Dornea Emilia-Lorena

Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină

Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

TOXIINFECȚII ALIMENTARE

Definiție:

Toxiinfecția alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente și apă

contaminate cu anumite bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice.

Cauze:

Virusurile reprezintă cea mai frecventă cauza de toxiinfecție alimentară,

urmate de bacterii.

Peste 31 de agenti patogeni virali si bacterieni produc toxiinfecții alimentare.

Cei mai frecvenți germeni care determină toxiinfecții alimentare:

 Norovirus (anterior denumit virus Norwalk)

 Salmonella
 Clostridium perfringens
 Campylobacter
 Staphylococcus aureus

Cei mai frecvenți germeni care determină toxiinfecții alimentare care necesită
spitalizare:

 Salmonella
 Norovirus
 Campylobacter
 Toxoplasma gondii
 Escherichia coli (E. coli)

Cei mai frecvenți germeni care determină toxiinfecții alimentare care duc la
deces:

 Salmonella
 Toxoplasma gondii
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

 Listeria monocytogenes
 Norovirus
 Campylobacter

Toxine

Există o varietate de toxine care cauzează toxiinfecții alimentare. Unele sunt

produse de bacterii, iar altele se găsesc în plante sau animale și pești sau alte
organisme care pot fi ingerate. Frecvent, produc focare relativ mici de boală.

Bacterii:

 enterotoxine
 exotoxine
 citotoxine
 neurotoxine

Plante:

 toxine din ciuperci

 beladona (mătrăguna)
 ricin
 cucuta

Animale, pești, alte organisme:

 scombrotoxina (pește - ton, macrou; sardine, brânză tip șvaiter)

 toxina Ciguatera (alge)
 saxitoxina (alge)

Paraziți:

 Giardia
 Amoeba
 Trichinella
 Taenia solium

Substanțe chimice:

 Mercur - apa contaminata, anumiti pesti (ton, peste spada)

 Pesticide, mercur, bifenili policlorinati
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

Alimente care cauzează toxiinfecția alimentară

Anumite alimente au un risc mai mare să fie contaminate cu germeni. Totuși,

orice aliment poate fi contaminat în timpul procesării sau în alte etape ale
lanțului de producție alimentară, inclusiv prin contaminarea încrucișată de la
carnea crudă care poate avea loc în bucătărie. Acest lucru este cu atât mai
important în cazul alimentelor gata de consumat, cum ar fi salata. Deoarece
aceste alimente nu sunt gătite, germenii nu pot fi distruși și pot cauza boala.

Contaminarea cu germeni poate să apară când alimentul:

 Nu este gătit adecvat

 Nu este păstrat corect
 Este consumat după data de expirare specificată pe etichetă
 Este manipulat de o persoană bolnavă, care nu s-a spălat pe mâini

Cele mai frecvente alimente care sunt asociate cu toxiinfecția alimentară sunt:

 Carnea de pui, curcan, vită sau porc crudă sau pregatită insuficient
 Fructele și legumele proaspate, nespălate
 Germenii de grâu
 Laptele crud (nepasteurizat) și produse lactate care conțin lapte crud
(brânzeturi moi, cremoase - Queso fresco, cu mucegai albastru, feta, brie
și camembert), înghețată și iaurt
 Ouă nefierte
 Fructe de mare și crustacee crude
 Făina brută (inclusiv aluatul)
 Condimente

Simptome

Simptomele tipice sunt vărsăturile și diareea.

 Staphylococcus aureus

Simptomele încep după 30 minute - 8 ore de la expunere: greață, vărsături,

crampe abdominale, diaree.
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

Surse frecvente de alimente: alimente care nu sunt gătite adecvat dupa ce sunt
manipulate, cum ar fi carnea, salatele preparate, cârnați, budinci, produse de
patiserie cu cremă, sandvisuri.

 Vibrionul holeric (Vibrio cholerae)

Simptomele încep după 2-48 ore de la expunere: diaree apoasă, greață,

vărsături, crampe abdominale, febră, frisoane.

Surse frecvente de alimente: crustacee, în special stridii, crude sau insuficient

gătite.

 Clostridium perfringens

Simptomele încep după 6-24 ore de la expunere: diaree, crampe abdominale.

Frecvent apar brusc si dureaza mai putin de 24 de ore. Nu sunt frecvente
vărsăturile si febra.

Surse frecvente de alimente: carne de vită sau pasăre, în special bucăți mari de
friptură, sosuri, alimente uscate sau semi-gătite.

 Salmonella

Simptomele încep după 6 ore - 6 zile de la expunere: diaree, febră, crampe

abdominale, vărsături.

Surse frecvente de alimente: carne crudă sau insuficient gătită, fructe și legume
proaspete.

 Norovirus (virus Norwalk)

Simptomele încep după 18-36 de ore de la expunere: diaree, greață, durere

epigastrică (în etajul abdominal superior), vărsături.

Surse frecvente de alimente: verdețuri, fructe proaspete, crustacee (stridii) sau

apă contaminată.
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

Alte surse: contactul cu suprafete contaminate.

Poate fi transmis și de o persoană infectată care manipulează alimentul.

 Rotavirus

Simptomele încep după 1-3 zile de la expunere: diaree apoasă severă, vărsături,
febră sau durere abdominală.

Surse frecvente de alimente: produse crude, gata de consumat.

Poate fi transmis și de o persoană infectată care manipulează alimentul.

 Clostridium botulinum (Botulism)

Simptomele încep după 12-72 de ore de la expunere: vedere dublă sau neclară,
pleoape căzute, vorbire neclară. Dificultate la înghițire și în respirație, gura
uscată. Slabiciune musculară și paralizie. Simptomele încep la nivelul capului și
progresează în jos, pe masură ce boala se agravează.

Surse frecvente de alimente: alimentele conservate sau fermentate

necorespunzător, de obicei preparate de casă, pește sărat sau afumat, cartofi
copți în folie de aluminiu.

 Campylobacter

Simptomele încep după 2-5 zile de la expunere: diaree (frecvent cu sânge),

durere/crampe epigastrice (în etajul abdominal superior), febră.

Surse frecvente de alimente: carne de pasăre crudă sau insuficient gătită, lapte
crud (nepasteurizat) si apa contaminată.

 E. coli (Escherichia coli)

Simptomele încep după 3-4 zile de la expunere: crampe severe epigastrice (în
etajul abdominal superior), diaree (frecvent cu sânge), vărsături.

5-10% dezvoltă o forma severa amenințătoare de viață.

Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

Anumite tulpini de E. coli pot provoca o complicație gravă denumită sindromul

hemolitic-uremic. Apare în 2-7% dintre cazuri, în special la copiii mici și
vârstnici.

Surse frecvente de alimente: carne de vită tocată crudă sau insuficient gatită,
lapte și suc (cidru) nepasteurizat, legume (cum ar fi salata), germeni de grâu,
apa contaminată.

 Cyclospora (Cyclospora cayetanensis)

Simptomele încep după 1 săptămână de la expunere: diaree apoasă, pierderea

poftei de mâncare, scădere în greutate. Durere/crampe în epigastru, balonare,
flatulență, greață și astenie marcată.

Surse frecvente de alimente: legume si fructe proaspate, condimente.

 Listeria

Simptomele încep după 9-48 ore de la expunere, respectiv după 1-4 săptămâni
în cazul bolii invazive.

Femeile gravide au de obicei febră și alte simptome asemănătoare gripei, cum

ar fi oboseala și dureri musculare. Infecția în timpul sarcinii poate cauza boli
grave sau chiar decesul fătului.

Alte persoane (cel mai adesea adulți în varstă): cefalee, rigiditate la nivelul
gâtului, confuzie, tulburări de echilibru și convulsii, asociate cu febră și dureri
musculare.

Surse frecvente de alimente: legume contaminate, brânzeturi moi, germeni de

grâu, pepene, hot dog, pateuri, fructe de mare afumate, lapte nepasteurizat.

Cand trebuie sa mergi la medic?

Dacă apar simptome severe, cum ar fi:

 Sânge în scaun
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

 Febră înaltă (>38.30C)

 Vărsături frecvente care împiedică hidratarea pe gură
 Semne de deshidratare: scăderea sau absența urinării, gură uscată,
senzație intensă de sete, amețeală și stare de slăbiciune generalizată
 Diaree care persistă > 3 zile
 Durere severă abdominală care nu se ameliorează după scaun.

Grupuri de persoane cu risc crescut

 Adulți > 65 de ani

 Copii < 5 ani
 Femeile gravide
 Pacienții cu boli cronice: DZ, BCR care necesită dializă, boală cronică de
ficat, alcoolism, HIV/SIDA
 Pacienți cu imunitate scazută ca urmare a tratamentului imunosupresor,
chimio si radioterapie.

Diagnostic

Trebuie excluse alte boli care produc simptome similare, cum ar fi apendicita
acută, colecistita acută sau colita ulcerativă.

Medicul va pune întrebări despre simptome, consumul de alimente sau apă

contaminată, istoricul călătoriilor și dacă rudele și prietenii au simptome
similare. Elementele sugestive pentru toxiinfecția alimentară includ diareea
apoasă abundentă, ingestia de alimente potențial contaminate (în special în
cursul unei epidemii), consumul de apă netratată sau a unei substanțe digestive
iritante cunoscute, precum și istoricul de călătorii recente.

Examenul fizic se va concentra pe semnele de deshidratare și sensibilitate

abdominală, în timp ce analizele de sânge, dacă sunt necesare, pot fi folosite
pentru a exclude alte boli.

Daca diareea apoasă persistă > 48 de ore, examenul scaunului poate fi util
pentru detectarea sângelui în scaun, iar coprocultura și examenul
coproparazitologic pentru identificarea bacteriilor patogene, examinarea
microscopică a paraziților și detectarea anumitor toxine. În plus, există teste
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

imunologice pentru unele toxine (de exemplu, toxina Shiga produsă de unele
tulpini de E. coli). În funcție de cauza suspectată, în cazuri rare, de diaree
hemoragică masivă, pot fi prelevate probe de biopsie intestinală.

Diagnosticul definitiv depinde de identificarea agentului patogen sau a

materialului toxic găsit.

Tratamentul depinde de cauza bolii și de severitatea simptomelor. Cele mai

multe persoane au forme ușoare de boală care durează câteva ore sau zile și se
pot autoîngriji singuri la domiciliu, hidratându-se adecvat. În unele cazuri sunt
necesare antibiotice sau antiparazitare, odată identificată cauza. Totuși, unii
pacienți trebuie să fie tratați în spital pentru înlocuirea intravenoasa a lichidelor
iar anumite toxiinfecții alimentare pot cauza complicații pe termen lung sau
chiar decesul.

 Îngrijirea acasă

Consta în principal din evitarea deshidratarii.

Pentru câteva ore, pacientul nu trebuie să mănânce nimic, pentru a pune în

repaus tractul digestiv.

Înlocuirea lichidelor pierdute prin vărsături sau diaree se va face cu soluții orale
care conțin glucoză și electroliți – Na, K, Ca (săruri de rehidratare orală), supe
limpezi de carne sau bulion.

Chiar daca varsă, pacientul trebuie încurajat să consume aceste lichide în

sorbituri mici, deoarece vărsăturile pot înceta odata cu refacerea
pierderilor de lichide.

Copiii se pot deshidrata mai repede, de aceea soluțiile de rehidratare sunt foarte
importante în cazul lor. Daca sugarul este hrănit natural, alăptarea trebuie
continuată.

Când pacientul tolereaza lichidele fără să mai verse și dacă apetitul a revenit, se
pot introduce treptat alimente solide. Sunt recomandate alimente ușor de
digerat: pâine prăjită, covrigi sărați, orez, supă de pui cu taieței, banane, mere
coapte. Unii pacienti pot dezvolta o toleranță temporară la lactoză. Trebuie
evitate alimentele grase, prăjite sau picante, cafeaua, alcoolul, fumatul.
Dornea Emilia-Lorena
Grupa 37, Seria C, An 4 – Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași

 Tratamentul cu antibiotice

Antibioticele administrate empiric nu sunt recomandate.

Medicul poate prescrie antibiotice doar pentru anumite tipuri de toxiinfectie

alimentară și dacă simptomele sunt severe.

Antibioticele nu vor ajuta în cazul toxiinfectiilor alimentare cauzate de virusuri.

Antibioticele pot agrava simptomele anumitor tipuri de toxiinfectii alimentare

bacteriene.

Toxiinfecția alimentară cauzată de Listeria trebuie tratată în spital cu antibiotice

administrate intravenos. Cu cât tratamentul este instituit mai devreme, cu atât
prognosticul va fi mai bun. În sarcina, tratamentul prompt cu antibiotice poate
preveni infecția fătului.

 Alte medicamente simptomatice

Anumiti pacienți pot beneficia de medicamente care să reducă greața și

vărsăturile.

Antidiareicele (ca de exemplu, loperamid sau subsalicilat de bismut) sunt

eficiente pentru pacienții > 5 ani cu diaree apoasă nehemoragică, fără febră, însă
nu trebuie administrate la pacienții care au facut recent tratament cu
antibiotice sau la cei la care testul de hemoragii oculte în scaun este pozitiv.

Bibliografie:

www.cdc.gov

www.kidshealth.org

www.health.clevelandclinic.org

www.nhs.uk

www.mayoclinic.org