent.
Se observa o scadere mare a PIB-ului in 2009 si 2010, coroborata cu o relativa revenire in 2011.

Sursa: Institutul
National de Statistica

Ponderea Sectoarelor de activitate ca

procent in Produsul intern brut al Romaniei.

Asa cum se observa, sectorul Serviciilor (care contine si domeniul telecomunicatiilor) are ca
pondere 50% din PIB. Avand in vedere declinul major al PIB-ului din 2008, pana in 2010, operatorii de
telefonie au fost afectati. Totodata, avand in vedere graficul prezent la pagina precedenta, salariul

8
mediu brut in sectorul privat si public a scazut. Astfel, a existat mai putin venit disponibil pentru a
cumpara servicii de telefonie. Astfel, clientii, atat persoane fizice care au venit in scadere, cat si persoane
juridice, carora la nivel global le-a scazut cifra de afacerim, au afectat serios veniturile (cifra de afaceri) a
companiilor de telecomunicatii.

Evolutia veniturilor principalilor operatori

de telefonie mobile si a Romtelecom, in
milioane de Euro.

Piata de telecomunicatii din Romania ofera venituri considerabile operatorilor din domeniu. Insa
criza economica, care a ajustat PIB-ul Romaniei cu 7,1% in 2009 si 1,3% in 2010, a generat pierderi si
operatorilor de telefonie.
Orange Romania a inregistrat in cel de-al treilea trimestru din 2011 venituri de 241 de milioane
de euro, in scadere cu 2% faţa de aceeaşi perioada din 2010. Faţa de trimestrul precedent, veniturile
Orange Romania au crescut cu 3%. Orange Romania, cel mai mare operator telecom de pe piata locala, a
inregistrat in 2010 afaceri de 973 milioane de euro in scadere cu 7,8% fata de 2009 si apropiate de
veniturile pe care compania le raporta in anii 2005-2006, principalele cauze fiind scaderea consumului si
micsorarea preturilor la servicii, arata raportul financiar al actionarului majoritar, France Telecom.
Vodafone a raportat venituri totale de 835,6 milioane de Euro pentru anul 2010 cu 21% mai mici
fata de perioada similara din 2009. Veniturile totale au crescut cu 3% in trimestrul incheiat la 30
septembrie 2011, fata de trimestrul anterior.
Veniturile Cosmote Romania au crescut in trimestru 3 din 2011 cu 3% la 120,6 mil euro, fata de
trimestrul precedent. Cresterea Cosmote se explica prin politica agresiva de marketing, dar si prin
preturile mai mici oferite.
Veniturile Romtelecom au scazut cu 7,2% anul trecut la 807 de milioane de euro. Compania a
pierdut in continuare abonaţi de telefonie fixa, dar a caştigat clienţi de internet şi televiziune.
Romtelecom a incheiat anul trecut cu 807 mii de clienţi pe segmentul de internet broadband, in creştere
cu 24,1%, iar numarul contractelor de televiziune prin satelit a crescut cu 37,5% la 884 de mii. In cel de-
al treilea trimestru din 2011, veniturile Romtelecom s-au diminuat cu 11,8% fata de aceeasi perioada a
anului precedent, la 160,1 milioane euro. Fata de T2 2011, scaderea este de 3,6%.

Tabelul de mai sus vine sa consolideze concluziile care rezida din rezultatele macroeconomice
prezentate in paginile precedente. Astfel, un abonament la servicii de telefonie mobila, se semneaza pe
o perioada de 2 ani, de regula. Avand in vedere scaderea economica din cei doi ani, potentialii clienti ai

9
companiilor de telefonie nu au incheiat alte abonamente, daca luam in considerare si faptul ca procentul
de abonati a ramas aproximativ la acelasi nivel in 2010 si 2011.
O concluzie simpla din tabelul de mai sus este faptul ca avand in vedere ca procentul de abonati
a ramas aproximativ la acelasi nivel in 2010 si 2011 companiile au pierdut din utilizatorii de servicii de tip
„cartela pre-pay”. Totodata, avand in vedere si veniturile in scadere ale persoanelor din Romania, o
concluzie care rezulta din tabelul de mai sus este ca fiecare operator a pierdut cel putin 400.000 de
utilizatori in 9 luni din 2011 si datorita faptului ca anumite persoane au considerat serviciile de telefonie,
in special cele de tip „ cartele pre-pay” marginale, serivicii la care pot renunta, datorita nevoilor
materiale.
O alta concluzie se poate trage si din analiza „Venitului mediu pe utilizator”. Acest venit mediu
este foarte mic, in comparatie cu costul telefoanelor de tip Smartphone si al abonamentelor necesare
acestor smartphone-uri, prezentate in paginile precedente.

Piata de telefonie mobila din Romania este

estimata la 2,5-3 miliarde de Euro, conform
cu Thierry Millet, fost CEO Orange Romania.

Tabelul de mai sus prezinta o analiza comparativa a cotelor de piata a pricipalilor 3 operatori de
telefonie mobila.
Se poate observa o scadere de aproximati 4% a cotei de piata a Vodafone. Compania explica
faptul ca scaderea de 1,2 mil de utilizatori ai serviciului nu este o scaderea reala (adica o renuntare
imediata la serviciul oferit de Vodafone), ci o „curatenie” efectuata de companie. Astfel, la 30.09.2011,
compania a decis sa anuleze cartelele de tip „pre-pay” care nu au mai fost active (incarcate cu trafic) de
aproximativ 6 luni. Deci, oricum acesti utilizatori nu reprezentau un castig pentru companie. Avand in
vedere faptul ca numarul de utilizatori ai celorlati operatori a scazut cu cel putin 400.000 de utilizatori,
deducem ca explicatia Vodafone este plauzibila.
Totodata, cresterea cotei de piata a Orange nu este data de atragerea mai multor clienti sau de
oprirea exodului acestora, ci de o politica mai relaxata a companiei in legatura cu utilizatorii serviciilor
oferite.

10
 Tabelul de mai sus, extras din raportul pe primele 6 luni ale anului 2011 prezentat de ANCOM,
tabel intitulat „Date privind furnizarea de pachete de servicii de comunicatii electrice” arata traficul de
telefonie atat catre numere speciale cat si catre numere normale.
Astfel, se poate observa ca sunt 15,4 milioane de minute vorbite catre numere normale din
reteaua publica si 11 milioane de minute vorbite catre numere normale din reteaua mobila. Totodata, o
sursa importanta de venit atat pentru operatorii de telefonie mobila, dar mai ales pentru operatorii de
telefonie fixa, a fost traficul catre numere cu tarif special. Este de remarcat faptul ca din retele publice
fixe traficul catre numere speciale a fost cu 8,9 milioane de minute mai mare decate traficul catre
numere normale. Insa, pentru operatorii de telefonie mobila, traficul catre numere speciale de la retele
publice mobile a fost cu 1,1 milioane de minute mai mic decat cel catre retele publice fixe.
Totodata, este de remarcat faptul ca datorita costurilor aferente, traficul catre numere normale
din reteaua publica mobila este mai mic cu 4,4 milioane de minute decat traficul catre numere normale
din retele publice fixe.

Tabelul de mai sus, preluat tot de pe site-ul ANCOM din acelasi raport ca precedentul tabel,
prezinta o analiza comparata a veniturilor din piata de telefonie. Se poate observa o scadere continua a
veniturilor totale ale operatorilor, acestea ajungand la 15.303 milioane de RON in 2010. Totodata, se
poate observa o scadere de 12.4 % a veniturilor din instalare a liniilor telefonice si de incheiere a
abonamentelor noi. O alta scadere, de 10.7%, in 2010 fata de 2009, este prezenta la veniturile de apeluri
video 3G si servicii SMS sau MMS. Scaderi surprinzatoare in 2010 fata de 2009, se regasesc la veniturile
din furnizarea de access la internet , scadere de 5,6%, si la veniturile din furnizarea de servicii de
transmisiuni de date. Aceasta scadere este surprinzatoare din cauza aparitiei pe piata romaneasca a
telefoanelor de tip Smartphone care a parut ca au penetrat foarte bine piata romaneasca.
In schimb, o situatie interesanta se regaseste in tabelul de mai jos care prezinta aceleasi date ca
in tabelul precedent, insa raportat la primele 6 luni din 2011:

11
 Extrapoland aceste venituri, de la 6 la 12 luni, putem deduce o scadere continua a veniturilor totale
pe piata telecom.
O concluzie simpla este faptul ca la final de 2011, operatorii de telefonie, fara o ajustare a costurilor,
sau fara a diversifica riscul, vor avea scaderi ale veniturilor totale (cifra de afaceri).
In schimb, romanii par mai interesati de smartphone-uri in 2011, daca luam in considerare, conform
aceleais extrapolari ca veniturile din furnizarea de servicii de internet ar inregistra un avans de
aproximativ 500 de milioane RON. Totodata, veniturile din furnizarea de servicii de transmisiuni de date
ar stagna la acelasi nivel ca in 2010.
Tot la fel de interesant este si faptul ca se poate estima o crestere de aproximativ 150 de milioane
de RON la capitolul „venituri din furnizarea de retele publice fixe”, adica venituri din interconectare cu
alte reţele publice fixe din Romania pentru trafic de voce, interconectare cu reţele publice mobile
terestre din Romania pentru trafic de voce, interconectare cu reţele publice din afara Romaniei pentru
terminarea apelurilor internaţionale si alte servicii (servicii auxiliare serviciilor de interconectare, etc.).

3. Factori sociali si demografici

Factorii sociali si demografici afecteaza serviciile operatorilor.

Urbanizarea Romaniei, afecteaza in mod pozitiv serviciile. Avand in vedere ca 55% din populatia
Romaniei traieste in aglomerari urbane, operatorii de servicii vor fii tentati sa ofere acoperiri mai bune
pentru o mai mare populatie. Asa se explica si faptul ca in ultimii ani operatorii raporteaza acoperiri
nationale in crestere si totodata acoperiri nationale pentru diferite servicii , cum spre exemplu Vodafone
are acoperire pentru 90% din populatie pentru serviciul de transfer de date si conexiune la internet.

12
 Populatia totala a Romaniei este un factor care afecteaza in mod negativ operatorii de servicii de
telefonie. Asa cum se observa in tabelul de mai sus, populatia Romaniei a fost in continua scadere din
1992. Aceasta scadere are mai multe cauze. Fie ca e vorba de rata negativa a natalitatii, fie ca e vorba de
emigrare, este o certitudine faptul ca numarul total al populatiei a scazu cu aproximativ 3 milioane
locuitori doar in ultimii 10 ani. Acest lucru inseamna o clientela mai scazuta si un grup in care operatorii
isi pot promova serviciile tot mai restrans.
De asemenea, avand in vedere scaderea cu aproximativ 2,2 mil de persoane a populatiei active,
(segmentul comercial cu potential ridicat de persoane din Romania) operatorii de telefonie trebuie sa isi
adapteze ofertele in asa fel incat sa tinteasca si alte categorii sociale. Insa populatia activa este cea care
efecueaza cele mai mari cheltuieli, deci o scadere a numarului persoanelor care cheltuie o suma mai
mare de bani inseamna implicit si un potential de venit mediu pe client tot mai mic pentru operatorii de
telefonie.
Pe de alta parte, faptul ca numarul gospodariilor a crescut , releva un potential crescut pentru
telefonia fixa. Cresterea numarului gospodariilor se datoreaza in principal, boom-ului imobiliar din anii
2005-2008 cand foarte multe ansambluri rezidentiale s-au construit.
Rata de penetrare a telefoniei mobile a ajuns in 2011 la 120% existand peste 25 de milioane de
utilizatori de telefonie mobila. Aceasta rata, arata ca tot mai multi romani isi achizitioneaza cel putin 2
pachete de servicii de telefonie mobila. Acest factor, influenteaza in mod pozitiv operatorii de telefonie,
avand in vedere ca numarul populatiei scade, dar acestia isi procura mai multe servicii de telefonie.
Rata de penetrare a internetului a ajuns, conform INS, la 40% din gospodarii, in 2011. Acest factor
este unul pozitiv, avand in vedere faptul ca un public cat mai informat si educat poate cere servicii si
produse mai performante si deci mai costisitoare.

4. Factori tehnologici.

Sectorul de telecomunicatii este unul care se dezvolta rapid. Ceea ce este „la moda” azi poate fi
considerat „demodat” maine. Inginerii lucreaza intens pentru a descoperii noi tehnologii care sa poata fi
exploatate.
Una din aceste noi tehnologii este 4G, prezenta printre altele in SUA, Suedia, Germania, Austria si
Ungaria. Prin aceasta tehnologie, utilizatorul va avea o calitate mai buna a serviciului de transfer de date
si conectare la internet printr-o oviteza superioara de 100 Mps.

13
 Graficul de mai sus prezinta evolutia tehnologiei 4G comparativ cu viteza de transfer a datelor si
a conectarii la internet.
Totodata, Orange, prezinta in raportul trimestrial si amanunte despre evolutia tehnologica din
acest domeniu. "In T3, Orange şi-a extins portofoliul de produse cu noi opţiuni pentru abonamente şi
terminale in premiera, atat smartphone-uri, cat şi tablete. Serviciul HD voice, in premiera in Romania,
este folosit de din ce in ce mai mulţi clienţi, numarul lor ajungand la 75 000. Programul de modernizare a
reţelei a continuat, iar Orange acopera in prezent 92% din Transilvania cu reţea 3G, iar in Bucureşti ofer
cea mai mare viteza la care poate ajunge reţeaua 3G, de pana la 43,2 Mbps", au precizat reprezentanţii
companiei. Practic din acest citat, se poate detecta si un posibili viitor tehnologic pe care se vor focusa
reprezentatntii Orange: Piata de smartphone-uri, tablete, servicii HD Voice, retele 3G dar si viteze mai
mari la conexiunea la internet.
Acoperirea serviciului de telefonie oferit de companii este un alt factor tehnologic. Astfel Orange
are urmatoarea harta de acoperire.

14
 Din harta prezentata mai sus aflam ca acoperirea nationala a Orange e de 92% din tara, si se
poate observa ca zonele inalte de munte, depopulate si dificil de acoperit, nu sunt un target pentru
companie.
Vodafone are urmatoarea harta de acoperire, avand o acoperire de 90% si a serviciului de
transfer de date.

Concluzii:

Din analiza factorilor prezenti in sisteul PEST putem deduce urmatoarele concluzii:

 Factorii poltici vor influenta decisiv anul 2012 din punct de vedere al veniturilor si al viitorului
business-ului operatorilor de telefonie. Acest fapt se datoreaza in principal presiunilor
companiilor mama de a avea un profit cat mai ridicat dar si licitatiei pentru acordarea pe 15 ani
a licentelor de telefonie care va avea loc in 2012. Unele surse din Ministerul Comunicatiilor
sustin ca ar vrea minim 200 de milioane de euro per operator, din aceasta licitatie. Totodata,
alegerile viitoare ar putea genera presiuni venite de la Consiliul Concurentei prin amenzi pentru
a oferi o imagine cat mai buna conducatorilor si guvernantilor.
 Factorii economici vor continua sa afecteze in mod negativ operatorii de telefonie. Avand in
vedere prognoza scazuta de crestere economica (dupa unii analisti chiar negativa) dar si
consumul scazut, veniturile totale din telefonie sunt si vor ramane pe un trend descendent
 Factorii sociali si demografici afecteaza in mod pozitiv operatorii de telefonie. Cu cat rata de
penetrare a internetului e mai mare, cu cat mai multe persoane sunt mai informate de piata
telecom, cu atat va exista o cerere mai mare de servicii de telefonie, dar in special de aparate de
telefonie mai performanta. Insa, scaderea numarului populatiei, dar si emigrarea afecteaza in
mod negativ serviciile de telefonie. Cu cat sunt mai putini oameni, cu atat baza unde serviciile de
telefonie ar putea fii vandute scade, deci si potentialele venituri scad.
 Factorii tehnologici dau o dinamica ridicata sectorului de telecomunicatii. Avand in vedere
rapiditatea cu care sunt descoperite noi tehnologii, factorii tehnologici ofera un spectru special
operatorilor de telecomunicatii. Un smartphone mai inteligent, o tableta mai „user- friendly” dar
si o rata de penetrare mai mare a internetului si a serviciului de transfer de date in acoperirea
nationala a operatorilor de telefonie ofera o imagine fidela a competitiei intre operatorii de
telefonie din punct de vedere al tehnologiei.

15
 Bibliografie

www.insse.ro

www.ancom.org.ro

www.zf.ro/

www.vodafone.ro

www.orange.ro

www.romtelecom.ro

www.rcs-rds.ro

www.cosmote.ro

www.consiliulconcurentei.ro

16