INTRODUCERE

 Termenul "abdomen acut" reprezintă orice

tulburare traumatică sau nontraumatică,
care apare brusc, în zona abdominală şi
care necesită internare de urgenţă intr-un
serviciu de chirurgie, pentru urmărire sau
pentru tratament chirurgical.
 Esenţială este recunoaşterea abdomenului
acut
 Orice întârziere în recunoaşterea unui
abdomen acut poate influenţa negativ
rezultatul tratamentului
INTRODUCERE
În abordarea clasică sunt incriminate 5
sindroame care pot determina un
abdomen acut:
 Sindromul peritonitic
 Sindromul ocluziv
 Sindromul hemoragic
 Sindromul de torsiune de organ
 Sindromul abdomenului supraacut
Sindromul peritonitic
Etiologie:
 Perforația unui organ cavitar abdominal
(ulcer perforat, cancer colonic perforat)
 Perforația unui organ inflamat (apendicită
acută perforată, colecistită acută perforată)
 Perforație posttraumatică sau iatrogenă
(perforație jejuno-ileală, perforație
duodenală, perforație colică)
 Peritonită fără perforație (peritonită
gonococică, peritonită streptococică, ascită
suprainfectată)
Sindromul peritonitic
Sindromul peritonitic
Simptome:
 Durere
 Debut brusc
 Localizare difuză
 Intensitate mare
 Caracter constant
 Febră
 Greață
 Vărsături
 Modificări ale tranzitului intestinal
Sindromul peritonitic
 Inspecţie
 Facies peritonitic (hipocratic)
 Poziție antalgică
 Imobilitate abdominală
 Palpare
 Contractură musculară (abdomen de lemn)
 Semne de iritație peritoneală pozitive (tusei,
Blumberg, Mandel, „țipătul duglasului”)
 Percuție
 Matitate
 Auscultație
 „Liniște de mormânt”
Sindromul peritonitic
 Analize biologice
 Leucocitoză cu neutrofilie
 VSH crescut
 Proteina C reactivă crescută
 Fibrinogenul crescut
 Presepsina crescută
Sindromul peritonitic
 Radiografie abdominală simplă
 Pneumoperitoneum
 Ecografie abdominală
 Lichid liber intraperitoneal
 CT (Tomografie computerizată)
 Lichid liber intraperitoneal
 Precizează cauza peritonitei
 Puncție abdominală (laparocinteză)
 Extragere lichid cu examen de laborator
 Laparoscopie
Sindromul peritonitic
Sindromul peritonitic
 Tratament
 Tratamentul este chirurgical
 Eliminarea sursei de contaminare bacteriană
(sutura ulcerului, apendicectomie)
 Reducerea inoculatului bacterian (aspirarea
lichidului peritoneal, lavaj peritoneal, drenaj
multiplu)
 Antibioterapie
 Reechilibrare hidro-electrolitică și
volemică
Sindromul peritonitic
 Imagini intraoperatorii
Sindromul ocluziv
 Reprezintă intreruperea tranzitului
intestinal pentru materii fecale și gaze
 Se clasifică în:
 Ocluzie intestinală mecanică
 Ocluzie intestinală dinamică (ileus paralitic)
Sindromul ocluziv
Etiologie:
 Obstacol intralumenal (fecaloame, corpi
străini, ileus biliar)
 Obstacol parietal (stenoză congenitală,
ileită terminală, cancer de colon
stenozant)
 Obstacol extraparietal (bride
postoperatorii, hernie strangulată,
tumoră compresivă, carcinomatoză
peritoneală)
Sindromul ocluziv
Sindromul ocluziv
Manifestări clinice:
 Dureri abdominale
 Caracter colicativ
 Discontinue
 Intensitate maximă la nivelul obstacolului
 Oprirea tranzitului pentru materii fecale și
gaze
 Vărsături importante
 Inițial alimentare, ulterior bilioase și la final
fecaloide
 Distensie abdominală
Sindromul ocluziv
Examenul obiectiv:
 Inspecție
 Distensie abdominală simetrică sau asimetrică
 Vizualizarea undelor peristaltice
 Palpare
 Durere provocată în zona obstrucției
 Rezistență elastică abdominală
 Percuție
 Timpanism
 Auscultație
 Zgomote hidro-aerice accentuate
 Tușeul rectal
 Ampulă rectală goală
Sindromul ocluziv
Analize de laborator:
 Hemoconcentrație
 Dezechilibre hidro-electrolitice
 Creșterea ureei și a creatininei serice
Sindromul ocluziv
Explorări imagistice:
 Radiografie abdominală simplă
 Nivele hidro-aerice
 Tomografie computerizată
 Stabilește cauza și nivelul ocluziei
Sindromul ocluziv
 Imagini radiologice (nivele hidroaerice)
Sindromul ocluziv
Principii de tratament:
 Oprirea alimentației per os
 Montarea unei sonde nazo-gastrice cu
evacuare continuă
 Reechilibrare volemică și hidro-
electrolitică
 Clisme evacuatorii
 Intervenție chirurgicală cu înlăturarea
obstacolului
Sindromul hemoragic
 Reprezintă pierderea unei cantități de
sânge din patul vascular
 Hemoragia la nivelul abdomenului poate
fi internă (hemoperitoneu), externă sau
internă exteriorizată (hemoragie
digestivă superioară sau inferioară)
Sindromul hemoragic
Etiologia poate fi:
 Posttraumatică
 Plăgi
 Contuzii
 Patologică
 Ulcer hemoragic
 Rectocolită ulcero-hemoragică
 Cancer gastric hemoragic
 Spontană
 Ruptură spontană de splină
 Sarcină extrauterină ruptă
 Angiodisplazie
 Tulburări de coagulare
Sindromul hemoragic
Manifestări clinice:
 Paloare tegumentară
 Transpirații reci
 Sete
 Tahicardie
 Hipotensiune arterială
 Dispnee
 Oligurie
 Pierderea conștiinței (sincopă)
Sindromul hemoragic
Semne patognomonice pentru hemoragia
digestivă:
 Hematemeză – vărsături cu sânge
proaspăt sau aspect de „zaț de cafea”
 Melenă – scaun negru, lucios, fetid cu
aspect de păcură
 Rectoragie – scaun cu sânge roșu
Sindromul hemoragic
Examenul obiectiv:
 Inspecție
 Paloare tegumentară
 Abdomen mărit de volum (hemoperitoneu)
 Marcă traumatică (contuzie) sau plagă
 Palpare
 Durere moderată
 Percuție
 Matitate deplasabilă(hemoperitoneu)
 Auscultație
 Nespecifică
 Tușeu rectal
 Melenă sau rectoragie (hemoragie digestivă)
Sindromul hemoragic
Analize de laborator
 Scăderea hemoglobinei și a
hematocritului
 Trombocitopenie
 Coagulopatii de consum
Sindromul hemoragic
Explorări imagistice:
 Ecografie abdominală
 Lichid liber intraperitoneal
 Leziuni ale orgnelor parenchimatoase (ficat, splină)
 Tomografie computerizată
 Cea mai indicată în hemopetitoneu
 Precizează cauză și gradul leziunii
 Endoscopie digestivă superioară sau inferioară
 Explorarea principală în hemoragia digestivă
 Determină etiologia, activitatea hemoragiei și poate realiză
hemostază
 Angiografie
 Videocapsulă
 Laparoscopie
Sindromul hemoragic
Sindromul hemoragic
Principii de tratament:
 Reechilibrare volemică
 Realizarea hemostazei medicamentoase,
endoscopice sau chirurgicale
 Transfuzie de sânge
Sindromul torsiunii de organ
 Reprezintă un complex de simptome
consecutive actului macanic de rotire axială
a unui organ cavitar sau parenchimatos
 Factorii declanșatori sunt cei care modifică
brusc presiunea intraabdominală
 Factorii favorizanți sunt:
 Existența unui pedicul vascular lung
 Laxitate ligamentară
 Bride aderențiale
 Tumori excentrice
Sindromul torsiunii de organ
 Inițial torsiunea pediculului vascular
determina suprimarea întoarcerii
venoase, iar ulterior se suprimă și
vascularizația arterială

 În torsiunea unui organ cavitar pe lângă

componenta ischemică se asociază și o
componentă ocluzivă
Sindromul torsiunii de organ
Se pot torsiona
 Organe genitale interne la femei
 Vezicula biliară
 Marele epiploon
 Segmente ale tubului digestiv
 Splina
 Diverse anexe
Sindromul torsiunii de organ
Manivestări clinice
 Debut brusc cu durere violentă
 Grețuri și vărsături reflexe
 Anxietate
 Paloare tegumentară
 Tahicardie
Sindromul torsiunii de organ
Examen obiectiv:
 Inspecție
 Poziție antalgică
 Deformare abdominală
 Palpare
 Formațiune tumorală dureroasă
 Dimensiuni și consistență specifice organului torsionat
 Percuție
 De regulă se determină matitate la nivelul organului
torsionat
 Auscultație
 Nesemnificativă
 Tușeul rectal și vaginal sunt foarte utile în cazul
torsiunii organelor pelvine
Sindromul torsiunii de organ
Explorări imagistice
 Radiografie abdominală simplă
 Utilă în torsiunea unui organ cavitar (intestin
subțire, sigmoid)
 Ecografie abdominală
 Poate diagnostica torsiunea unui organ
parenchimatos (ovar, splină)
 Tomografie computerizată
 Cea mai bună metodă de diagnostic
 Laparoscopie
 Stabilește diagnosticul și permite rezolvarea
chirurgicală
Sindromul torsiunii de organ
Principii de tratament:
 Tratament chirurgical de urgență
 Detorsionarea organului sau rezecția lui
 Tratament antalgic
 Reechilibrare volemică și hidro-
electrolitică
Sindromul torsiunii de organ
Sindromul abdominal supraacut
 Este cel mai grav sindrom
 Sunt incluse doua patologii cu debut
brutal, evolutie gravă și adesea
prognostic nefavorabil
 Acest sindrom include pancreatita acută
necrotico-hemoragică și infarctul entero-
mezenteric
Sindromul abdominal supraacut
Etiologie
 Embolie mezenterică
 Tromboză de venă sau atreră
mezenterică
 Ischemie arterială fără ocluzie în
contextul unei insuficiențe cardio-
circulatorii acute
 Consumul de bauturi alcoolice și a unei
mese copioase
Sindromul abdominal supraacut
Manifestările clinice:
 Predomină starea de șoc cu insuficiență
multiorganică
 Are simptomatologie din toate sindroamele
anterioare
 Explorarea imagistică de bază este
tomografia computerizată.
Sindromul abdominal supraacut
 Principii de tratament:
 Pacientul trebuie internat direct în secția
de terapie intensivă
 Reechilibrare volemică, hidro-electrolitică,
acido-bazică.
 Antalgice
 Oxigenoterapie
 Intervenția chirurgicală de cele mai multe
ori nu este soluția optimală.
Sindromul abdominal supraacut
Abdomenul acut
Iar acum vă voi spune Şi ca-n orice piesă bună
O istorie de temut E şi-un personaj perfid
Pe care am intitulat-o Pe care doar el îl observă
Simplu: abdomen acut. Doar, medicul instruit.

O istorie încurcată Şi aici ca-n alte cazuri,

În care intră pe rând Tot durerea e prezentă,
Personaje, 5 la număr, Survenind doar periodic
Fiecare cu al său cânt. În crampe intermitente.

Primul personaj e sincer, Tranzitul de-i suprimat,

Singur el îţi face semn, Şi abodmenul balonat,
Prin durerea lancinantă Tu nu sta la îndoială:
Abdomenul e de lemn. E ocluzie intestinală.

Şi chiar dacă apărarea Însă iată, că pe scenă

Este numai parţială Un alt personaj ia loc:
Diagnostic prompt se cere: O durere violentă
Dramă peritoneală. Ajungând până la şoc.
Abdomenul acut
Situată-n epigastru, Pulsul este mic şi iute
Aşezată transversal, Acuză şi oboseală
Poate iradia spre stânga Semne ce întruchipează
Uneori merge dorsal. Sângerarea viscerală.

Totul vine deodată În sfârşit să fiţi pe pace

Dup-o copioasă cină N-am multe a vă mai spune
Fie de la degustarea Numai două vorbe despre
Unui litru de “bătrână”. Sindromul de torsiune.

Şi acuma tu poţi spune Obiectiv, simţi o tumoră

Diagnostic de elită Sub mâna care palpează,
Un organ se sinucide: Pentru că pe un pedicul
Este o pancreatită. Un organ se torsionează.

Dar vă rog să presupunem Şi aici, simptom de bază,

C-alt bolnav s-a prezentat Durerea survine iar
Tras la faţă, e şi palid, Suferind fiind adesea
Spune că e însetat. Însuşi chistul de ovar.
Abdomenul acut
De aceea 5 sindroame
Doctore de ai habar,
În Moldova sau în Deltă
Se va spune că ai har.

Şi oriunde în cursul vieţii

Va da soarta să rămâi
Nu uita stagiatura
De la Chirurgie-ntâi.

 Prof. Dr. E. Târcoveanu