ENTORSA :

TIPURI,CAUZE,SIMPTOME
SI TRATAMENT

O entorsa este termenul care defineste o intindere sau o ruptura a

ligamentelor unei articulatii. Cele mai frecvente entorse au loc la
nivelul gleznei, dar se pot manifesta si la nivelul genunchiului, umarului
sau al articulatiilor mainii si degetelor.

 Ce este o entorsa?
 Tipuri si grade de afectare
 Entorsa gleznei
 Entorsa genunchiului
 Cauze si factori de risc
 Simptome
 Diagnostic
 Tratament
 Preventie

Ce este o entorsa?
Stabilitatea unei articulatii este data de ligamente, de structura osoasa
si de musculatura de sustinere. Fortarea accidentala a unei articulatii,
dincolo de limitele sale fiziologice, poate duce la o entorsa. La nivelul
respectivei articulatii, ligamentele se intind anormal sau se rup,
complet ori partial. Ligamentele sunt benzi dure, dar elastice, de tesut
fibros, avand rolul de a mentine articulatia in pozitia corecta, prin
stabilizarea oaselor. Ligamentele permit mobilitatea articulatiei in
limitele fiziologice.

Entorsa este diferita de o luxatie, dar si de intinderile musculare, desi

termenii sunt deseori confundati. Luxatia este pierderea contactului, la
nivelul articulatiei, dintre doua extremitati osoase, ca urmare a
deplasarii acestora, in urma unui traumatism osteoarticular, iar
intinderea musculara este o leziune la nivelul fibrelor musculare.

Aceste leziuni articulare apar ca urmare a unei miscari bruste,

accidentale, cel mai frecvent in timpul mersului sau al activitatilor
fizice, cand ligamentele sunt solicitate peste limitele maxime de
elasticitate. Severitatea unei entorse poate varia de la o usoara
intindere a unui ligament, la ruperea partiala sau completa a acestuia.
De asemenea, poate fi vorba de unul sau mai multe ligamente ale unei
articulatii. Gravitatea vatamarii depinde de cat de mare este trauma
suferita de ligamentele afectate.

Tipuri si grade de
afectare
Entorsele pot afecta, in principiu, orice articulatie. Cu toate acestea, cel
mai des apar la nivelul gleznei si genunchiului.

In ceea ce priveste gradul de afectare, entorsa poate fi usoara, cand

sunt afectate doar cateva fibre ale ligamentelor, si moderata sau
severa, cand ligamentele sunt afectate in proportie mare sau foarte
mare. In aceste din urma situatii, apare si o instabilitate articulara, semn
ca ligamentul este afectat si nu mai poate oferi articulatiei sustinerea
fiziologica.

Afectarea articulatiei in urma unei entorse are trei grade:

 gradul I – leziuni structurale la nivel microscopic, ce se manifesta
printr-o usoara sensibilitate dureroasa locala, fara afectarea
mobilitatii si a stabilitatii articulare;
 gradul II – ruptura partiala a ligamentului, cu umflarea vizibila a
zonei, durere si sensibilitate ridicata, dar fara instabilitate
articulara sau cu o forma usoara de instabilitate;
 gradul III – este o entorsa severa, urmare a unei rupturi complete
a ligamentului, cu umflarea zonei, durere si instabilitate articulara.

Entorsa gleznei
Glezna (articulatia talocrurala) este o articulatie complexa, ce permite
miscarea piciorului in toate planurile, cu rol de absorbtie a socurilor si
de transmitere a greutatii catre suportul plantar in repaus si in miscare.

Entorsa la nivelul gleznei este cea mai frecventa, iar cel mai des se
produce prin inversie. In aceasta situatie, talpa piciorului este adusa in
interior, rezultand intinderea sau ruperea ligamentelor din exteriorul
gleznei. O forma severa de entorsa implica intinderi ale ligamentelor
superioare din exteriorul gambei. Mai rar, se poate produce si entorsa
gleznei prin eversie, situatie in care talpa piciorului este fortata spre
exterior. In urma acestei miscari dincolo de limitele normale, pot sa
apara leziuni ale ligamentelor interioare de la nivelul gleznei.

Entorsa genunchiului
Genunchiul are patru ligamente principale: doua care ii stabilizeaza fata
si spatele si doua ce consolideaza miscarea laterala. Entorsele
genunchiului pot afecta unul sau mai multe ligamente. Orice activitate
care forteaza genunchiul dincolo de limitele normale de mobilitate
poate provoca o entorsa.

Entorse ale genunchiului pot sa apara in timpul exercitiilor fizice, al

jocurilor de fotbal,  baschet, de obicei, ca urmare a sariturilor, a rasucirii
bruste sau a accidentelor rutiere. Aceste leziuni se pot produce si in
urma unor lovituri in genunchi sau in partea inferioara a piciorului.
Caderea puternica pe genunchi poate provoca, de asemenea, entorse.

Cauze si factori de risc

Entorsele sunt provocate de accidente, in timpul mersului sau al
activitatilor sportive. Mersul pe suprafete neuniforme, aterizarile
gresite in urma unor sarituri, mersul pe tocuri pot duce la entorse ale
gleznei, iar pivotarile pe un picior genereaza entorse ale genunchiului.
Accidentele de bicicleta, dar si cele rutiere pot duce la entorse, uneori
severe, iar cazaturile pot cauza inclusiv entorse ale mainii. Unele
sporturi, cum sunt schiatul, tenisul, fotbalul, voleiul, baschetul,  implica
un risc crescut de producere a entorselor la glezna si la genunchi. Un
alt factor de risc este pregatirea inadecvata inaintea unui efort fizic.

La copii, ca urmare a proceselor de crestere, se pot produce

dezechilibre intre duritatea ligamentelor si capetele oaselor de care se
prind acestea, iar articulatiile au un anume grad de instabilitate, ceea ce
poate creste riscul producerii acestui tip de leziuni.

Sunt considerati factori de risc: conditiile de mediu (suprafetele

alunecoase sau inegale), un echipament nepotrivit si incaltamintea
inadecvata, dar si oboseala musculara, care nu mai poate oferi un
suport adecvat articulatiei.
Simptome
Intensitatea simptomelor depinde de gravitatea leziunilor. Primul
simptom al unei entorse este durerea, desi senzatia dureroasa poate sa
apara si cu o oarecare intarziere dupa producerea leziunii, pentru ca
procesul inflamator are nevoie de timp. Nu este exclus ca momentul
suprasolicitarii ligamentelor sa nu fie constientizat.

Durerea si sensibilitatea locala, dar si acutizarea senzatiilor dureroase

la mobilizarea articulatiei sunt simptome specifice entorselor. Umflarea
zonei afectate este, uneori, asociata cu sangerari la nivelul
ligamentelor. Sangerarea profunda este asociata cu invinetirea pielii,
dar pot trece chiar si 24 de ore pana ce devine evidenta.

Combinatia dintre durere si umflarea articulatiei determina corpul sa

protejeze zona lezata, ceea ce duce la dificultati functionale prin
autoconservare. Entorsele localizate la glezna sau genunchi sunt
asociate cu o capacitate limitata de a misca articulatia, mobilizarea
acesteia fiind asociata cu durere intensa.

In unele situatii, toate aceste simptome pot fi asociate cu o senzatie de

amorteala, iar in cazul entorselor severe, la momentul produceri, este
posibil sa se auda sau sa se simta, la mobilizarea usoara, un clacment
articular (o trosnitura).

Diagnostic
Examinarea fizica poate pune diagnosticul de entorsa, dar nu poate
stabili intotdeauna cu precizie gravitatea acesteia. Circumstantele
producerii sunt utile, pentru ca pot indica amplitudinea leziunilor.
Medicul poate identifica eventualele leziuni asociate ale musculaturii,
nervilor sau vaselor de sange. Simpla examinare este suficienta pentru
a evalua clinic prezenta sau absenta unei leziuni osoase de
tipul fracturilor.

Investigatiile imagistice pot clarifica amplitudinea leziunilor si pot ajuta

la stabilirea precisa a gradului de afectare a tendoanelor, ligamentelor,
cartilajului si a altor structuri. Aceste teste se fac in cazul entorselor
severe si atunci cand indicatia terapeutica impune o interventie
chirurgicala.

Tratament
Formele simple de entorsa se pot trata acasa. In cazul acestora, sunt
necesare imobilizarea zonei lezate si evitarea fortarii acesteia. Este,
uneori, nevoie de repaus pentru cateva zile si de limitarea activitatilor
obisnuite, care pun presiune pe articulatia afectata.

Compresele cu gheata sunt utile. Acestea se mentin pe articulatie circa

10-15 minute, de patru pana la opt ori pe zi. Util este si masajul cu un
cub de gheata pe articulatie, prin miscari circulare.

Compresia articulatiei este utila in reducerea inflamatiei. Se pot folosi

bandaje elastice pe zona afectata si la extremitati, pentru a preveni
inflamatia distala. Bandajul compresiv calmeaza durerea, dar nu trebuie
sa fie excesiv de strans, inconfortabil sau sa intrerupa circulatia
sangvina. Tot pentru diminuarea inflamatiei membrului cu articulatia
afectata, acesta trebuie mentinut ridicat, la o inaltime superioara
nivelului inimii pacientului.

In cazurile mai severe, in care ligamentele au fost rupte partial, este

necesara imobilizarea gleznei cu o gheata de gips sau orteza. Intervalul
de timp necesar pentru vindecare este stabilit de medicul ortoped.
Pentru entorsele foarte severe, cu ligamente rupte, asociate cu
sangerare, este necesara interventia chirurgicala.

Terapia nu trebuie sa se limiteze la scaderea durerii, diminuarea

edemului si eliminarea echimozei, ci trebuie continuata dupa ce faza
acuta este depasita, cu gimnastica medicala si fizioterapie, astfel incat
articulatia afectata sa fie readusa in parametri normali sau cat mai
aproape de starea dinaintea accidentarii. Protocolul de recuperare este
necesar si pentru a reduce sensibilitatea articulatiei, dar si cu scopul de
prevenire a recidivei, al carei risc este relativ crescut, putand duce la
deficit motor sau la o pozitie compensatorie ce determina, in timp, alte
afectiuni posturale. Este important de stiut ca, durerea trece inainte ca
articulatia afectata sa fie complet refacuta, iar gimnastica medicala este
esentiala pentru vindecarea completa.

Terapia manuala este recomandata mai ales in cazul entorselor severe

si al recidivelor sau dupa perioadele de imobilizare. Este important de
spus ca aceste leziuni articulare, mai ales la nivelul genunchiului, sunt
considerate factori favorizanti pentru aparitia artrozei.
Indiferent de gravitatea entorsei, este recomandat consultul unui
specialist, pentru a beneficia de o evaluare corecta si de indicatii
terapeutice personalizate.

Durata recuperarii depinde de gravitatea entorsei. In cazurile usoare,

poate dura una-doua saptamani, in timp ce, in cazurile mai severe, se
poate ajunge si la 10-12 saptamani. Reparatiile chirurgicale, necesare
in cazul ligamentelor complet rupte, au cea mai lunga perioada de
recuperare si sunt urmate de terapie postoperatorie.

Prezentarea la medic este absolut necesara, daca simptomele se

agraveaza dupa aplicarea compreselor reci si compresia articulatiei, cu
banda elastica, a doua sau a treia zi dupa traumatism.

Preventie
Cele mai indicate masuri de preventie sunt evitarea factorilor de risc si
mentinerea unei forme fizice cat mai bune – cu exercitii regulate de
intindere si tonifiere – astfel incat muschii, ligamentele si tendoanele sa
fie puternice si flexibile, pentru a rezista la traume. Mentinerea unei
greutati corporale corecte este importanta, fiind o masura preventiva
utila. Este esentiala kinetoterapia, pentru a preveni leziunile recurente.
Protejarea gleznei si a genunchilor care au suferit entorse se poate
realiza cu ajutorul benzilor elastice, a benzilor rigide aplicate de catre
un specialist sau la purtarea unor orteze speciale

Se recomanda efectuarea exercitiilor specifice de intindere si tonifiere

pentru prevenirea entorselor, in timpul activitatilor sportive, iar
antrenamentele combinate sunt utile, pentru ca implica participarea
diverselor grupe musculare. Incalzirea inainte de antrenament cat si
refacerea dupa efort sunt esentiale pentru a pastra articulatiile intr-o
forma cat mai buna si pentru a evita accidentarile.

Totodata, este important ca tocul pantofilor sa fie cat mai stabil, pentru
a preveni entorsele gleznei. In cazul deplasarilor pe teren accidentat, la
pas sau in alergare, trebuie acordata atentie sporita terenului, dar si
genului de incaltaminte purtate. Denivelarile, terenurile stancoase,
suprafetele cu pietris sunt zone potential periculoase.

Traumatismele articulare de tipul entorselor se pot recupera complet, cu

tratamentul si cu terapia manuala adecvata, iar preventia este importanta
pentru evitarea recidivelor, care pot duce la entorse cu grad ridicat de
afectare. Pe de altă parte, activitatea fizica este esentiala pentru a avea
articulatii, ligamente si musculatura sanatoase.