Voicu Gabriela

GAZE CU EFECT DE SERĂ

Efectul de seră este produs de acele gaze care permit radiatiei solare sa
treaca prin atmosfera si sa atinga Pamantul dar capteaza o parte din radiatia
infrarosie emisa de suprafata Pamantului si de straturile inferioare ale
atmosferei si o reemite în atmosfera. Efectul se numeste efect natural de
sera si contribuie la cresterea temperaturii planetei cu aproximativ 33 0 C fata
de temperatura care ar fi înregistrata în absenta gazelor cu efect de sera.
Aceasta face posibila viata si existenta organismelor vii în forma în care o
cunoastem noi azi.
Gazele cu efect de seră
Cele mai cunoscute gaze cu efect de sera sunt vaporii de apa (H 2O). Cantitatea
de vapori de apa din atmosfera creste odata cu încalzirea suprafetei
pamantului prin intensificarea evapotranspiratiei. Alte gaze cu efect de sera:
dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O), metanul (CH4), ozonul,
halogenofluorcarburile (HCFC), si hidrofluorcarburile (HFC).

Intensificarea efectului de sera se datoreaza emisiilor de gaze cu efect

de sera eliberate în atmosfera de activitatile antropice. Pe masura ce a crescut
populatia planetei, au crescut necesitatile de consum, s-a intensificat procesul
de industrializare ceea ce a condus la producerea unor cantitati de gaze cu
efect de sera mult mai mari decat cele necesare pentru a mentine echilibrul
termic al planetei. Eliminarea acestor gaze prin procese naturale este mult mai
înceata decat producerea lor. Astfel ele vor ramane mai mult timp în atmosfera
conducand la accentuarea efectului natural de sera. De exemplu, durata de
viata a dioxidului de carbon (CO2) în atmosfera se situeaza între 50 si 200 de
ani, a metanului (CH4) este de 12 ani iar a protoxidului de azot (N2O) de 114 ani.
   Se apreciază ca 35% din cantitatea totala de emisii eliberate în atmosfera, la
nivel mondial, rezulta din activitatea de producere si distributie a energiei. Din
cantitatea totala de energie produsa în lume 80% rezulta pe baza arderii
combustibililor fosili. Extragerea acestor combustibili produce emisii de CO 2 si
CH4 iar arderea lor emisii de CO2 si N2O.
    În procesele de ardere carbonul continut de combustibilii fosili se oxideaza si
este eliberat în atmosfera sub forma de CO 2într-o proportie de 3,67 ori mai
mare. Consecințele directe ale intensificarii efectului de seră sunt schimbarile
fenomenelor naturale care afecteaza la randul lor evolutia ecosistemelor.
Temperatura medie globala a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,5 grade. Aceasta
a determinat cresterea nivelului marilor cu 20-25 cm. Suprafata marilor si
oceanelor este în continua expansiune datorita topirii ghetarilor si a solurilor
înghetate din nord.
Cresterea temperaturii planetei se va observa, în primul rand, în intensificare
schimbului de apa între pamant, atmosfera si mari si oceane. Cantitatile mari
de apa ce se vor evapora vor determina caderi masive de ploi si zapezi care vor
produce inundatii, eroziunea solului, stamutari de asezari, disparitia unor specii
de plante si animale si adaptarea altora.

Efectul de seră este bun sau rău?

Efectul de seră este esențial pentru viața pe Pământ, deoarece garantează
intervalul de temperatură adecvat existenței sale. Majoritatea proceselor
biochimice necesare vieții necesită temperaturi cuprinse între -18 ° C și 50 ° C.

În trecutul geologic au existat fluctuații ale temperaturii medii a pământului, fie

în creștere, fie în scădere. În ultimele două secole a existat un proces de
creștere susținută a temperaturii globale.

Diferența este că în prezent rata de creștere este deosebit de mare și pare să

fie asociată cu activitatea umană. Aceste activități generează gaze cu efect de
seră care accentuează fenomenul.

Cauzele efectului de seră

Deși efectul de seră este un proces natural, acesta este modificat de acțiunea
umană (acțiune antropică). Prin urmare, este necesar să se diferențieze cauzele
naturale ale fenomenului și alterările antropice.

- Cauze naturale

Energie solara
Radiația electromagnetică cu unde scurte (cu energie mare) de la Soare este
cea care încălzește suprafața Pământului. Această încălzire determină emisia de
radiații cu unde lungi (infraroșii), adică căldură, în atmosferă.

Energie geotermală

Centrul planetei este incandescent și generează căldură suplimentară față de

cea cauzată de energia solară. Această căldură se transmite prin scoarța
terestră în principal prin vulcani, fumarole, gheizere și alte izvoare termale.

Compoziția atmosferică

Proprietățile gazelor care alcătuiesc atmosfera determină faptul că radiația

solară ajunge pe Pământ și că radiația infraroșie este parțial reținută. Unele
gaze, cum ar fi vaporii de apă, CO2 și metanul, sunt deosebit de eficiente în
reținerea căldurii atmosferice.

Contribuții naturale ale gazelor cu efect de seră

Acele gaze care rețin radiațiile infraroșii de la încălzirea suprafeței Pământului

se numesc gaze cu efect de seră. Aceste gaze sunt produse în mod natural, cum
ar fi CO2, care este contribuit de respirația ființelor vii.

La fel, oceanele schimbă cantități mari de CO2 cu atmosfera, iar focurile

naturale contribuie, de asemenea, la CO2. Oceanele sunt o sursă naturală de
alte gaze cu efect de seră, cum ar fi oxidul de azot (NOx).

Pe de altă parte, activitatea microbiană în soluri este, de asemenea, o sursă de

CO2 și NOx. În plus, procesele digestive ale animalelor contribuie cu cantități
mari de metan în atmosferă.

- Cauze produse de oameni (antropice)

Activități industriale
Industria în general emite căldură suplimentară în atmosferă, precum și diferite
gaze care afectează efectul de seră. Aceste gaze pot absorbi și emite căldură
(ex: CO2) sau distruge stratul de ozon (ex: NOx, CFC și altele).