Cheltuieli de judecata Definire.

Coordonate si conditii Cheltuielile de judecata reprezinta ansamblul sumelor de bani pe care trebuie sa le suporte partile in legatura cu activitatea lor procesuala. Sarcina de infaptuire a justitiei revine statului, iar acest principiu este aplicabil in majoritatea societatilor democratice. Cu toate acestea, suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de infaptuirea justitiei de societate, iar in ultima instanta de catre contribuabili, ar constitui o sarcina excesiv de impovaratoare si deopotriva inechitabila. De aceea este firesc ca partile sa achite anticipat anumite cheltuieli, iar la sfarsitul dezbaterilor ele sa fie suportate de partea care a pierdut procesul. O atare solutie este pe deplin justificata, caci intotdeauna una dintre parti se face vinovata de declansarea activitatii judiciare^1 . Deci, partea care a pierdut procesul suporta atat cheltuielile facute de ea, cat si cheltuielile facute de partea care a castigat deoarece este in culpa procesuala^2 , prin atitudinea sa in proces determinand aceste cheltuieli. Subliniem insa ca textul are in vedere partea care a castigat irevocabil procesul. Daca in cursul desfasurarii procesului s-au acordat cheltuieli de judecata si partii care, in final, a pierdut, acestea nu se vor mai executa, iar daca au fost executate sau achitate, ele se vor adauga la cele ce trebuie platite partii care a castigat procesul. Culpa procesuala exista si in situatiile in care cererea a fost respinsa in temeiul unei exceptii procesuale, a fost anulata ca neregulat introdusa sau ca netimbrata^3 sau atunci cand cererea s-a perimat^4 , astfel incat, la cererea paratului (intimatului), reclamantul (apelant, recurent etc.) va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata facute de adversarul sau. Culpa exista si in cazul in care reclamantul a chemat in judecata o persoana straina de raportul juridic dedus judecatii. La divort, culpa in desfacerea casatoriei se transpune si pe plan procesual . Art.274 alin.l, isi gaseste aplicare si in faza executarii silite^6 . Daca reclamantul nu este in culpa, nu va fi obligat la cheltuieli, chiar daca i s-a respins cererea (in cazul in care paratul si-a indeplinit obligatiile ce formau obiectul litigiului in timpul judecatii^7 ; daca paratul a depus in recurs un inscris, pe care a refuzat sa-1 prezinte la fond, ce a determinat exclusiv admiterea recursului^8 . In mod obisnuit, reclamantul solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata prin chiar actul de investire al instantei, iar paratul prin intampinare. Cuantumul cheltuielilor de judecata urmeaza sa fie definitiv precizat de partea interesata cu prilejul dezbaterilor in fond. Prin urmare, legea nu impune exigenta ca partea sa solicite plata cheltuielilor de judecata in anumite limite ale procesului. De aceea, obligarea la plata cheltuielilor de judecata poate fi solicitata si cu prilejul dezbaterii cauzei in fond^9 . Desi instanta nu poate dispune obligarea din oficiu la plata cheltuielilor de judecata, ea este obligata sa puna in vedere partilor, in baza principiului rolului activ, ca au dreptul sa le solicite^10 . Instanta acorda aceste cheltuieli numai la cerere, dar inainte de inchiderea dezbaterilor este obligata sa atraga atentia asupra dreptului pe care il au de a solicita cheltuieli de judecata^11 . Intr-un caz interesant s-a aratat ca pentru ca o unitate parata sa fie obligata la plata cheltuielilor de judecata trebuie sa se afle in culpa procesuala, adica sa cada in pretentii, in sensul art. 274 C. proc. civ. in speta, unitatea furnizoare reclamanta s-a adresat

instantei de judecata pentru' obligarea unitatii beneficiare parate sau a carausului la plata pretului unor ambalaje livrate si refuzate la plata. in cadrul procedurii concilierii directe efectuate cu ambii parati, a rezultat ca unitatea beneficiara nu a primit ambalajele livrate, drept care era indreptatita sa refuze plata, iar carausul, sesizat cu intarziere de furnizor, abia cu acel prilej a promis ca va face verificari spre a stabili ce s-a intamplat cu ambalajele in realitate. Fara sa astepte rezultatul acestei verificari sau sa urmareasca modul in care carausul isi indeplineste obligatia luata cu ocazia concilierii directe, unitatea furnizoare, reclamanta a introdus actiune la instanta de judecata, in cursul desfasurarii acesteia, administrandu-se probe din care rezulta ca transportatorul a valorificat ambalajele si a platit pretul unitatii furnizoare din care motiv actiunea s-a respins ca lipsita de obiect. Impotriva hotararii primei instante a facut recurs unitatea furnizoare -reclamanta pe considerentul ca transportatorul nu a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata. Reiese deci ca un astfel de recurs este neintemeiat, intrucat carausul nu s-a aflat in culpa procesuala, unitatea furnizoare - reclamanta fiind aceea care a introdus actiunea prematur^12 . -------------------------^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 229. ^2) Vezi si I. Les, Sanctiunile procedurale in procesul civil roman, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1988, pag. 344; C.S.J., sec. ec, dec.nr.277/1991, Dreptul nr.56/1993, pag.125. Culpa procesuala nu presupune in mod necesar reaua-credinta, pentru care art. 723 C. proc. civ. prevede alte sanctiuni - Trib.jud.Hunedoara, dec. civ. nr.36/1987, Revista Romana de Drept nr.2/1988, pag.73. Pentru un alt punct de vedere, in care fundamentul cheltuielilor de judecata l-ar constitui o prezumtie de raspundere irefragabila, o raspundere obiectiva rezultata dintr-o activitate neculpabila, vezi S. Munteanu, Discutie in legatura cu temeiul de a plati cheltuielile de judecata Revista Romana de Drept nr.9-12/1989, pag.44-47. ^3) Trib. Supr., s. civ., dec. nr. 539/1970, Revista Romana de Drept nr. 9/1970, pag. 162 ^4) T. Reg. Brasov, dec. civ. nr. 372/1965, cu nota de A. Hilsenrad, Justitia Noua nr. 11/165, pag. 134 ^5) J. Ionescu, nota critica la dec. civ. nr.5365/1960 a Trib. reg. Ploiesti, Legalitatea Populara nr.7/196I, pag. 112; Plen. Trib. Supr., dec. de indr. nr.2/1966 pct. 1, in Indreptar interdisciplinar, pag.320 ^6) Trib. Supr., sec. civ., dec. nr.315/1983, Revista Romana de Drept nr.2/1984, pag.105. ^7) Trib. Supr., sec. civ. dec.nr.619/1977, Revista Romana de Drept nr. 10/1977, pag.59 ^8) Trib. jud. Botosani, dec. civ. nr.326/1981, Revista Romana de Drept nr.7/1982, pag.85. A se vedea pentru alte ipoteze Trib. jud. Hunedoara, dec. civ. nr.788/1986, Revista Romana de Drept nr.7/1987, pag.66 si Trib. jud. Timis, dec. civ. nr.879/1987, Revista Romana de Drept nr.5/1988, pag.70. ^9) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 234. ^10) A se vedea Trib. Suprem, Plen. dec. de indrumare nr. 11/1959, in Culegere de decizii de indrumare, pag. 284-285.

^11) Plen. Trib. Supr., dec. de indr. nr.l 1/1959, pct.6, in indrumar interdisciplinar, pag.320; Trib. jud. Botosani, dec. civ. nr.415/1982, Revista Romana de Drept nr.6/1983, pag.55. Daca reclamantul declara ca renunta la cheltuielile de judecata, instanta nu poate obliga paratul la plata acestor cheltuieli, deoarece incalca principiul disponibilitatii - Trib. Jud. Teleorman, dec. civ. nr.395/1968, Revista Romana de Drept nr. 11/1969, C. A. Galati, dec. civ. nr.353/1994, in Sinteza 1994, pag.l06, nr.57. ^12) Trib. Jud. Constanta, dec. civ. nr. 62/1989, Dreptul nr. 1-2/1990, pag. 123 Stabilirea cheltuielilor de judecata In cazul in care s-au cerut cheltuieli de judecata, instanta se pronunta asupra lor prin dispozitiv. Stabilirea cheltuielilor se face in considerente pe baza de acte justificative si dupa urmatoarele reguli^1 : a) partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuielile facute, cu exceptia cazului prevazut de art. 275 C. proc. civ. In doctrina si in practica judiciara in legatura cu acest text, s-a subliniat ca pentru a opera este nevoie ca: - recunoasterea sa se faca in fata primei instante, si nu in apel sau in recurs ori cu ocazia rejudecarii^3 ; - recunoasterea trebuie sa fie efectiva, nu dedusa din neprezentarea la interogatoriu^4 ; - paratul sa nu fi fost pus in intarziere inainte de sesizarea instantei sau sa nu fie de drept in intarziere^5 . Si in acest caz prima zi de infatisare are o mare importanta in faza de desfasurare a procedurii orale a procesului civil, dar ea nu trebuie confundata cu primul termen de judecata^6 . Este prima zi de infatisare termenul la care sunt indeplinite cele doua conditii, chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen. In schimb, termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza s-a amanat pentru lipsa de aparare sau pentru ca cererea de chemare in judecata nu a fost comunicata paratului ori pentru ca, fata de obiectul cererii, completul de judecata nu era legal constituit nu poate fi socotit prima zi de infatisare^7 . Nu poate fi considerata prima zi de infatisare termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece: - cauza s-a amanat pentru lipsa de aparare^8 ; - cererea de chemare in judecata nu a fost comunicata paratului^9 ; - pentru ca fata de obiectul cererii, completul de judecata nu era legal constituit^10 . Recunoasterea trebuie sa fie efectiva, iar nu dedusa din neprezentarea la interogatoriu^11 , iar pentru a nu fi obligat la plata cheltuielilor de judecata paratul trebuie sa recunoasca integral pretentiile reclamantului^12 . Pe de alta parte, s-a decis ca el nu-si gaseste aplicare in acele situatii in care recunoasterea nu este primita ca mijloc de proba (la divort) sau cand hotararea nu se

poate pronunta numai pe baza recunoasterii paratului (ca in cazul tagaduirii paternitatii). In cazul cererii pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, art. 275 se aplica numai daca paratului nu i s-a adus la cunostinta nasterea copilului, pentru a-l putea recunoaste voluntar. in caz contrar, chiar daca recunoaste copilul la prima zi de infatisare va fi obligat la cheltuieli^13 . Textul isi gaseste de asemenea, aplicare in cererile care au ca obiect stabilirea sau modificarea pensiei de intretinere, daca ele se formuleaza pe cale principala si nu in cadrul procesului de divort^14 . b) daca pretentiile care formeaza obiectul cererii au fost admise partial, instanta va acorda celui care a castigat procesul numai partea din cheltuielile de judecata corespunzatoare pretentiilor admise^15 . Asa cum s-a aratat de catre instanta suprema, pozitia juridica de parte castigatoare in proces este determinata de raportul dintre continutul obiectului actiunii si rezultatul obtinut prin hotararea de solutionare a litigiului. Urmeaza deci ca, atunci cand pretentiile ce formeaza obiectul litigiului sunt admise numai partial, instanta sa acorde celui ce a castigat procesul numai o parte din cheltuielile de judecata suportate, proportional cu pretentiile admise^16 . In acest caz ambele parti sunt in culpa procesuala, partea care a castiga pentru ca a cerut mai mult decat i se datora, iar partea care a pierdut deoarece a provocat procesul. in lumina acestei solutii, cuprinsa in art.276 C. proc. civ., trebuie interpretate si dispozitiile art.274 alin.2 care prevad ca judecatorii nu pot micsora taxa de timbru, onorariul expertilor, despagubirea martorilor si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut. Altfel spus, art.274 alin.2 isi gaseste aplicare daca cererea a fost admisa in intregime si nu se va aplica daca cererea a fost admisa partial. De la regula enuntata se excepteaza cazul cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta la paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza si deci el nefiind in culpa procesuala paratul va suporta plata integrala a cheltuielilor de judecata^17 . c) daca cererea reclamantului are mai multe capete si numai unul a fost admis sau cand exista cereri de partea ambelor parti, admise in total sau in parte, instanta va compensa, dupa caz, total sau partial, cheltuielile de judecata^18 . Dispozitiile art. 276 C. proc. civ. devin aplicabile, in primul rand, in situatia in care pretentiile reclamantului au fost admise numai in parte. Compensarea totala a cheltuielilor de judecata va fi dispusa insa doar in ipoteza in care pretentia admisa este disproportionata fata de cea afirmata prin actiunea principala. O atare solutie este echitabila, caci fata de pretentiile formulate initial, paratul s-a aflat si el in situatia de a efectua unele cheltuieli. Or, atare cheltuieli nu erau ocazionate daca reclamantul ar fi actionat cu diligenta necesara. In principiu, insa, instanta va dispune obligarea paratului sa suporte cheltuielile de judecata numai proprortional cu pretentiile admise^19 . Reclamantul nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata chiar daca i s-a respins actiunea, in cazul in care paratul isi aduce la indeplinire obligatiile care formau obiectul litigiului abia dupa ce fusese in mod justificat, chemat in judecata, intr-o asemenea situatie nu se poate imputa reclamantului o culpa procesuala in intentarea actiunii^20 .

d) in cazul coparticiparii procesuale, cheltuielile de judecata vor fi suportate in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei (art.277), in asa fel incat fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care le-a provocat prin apararea sa^21 . In cazul in care s-au cerut cheltuieli de judecata, dar instanta a omis sa se pronunte cu privire la ele, partea se poate apelului ori a recursului^22 sau a revizuirii pentru minus petita daca hotararea este definitiva (art.322 pct.2 C. proc. civ.) ori le poate solicita pe calea unei cereri separate^23 . Dupa introducerea art. 281^2 C. proc. civ. consideram ca se poate folosi pentru remedierea acestei greseli procedura indreptarii hotararilor reglementata de art.281^2 C. proc. civ. In schimb, prin contestatia in anulare speciala (art.318 C. proc. civ.) nu se poate repara greseala instantei de recurs de a nu fi acordat cheltuielile facute in fata sa si cerute de parte^24 . -------------------------^1) I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta. Hotararea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag.443-447; Plen. Trib. Supr., dec. de indr. nr. 11/1959 si nr.2/1966, in indreptar interdisciplinar, pag.317-321; I. C. Vurdea, Aspecte teoretice si practice legate de problema stabilirii si acordarii cheltuielilor de judecata in procesele civile, Legalitatea Populara nr.9/1961, pag.7-14. ^2) A se vedea Gabriela Marica, Exonerarea de plata cheltuielilor de judecata a paratului care a recunoscut pretentiile reclamantului, Revista Romana de Drept nr.3/1969, pag.118-121; Trib. mun. Buc, sec. III civ.,dec.nr.418/1986, Revista Romana de Drept nr. 12/1986, pag.62 si dec.nr.207/1990, in Culegere..., pag.129, nr.167. ^3) Trib. Capitalei, col. III civ., dec.nr. 1950/1966 cu nota S. Virtosu, D.Protopopescu, Revista Romana de Drept nr.4/1967, pag. 127-130. Pentru o situatie speciala in care s-a aplicat art.275 in recurs, deoarece a intervenit un act normativ nou, vezi Trib. Jud. Timis dec. civ. nr.243/1973, Revista Romana de Drept nr.12/1973, pag.153-154. ^4) Trib. reg. Crisana, dec. civ. nr. 1328/1961 cu nota I. C. Vurdea, Justitia Noua. nr.8/1962, pag. 121-123. ^5 S-a decis ca daca parintele obligat la plata intretinerii fata de copilul sau minor nu o presteaza lunar este considerat de drept in intarziere si deci art.275 C. proc. civ. nu este aplicabil - Trib. mun. Buc, sec. III civ., dec. nr. 1360/1990, in Culegere...., pag. 130, nr. 168. ^6) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 240. ^7) A se vedea Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1027/1972, Revista Romana de Drept nr.1/1973, pag. 164; Trib. jud. Hunedoara, dec. civ. nr.829/1979, Revista Romana de Drept nr.5/1980, pag. 59; Trib. jud. Cluj, dec. civ. nr.61/1979, Revista Romana de Drept nr.7/1979, pag. 53. ^8) A se vedea, Trib. Suprem, sec. civ., dec. nr. 1027/1972, Revista Romana de Drept nr. 1/1973, pag. 164. ^9) A se vedea, Trib. jud. Hunedoara, dec. nr. 889/1979, Revista Romana de Drept nr. 5/1980, pag. 59. ^10) A se vedea, Trib. jud. Cluj, dec. civ. nr. 61/1979, Revista Romana de Drept nr. 7/1979, pag. 53. ^11) T. Reg. Crisana, dec. civ. nr. 1328/1961, cu nota de I. C. Vurdea, Justitia Noua nr. 8/1962, pag. 121-123

^12) Trib. Suprem, s. civ., dec, nr. 1685/1972, Repertoriu II, pag. 379, nr. 154. ^13) Vezi I. Cerghizan, nota la sent. civ. nr.3361/1963 a Trib. pop. rai. Turda, Justitai Noua nr. 11/1964, pag.134-136; Trib. jud. Timis, dec. civ. nr. 1457/1971, Revista Romana de Drept nr.5/1972, pag.156; Al. Toader, Obligarea la plata cheltuielilor de judecata avand ca obiect paternitatea si pensia de intretinere, Revista Romana de Drept nr.9/1969, pag. 90-93. ^14) Vezi D.Protopopescu, nota la dec. civ. nr.201/1972 a Trib.jud. Satu Mare, Revista Romana de Drept nr.6/1973,p.104-106; S.Proca, nota la dec. civ. nr. 1329/1979 a Trib. Jud. Iasi Revista Romana de Drept nr.9/1980, pag.36-37; Trib. Jud. Hunedoara, dec. civ. nr.605/1983, Revista Romana de Drept nr.1/1984, pag.53 (instanta considera ca in cazul sotilor despartiti in fapt, declansarea procesului pentru obligarea tatalui la pensie de intretinere pentru minor constituie punere in intarziere). ^15) Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1372/1969, Revista Romana de Drept nr.4/1970, pag. 181 si dec. nr. 1816/1976, Revista Romana de Drept nr.4/1977, pag.59. ^16) Trib. Supr., s. civ., dec. nr. 1816/03.11.1976, Culegere de Decizii 1976, pag. 240. ^17) De exemplu, comportarea chiriasului care a provocat pornirea procesului, deoarece desi a consemnat chiria nu i-a anuntat pe proprietar - M. C. Vlad, nota la dec. civ. nr.2578/1960 a Trib. reg. Bacau, Legalitatea Populara nr. 10/1961, pag. 99-101; A. Sitaru, nota la dec. civ. nr. 62/1969 a Trib. mun. Bucuresti, sec.IV civ, Revista Romana de Drept nr.6/1969, pag.138-140; vezi pentru aceeasi solutie intr-o alta ipoteza, Trib. mun. Buc, sec. III civ., dec. nr.556/1990, in Culegere.., pag. 131, nr. 170. ^18) Trib. Supr., sec. civ., dec.nr.698/1982, Revista Romana de Drept nr.3/1983, pag.62; pentru compensare in caz de partaj, vezi Trib. mun. Buc, sec. III civ., dec.nr.440/1990, in Culegere..., pag.130, nr. 169. ^19) Trib. Suprem, Plen. dec. de indrumare nr. 11/1959, in Culegere de decizii de indrumare, pag. 284. ^20) Trib. Supr., s. civ., dec. nr. 610/29.03.1977, Culegere de Decizii 1977, pag. 21 ^21) Cand o parte provoaca prin apararea sa cheltuieli deosebite, ele urmeaza a fi suportate numai de catre ea, daca cade in pretentii - Trib. Supr., sec. civ., dec.nr.1410/1976, Revista Romana de Drept nr.1/1977, pag.63. ^22) Daca insa face apel sau recurs si partea potrivnica, iar instanta admite calea de atac si caseaza in vederea rejudecarii, apelul ori recursul privind cheltuielile de judecata trebuie respins - F. Temesi, nota la dec. civ. nr.1374/1957 a Trib. reg. Cluj, Legalitatea Populara nr. 10/1957, pag.1250-1251. Pe de alta parte, s-a decis ca, chiar daca paratul gresit a fost obligat ia plata cheltuielilor de judecata, el nu poate fi exonerat de plata acestora daca a facut recurs numai reclamantul, deoarece s-ar incalca principiul non reformatio in pejus si deci s-ar crea o situatie mai grea reclamantului in propria cale de atac - Trib. jud. Contanta, dec. civ. nr. 132/E/l 988, Revista Romana de Drept nr.l/1989, pag. 65. ^23) Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1022/1982, Revista Romana de Drept nr.4/1989 si dec. nr 735/1983, Revista Romana de Drept nr.6/1984, pag.61 (in cazul unei omisiuni partiale, in sensul ca instanta nu a acordat toate cheltuielile, cererea separata va putea privi desigur numai pe cele omise). ^24) Trib. Jud. Maramures, dec. civ. nr.746/1981, Revista Romana de Drept nr.3/1982, pag.60. Contestatia in anulare ar fi admisibila numai daca prin recurs s-a formulat un motiv privind omisiunea de a fi acordate cheltuieli de judecata, iar instanta, respingand

sau admitand in parte calea de atac, a omis sa se pronunte cu privire la acel motiv. In sensul ca ar fi admisibila si contestatia in anulare, iara a se face vreo distinctie, vezi Al. Velescu, nota la dec. civ. nr.36/1963 a Trib. reg. Suceava, Justitia Noua nr.10/1964, pag. 101.