VASII,E

VOICULESCU
INTEGRALA
B.R,D,
PROZE TERAIiE

Editie lngrijihn, prefala ;i cronologie de

RoxnNa Sontscr;
 Cdprioara din vis

- ...De aceea eu cred in vise, urmd cu tdrie b6hinul sculptor. Nu in toate, bineinteles. $i mai
pufin in visele a cdror cheie o poarti toatd lumea in buzunar. Paslrea insemnd veste, pisicd egal
trddare, ciine - duqman qi aga mai incolo. Astea sint copilSrii. Simbolistica viselor e mult mai
complexd gi mai tainicd decit simpla explicalie din popor. Interpretarea lor trebuie frcut5 qtiin-
lific. Sint unele prevestitoare. Altele ne intorc inapoi, la vie.tile din shivechime. Dar nu oricine
le face. Trebuie sI fii anume hdrdzit ca sd te viziteze un vis profetic. CEci si visele sint pe m6su-
ra oamenilor. Sint, cum spuneam, unele care ne vin in imprejurdri de mare cumpdn6, sub amenin-
larea modii. Tiqnind din straturile adinci ale fiinlei noastre, ele ne dest5inuiesc stdri de mult
trlite, trecute in fondul nostru, care zbucnesc in vis cum intr-un cutremur ndpSdesc prin crdp6-
turile scoarfei vinele apelor fierbinli din miezul pdmintului. Ele simbolizeazd nu numai o trecutd
trdire personal5, ci aduc din str5funduri o experienld obqteascS, o ameninfare de intimplare co-
lectivd a omenirii din care eram atunci, cum sintem qi 3-cpL_r"!,,q4Erticic6, unde insd rdsun6 totul.
- Asta, pinl acum, este mai mult geologie deci[,onirocritie,,il opri cineva.
- Ce qti.ti voi despre tehnica viseiffii.Tie intoars'e voffirul cu dezgust spre collul de unde
pornise intreruperea. Apoi urm6: Un astfel de vis incdrcat de inlelesuri mi-a dezvlluit odinioard
izvodul artei. $i prietenul igi ridicd paharul, parcd s6-qi acopere expresia fe.tei schimbate.
Noi urrnar6m sd-i privim oarecum batjocoritori mina tremur5toare, ajunsd in dreptul ochilor
stingi, falca de jos cdzutd de oboseald qi gura gtirb5, din care iegise cu iz atit de nou qi modem o
pledoarie a visului.
- Si care este izvodul artei, maestre?
- N-aveli si crede{i cind vi voi spune: vin5toarea.
Noi ne uitardm uimiti unul la altul.
- Vinltoarea este obirgia artei. Cel pulin pentu mine, relud el cu glas scizut.
Am ridicat qi mai sus capetele, ca sd-l privim bine, qi tdcurlm toli citiva vreme, gindindu-ne.
- Poate cd are dreptate, spuse cineva. Vindtomea a adus cu ea o imbel.sugatii crea[ie adisticl pe
lume. Mdcar dacd ar fi sd ne gindim numai la bog6lia desenelor preistorice cu scene de vinltoare.
- Sau, adause altul, la miturile qi poveqtile zSmislite in jurul vindtorilor legendari. Bundoar6,
poemul lui Ghilgameq...
- Nu asta, protestd sculptorul, nu vorbesc despre ramura deosebit[ a plasticii cinegetice, fie
ea primitiv6. Cu atit mai pulin de arta cultd. Cind am spus asta, m-am gindit la primul fior de
artA, am numit impulsul dintii, care,la inceputul inceputului, odatd cu sufletul, i-a miscat omu-
lui sdlbatic si mina, imboldindu-l s6 tragd intiia linie drag6, prirnul contur estetic al ernofiei lui.
Cun alfii se gdteau sd sarS cu vorba impotriv6-i, maestrul ii potoli scurt:
- Ca sd nu ne incilcim in disculii zadarice, am sd vd povestesc intimplarea revelatoare de
la care porneste credinla mea.

19
 J

VASILE VOICULESCU

Sd fi arut pe ahrnci doudzeci qi trei de ani, vedeli ce departe trebuie sd vI afund in timp, glu-
mi el cu amdr[ciune.
Viala sta inci inaintea mea bloc pur, aproape neinceput, gi mi se pdrea cI am sd pot s6-i dau
un chip dupd voie, aga cum modelam marmora. Socoteam c6 am geniu. Iubeam cu aceeagi pa-
timd inalta artd, femeia qi vindtoarea, adic6 forma.
- Cum, vin6toarea? intuebai eu.
- Vindtoarea indeosebi md apropia de izvorul viu al formelor animale, adici de tot ce e mai
veridic, mai pur, liqnit din originara matci animalS, maiestatea lebedei, sfioasa noblele a ciutei,
taina de sfinx a caprei negre incremenite pe o stincS, cu ochii adincili in amurg, fala cerbului in-
cruntat cu o dumbravd de ramuri, ca qi puterea de stincl alergdtoare a mistrefului. $ti.ti cd am
fost cel dintii sculptor animalier din !ard. Ei bine, arta, femeia, vindtoarea se echivalau pentru
mine, erau totuna, alc6tuiau acelagi unic elan, aceeagi ndanin,td. intrupau acelaqi mod, reluat pe
trei registre, pe trei planuri deosebite.
- Dar femeia nu e decit tot un animal, maestre. E tot un vinat, il intrerupse cineva.
- Te inqeli. Asa cum arta nu realizeazd, ci sublimeazS crealia, tot aqa, femeia transfigureazd
pind la divin frumuselea animald a tuturor formelor ce stau inapoia ei qi urcd treptele pind la ea,
ca sE fie transpusd dinh-o datS dincolo, in alt tdrim.
- Cine, maeshe?
- Frumuselea animal6, prin femeie.
- Dar e tot carne... il sicii acelaqi.
- Came sufleteasc6. Ea este arhetipul...
- Nu-l mai intrerupeli, cd nu mai ajungem niciodat5 la poveste, interveni gazda, mai ales
dacd intrd in Platon qi arhetipurile lui.
-Ei, dragii mei, Platon spune cE dacd invSldm uqor qi qtim ceva, e cd ne amintim. $i visele
nu sint uneori decit uitate aduceri-aminte. $i cu asta incep povestea.
Cum eram imp6timit de vindtoare, nu scdpam nici un prilej. $i pe atunci erau atitea! Prieteni,
cunoqtinle, patroni, o lume intreagl md poftea, qi nu pridideam s5 primesc invitafiile. Iama, vara,
toamna, oricind qi oriunde, la ges, dup6 iepuri qi dropii, la deal, dupd lupi qi vulpi, la munte, dupd
vinat mare, domnesc, eram mereu proaspit la emolii gi neobosit.
in expediliile mai lungi, cu popasuri pe la moqii, purtam cu mine totdeauna lada cu pdmint
pentru modelat. DacI md prindea pofta, rlmineam dupd vindtoare zile gi sdptdmini intr-un loc,
pin6 secdtuiam elanul crealiei stirnit in mine de priveligtile Si de scenele trdite. Uneori qi de
dragostea care se alStura artei, inhegind-o.
Multe conace boiereqti din cine qtie ce paragini pdstreazd incd schile, ebo;e, portrete de
oameni qi fiare ldsate ori uitate de mine acolo. Dar in acel an mi se infundase. Poftit inainte de
Crdciun la castelul prinlului 8..., uitasem de artd qi de vin6toare, ca sd le imbin pe toate numai
in ferneie. Md aflam sub vraja fbrl impotrivire a domnilei Irina, nepoata gazdei. Era tot ce poate
zdrnisli mai perfect arta si natura. O urmdream pe furiq din ferestrele inalte cind trecea prin par-
cul alb. DacI se oprea indreptindu-qi boiul rnindru intre ciinii de vin6toare ce o inconjnraLr, era
Diana, fecioara cereascS. Cind alerga pe alei trnndritd de salturile haitei, irni inghela inima: era
aidoraa unei cdprioare gata sd fie ajunsd si sfiSiatd. Abia md stdpineam sd nu sar in ajutor, ii

80
 INTECR.ALA PROZEI LITER-{RE

,
= ,:'_.id in timp, glu- ieseatn inainte ca sA ma incredinlez cd s-a intors teafrrd, cd mi-a adr.rs inapoi ochii verzi sllb fmn-
tea dreaptd de ivorir-r si pletele de bronz aurit. Nu indrdzneam sd o privesc toat5, m-ar fi biruit
: :: i:i sa pot sd-i dar"r patima si aq fi imbrS(iqat-o sdlbatic. Dar lineam clr orice chrp sa md stdpinesc, pentru mine in-
l-:.',:-i CLI aceeasi pa- sr-rmi, pentru mindria mea.
Au trecut asa multe sdptamini, ca intr-o uluiala din ce in ce mai adincd. Domnila consimtea
sa primeascd omagir.rl men respectuos. Apoi m5fiurisiri ascunse simbolic, in schile si infhtiqdri
:. :;t:: de tOt Ce e mai de artd. Dragostea e ca orice entuziasm. contagioasd, md gindeam qi ma ingeniam sI i-o trec in
::.-:-.' :oblete a ciutei, chipurile cele mai rafinate si subtile, indrdgostit de chiar suferinla ce mi-o pricinuiau intirzierile
:.-.:. I31a cerbului in- si meandrele ir.rbirir.
.

r:.::::1ui. Stiti cd am - De ce nu plecali la vinStoare? Fata ar fi rdmas linigtitd acasd. Iar dumitale gerul gi oboseala
r: s3 i-Jhivalau pentrtr tr-ar fi stins infldcdrarea. Vinatorii adevdrafi, e stiut, nr-r pitimesc de dragoste. O boal5 te apdra
:;:.rsi mod, reluat pe de cealaltd.
* Ei, aici e vraja, utmd sculptontl. in fiecare zi umblam la vindtoare. Dar ne insotea totdeauna
:-:se;rneva. si domnita. incit singura sllbdticiune care cidea regr.rlat era inima mea. Atit numai cd nu o luau
::=.::: transfigureaz6
ciinii in gurd sd i-o ducd la picioare. I-o azvirleam eu.
::i :::rtele pind la ea,
in sfirqit, de Boboteazd, cind se deschid cerurile si joacd toate comorile pdmintului, s-a hotdrit
o vindtoare mai mare, deparle, sr.rb munte. Se ivise undeva o hoardd de mistreli. Ciopoare de ciu-
te se ldsau de la goluri spre poala codruh,ri dupd mladite fragede qi ierburi pdstrate sub zdpezi.
Urcam numai 3 birbafi: prin[ul, un urs cu barbd roqie, vdrul sdu, un uriaq butoi plin cu rachiu,
si cu mine. Domnila Irina, fie capriciu, fie, cum pretindea ea, oboseald, a rdmas la castel.
Era un timp stralucit. Ziua,lucea soarele nestingherit. Zdpada cristalizase intr-o coajd tare si
:-. ::: gazda, mai ales
groasd de citeva palme sub un vdzduh cu aerul cristalin, inghe{at qi el. Noaptea, luna magicd da
ca in vis ocol domeniului, scolind pe rind din intuneric fiecare pilc sombru debrazi, fiecare colt
.-.: ,:.iintim. Si visele
al castelului bdtrin, fiecare cotiturd a aleilor.
:: :::- atitea! Prieteni, intr-o seard din acestea feerice, in ajunr-rl plecdrii, ieqisern in parc. Dar in loc sa md plimb,
.:.. .:::riie. Iarna, vara, mi apucasem sd pldsmuiesc intr-un bloc de zdpadd silueta domnilei, in tunicd scurtd, brate goale
. r--.::. la n.runte, dupd si tolb6 cu sdgeti in spate.
Deodata, cu scheldldieli neinfrinate, ciinii ei md inconjurard. Apoi intra qi ea, dintr-o laturd
:::-:, lada cu pdmint umbrit6, in aria luminoasd unde lucram. Domoli haita 9i privi lung inchipuirea de zdpadd, pe
: i::j:rini intr-un loc, care se sleiau razele lunii. Apoi, intorcindu-se spre rnine:
.: ::.:',r-. Uneori si de -Am o presimtire, spuse ea, insufletitd. Dar nu vreau sd te sugestionez, adicd, sa-!i atirn o
ptazd,-rea de inchipuire. Rise ugor, si smaltul dinliior ei loviti de lumind irni fulgera inima.
13. r'r-.Se. portrete de - Citd vrerne gindurile dumitale md vor insoli, domnita, nici un rdu nu va indrdzni sd se
::.: Pcnit inainte de apropie de mine, incercai eu sd glumesc.
.: : : :. :.' t0ate ntlrnai - De gindurile mele nr.t rdspund, imi intoarse ea raspuns rnihnit. Nr,r sint deplin stapina pe
:::;' :r,r lot ce poate cle. Dar, ca sd fiu mai sigurd, am sa-ti dar.r insotitori ciinii mei credinciosi.
: : -: ::.'C:a prin par- Si. fira sa mai agtcptc invoirea mea, chemi cele patru anirrale care se jucar-r in preajma ei,
-'-: - .:-.;..nillrall. era mi rccotnanda pe rind, incredintindr-r-rri fiecarr-ria cu poruncd s5-mi linga mina qi sd se cr.rlce la
- -i...:,1 ir-iima: era picioarele mele.
.. -. ..,: in a.jutor, ii - Ali, Mark, Kirn! strig5 ea. Aici. ct.trtc'he!
81
 VASILE VOICULESCU

$i intr-o clipd mE pomenii cu m6nuqile pline de bale qi picioarele incoldcite de trupurile lor rrmrr, tltffd
calde qi nebunatice. tu! -{ilt
Cea din urm6 se supuse Junon, o c5!ea superb6, cit o viticd de mare, care avea pui ;i incd le fiffi
da sd sugd. r mnH
- Dar ea cum o s6-qi lase copiii, protestai eu, plictisit de asemenea dar, care mai mult mA in- rmm*fl
curca. Nu-mi pldcea sE vinez cu ciini. Tulburd frumuselea, aq zice sacrosanctitatea vinltorii. rrrilrtrtttl&rrrrnrg{

rfli!orfl
- Nu-i nimic, md imbun6 domnila. DouS-hei zile le dau eu lapte cu biberonul. Haide, Junon.
56-l plzeqti ca pe puii t5i. rrlillfr]iut,,rtnf,

$i, punindu-i piciorul pe grumazul gros, o impinse sd se culce lingd ceilalli, supusd la porun- rll]]]lLill. ,er$t|
cile mele. -; 1fltlttUlll{
- Fii cu blgare de seamd, adause ea, miine seard e ajunul Bobotezei, cind visele au tilc. line Ir11ffill
minte ce !i se arat5. Citeodat2i e chiar ursita... ,lflldluitrffi

Apoi, dintr-un salt, pieri in goanl spre castel, ldsindu-md cu cele patru fiare, care nu in- ultLllLl lrr ll&i:dl

drdzr.ird s6 calce consemnul qi nu se clintirl de ling6 mine. Atebuit s6-i duc eu la culcare gi sd r{m
le am in seara aceea de grij5. _t]^ rll,lirffill&Iiu

A doua zi in zori ne-am incdrcat in dou6 s6nii largi trase de telegari focoqi qi am plecat. Eu, Iti :llltltiiillti rl

cu ciinii claie-grdmadd peste mine. Am intors indelung capul. in dosul unor perdele tremurate ;l uiillll,,,

de la a treia fereask5 din stinga inchipuiam o prezen(d a clrei radiere ajungea pind la mine gi mi - " l'iil,i,

urmSrea.
Cu toate cS.ciinii qedeau pleogtili qi triqti, prinlul a protestat cd nu-i primeqte, cd are sd,rateze ., . uLtL

din pricina lor vin6toarea. Dar sania lui a luat-o repede inainte, vorbele s-au spulberat in vint.
$i eu iam urmat in sania a doua. Junon scincea in6buqit, uitindu-se, ca qi mine, prelung inapoi.
Zburam pe fala fhr5 pidie azdpezilor, cilre se tdia in fiqii sub tllpicele ginuite. Bidiviii sfor5- . i-" "- l'":
iau voiogi, urcind gleaurile necdlcate incd. Citeodatii intram de.a dreptul in clSile de nea puse de .:
vint de-a curmeziqul qi pe care le fbceam spulber in pufbitul armlsarilor aprigi. Clinchetele : '.--
clopofeilor ne insoteau ca un stol de pdsdri ciripitoare alSturi in zbor. --
_i: "..

Dupd amiazd,tirziu, am ajuns sus la coqarele boieregti, unde iema un rind de vite nefolositoa- :_ - 1

re: boi blhini, vaci sterpe, buhai ndrdvaqi qi cai hodorogifi. Ne-au iegit inainte doul slugi plecate, ::'
invlluite in dul5mi pin[ in pdmint. S-au ploconit adinc, au deshdmat gi ne-au gdzduit la cald. :::..,--
Cind a dat in desearS, ne-am inqiruit in urma lor qi am pornit la locurile de pind6. Cind am ::::---.
sosit acolo innoptase bine, dar luna lumina ca ziua. Cei doi haidamaci, cu paqi de uriaqi, ci ne ::.: - -

iegise sufletul ca sE ne putem line de ei, ne-au lep6dat unul cite unul la deplrtlri mari, in dru-
mul vinatului.
Pe mine m-au purtat cel mai afund, intr-o cirniturd de vale seacd, unde am pierdut orice leg[-
turd cu tovardqii. De altfel, fbcusem destuld silS celorlalli cu droaia de ciini, care nu mf, sl[beau,
ci se lineau ciucur dupd mine, qi erau toli bucuroqi cd au scdpat de prezenla mea.
Argalii mi-au l6murit cd in fa!E, jos, erau zvirlili bulgdri de sare qi presdrate smocuri de fin
pentrn cf,prioare. Iar in dreapta se frceau un dimb cu pidure de fag, sub care zdceau porcoaie de
jiq adulmecat de mishe[ii lacomi. Sd fiu numai vrednic de aqa vinat. $i mI p6r6sir6 acolo.
M-am asezat pe un trunchi qi am cercat sd fumez. Mi-am adus aminte cd nu este ingdduit,
tutunul alungind vinatul, qi am stins ligara. Era o linigte qi o tdcere c6-mi liuiau urechile... nu-rni

82
 INTEGRALA PROZEI LITERARE

i--.:: je trr-rpr-rrile lor era fric5. Dar am lSsat puqca din miini qi am scos termosul, din care am tras citeva
duqci bune
de coniac. M-am incoto-smdnat apoi bine in blan6
9i am cdutat s6 stau treaz.
:3 :\. ea pui si incd le Ciinii, ca prin minune, se cumin{iserd. Din cind in cind, prin pielea lor trecea cite un fior care
le zburlea blana pe spinare. Stdteau ca niqte stane, numai urechiL li se suceau neastimpdrate,
ca
:tre mai muit mA in- vintrelele de corabie care cauti zdrile 9i pipdie vintul. Veneau doar rabufniri infundate,
'..:::3:ea r indtorii. iin spate,
unde nu se vedea, din pricina prdvdliqului, nimic.
:::.:l Haide, Junon. Pe acolo nu putea zvicni vinat qi nu md sinchiseam. Ochii imi jucau numai
in jos qi pe hturi,
unde mi se fecea un fel de tdzdreli. Vremea se lungea, zadamicd,. Luna trecu incet
la apogeu,
:.::. s'.ipusd la porun- din ce in ce mai malefic5. Ciinii se culcuqisera, obosili, pe o p6tur6, lingd mine. Bagai
de'selma
ci golisem qi al doilea termos de coniac.
: '. rsele au tilc. Tine Apoi adormii.
Mdttezii deodatd asurzit de o larmd lipdtoare qi inv6luit in tunete albe. Un sorb de zdpadd
:- :-lare. care nu in- adus de un vifor iscat din pimint tdbdrise pe munte si ne invdluise cu totul in
minia lui.
-; :- la culcare si sd inbeznabdlan5 care se rlsucea nebund in toate pdrfile, gata sd m6 smulgl din loc, nu
se
deslugea altceva decit urletele crivdfului turbat, care aproape mI trintisejos.
Orice 1egdturd cu
:si si am plecat. Eu, tovardqii mi-era tdiatS. Armele cdzurljos nefolositoare qi le ldsai acolo, ndmelite numaidecit
de
:: ::rdele tremurate zdpadd. orb, surd, amelit, r.eapdn, simleam din ce in ce mai pulin spaimele pieirii.
Nu puteam
: :l:5 la mine si md sta in picioare, necum sd md tirdsc sau sE fac un pas in lSturi. Shinsei cit putui
pe linga mine
poalele vegmintelor hrduite de viforul care-mi impingea zdpadain
sin, pe gii, la cingatoire, prin
3s:e. cA aresdrateze toate chiotorile hainelor 9i incdlfdmintelor. Luptindu-md din rdsputeri, mI
dadui cu $eu h do-
l- s:ulberat in vint. sul bugteanului de care mr incleqtai. $i, coplegit de fatalitate, md culcai. Gindul
.:re. prelung inapoi.
mi se duse o
clip6 la visele din noaptea de ajunul Bobotezei, qi-mi veni sd zimbesc. Dar ceva md
trezi. Ciinii
-.
:r:e. Bidiviii sford- cercaser6 orbecdind sd fugd acasd. Dar, ameli.ti, se intoarser5 qi se grEmddird in
mine. Unul md
.i:1: de nea puse de riciia cu ghearele ca sd-gi fac6 culcuq in blana mea.
.:::er. Clinchetele Eram lucid, dar de o alt6 luciditate, ca pus5 in dosul unui obroc. Simleam cum md pdtrunde
gerul, cum mi se rdceqte carnea, cum imi amo{eqte voinla qi se subtiazd rdsuflarea,
numai gin-
;,: ', rre nefolositoa- dul pilpiia in r6sucirile viforului. Dar qi el din ce in ce mai alb, inabugit de zdpadd.i.i
: J::-i sh.rgi plecate, ,"iira
apoi in minte toate mo(ile prin inghe!, cite citisem. Cea din Stdpin slugau lri
si Tolrtoi. C"u
i- :lzduit la cald. dinFetila cu chibrituri a luiAndersen, intimplarea dinWforulluiPuqkin,
' :e :ind5. Cind am 9i mI analizam urm6-
rindu-md cum, incetul cu incetul, alunec in nesimlire, cum mr sleiesc in nemiqcare
si m6 des-
:-: de uriasi, cd ne tram in nefiinfI.
:l---:ri mari, in dru- incercai incd o datd sE md ag5! de ceva. Dar domnila Irina era acum ea insiiqi un
bloc deplr-
tat de zdpadd. $i zimbetul ei - o patd lunar5. Din ciinii ddruifi de ea ajungea pind
'.
la mine un tre-
::erdut orice legd- mur care mI zguduia qi un scincet inghelat.
:::3 n:l ma SldbeaU, Coboram repede o pantd... Ajunsei astfel mult inapoi, tot mai afund qi mai inapoi.
Eram acum
=3:. infbqat in scutece reci qi albe, nu puteam vorbi, nici umbla. Apoi simlii cum
md invdlea o min6
:::: smocLtri de fin ocrotitoare.
z:.-ii,.t porcoaie de La gura mea ajunse sfircul unui sin plin cu lapte.
$i supsei cu ldcomie, viald caldd si dulce.
: i:ls ra acolo. Trecui in urmd qi de stadiul de prunc, inapoi, mult inapoi... Adormii? Murii? Apoi
iar md nrs_
: j, :.- ;-ste ing5duit, cui, crescui repede, mare, si md,trezii. Priveam cu ochi noi o dimineata de vard
insoritA. Lumina
:- -.:::hile... nr.r-mi era incd fragedl ;i rece.

83
 \:{SILE \I()ICULESCI,

U, ciopor de oameni ttriasi, cu blani silbatice

atirnate de unreri si incal{arninte
tregi in picioare' coborau pcste de piei in-
di,rbr-rri .atr. ,rir.. pasii lor l

agri5ele de ror-rd aninate la incheieturit" scuturau de pe ierbr.rrile inalte

roito.. Avear-r in,riini r,.ll
corn - cu virfurile ascutite prii,. rc;;;i; tari de lemn - sriarn bine, lllflil

ti in foc. Altii s.r-,tu.uu ,rtit" trngi

c, care dau de-a
rflIl
fr,'rtffi.ot ' '11'lll' l1

unul' pe care mi se oprird privirile, tindr si voinic, pdrea cd-i

cSlduzeste si-i insufleteste pe "]llll
toti' De Lrnde il cunosteam cu.in. ,"*aror i,"i .rri"i". ; ;;",
eu?
md plrream apropia de a,rintire, si cn toate sfortdr,e nu
mi-era din ce in ce mai ,propiut,
ma despartea de el Ar' de ce ;;i;t. Dar o pojghitd de ,itare
n-o pot spa.g", ca sd-l cuprind? Si,ra zbdteam lll
trintit' frdmintindu-md acolo unde stam
sd md scol !i .a"utatur lLri. Tot dimbLri din fala mea e numai
,a l

de mistreti care au arat cu rimdturd

dupA .ir.,p...;'gurtoase si raddcini
A, iatd tunna de rnisrreti!:]t-u] fragede.
Navdieste plste ei. ce stati? urd.
;r.;;;intile? Repede ra tepuser
ELr sa., tina.,t care-i rinduieqte in pripa
:iil:.:il:1Jil1',:::Hffi:prosti? sa primeasca qarja
El' in fruntea tuturor, a si tintuit r'rn
solitar in parul tinut cu virtute in
sprijinit zdravdn in obrinc. cu cit dreapta si cu cotorul
$i tu.u ,. i-pirge, furioasd, cu atit-se infige
oamenii chiuiesc d,e br-rcurie qi iqi rrai adinc...
impad prada. Tindml, .u o uuo-,
dretea vinaturui intins la picioare si ;..sJ-.; j"';;;ffi i#;ilJ;,. mihnire, priveqte min_
vedenia trecu ca o ndrucd. Acum, ji, deasupra lui, in vint.
to*t unde continuui .; ;;;r"putincios, strevdd
isprdvi ale tindrului, pe care le privesc alte
.u sl .ira le_as sdvirqi aidoma eu.
Iatd-t, si-a pdrdsit rovardsii greoi qi
*rruriti. i-"ur;;;ffi;:urat. Aleargd pe urmere
unei ciute care saltd prin lLrrrinisuti
a" or*u.a"i, parcd infrinata de p,terea
sldbegte, cu arcul incordat, vindtomrui, care n-o
aminind _.r"u ,ag"tu."u.
cind s-a oprit gata sd sloboade moartea,
s] ciinii stau sd se arunce, ceva
inimd si un chip drag imi vine rnd irnpunge drept
11
in minte. Lni sau mie? A,rindorora. cdci tinarul
Jos, porlrnceste haitei, care incremeneqte locr-rlui, lasd arcul in
si el, molatec,';i;;"rj. inchipuirii.
cdprioara a inrors o clipd capur,
imbietou.", upoi pi*"- i; l;;;J.,1".o,o,
rSmine o altd n5lucd' o fata in capdrul rarigtii,
zvelta,intr-o tunicf,ce-i lasd bra{ele
neal5 pinza sr-rbtire. Iar picioarele,
goale. sinii imboldesc cu indrdz-
strunjite ae insuqi gindul iubitului,
iesc pdmintul de sub ele. E au o mindrie cu care biru_
invafi-ritd int._un abur neldmurit...
Numai chipul luminat de iubirea
de care fr,rgise se intoarce uruit,
Ne-au fulgerat pe amindoi deodatd, cum se intorsese cdprioara.
qi pe tina.it vindtor
aurit cu vile lungi 5i unduioase. 9i p" ,rir., o.trii u..ri, parur de bronz
D" .,nde i" siirr ciinii cu limbile scoase
Tinrnrl' incordat ca arcul pe care-l au incremenit.
azvirli,scoasejungherui si pe plur.o.,u
ochii dr-rsi' clt gttra intredeschi'sd si latd de filcles, cLr
lirnba uitata frinsa intre dinti, t,.age
cu un virf ascutit linii in-
frigurate care inchipuiesc aidor.na
o cdprioard il ruga salrata, intor;J;apur \-
rioasi vinitorul inn-ruiat de dragostea sd priveascd spe-
unei fecioure.
E intiiul fior cie artd.
Si ccrc sa sptri omLtltLi lceastS inalti,
pL'a br-rcurie: a lasat pracla trecatoarc
irnaginca etcrna. irni vinc sii bat ca sa-i prinzS
clin palmejsi nr.r pot.

84
 ]NTECR,{L-{ PROZEI LITER,\RE

-.:i :::r1nte de prei in- E acolo, pe plSseaua ce va strabate veacurile, prifirr.rl contur viu al emotiei
artistice. Astfel
- :: .: :erbrLrile inalte s-a sadit harul semintei care va face gloria omuiui.
-. :.' l::in
- stiam bine, La o vindtoare.
l .-r:.. J-i care dau de-a Dintr-o dragoste.
De mila frumusetii unei cdprioare fugdrite... Slavd tie, artd!
3s:: . -: lnsr-rfleteste pe As vrea sa imbrdtisez omttl. Dar nu pot sd md clintesc. Mi simt din ce in
:. :. ::t:r- sforldrile nu -
Las tinarul. Trebuie sd cdldtoresc iardsi spre mine, tdrimuri dr-rpi tdrimr-rri.
ce mai indbr-rsit.
Lapad intuneric dlpa
),,: . ::,,ghita de uitare intuneric inddrat cdtre lumina pdrasitd cindva afara, lingd n.,ine, intr-o vilcea
bintr-rita de vifore,
i::,: .;olo ttnde stam alaturi de ciinii incoldcitl, deparle de tovardqii uitr,rci, printr-rl ca un urs
bdrbos, uriasul plin
"
-l:': -- :.rmai rimdturd rachiu.
de

a
Cind am prins sd zdresc inddrdt lumea ca prin sita simtr,rrilor, mi-a ndlucit aplecatd peste
mine
'.:: :' J.::ede la lepr-rqe! cdprioara din vedenie. apoi domnita Irina, de mind cr,r tindrr-rl rrindtor. Dar toate
ar-r picrit repede,
::l .i:rimeascd qarja in mine, inghitite de adincurile mele.
Mi-am venit greu in fire. Convalescenta mi-a fost un chin lung si fhrd alinare. Degerdturile
--. :::r::l St CU COtOntl s-au vindecat anevoie. o pneumonie, cu nesfirsite focare, aprinse unr-rl
dupd altul, tiris, ni-a im-
::. -- rer adinc... puiat min(ile cu alte aiurdri. Cind am iesit cu desdvir$ire la viatd, era primdvara
plina si eu eram
:,,.-.:.. :.'. priveqte min- alt om.
: :: j:,.:ra 1Lri, in vint. Strpinii plecaserd de la castel. Rdmdsesem cu un medic si cu slugile, care mi-au povestit
curl
= -..:.: rrs. strevdd alte scdpasem in noaptea de urgie. Numai datoritd ciinilor, care se jertfiserdpentru
mine. Tovardsii
fugiserd de cum incepuse prdpddul, rdtdciserd citva timp, dar ajunseserd
la cosare, cdl6uziti de
:": .r,-e:rgd pe urmele argati. La mine, spuseserd ei, nu se mai putea rdzbi.
:; '. ,:::onr1ui, care n-o Dar ciinii cdrora le fusesem datin pazd, se culcaserd peste mine si m-au
adrpostit, acoperin-
du-md cu trupurile lor. Au fbst gdsili citesipatru morti, trintiti deasupra
mea. Abia m-ar-ipr-rtut
-r . :'_i irnpr-rnge drept scoate de sub ei. Junon, cu ttgerul umflat de lapte, s-a aplecat asuprd-mi
si cu dr-riosie mi-a aat
i-. : -,:,.1 lasi arcul in sr sug, air-rrind poate cd sint unul din puii ei. Asta a fost norocul mer-r. Am
supt ca un prllnc, curn
: --=,:,..:,trrii. md visam, inchis in trupul a patru drhdnii care qi-ar.r dat viala pentru mine.
:: --. -:. ;apatul rariqtii, Asa am fdcut acea uimitoare cdldtorie pe tdrimurile negre ale uitani, afund
in inconstientul
-- -:,.:,'ldesc cll indrdz- atoatestiutor, ca sd md intilnesc cu mine insumi; adicd nr-r cu mine, cu
omul prirnitiv care a amrt
: ::,:..::re cu care biru- intiiul fiorde arld urmirind o cdprioard ce-i amintea de o fatd.
Cit am stat acolo, atimat pe prdpastia pieirii, au avlrt tirnp sd-mi treacd pe dinainte
multe din
:.3 .:.: --rSese Caprloara. ndlucile vietilor anterioare. in ele erarn necontenit proiectat eu, care luam
'.:.:r. felurite chipuri, pina
- pArul de bronz am ajuns la tindrul artist. Eram tot eu, vindtorul in care se trezegte prirnul
gest gratuit, sa iasi pra-
.- -:;remenit. da pentru r-rrrbra ei sapatd rcpede pe un os. A fost r-rn salt nebun in
spirit, o fapta neinchipr-rita
i::,.. .:iti de fildes, cu pentrLl acea eri neindr.tratd.
-:. , :.: ascutit linii in- Saminta aceh-ri gest, rodit de vindtoare, a inflorit apoi dun-rnezeieste, acoperind
cu fi.unrusete
::", :. rriveasci spe- nepieritoare pe toti oamenii accstLri pdmint.
Asta a fbst vedenia care r i-a descopcrit izvodul, nasterea srl rudenia artei
cu vindtoarca.
- Dar domnita?...
- Dounita mafturisise ctlrat in noaptea despartirii cd nlr-i stiipini pe gindurilc ei. Si s-a mnri-
tel cLr rltLtldu. seat]ta ci.

85
 \ASILE \'OICULESCU

m-am cLltre[rurat atit de adinc si am cazttt

cit pentru mine, zguiluirea a fost atit de cumplita, de mine. Plecase'
mai gdsit domnifa-nici in
atit de aftrnd, .a ru o.rt.piu." n-u,, 1ine,nic1,1far6
Am r6mas numai cu cdprioara, care cea dintii
mi-a ciiitttzrlmina s5 scrijeleascS artistic osul' $i
cuunbust,Dian6nepaminteascdzdrnislitdinlut,pecarenu-mivinesS-lmaiating.Nu-ltorn
infrunta, ca qi osul sdlbatec'
va
nici in bronz, n.,-l nici in marmora. gi sini iotuqi sigur cd
qi frurnuselea ca s6 poat6 pieri. Afir sd vil
ardt in- ll
"iopt.s.
veacurile omenesti. prea inchide in el patima ' llll

tr-o zi, inainte de a-mi da sufletul' ll d

, 11111rflI1fll

I lll

. 'rL llllll lllll

. ,"' illlrll]lll '

il lllll

" L ulxlt

.llllllllllllllllnl

. ttit lLil 'll

tilrn.

., I rll ll;"