UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

BURSA DE VALORI
DIN ROMÂNIA

Profesor coordonator Proiect realizat de :

Lect.dr. Iacob Doina Băbîi Elena și Aldea Georgiana

C.I.G. ANUL II
 CUPRINS

BURSA DE VALORI-DEFINIRE...........................................3
BURSA DE VALORI-CLASIFICARE SI ROL…………….4
BURSA DE VALORI DIN BUCURESTI-ISTORIC……......6
SCOPUL ESENTIAL AL BURSEI DE VALORI…………..7
INDICII BURSEI DE VALORI……………………………..8
CONCLUZIE……………………………………………….10
BIBLIOGRAFIE……………………………………………11

2
 BURSA DE VALORI

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment
al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se
încheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se

încheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt
redirijate în procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de
valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al
productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.

Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de
valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, în cele
mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept
public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de valori înfiintata în
România în 1994 este o institutie de drept public.

Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori
mobiliare. Denumirea instituţiei provine de la numele unei vechi familii de hangii, Van der
Bursen, care a înfiinţat la Bruges, în Flandra (Belgia de azi) un local numit Hotel de Bourses,
în holul căruia se negociau metale preţioase (aur, argint, platină) precum şi hârtii de valoare.

Cel mai frecvent termenul de bursă desemnează o instituţie a economiei de piaţă care se
bucură de interes în lumea afacerilor, în măsura în care asigură un cadru organizat pentru
realizarea tranzacţiilor, un sistem de principii şi norme care să garanteze încheierea şi
executarea contractelor, în condiţii de exactitate, corectitudine şi transparenţă.

3
 CLASIFICARE SI ROL

Clasificarea burselor
a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la cotare.
Operatiunile se desfasoara într-un spatiu special amenajat conform unui regulament de
functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor.
Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal
specializat în negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea
negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul în bursa este restrictiv.

Bursa de valori oficiala poate fi:

 bursa clasica

 bursa moderna.

La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, întrucât procesul

negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat,
preturile fonnându-se pe baza de licitatie publica.

La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace

electronice si computere, în exclusivitate sau în combinatie cu mijloace clasice.

b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta piata se
negociaza valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si
mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini conditiile severe
de admitere la piata oficiala.

Pe lânga acestea, la Bursa neoficiala mai apar:

 societatile radiate de la cotatia oficiala;

 societatile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare si lichidare etc.

4
c) Piata la ghiseu (OTC – Over The Counter) este piata organizata direct între operatori, în
afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe aceasta
piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare în cantitati oricât de mici si nu numai pachete
de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza
cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.

Din punct de vedere al modului de negociere se disting:

Piata cu amanuntul, la aceasta se încheie tranzactii de valori mobiliare exprimate în una sau
mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.

Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul îl constituie marile tranzactii, negocierile de blocuri
de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante stocuri de
valori mobiliare, în lipsa de cumparatori semnificativi.

Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:

Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata „spot”. Este piata pe care se încheie
tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, în câteva zile de la încheiere), cu reglarea imediata,
dupa caz;

Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata „futures”. Pe aceasta piata se
încheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala a pietei la
termen este si piata cu reglementare lunara.

Rolul bursei de valori în economie

Privite prin prisma conţinutului activităţii, bursele de valori mobiliare reprezintă segmentul
cel mai important al pieţei secundare de capital. Fiecare tranzacţie este generată de interesele
vânzătorilor şi cumpărătorilor şi la rândul ei, produce efecte asupra cursului valorilor
mobiliare. Se poate concluziona deci că bursa este cea care asigură lichiditatea şi mobilitatea
capitalurilor. Prin intermediul bursei, agenţii economici care şi-au plasat capitalurile pe piaţa
primară pot reintra în posesia capitalurilor, înainte de scadenţă.

Funcţiile bursei de valori mobiliare în economie sunt:

 concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare pe o anumită piaţă la un moment dat;

5
 efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare în conformitate cu ordinele adresate de clienţi;

 urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei;

 reflectarea conjuncturii economice, într-o anumită perspectivă, determinată atât de factori

specifici pieţei în cauză, cât şi de factori externi.

Rolul bursei este complex. Principalul rol al bursei îl constituie, efectuarea de tranzacţii cu
hârtii de valoare emise de agenţii economici şi plasate de agenţii de schimb, acestea punând fi
comercializate datorită caracterului lor negociabil. Activitatea pe piaţa bursieră este urmărită
prin intermediul cursului valorilor mobiliare şi indicelui bursier. Aceşti indicatori sunt
consideraţi barometre ale stării economice din ţara respectivă. Bursa este sensibilă la toate
evenimentele de ordin economic, financiar-monetar, social, politic. Ea pune în evidenţă,
starea economiei naţionale în cadrul căreia funcţionează bursa la un moment dat.

ISTORICUL BURSEI DE VALORI DIN BUCURESTI

De-a lungul existenței sale, activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice
ale vremii (Răscoala Țărănească din 1907, Războiul balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă
apoi pe perioada Primului Război Mondial. După redeschidere, Bursa de Valori București a
traversat o perioadă de 7 ani de creșteri semnificative, după care a urmat o perioadă tot de 7
ani de scădere accelerată. Activitatea Bursei de Efecte, Acțiuni și Schimb se întrerupe în anul
1948, odată cu instaurarea regimului Comunist în România și cu începerea naționalizării
economiei. La acel moment la cota bursei erau înscrise acțiuni emise de 93 de societăți și 77
de titluri cu venit fix (tip obligațiuni). După aproape 50 de ani, Bursa de Valori București a
fost reînființată în anul 1995, prima ședință de tranzacționare fiind în 20 noiembrie 1995. În
acea zi au fost tranzacționate 905 acțiuni emise de 12 companii listate, din care 11 au fost
listate de BRK. În anul 2005, BVB a absorbit piața RASDAQ. În februarie 2008, banca
austriacă Erste Group Bank s-a listat la BVB, devenind astfel prima companie internațională
listată pe piața reglementată de la București. Ulterior, Bursa de Valori București a înregistrat o
dezvoltare continuă, fiind în prezent principala bursă din România. În 2010, Bursa de Valori
București s-a listat pe propria piață reglementată.

6
 SCOPUL ESENTIAL AL BURSEI DE VALORI

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii
activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele
mai rentabile. Ea îsi îndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vânzare si cumparare
de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si
sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si
asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc
minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorându-si riscul la
maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.

Ordinea în care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vânzarea celor
trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii productive,
cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice
etc. În conditiile în care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale
care se diminueaza cu costurile de lucru (în care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine
profitul de lucru.

Distribuirea profitului de lucru se înscrie în urmatoarea ordine de prioritati:

 se platesc cupoanele la obligaliuni;

 din ce ramâne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;

 profitul ramas se numeste net si se împarte între coproprietari, respectiv intre detinatorii
de actiuni.

 se platesc mai întâi veniturile la actiunile preferentiale;

7
 INDICII BURSEI DE VALORI

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, în primul rând, în scopul reflectǎrii tendintei de ansamblu a
preturilor corespunzǎtoare celor mai lichide si active 10 societǎti tranzactionate în cadrul
BVB. Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎtilor listate la Categoria I a
Bursei de Valori Bucuresti, aplicându-se totodatǎ si criteriul diversificǎrii activitǎtii
societǎtilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru
tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a
asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordatǎ de Institutul

Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10
lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este
raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta.

Indicele BET - C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE COMPOZIT)

Indicele compozit BET-C, lansat în mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei
reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.
Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ si de cresterea numǎrului de societǎti
listate la BVB.

BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale
actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile
listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata.
Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie,
care este însasi valoarea indicelui în ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.

8
Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE SECTORIAL
PENTRU FONDURI DE INVESTIŢII)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflectǎ
tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate în cadrul Bursei de
Valori Bucuresti.

Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET si BET-C. Factorul de
ponderare pentru un simbol inclus în indicele BET-FI este numǎrul de actiuni al simbolului
respectiv.

Singura regulǎ privind includerea unui fond de investitii în indicele BET-FI este ca acesta sǎ
fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea

valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru
indicii BET si BET-C).

9
 CONCLUZIE
În concluzie, Bursa de Valori Bucuresti încheie o etapa importanta din viata sa si se afla într-
un proces de transformare care pregateste dezvoltarea viitoare a pietei de capital din România
si integrarea sa în ansamblul de piete financiare din Uniunea Europeana. Integrarea a fost o
provocare careia Bursa de Valori Bucuresti si-a facut fata, cu atât mai mult cu cât în fiecare
din cei 10 ani de la redeschidere a fost mereu cu un pas înainte, aducând plusvaloare pe piata
de capital prin activitatea desfasurata de principalii sai actori: investitorii, companiile emitente
si societatile de intermediere financiara.

Raportat la anii de început ai activitatii de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti,

progresele sunt evidente si consistente. De la organizarea unei singure sedinte de
tranzactionare pe saptamâna în anul 1995, cu un rulaj mediu zilnic de doar 200.000 de dolari
si o capitalizare bursiera totala de 100 de milioane de dolari, astazi Bursa de Valori Bucuresti
a ajuns la o capitalizare de peste 17 miliarde dolari si o valoare medie zilnica a tranzactiilor de
peste 10 milioane de dolari.

Desi extrem de sugestive, cifrele singure nu dau imaginea completa a ceea ce ar trebui sa
propuna piata bursiera pentru urmatorii ani: sa faca din investitiile pe piata bursiera o varianta
de plasament financiar care sa fie cât mai atractiva investitorilor.

Pentru aceasta ar trebui urmarit cresterea transparentei pietei bursiere, sustinerea

implementarii principiilor de guvernanta corporativa, diversificarea gamei de instrumente
financiare prezente pe piata bursiera si adoptarea unei structuri de costuri adecvate. Pentru
aceasta este nevoie sa se continue eforturile de a explica si promova, la nivelul companiilor si
emitentilor, mecanismele de functionare a pietei bursiere.

Exista asadar motive sa privim cu optimism la viitorul pietei bursiere din România.

10
 BIBLIOGRAFIE

http://www.scritub.com/economie/business/REFERAT-BURSA-DE-VALORI-
BUCURE54818.php

http://www.scritub.com/economie/finante/ISTORICUL-EVOLUTIEI-BURSEI-DE-43429.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bursa_de_Valori_Bucure%C8%99ti

https://bogdanmandru.wordpress.com/bursele-de-valori-definire-clasificare-si-function

11