Proiect co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară Educație și competențe

Prioritatea de investiție 10.iv: Îmbunătățirea utilității sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, facilitarea
trecerii de la educație la muncă și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională și a calității lor,
inclusiv prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea programelor de învățământ și crearea și
dezvoltarea de sisteme de învățare bazate pe muncă, inclusiv sisteme de învățare duale și de ucenicie,
Obiectivul specific 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își
găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă/cercetare/ inovare,
cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare
inteligentă conform SNCDI
Proiect: "Primul pas pentru o carieră de succes!", Contract nr.: POCU/626/6/13/133105

CAIET DE PRACTICĂ
Anul III INFO+MATE-INFO
(INFORMATICA/MATEMATICA+INFORMATICA)
FACULTATEA DE STIINTE
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Tutore

ALINA BUSUIOC PURDESCU

Semnatura...............................

Student
Maties Catalin Lazar

Semnatura. Maties Catalin Lazar

TEMA DE PRACTICA:
DEZVOLTAREA APLICAȚIILOR MOBILE

Târgu-Jiu
2021-2022
 CUPRINS

I. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ………..………3

II. TEMATICA, OBIECTIVELE ŞI COMPETENŢELE DOBÂNDITE

ÎN CADRUL STAGIULUI DE PRACTICĂ…………………………………………………..4
III. ELEMENTE DE DEZVOLTARE DURABILĂ........................................................................6

V. DESCRIEREA UNUI PROCES, FLUX SAU ACTIVITATE………………………………...12

IV. PROGRAM DE ACTIVITATE ÎN STAGIUL DE PRACTICĂ………………………….…15

VI. FIȘA DE EVALUARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ…………………………………….23

I. CADRUL GENERAL DE DESFĂȘURARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ

Perioada de desfăşurare:
De la: 07.03.2022 până la: 31.04.2022

Program de lucru 6 saptămâni

Luni_______ maxim 6 ORE ________________
Marţi________ maxim 6 ORE _______________
Miercuri_______ maxim 6 ORE _____________
Joi____________ maxim 6 ORE _____________
Vineri, Sambata, Dumininica__________ maxim 8 ORE ____________
Durata totala a stagiului de practica: 90 de ore

Responsabil de practica/Mentor:
Numele şi prenumele__ BOBARU DANIELA/NICULESCU GEORGE/POPESCU
CRISTINEL/IONESCU MARIAN _______
Gradul didactic_______________LECTOR/PROF.UNIV.DR/CONFERENTIAR/SEF LUCRARI__
Telefon, e-mail: 0723147474/danielabobaru@yahoo.com
Compania organizatoare a stagiului de practica:
Denumire_____________ CENTRUL DE CALCUL _______________________
Sediul social___________________ TG. JIU _______________________________
Domeniul de activitate___________________6202______________________
(se va menţiona codul CAEN)

Domeniul de desfăşurare a activităţii:

.........................................PLATFORMA ONLINE.........................................................
(ex. Compartiment, Serviciu, Birou ....)

Tutorele desemnat din partea firmei

Numele şi prenumele______________ PURDESCU BUSUIOC ALINA ___________
Funcţia ocupată ___________________ Manager proiect-Programator _________
Telefon, e-mail_____0766687833 / alinabusuioc1985@gmail.com _______

II. TEMATICA, OBIECTIVELE ŞI COMPETENŢELE URMĂRITE ÎN

CADRUL STAGIULUI DE PRACTICĂ
 Stagiul de practică va viza următoarele aspecte:

1. Cunoaşterea generală a domeniului în care se desfăşoară practica (primele 2 zile):

 Cunoașterea legislației specifice și normelor de protecție a muncii;

 Prezentarea societății – istoricul și evoluția societății și prezentarea domeniilor de
activitate;
 Prezentarea obiectivelor pe termen lung, cât și misiunea, viziunea și strategia
societății;
 Prezentarea relațiilor manageriale, a sistemului organizatoric;
 Prezentarea strategiei de marketing – profilul clienților și tendințele pieței.
 Aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta in cadrul echipei sau in context
institutional.

2. Aspecte şi probleme legate de activitatea din cadrul societății:

 Modalitati de securitate a reţelelor wirelles cu ajutorul sistemelor de operare
 Posibilitati de securitate a rețelelor de calculatoare
 Modalitati de securitate a datelor electronice
 Etapele de realizare a unui site de comerţ electronic
 Etapele de realizare a unui site de prezentare şi promovare a serviciilor
 Sisteme multimedia pentru învăţare asistată de calculator
 Modalitati de realizare a unui sistem informatic pentru urmărirea activităţii bugetare
 Posibilitati de informatizare a activităţilor muncii de birou
 Etapele privind proiectarea unui sistem informatic privind securitatea documentelor
 Gasirea unor soluţii E-learning în era digitala
 Folosirea elementelor TIC în munca de birou
 Utilizarea elementelor de securitate a informaţiilor în utilizarea serviciilor cloud
 Cultura Internetului: caracteristicile sale și influența acestora asupra comunicării globale a
afacerilor
 Impactul Social Media
 Crearea aplicațiilor soft de tip internet
 Proiectarea unei solutii de Business Intelligence utilizand MySQL
 Realizarea unui web site de e-learning
 Aplicatie pentru crearea unui magazin virtual
 Aspecte si tehnici generale pentru algoritmi
 Pagina web pentru o sala de fitness
 Aplicatie pentru rezolvarea ecuatiilor polinomiale
 Metode de selecție a trăsăturilor folosind Inteligenta artificiala
 Aplicatii pentru predictii la serii temporale folosind caracteristici multiple
 Crearea unui magazin virtual de pescuit
 Proiectarea bazelor de date relationale in MySQL
 Testarea aplicatiilor web
 Proiectarea de pagini web front end si back end
 Dezvoltarea aplicațiilor mobile
 Dezvoltarea si optimizarea aplicatiilor web
 Crearea unei interfete inteligente om -masina
 Dezvoltare unei platforme web pentru facultate
 Aplicații soft ale algebrelor Boole
 Crearea unui magazin virtual vegan
 Aplicatie web cu retete culinare
 Gestionarea utilizării resurselor informaționale, materiale, financiare și umane în activitatea
de producție
 Reflectarea asupra conținutului și procesului experienței de învățare;
 Dezvoltarea aptitudinilor profesionale necesare la locul de muncă;
 Construirea și menținerea relațiilor profesionale pozitive;
 Conștientizarea problemelor comunitare și /sau organizaționale;
 Direcția profesională identificată, clarificată și / sau confirmată, deoarece se referă la
studiile universitare și la cariera viitoare;
 Dezvoltarea auto-înțelegerii, auto-disciplina, maturitatea și încrederea;
 Dezvoltarea relațiilor de rețea puternică / mentorat;
 Urmărirea implementării Sistemului de Asigurare al Calității în societate;
 Aspectele dezvoltate in cadrul acestei sectiuni vor trebui să asigure acumularea
următoarelor competențe profesionale:
 C1- Construirea si evaluarea caracteristicilor functionale practice ale componentelor
hardware, software
 C2- Implementarea componentelor hardware, software si a modului de conexiune dintre
acestea
 C3- Aplicarea modelelor de solutii folosind instrumente, unelte si metode informatice de
dezvoltare
 C4- Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală, a soluțiilor alternative pentru a
optimiza performanța. Dezvoltarea și implementarea soluțiilor IT pentru probleme concrete
 C5- Gestionarea utilizării resurselor informaționale, materiale, financiare și umane în
activitatea de producție
 C6- Identificarea rolurilor si responsabilitatilor intr-o echipa pluridisciplinara, luarea
deciziilor si atribuirea de sarcini, cu aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta in
cadrul echipei.

III. ELEMENTE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

 Poluatorul plăteşte
Prevenirea si repararea daunelor aduse mediului vor fi puse în aplicare în conformitate cu
principiul „poluatorul plateste” prevazut de Tratatul functionarii UE si principiul dezvoltarii
durabile, Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European, OUG 195/2005 privind protectia
mediului, precum si OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si
repararea prejudiciului adus mediului. Proiectul prin actiunile sale respecta “principiul poluatorul
plateste”, conform caruia costurile de gestionare a deseurilor si de acoperire a pagubelor produse
mediului sa cada în sarcina celui care le produce. In cadrul proiectului, ,,Poluatorul plateste’’ va fi
o tema permanenta in cadrul stagiilor de practica, studentii prezentand in caietele de practica
modul in care se respecta acest principiu. Prin implicarea GT in activitatile proiectului, acestia vor
intelege ca daunele provocate mediului inconjurator trebuie stopate sau cel putin limitate prin
activitati de prevenire. Persoanele implicate in proiect vor invata sa actioneze si sa informeze
factorii de decizie si executie sa ia masuri posibile pentru a controla imediat, a limita, elimina sau
gestiona factorii daunatori mediului.
Principiul “Poluatorul plătește” defineste practica general acceptata conform căreia cei
care produc poluare ar trebui să suporte costurile de gestionare/eliminare/conservare a acesteia
pentru a preveni deteriorarea sănătății umane sau a mediului. De exemplu, o fabrică care produce
un material/o substanță potențial otrăvitoare, ca produs secundar al activităților sale de productie,
este, de obicei, responsabilă pentru eliminarea sa în siguranță. Principiul "poluatorul plătește" face
parte dintr-un set de principii mai ample care să ghideze dezvoltarea durabilă la nivel mondial
(cunoscută în mod formal ca Declarația de la Rio din 1992).
Poluarea reprezinta contaminarea cu substante/materiale daunatoare sau potential nocive
care pot afecta in mod direct apa, aerul si pamantul sau pot afecta in mod indirect, pe termen lung
vietuitoarele si clima.
Principiul "poluatorul plătește" se aplica deja asupra firmelor care au emisii de gaze cu
efect de sera, deoarece s-a recunoscut la nivel mondial impactul/legatura dintre emisiile de gaze si
modificarea climei.
 In unele tari, acest principiu ("poluatorul plătește") s-a extins si se aplica intregii societati
pentru a crea obligatia statului sa plateasca/asigure plati compensatorii oamenilor care sunt victime
ale poluarii mediului inconjurator (apa, pamant, aer).
Este indicat să se cunoscă faptul că: Principiul „poluatorul plateste” prevede că acei
care produc poluare ar trebui să suporte costurile de gestionare/eliminare/conservare a
acesteia pentru a preveni deteriorarea sănătății umane sau a mediului.
Se vor prezenta de către studenți la această secțiune modul in care se respecta acest
principiu, ,,Poluatorul plateste’’ și cum sunt stopate sau cel puțin limitate (prin activitâți de
prevenire) daunele provocate mediului înconjurător. De asemenea, se vor prezenta modalitățile de
acționare și informare a factorilor de decizie si executie pentru a se lua masurile posibile pentru a
controla imediat, a limita, elimina sau gestiona factorii daunatori mediului.
In scopul respectarii principiului ”poluatorul plateste”Centrul de Calcul SA a implementat
sistemul de management de mediu care asigura ca activitatea este condusa intr-un mod ecologic.
Atitudinile ecoprietenoase sunt promovate in randul pesonalului unitatii prin: -cursuri speciale de
promovare pentru personal despre comportamentul ecologic prietenos in viaaa de zi cu zi(de
exemplu:tehnici de curatare ecoprietenoase) instruirea in domeniul prevenirii bolilor,sanatatii si
sigurantei la locul de munca,asigurarea conditiilor corespunzatoare si sanatoase de munca. -
trimiterea de email-uri personalului cu informatii cum sa fii mai ecoprietenos la locul de munca si
in viata de zi cu zi -incurajarea personalului de a se implica impreuna cu familiile in
actiuni,evenimente care promoveaza ecologia,cum ar fi initiativa anuala de curatare a pamantului
sau de plantare a copacilor si florilor -incurajarea personalului sa foloseasca transportul
public,biciclete pentru a veni si pleca de la locul de munca.Cei care locuiesc departe de locul de
munca sunt incurajati sa foloseasca carpooling(calatorii comune cu colegii de la locul de
munca,sot,partener si vecini) sau carshing(cand unii oameni folosesc in comun aceasi masina) s-a
propus pentru a calatorii din suburbii la prima de transport public din oras,se parcheaza masina si
se ia un autobuz sau un tramvai . -incurajarea personalului de a instala dispozitive de masurare a
capacitatii fluxului in toalete si dispozitive de filtrare a apei care recicleaza apa de la dus pentru
reutilizarea in toalete. -incurajarea personalului sa foloseasca surse de energie regenerabila si
tehnologii inovative. Principiul ”Poluatorul plăteste” si cadrul sau este stabilit cu ajutorul
Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004,privind
raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse
mediului. Principiul prevede ca potenṭialul poluator sǎ suporte toate costurile poluării pe care el a
cauzat-o. Cu toate acestea, principiul este unul economic şi nu unul juridic. Aceasta înseamnă cǎ
nu se intenționează sǎ se pedepsească poluatorul, ci sǎ se stabilească condițiile economice necesare
astfel încât sǎ fie luate în considerare toate costurile de mediu asociate cu operațiunile poluatorului,
acest proces ducând la o dezvoltare durabilǎ.
Principiul „Poluatorul plătește” urmărește ca sarcina costurilor controlului asupra mediului
sǎ revină în primul rând poluatorilor, asigurându-se astfel faptul cǎ mecanismele de piațǎ iau în
considerare aceste costuri şi cǎ resursele vor fi alocate corespunzǎtor în producție şi consum.

Protecţia biodiversităţii
Toti membrii grupului tinta vor primi informatii privind protectia biodiversitatii, si vor fi
incurajati sa opteze pentru utilizarea materialelor si produselor ecologice, naturale, durabile,
reciclabile, si sa limiteze pe cat posibil consumul de energie neregenerabila si productia de deseuri
menajere si de constructii.
In data de 22 mai, membrii echipei de proiect impreuna cu studentii vor sarbatori „Ziua
Internationala a Biodiversitatii”. Se va acorda o importanta deosebita actiunilor care vizeaza
reciclarea hartiei, consumul redus de hartie prin utilizarea acestora pe ambele fete. In cadrul
stagiilor de practica studentii vor fi incurajati sa faca propuneri cu privire la protectia
biodiversitatii si de utilizare a materialelor reciclabile.
Caietele de practica va contine o sectiune ”Protecţia biodiversităţii” si studentii vor fi
incurajati sa identifice aspecte privind protectia biodiversitatii in cadrul activitatii practica si sa
propuna solutii.
Diversitatea biologică sau biodiversitatea reprezintă termenul științific pentru varietatea
vieții pe Pământ si se referă nu doar la specii, ci și la ecosisteme sau la diferențele ce apar la o
singură specie.  Fiecare lucru viu, inclusiv omul, este implicat in legaturi sau relații de
interdependenta (speciile trăiesc împreună și depind una de cealaltă), formand ecosistemele.
Este nevoie de ecosisteme pure, nepoluate, ecologice, deoarece ele curăță apa, purifică
aerul, păstrează solul, reglează clima, reciclează substanțele nutritive. Ele stau la baza intregii
civilazatii, oferă materii prime și hrana, ajuta la regenerarea resurselor, astfel ca se poate spune ca
omul nu ar putea trăi fără "serviciile/ajutorul ecosistemelor". Ecosistemele reprezinta capitalul
natural al omenirii.
Activitatile omului influenteaza biodiversitatea prin modificarea mediului natural de
existentă al unor specii/plante. Exista mari dferente de metode si actiuni ce se intreprind pentru
protectia elementelor componente ale unui ecosistem (protectia biodiversitatii). Pentru specii care
traiesc in apa este nevoie de anumite cerinte; pentru cele terestre sunt alte cerinte etc.
Biodiversitatea este principalul indicator al sănătății unui ecosistem. O mare varietate de
specii se vor confrunta si ele cu amenințările disparitiei dacă anumite specii (poate chiar numai o
specie) sunt afectate si dispar. Disparitia unei specii creeaza un dezechilibru si poate avea efecte
neprevazute. Chiar daca exista poluare (in limite suportabile), schimbări climatice sau activități
umane, întregul ecosistem se poate adapta și supraviețui, dar dispariția unei specii poate avea
efecte necontrolate.
De aceea, este necesar sa se aduca la cunostinta oamenilor, implicit a tinerilor, a studentilor
din grupul tinta al proiectului „Primul pas pentru o cariera de succes!” despre importanta
„protectiei biodiversitatii”.
„Protectia biodivesitatii” este foarte importanta, deoarece varietatea vietii de pe pamant
asigura purificarea apei si aerului, pastrarea fertilitatii solului, regenararea materiilor prime, adica
este responasabila de sanatatea intregului ecosistem.

Se vor prezenta de către studenți la această secțiune aspectele identificate privind protectia
biodiversitatii in cadrul activitatii de practica si se vor propune solutii.

Biodiversitatea asigură sistemul suport al vieţii şi al dezvoltării sistemelor socioeconomice.

În cadrul ecosistemelor naturale şi seminaturale există stabilite conexiuni intra şi interspecifice
prin care se realizează schimburile materiale, energetice şi informaţionale ce asigură
productivitatea, adaptabilitatea şi rezilienţa acestora. Valoarea economică a biodiversităţii devine
evidentă prin utilizarea directă a componentelor sale: resursele naturale neregenerabile –
combustibili fosili, minerale etc. şi resursele naturale regenerabile – speciile de plante şi animale
utilizate ca hrană, pentru producerea de energie sau pentru extragerea unor substanţe. La fel de
important este rolul biodiversităţii în asigurarea serviciilor oferite de sistemele ecologice, cum ar fi
reglarea condiţiilor pedo-climatice, purificarea apelor, diminuarea efectelor dezastrelor naturale etc
Costurile pierderii sau degradării biodiversităţii sunt foarte greu de stabilit, dar studiile efectuate
până în prezent la nivel mondial arată că acestea sunt substanţiale şi în creştere. În primul raport al
Proiectului privind evaluarea economică a ecosistemelor şi biodiversităţii la nivel internaţional,
publicat în 2008 se estimează că pierderea anuală a serviciilor ecosistemice reprezintă echivalentul
a 50 de miliarde EUR şi că, până în 2050, pierderile cumulate în ceea ce priveşte bunăstarea se vor
ridica la 7% din PIB. Biodiversitatea are un rol important în viaţa fiecărei societăţi, reflectându-se
în cultura şi spiritualitatea acestora (folclor, artă, arhitectură, literatură, tradiţii şi practici de
utilizare a terenurilor şi a resurselor etc.). Valoarea estetică a biodiversităţii este o necesitate
umană fundamentală, peisajele naturale şi culturale fiind baza dezvoltării sectorului turistic şi
recreaţional. Din punct de vedere etic, fiecare componentă a biodiversităţii are o valoare intrinsecă
inestimabilă, iar societatea umană are obligaţia de a asigura conservarea şi utilizarea durabilă a
acestora. (Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii) În cadrul
Conferinţei Părţilor la CBD au fost adoptate şi principiile ce stau la baza conservării biodiversităţii
şi dezvoltării durabile a sistemului socio-economic, aşa cum sunt prezentate în continuare: 1.
Principiul prevenţiei: conservarea biodiversităţii se realizează eficient dacă sunt eliminate sau
diminuate efectele posibilelor ameninţări; 2. Principiul precauţiei: lipsa studiilor ştiinţifice
complete nu poate fi considerată ca motiv de acceptare a unor activităţi ce pot avea impact negativ
semnificativ asupra biodiversităţii; 3. Principiul poluatorul plăteşte: cel ce cauzează distrugerea
biodiversităţii trebuie să plătească costurile de prevenire, reducere a impactului sau reconstrucţie
ecologică; 4. Principiul participării publicului la luarea deciziilor şi accesul la informaţie şi justiţie
în domeniul mediului: publicul trebuie să aibă acces la informaţiile de mediu şi dreptul de a
participa în procesul de luare a deciziilor de mediu; 5. Principiul bunei guvernări : guvernarea
trebuie să îndeplinească opt caracteristici majore – să fie participativă, măsurabilă, transparentă,
responsabilă, efectivă şi eficientă, echitabilă şi în acord cu normele legale; 6. Principiul integrării
sectoriale: conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale trebuie luate în
considerare în procesul de luare a deciziilor şi de stabilire a politicilor sectoriale; 7. Principiul
abordării ecosistemice: reprezintă o strategie de management integrat, adaptativ, bazată pe
aplicarea unor metodologii ştiinţifice corespunzătoare care iau în considerare structura şi funcţiile
ecosistemelor şi capacitatea lor de suport; 8. Principiul reţelelor ecologice: pentru asigurarea
conectivităţii dintre componentele biodiversităţii cu cele ale peisajului şi ale structurilor sociale,
având ca şi componente centrale ariile naturale protejate, se stabilesc culoare ecologice de
legătură; 9. Principiul subsidiarităţii: reglementează exerciţiul puterii, deciziile trebuind luate la
nivelul cel mai de jos (local, regional, naţional); 10.Principiul compensării : în cazul în care există
un impact negativ şi în lipsa unor soluţii alternative, pentru obiective de interes public major se
stabilesc măsuri compensatorii. Uniunea Europeană a ratificat CBD în 21 decembrie 1993, iar
pentru implementarea prevederilor Convenţiei şi-a asumat rolul de lider la nivel internaţional,
adoptând o serie de strategii şi planuri de acţiune menite să contribuie la stoparea pierderii de
biodiversitate până în 2010 şi după, conform Comunicării Comisiei Europene către Consiliu,
Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor nr. 864
final/16.12.2008. Planul Strategic pentru CBD are ca scop reducerea ratei actuale de pierdere a
biodiversităţii la nivel global, regional şi naţional ca o contribuţie la reducerea sărăciei şi în
beneficiul tuturor formelor de viaţă de pe pământ şi trebuie transpus în mod coresponzător la
nivelul statelor membre. Această responsabilitate a fost centrată pe crearea unei reţele ecologice
europene care să includă un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele naturale de
interes comunitar, în vederea protejării corespunzătoare a acestora şi garantând viabilitatea
acestora pe termen lung. Această reţea ecologică – numită Natura 2000 – se opune tendinţei
actuale de fragmentare a habitatelor naturale şi are ca fundament faptul real că dezvoltarea
sistemelor socio-economice se poate face numai pe baza sistemelor ecologice naturale şi semi-
naturale. Obligaţiile legale ale statelor membre în domeniul protejării naturii sunt incluse în
Directivele Consiliului 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (numită pe scurt
Directiva “Păsări”) şi 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi
faună sălbatice (numită pe scurt Directiva “Habitate”). În cadrul reuniunii privind mediul din
martie 2009, Consiliul a solicitat elaborarea la nivelul UE a unei noi perspective şi a unui nou
obiectiv în materie de biodiversitate, fondate pe şi contribuind la dezbaterile internaţionale
referitoare la o perspectivă globală asupra biodiversităţii după anul 2010, ca parte a unei strategii
actualizate care urmează să fie adoptată până la sfârşitul anului 2010 pentru a implementa CBD. În
ianuarie 2010, a fost adoptat documentul privind Opţiunile pentru o perspectivă şi un obiectiv
post-2010 în materie de biodiversitate la nivelul UE prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor nr. 4
final/19.01.2010. Analiza implemntării Strategiei UE privind conservarea biodiversităţii a reliefat
o serie de rezultate pozitive, dar şi o serie de deficienţe. Una dintre realizări este reţeaua Natura
2000, care acoperă 17% din teritoriul UE, fiind cea mai vastă reţea de zone protejate din lume.
Abordarea ecosistemică stă la baza Directivei cadru privind apa (Directiva Consiliului
2000/60/CE) şi a Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (Directiva Consiliului
2008/56/CE), care vizează realizarea bunei stări ecologice a ecosistemelor, luând în calcul
presiunile cumulate. Alte rezultate pozitive au decurs şi vor decurge în continuare din
implementarea legislaţiei axate pe reducerea anumitor poluanţi şi a altor texte de lege în favoarea
biodiversităţii, din eforturile de a integra mai bine aspectele legate de biodiversitate în alte domenii
de politică, precum politica comună în domeniul pescuitului ulterioară reformei din 2002 şi prin
creşterea oportunităţilor financiare în favoarea biodiversităţii, oferite de diverse politici ale UE,
inclusiv de politica agricolă comună (PAC).

Utilizarea eficientă a resurselor

In plan ecologic, dezvoltarea durabila poate fi sprijinita prin colectarea si depunerea la
centre specializate a tuturor materialelor reciclabile (hartie, plastic, sticla, cartuse de imprimanta,
tonere, etc.). Proiectul asigura protectia mediului prin gestionarea mai eficienta a consumului de
energie necesara functionarii computerelor si imprimantelor pentru realizarea activitatilor
planificate in cadrul proiectului. In acest scop, vor fi utilizate computere eficiente din punct de
vedere al energiei consumate, hard-urile laptop-urilor angajatilor vor fi configurate pentru a se opri
dupa cinci minute de lipsa a activitatii, monitoarele vor fi setate sa intre in stand-by dupa 10
minute, iar calculatoarele dupa 20 de minute. Imprimantele ce vor fi utilizate in cadrul proiectului
vor fi conforme cu standardul Energy-Star, ceea ce presupune o reducere a costurilor energetice cu
pana la 25%. Se va configura printarea pe ambele parti la imprimanta ce va fi utilizata in proiect.
Prin arhivarea si circulatia electronica a documentelor de management, prin utilizarea platformei
interactive (mai ales prin utilizarea caietelor de practica online) se va urmari reducerea consumului
de hartie, realizandu-se astfel o economie importanta de hartie.
Resursele noastre naturale nu sunt infinite și avem datoria față de generațiile viitoare să le
folosim cu chibzuinta.
 Este necesar ca studentii sa fie familiarizati cu inițiativa UE "Europa eficientă din punctul
de vedere al utilizării resurselor" ce face parte din Strategia Europa 2020 si care sprijina cresterea
durabila a economiei prin folosirea eficienta a resurselor si prin emisii de carbon reduse.
”Utilizarea eficienta a resurselor” poate fi inteleasa acceptand urmatoarele
actiuni/devize/sloganuri/sintagme:
„Sa se produca mai mult cu resurse putine”
„Catre o economie circulara” sau „Cei trei R în aplicare: Reciclare, Refolosire,
Recondiţionare”.
Prima sintagma se poate realiza prin:
utilizarea eficienta a materialelor cat si a resurselor energetice,
imbunatatirea activitatilor/practicilor de productie si consum,
orientarea investitiilor, cercetarii si inovarii in aceasta directive,
adoptarea de noi soluții tehnologice care reduc utilizarea resurselor naturale și a materiilor
prime
încurajarea utiizarii produselor/materialelor regenerabile.
Cea de-a doua sintagma se refera la reciclarea materialelor si ajuta la reducerea deseurilor,
aducand beneficii atat pentru mediul inconjurator cat si pentru economie.

Reciclarea este procesul de transformare a deșeurilor în „materiale și obiecte noi”. Este o

alternativă la „renuntarea la anumite materiale rezultate/folosite” in activitatile de productie.
Reciclarea acestor materiale folosite are urmatoarele avantaje:
conduce la o economisire a acestor materiale refolosite si la o reducere a consumului de
materii prime
se reduc emisiile de gaze cu efect de seră prin reducerea consumului de energie pentru
producerea unor materiale noi,
reducerea poluarii aerului (de la incinerare)
reducerea poluarii apei (de la depozitul de deșeuri).
Proceul de reciclare include multe tipuri de materiale, cum ar fi: sticlă, hârtie, carton, metal,
plastic, anvelope/cauciuc, textile și electronice.
 Se vor prezenta de către studenți la această secțiune metode și modalități concrete de
economie a resurselor.

In scopul respectării principiului de utilizare eficienta a resurselor si protecția mediului

„Centrul de Calcul” respecta o serie de instrucțiuni pentru reducerea consumului si evitarea risipei
de materiale: -încurajează reciclarea produselor, păstreaza resturile de hârtie in vederea reciclării -
utilizarea coșurilor de gunoi selective, corespunzătoare, evitării privind creșterea gradului de
reciclare si valorificare a deșeurilor colectate - imprima si fotocopiază documentele si mesajele
electronice numai daca este strict necesar, daca este posibil in alb-negru si format fata verso -
folosesc la imprimanta funcția de reducere daca este posibil in vederea fotocopierii a doua pagina
de foaie – nu arunca tenerele /cartușe/baterii si acumulatorii ci le predau producătorilor sau
furnizorilo in vederea reciclării. -utilizează in limita posibilităților produse ecologice prietenoase
cu mediul înconjurator obținute cu sau consum redus de energie care pot fi reciclate cu ușurința
greutate redusa, durata de viața lunga, reciclarilitate, degradabilitate ușoara, siguranța, consum
redus de renergie si reducerea substanțelor periculoase. Dezvoltarea durabilă, adică o dezvoltare
care răspunde nevoilor generațiilor actuale fără a compromite capacitatea de a răspunde nevoilor
generațiilor viitoare, este adânc înrădăcinată în proiectul european. Integrarea europeană și
politicile UE au contribuit la depășirea sărăciei și a foametei de după război și au creat un spațiu de
libertate și democrație în care cetățenii europeni au putut atinge niveluri de prosperitate și
bunăstare fără precedent. UE a depus eforturi continue pentru a crea societăți mai incluzive, bazate
pe democrație și statul de drept, astfel cum se prevede la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea
Europeană. Standardele sociale și de sănătate ale UE sunt printre cele mai ambițioase din lume, iar
Europa este continentul cu cea mai ridicată speranță de viață. Economia noastră socială a generat
prosperitate și a oferit securitate datorită unor sisteme de protecție socială solide. Grație unor
investiții semnificative în cercetare și inovare, noile tehnologii și modele de producție permit o
utilizare mai durabilă a resurselor și adoptarea de soluții digitale. Bugetele sănătoase și economiile
moderne reprezintă elemente esențiale; progresele înregistrate pentru a dispune de politici bugetare
solide și a pune în aplicare reformele structurale au redus nivelurile datoriei și au stimulat crearea
de locuri de muncă. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut
la 73,5 % în al treilea trimestru al anului 2018, acesta fiind cel mai înalt nivel atins vreodată în UE.
Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra productivității și a creșterii economice în Europa. Deși
există în continuare disparități economice, sociale și teritoriale între statele membre și între
regiunile UE, politica de coeziune a UE a ajutat toate statele și regiunile să se dezvolte și a
contribuit la reducerea acestor disparități pe întregul continent (convergență ascendentă). Mai mult,
UE a instituit unele dintre cele mai înalte standarde sociale și de mediu, a adoptat unele dintre cele
mai ambițioase politici pentru protecția sănătății umane și a devenit un lider mondial în lupta
împotriva schimbărilor climatice. Statele membre ale UE au realizat progrese remarcabile în multe
domenii ale Agendei 2020 a ONU și, prin urmare, UE este unul dintre cele mai bune locuri de
locuit din lume, dacă nu chiar cel mai bun. Creșterea noastră economică trebuie să depindă mai
puțin de resursele neregenerabile, astfel încât să sporim la maximum utilizarea resurselor
regenerabile, gestionate în mod durabil, și a serviciilor ecosistemice. UE s-a angajat deja pe calea
acestei tranziții. Între 2000 și 2015, rata ocupării forței de muncă a crescut în sectorul mediului
într-un ritm mai rapid decât în economie luată în ansamblu. Tehnologiile cu emisii reduse de
dioxid de carbon au devenit o marfă de schimb deosebit de importantă, iar UE beneficiază de
balanțe comerciale pozitive semnificative. În perioada 2012- 2015, exporturile UE de tehnologii în
domeniul energiei curate au ajuns la 71 de miliarde EUR, depășind importurile cu 11 miliarde
EUR. UE arată deja că este posibilă creșterea economiei și reducerea simultană a emisiilor de
dioxid de carbon. Tranziția către o economie circulară, inclusiv către o bioeconomie circulară,
reprezintă o oportunitate uriașă de a crea avantaje competitive pe o bază durabilă. Aplicarea
principiilor economiei circulare în toate sectoarele și industriile va aduce beneficii Europei din
punct de vedere social și ecologic și va avea, în plus, potențialul de a genera un beneficiu
economic net de 1,8 mii de miliarde EUR până în 2030, de a crea peste 1 milion de noi locuri de
muncă în UE până în 2030 și de a avea o contribuție majoră la reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră. Având în vedere că produsele UE se bazează foarte mult pe resurse din alte părți ale lumii,
UE ar putea, datorită tranziției către o economie circulară, să reducă presiunile ecologice, sociale și
economice de la nivel mondial și să-și sporească totodată autonomia strategică. Sectorul agricol și
zonele rurale ale UE sunt esențiale pentru bunăstarea cetățenilor europeni. Agricultura UE a
înregistrat progrese reale în ceea ce privește clima și mediul înconjurător, reducând, începând din
1990, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 %, iar nivelurile de nitrați din râuri cu 17,7 %. Cu
toate acestea, provocările identificate sunt în continuare valabile. Dacă dorim să ne modernizăm
economia, să ne protejăm mediul și să ameliorăm calitatea produselor noastre alimentare,
dezechilibrele din lanțul alimentar trebuie corectate, de la agricultură și pescuit și până la industria
produselor alimentare și a băuturilor, la transport, la distribuție și la consum. Agricultura
ecologică, cu accent pe protecția mediului și bunăstarea animalelor, a înregistrat o creștere
constantă în toate statele membre ale UE începând din 2005 și se preconizează că va continua să
crească. În octombrie 2018, Consiliul European a pregătit terenul pentru o strategie cuprinzătoare
de punere în aplicare în 2019. Prezentul document de reflecție prezintă trei scenarii diferite
formulate pe baza orientărilor Consiliului European pentru a conduce discuția privind modul în
care s-ar putea realiza cel mai bine punerea în aplicare a ODD și care ar fi cea mai eficace
împărțire a rolurilor. Cele trei scenarii conturează răspunsuri diferite, dar pornesc de la noțiunea că
UE dispune de avantaje competitive importante pentru a avea un rol de lider pe plan mondial și
pentru a fi un pioner a cărui acțiune este încununată de succes. Aceste scenarii nu sunt nici
restrictive, nici prescriptive. Ele își propun să ofere diferite idei și să stimuleze dezbaterea și
reflecția.

IV. DESCRIEREA UNUI PROCES, FLUX TEHNOLOGIC SAU

ACTIVITATE
Se va avea în vedere următoarea structură a lucrării individuale:
1. Elemente teoretice succinte de prezentare a procesului, fluxului tehnologic sau activităţii;
2. Modul în care s-a realizat cunoaşterea procesului, fluxului tehnologic sau activităţii la
nivelul companiei;
3. Prezentarea metodologiei de lucru la nivelul companiei: metodele tehnicile şi
instrumentelor folosite în derularea procesului, fluxului tehnologic sau activităţii;
4. Observarea modului in care elementele teoretice studiate in facultate se regăsesc în
procesul, fluxul tehnologic sau activitatea urmărită în cadrul companiei;
5. Probleme si elemente teoretice identificate, impactul acestora în desfasurarea activitatii
companiei şi soluţii propuse pentru o eficienţă sporită a procesului, fluxului tehnologic sau
activităţii.
6. Aplicarea principiilor, normelor si valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de
muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă
7. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de
tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei
8. Aplicarea cunoştinţelor acumulate la disciplinele din anii I, II, III;
 Proiectul ales de mine este o aplicatie mobile bazata pe android care te ajuta sa poti
inchiria o masina mult mai usor doar prin cativa pasi si o pagina web dedicata acestei
aplicatii. Am ales sa fac o aplicatie pentru comunicarea mai usoara dintre om si masina .
IDE pe care l-am folosit este Visual Studio code si codeblocker.
Ca si tehnologii am folosit :
1. C++
2. Java script
3. Python
4. C#
5. Html
6. Css
7. Js
8. sql

{
"JWT_PRIVATE_KEY": "default",
"DB_CONN": "mongodb://localhost/car-rental"
}

{
"JWT_PRIVATE_KEY": "",
"DB_CONN": ""
}
{
"JWT_PRIVATE_KEY": "test",
"DB_CONN": "mongodb://localhost/car-rental-test"
}

#ifndef Py_CPYTHON_ABSTRACTOBJECT_H
# error "this header file must not be included directly"
#endif

#ifdef __cplusplus
extern "C" {
#endif

/* === Object Protocol ================================================== */

#ifdef PY_SSIZE_T_CLEAN
# define _PyObject_CallMethodId _PyObject_CallMethodId_SizeT
#endif

/* Convert keyword arguments from the FASTCALL (stack: C array, kwnames: tuple)
format to a Python dictionary ("kwargs" dict).

The type of kwnames keys is not checked. The final function getting
arguments is responsible to check if all keys are strings, for example using
PyArg_ParseTupleAndKeywords() or PyArg_ValidateKeywordArguments().

Duplicate keys are merged using the last value. If duplicate keys must raise
an exception, the caller is responsible to implement an explicit keys on
kwnames. */
PyAPI_FUNC(PyObject *) _PyStack_AsDict(
PyObject *const *values,
PyObject *kwnames);

/* Suggested size (number of positional arguments) for arrays of PyObject*

allocated on a C stack to avoid allocating memory on the heap memory. Such
array is used to pass positional arguments to call functions of the
PyObject_Vectorcall() family.

The size is chosen to not abuse the C stack and so limit the risk of stack
overflow. The size is also chosen to allow using the small stack for most
function calls of the Python standard library. On 64-bit CPU, it allocates
40 bytes on the stack. */
#define _PY_FASTCALL_SMALL_STACK 5

PyAPI_FUNC(PyObject *) _Py_CheckFunctionResult(
 PyThreadState *tstate,
PyObject *callable,
PyObject *result,
const char *where);

/* === Vectorcall protocol (PEP 590) ============================= */

/* Call callable using tp_call. Arguments are like PyObject_Vectorcall()

or PyObject_FastCallDict() (both forms are supported),
except that nargs is plainly the number of arguments without flags. */
PyAPI_FUNC(PyObject *) _PyObject_MakeTpCall(
PyThreadState *tstate,
PyObject *callable,
PyObject *const *args, Py_ssize_t nargs,
PyObject *keywords);

#define PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET ((size_t)1 << (8 * sizeof(size_t) - 1))

static inline Py_ssize_t

PyVectorcall_NARGS(size_t n)
{
return n & ~PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET;
}

static inline vectorcallfunc

PyVectorcall_Function(PyObject *callable)
{
PyTypeObject *tp;
Py_ssize_t offset;
vectorcallfunc *ptr;

assert(callable != NULL);
tp = Py_TYPE(callable);
if (!PyType_HasFeature(tp, Py_TPFLAGS_HAVE_VECTORCALL)) {
 return NULL;
}
assert(PyCallable_Check(callable));
offset = tp->tp_vectorcall_offset;
assert(offset > 0);
ptr = (vectorcallfunc *)(((char *)callable) + offset);
return *ptr;
}

/* Call the callable object 'callable' with the "vectorcall" calling

convention.

args is a C array for positional arguments.

nargsf is the number of positional arguments plus optionally the flag

PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET which means that the caller is allowed to
modify args[-1].

kwnames is a tuple of keyword names. The values of the keyword arguments

are stored in "args" after the positional arguments (note that the number
of keyword arguments does not change nargsf). kwnames can also be NULL if
there are no keyword arguments.

keywords must only contain strings and all keys must be unique.

Return the result on success. Raise an exception and return NULL on

error. */
static inline PyObject *
_PyObject_VectorcallTstate(PyThreadState *tstate, PyObject *callable,
PyObject *const *args, size_t nargsf,
PyObject *kwnames)
{
vectorcallfunc func;
PyObject *res;
 assert(kwnames == NULL || PyTuple_Check(kwnames));
assert(args != NULL || PyVectorcall_NARGS(nargsf) == 0);

func = PyVectorcall_Function(callable);
if (func == NULL) {
Py_ssize_t nargs = PyVectorcall_NARGS(nargsf);
return _PyObject_MakeTpCall(tstate, callable, args, nargs, kwnames);
}
res = func(callable, args, nargsf, kwnames);
return _Py_CheckFunctionResult(tstate, callable, res, NULL);
}

static inline PyObject *

PyObject_Vectorcall(PyObject *callable, PyObject *const *args,
size_t nargsf, PyObject *kwnames)
{
PyThreadState *tstate = PyThreadState_GET();
return _PyObject_VectorcallTstate(tstate, callable,
args, nargsf, kwnames);
}

// Backwards compatibility aliases for API that was provisional in Python 3.8
#define _PyObject_Vectorcall PyObject_Vectorcall
#define _PyObject_VectorcallMethod PyObject_VectorcallMethod
#define _PyObject_FastCallDict PyObject_VectorcallDict
#define _PyVectorcall_Function PyVectorcall_Function
#define _PyObject_CallOneArg PyObject_CallOneArg
#define _PyObject_CallMethodNoArgs PyObject_CallMethodNoArgs
#define _PyObject_CallMethodOneArg PyObject_CallMethodOneArg

/* Same as PyObject_Vectorcall except that keyword arguments are passed as

dict, which may be NULL if there are no keyword arguments. */
PyAPI_FUNC(PyObject *) PyObject_VectorcallDict(
 PyObject *callable,
PyObject *const *args,
size_t nargsf,
PyObject *kwargs);

/* Call "callable" (which must support vectorcall) with positional arguments

"tuple" and keyword arguments "dict". "dict" may also be NULL */
PyAPI_FUNC(PyObject *) PyVectorcall_Call(PyObject *callable, PyObject *tuple, PyObject
*dict);

static inline PyObject *

_PyObject_FastCallTstate(PyThreadState *tstate, PyObject *func, PyObject *const *args,
Py_ssize_t nargs)
{
return _PyObject_VectorcallTstate(tstate, func, args, (size_t)nargs, NULL);
}

/* Same as PyObject_Vectorcall except without keyword arguments */

static inline PyObject *
_PyObject_FastCall(PyObject *func, PyObject *const *args, Py_ssize_t nargs)
{
PyThreadState *tstate = PyThreadState_GET();
return _PyObject_FastCallTstate(tstate, func, args, nargs);
}

/* Call a callable without any arguments

Private static inline function variant of public function
PyObject_CallNoArgs(). */
static inline PyObject *
_PyObject_CallNoArg(PyObject *func) {
PyThreadState *tstate = PyThreadState_GET();
return _PyObject_VectorcallTstate(tstate, func, NULL, 0, NULL);
}

static inline PyObject *

PyObject_CallOneArg(PyObject *func, PyObject *arg)
{
PyObject *_args[2];
PyObject **args;
PyThreadState *tstate;
size_t nargsf;

assert(arg != NULL);
args = _args + 1; // For PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET
args[0] = arg;
tstate = PyThreadState_GET();
nargsf = 1 | PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET;
return _PyObject_VectorcallTstate(tstate, func, args, nargsf, NULL);
}

PyAPI_FUNC(PyObject *) PyObject_VectorcallMethod(
PyObject *name, PyObject *const *args,
size_t nargsf, PyObject *kwnames);

static inline PyObject *

PyObject_CallMethodNoArgs(PyObject *self, PyObject *name)
{
return PyObject_VectorcallMethod(name, &self,
1 | PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET, NULL);
}

static inline PyObject *

PyObject_CallMethodOneArg(PyObject *self, PyObject *name, PyObject *arg)
{
PyObject *args[2] = {self, arg};

assert(arg != NULL);
return PyObject_VectorcallMethod(name, args,
2 | PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET, NULL);
}

/* Like PyObject_CallMethod(), but expect a _Py_Identifier*

as the method name. */
PyAPI_FUNC(PyObject *) _PyObject_CallMethodId(PyObject *obj,
_Py_Identifier *name,
const char *format, ...);

PyAPI_FUNC(PyObject *) _PyObject_CallMethodId_SizeT(PyObject *obj,

_Py_Identifier *name,
const char *format,
...);

PyAPI_FUNC(PyObject *) _PyObject_CallMethodIdObjArgs(
PyObject *obj,
struct _Py_Identifier *name,
...);

static inline PyObject *

_PyObject_VectorcallMethodId(
_Py_Identifier *name, PyObject *const *args,
size_t nargsf, PyObject *kwnames)
{
PyObject *oname = _PyUnicode_FromId(name); /* borrowed */
if (!oname) {
return NULL;
}
return PyObject_VectorcallMethod(oname, args, nargsf, kwnames);
}

static inline PyObject *

_PyObject_CallMethodIdNoArgs(PyObject *self, _Py_Identifier *name)
{
return _PyObject_VectorcallMethodId(name, &self,
 1 | PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET, NULL);
}

static inline PyObject *

_PyObject_CallMethodIdOneArg(PyObject *self, _Py_Identifier *name, PyObject *arg)
{
PyObject *args[2] = {self, arg};

assert(arg != NULL);
return _PyObject_VectorcallMethodId(name, args,
2 | PY_VECTORCALL_ARGUMENTS_OFFSET, NULL);
}

PyAPI_FUNC(int) _PyObject_HasLen(PyObject *o);

/* Guess the size of object 'o' using len(o) or o.__length_hint__().

If neither of those return a non-negative value, then return the default
value. If one of the calls fails, this function returns -1. */
PyAPI_FUNC(Py_ssize_t) PyObject_LengthHint(PyObject *o, Py_ssize_t);

/* === New Buffer API ============================================ */

/* Return 1 if the getbuffer function is available, otherwise return 0. */

PyAPI_FUNC(int) PyObject_CheckBuffer(PyObject *obj);

/* This is a C-API version of the getbuffer function call. It checks

to make sure object has the required function pointer and issues the
call.

Returns -1 and raises an error on failure and returns 0 on success. */

PyAPI_FUNC(int) PyObject_GetBuffer(PyObject *obj, Py_buffer *view,
int flags);

/* Get the memory area pointed to by the indices for the buffer given.
 Note that view->ndim is the assumed size of indices. */
PyAPI_FUNC(void *) PyBuffer_GetPointer(Py_buffer *view, Py_ssize_t *indices);

/* Return the implied itemsize of the data-format area from a

struct-style description. */
PyAPI_FUNC(Py_ssize_t) PyBuffer_SizeFromFormat(const char *format);

/* Implementation in memoryobject.c */
PyAPI_FUNC(int) PyBuffer_ToContiguous(void *buf, Py_buffer *view,
Py_ssize_t len, char order);

PyAPI_FUNC(int) PyBuffer_FromContiguous(Py_buffer *view, void *buf,

Py_ssize_t len, char order);

/* Copy len bytes of data from the contiguous chunk of memory

pointed to by buf into the buffer exported by obj. Return
0 on success and return -1 and raise a PyBuffer_Error on
error (i.e. the object does not have a buffer interface or
it is not working).

If fort is 'F', then if the object is multi-dimensional,

then the data will be copied into the array in
Fortran-style (first dimension varies the fastest). If
fort is 'C', then the data will be copied into the array
in C-style (last dimension varies the fastest). If fort
is 'A', then it does not matter and the copy will be made
in whatever way is more efficient. */
PyAPI_FUNC(int) PyObject_CopyData(PyObject *dest, PyObject *src);

/* Copy the data from the src buffer to the buffer of destination. */
PyAPI_FUNC(int) PyBuffer_IsContiguous(const Py_buffer *view, char fort);

/*Fill the strides array with byte-strides of a contiguous

(Fortran-style if fort is 'F' or C-style otherwise)
 array of the given shape with the given number of bytes
per element. */
PyAPI_FUNC(void) PyBuffer_FillContiguousStrides(int ndims,
Py_ssize_t *shape,
Py_ssize_t *strides,
int itemsize,
char fort);

/* Fills in a buffer-info structure correctly for an exporter

that can only share a contiguous chunk of memory of
"unsigned bytes" of the given length.

Returns 0 on success and -1 (with raising an error) on error. */

PyAPI_FUNC(int) PyBuffer_FillInfo(Py_buffer *view, PyObject *o, void *buf,
Py_ssize_t len, int readonly,
int flags);

/* Releases a Py_buffer obtained from getbuffer ParseTuple's "s*". */

PyAPI_FUNC(void) PyBuffer_Release(Py_buffer *view);

/* ==== Iterators ================================================ */

#define PyIter_Check(obj) \
(Py_TYPE(obj)->tp_iternext != NULL && \
Py_TYPE(obj)->tp_iternext != &_PyObject_NextNotImplemented)

/* === Sequence protocol ================================================ */

/* Assume tp_as_sequence and sq_item exist and that 'i' does not
need to be corrected for a negative index. */
#define PySequence_ITEM(o, i)\
( Py_TYPE(o)->tp_as_sequence->sq_item(o, i) )

#define PY_ITERSEARCH_COUNT 1
#define PY_ITERSEARCH_INDEX 2
#define PY_ITERSEARCH_CONTAINS 3

/* Iterate over seq.

Result depends on the operation:

PY_ITERSEARCH_COUNT: return # of times obj appears in seq; -1 if

error.
PY_ITERSEARCH_INDEX: return 0-based index of first occurrence of
obj in seq; set ValueError and return -1 if none found;
also return -1 on error.
PY_ITERSEARCH_CONTAINS: return 1 if obj in seq, else 0; -1 on
error. */
PyAPI_FUNC(Py_ssize_t) _PySequence_IterSearch(PyObject *seq,
PyObject *obj, int operation);

/* === Mapping protocol ================================================= */

PyAPI_FUNC(int) _PyObject_RealIsInstance(PyObject *inst, PyObject *cls);

PyAPI_FUNC(int) _PyObject_RealIsSubclass(PyObject *derived, PyObject *cls);

PyAPI_FUNC(char *const *) _PySequence_BytesToCharpArray(PyObject* self);

PyAPI_FUNC(void) _Py_FreeCharPArray(char *const array[]);

/* For internal use by buffer API functions */

PyAPI_FUNC(void) _Py_add_one_to_index_F(int nd, Py_ssize_t *index,
const Py_ssize_t *shape);
PyAPI_FUNC(void) _Py_add_one_to_index_C(int nd, Py_ssize_t *index,
const Py_ssize_t *shape);

/* Convert Python int to Py_ssize_t. Do nothing if the argument is None. */

PyAPI_FUNC(int) _Py_convert_optional_to_ssize_t(PyObject *, void *);

#ifdef __cplusplus
}
#endif
#ifndef Py_CPYTHON_BYTEARRAYOBJECT_H
# error "this header file must not be included directly"
#endif

/* Object layout */
typedef struct {
PyObject_VAR_HEAD
Py_ssize_t ob_alloc; /* How many bytes allocated in ob_bytes */
char *ob_bytes; /* Physical backing buffer */
char *ob_start; /* Logical start inside ob_bytes */
Py_ssize_t ob_exports; /* How many buffer exports */
} PyByteArrayObject;

/* Macros, trading safety for speed */

#define PyByteArray_AS_STRING(self) \
(assert(PyByteArray_Check(self)), \
Py_SIZE(self) ? ((PyByteArrayObject *)(self))->ob_start : _PyByteArray_empty_string)
#define PyByteArray_GET_SIZE(self) (assert(PyByteArray_Check(self)), Py_SIZE(self))

PyAPI_DATA(char) _PyByteArray_empty_string[];
#ifndef Py_CPYTHON_CODE_H
# error "this header file must not be included directly"
#endif

typedef uint16_t _Py_CODEUNIT;

#ifdef WORDS_BIGENDIAN
# define _Py_OPCODE(word) ((word) >> 8)
# define _Py_OPARG(word) ((word) & 255)
#else
# define _Py_OPCODE(word) ((word) & 255)
# define _Py_OPARG(word) ((word) >> 8)
#endif

typedef struct _PyOpcache _PyOpcache;

/* Bytecode object */
struct PyCodeObject {
PyObject_HEAD
int co_argcount; /* #arguments, except *args */
int co_posonlyargcount; /* #positional only arguments */
int co_kwonlyargcount; /* #keyword only arguments */
int co_nlocals; /* #local variables */
int co_stacksize; /* #entries needed for evaluation stack */
int co_flags; /* CO_..., see below */
int co_firstlineno; /* first source line number */
PyObject *co_code; /* instruction opcodes */
PyObject *co_consts; /* list (constants used) */
PyObject *co_names; /* list of strings (names used) */
PyObject *co_varnames; /* tuple of strings (local variable names) */
PyObject *co_freevars; /* tuple of strings (free variable names) */
PyObject *co_cellvars; /* tuple of strings (cell variable names) */
/* The rest aren't used in either hash or comparisons, except for co_name,
used in both. This is done to preserve the name and line number
for tracebacks and debuggers; otherwise, constant de-duplication
would collapse identical functions/lambdas defined on different lines.
*/
Py_ssize_t *co_cell2arg; /* Maps cell vars which are arguments. */
PyObject *co_filename; /* unicode (where it was loaded from) */
PyObject *co_name; /* unicode (name, for reference) */
PyObject *co_lnotab; /* string (encoding addr<->lineno mapping) See
Objects/lnotab_notes.txt for details. */
void *co_zombieframe; /* for optimization only (see frameobject.c) */
 PyObject *co_weakreflist; /* to support weakrefs to code objects */
/* Scratch space for extra data relating to the code object.
Type is a void* to keep the format private in codeobject.c to force
people to go through the proper APIs. */
void *co_extra;

/* Per opcodes just-in-time cache

*
* To reduce cache size, we use indirect mapping from opcode index to
* cache object:
* cache = co_opcache[co_opcache_map[next_instr - first_instr] - 1]
*/

// co_opcache_map is indexed by (next_instr - first_instr).

// * 0 means there is no cache for this opcode.
// * n > 0 means there is cache in co_opcache[n-1].
unsigned char *co_opcache_map;
_PyOpcache *co_opcache;
int co_opcache_flag; // used to determine when create a cache.
unsigned char co_opcache_size; // length of co_opcache.
};

/* Masks for co_flags above */

#define CO_OPTIMIZED 0x0001
#define CO_NEWLOCALS 0x0002
#define CO_VARARGS 0x0004
#define CO_VARKEYWORDS 0x0008
#define CO_NESTED 0x0010
#define CO_GENERATOR 0x0020
/* The CO_NOFREE flag is set if there are no free or cell variables.
This information is redundant, but it allows a single flag test
to determine whether there is any extra work to be done when the
call frame it setup.
*/
#define CO_NOFREE 0x0040

/* The CO_COROUTINE flag is set for coroutine functions (defined with

``async def`` keywords) */
#define CO_COROUTINE 0x0080
#define CO_ITERABLE_COROUTINE 0x0100
#define CO_ASYNC_GENERATOR 0x0200

/* bpo-39562: These constant values are changed in Python 3.9

to prevent collision with compiler flags. CO_FUTURE_ and PyCF_
constants must be kept unique. PyCF_ constants can use bits from
0x0100 to 0x10000. CO_FUTURE_ constants use bits starting at 0x20000. */
#define CO_FUTURE_DIVISION 0x20000
#define CO_FUTURE_ABSOLUTE_IMPORT 0x40000 /* do absolute imports by default */
#define CO_FUTURE_WITH_STATEMENT 0x80000
#define CO_FUTURE_PRINT_FUNCTION 0x100000
#define CO_FUTURE_UNICODE_LITERALS 0x200000

#define CO_FUTURE_BARRY_AS_BDFL 0x400000

#define CO_FUTURE_GENERATOR_STOP 0x800000
#define CO_FUTURE_ANNOTATIONS 0x1000000

/* This value is found in the co_cell2arg array when the associated cell
variable does not correspond to an argument. */
#define CO_CELL_NOT_AN_ARG (-1)

/* This should be defined if a future statement modifies the syntax.

For example, when a keyword is added.
*/
#define PY_PARSER_REQUIRES_FUTURE_KEYWORD

#define CO_MAXBLOCKS 20 /* Max static block nesting within a function */

PyAPI_DATA(PyTypeObject) PyCode_Type;
#define PyCode_Check(op) Py_IS_TYPE(op, &PyCode_Type)
#define PyCode_GetNumFree(op) (PyTuple_GET_SIZE((op)->co_freevars))

/* Public interface */
PyAPI_FUNC(PyCodeObject *) PyCode_New(
int, int, int, int, int, PyObject *, PyObject *,
PyObject *, PyObject *, PyObject *, PyObject *,
PyObject *, PyObject *, int, PyObject *);

PyAPI_FUNC(PyCodeObject *) PyCode_NewWithPosOnlyArgs(
int, int, int, int, int, int, PyObject *, PyObject *,
PyObject *, PyObject *, PyObject *, PyObject *,
PyObject *, PyObject *, int, PyObject *);
/* same as struct above */

/* Creates a new empty code object with the specified source location. */
PyAPI_FUNC(PyCodeObject *)
PyCode_NewEmpty(const char *filename, const char *funcname, int firstlineno);

/* Return the line number associated with the specified bytecode index
in this code object. If you just need the line number of a frame,
use PyFrame_GetLineNumber() instead. */
PyAPI_FUNC(int) PyCode_Addr2Line(PyCodeObject *, int);

/* for internal use only */

typedef struct _addr_pair {
int ap_lower;
int ap_upper;
} PyAddrPair;

/* Update *bounds to describe the first and one-past-the-last instructions in the

same line as lasti. Return the number of that line.
*/
PyAPI_FUNC(int) _PyCode_CheckLineNumber(PyCodeObject* co,
int lasti, PyAddrPair *bounds);

/* Create a comparable key used to compare constants taking in account the

* object type. It is used to make sure types are not coerced (e.g., float and
* complex) _and_ to distinguish 0.0 from -0.0 e.g. on IEEE platforms
*
* Return (type(obj), obj, ...): a tuple with variable size (at least 2 items)
* depending on the type and the value. The type is the first item to not
* compare bytes and str which can raise a BytesWarning exception. */
PyAPI_FUNC(PyObject*) _PyCode_ConstantKey(PyObject *obj);

PyAPI_FUNC(PyObject*) PyCode_Optimize(PyObject *code, PyObject* consts,

PyObject *names, PyObject *lnotab);

PyAPI_FUNC(int) _PyCode_GetExtra(PyObject *code, Py_ssize_t index,

void **extra);
PyAPI_FUNC(int) _PyCode_SetExtra(PyObject *code, Py_ssize_t index,
void *extra);
Este doar o parte din codul aplicatiei nu pot pune tot codul fiind foarte mult pe langa aceste
document de practica o sa atasez si aplicatia in format zip .

V. PROGRAM DE ACTIVITATE ÎN STAGIUL DE PRACTICĂ

ATENŢIE:
Această parte a caietului de practică reflectă activitatea efectivă din stagiul de practică a
studentului.

ZIUA DATA DESCRIEREA ACTIVITĂŢII ŞI OBSERVAŢII INSTRUMENTE ŞI DOCUMENTE DE

 PERSONALE LUCRU
1. 09.03.2022 Prezentarea societatii comerciale PLATFORMA online
Centrul de Calcul SA.
Forma de organizare, obiectul principal
de activitate, profilul, misiunea, viziunea Documente postate de tutore pe
si certificarile companiei platforma online
2. 10.03.2022 Elemente despre baze de date MySQL si PLATFORMA online
PHP
Documente postate de tutore pe
platforma online
3. 14.03.2022 Testarea cunostiintelor despre bazele PLATFORMA online
de date MySQL- test online
Documente postate de tutore pe
platforma online
Lucru individual
4. 16.03.2022 Intalnire online si rezolvarea exercitiilor PLATFORMA online
pe MySQL- www.w3schools.com/
Lucru individual

5. 17.03.2022 Intalnire online si rezolvarea exercitiilor PLATFORMA online

pe MySQL- www.w3schools.com/
Lucru individual

6. 21.03.2022 Elementele despre bazele de date PLATFORMA online

MySQL- Tema 1
Documente postate de tutore pe
platforma online
7. 22.03.2022 Documentatie privind interogarea PLATFORMA online
bazelor de date
Documente postate de tutore pe
platforma online
8. 23.03.2022 Elementele despre bazele de date PLATFORMA online
MySQL- Tema 2
Documente postate de tutore pe
platforma online
9. 24.03.2022 Intalnire online si rezolvarea PLATFORMA online
problemelor pe MySQL – Tema 1
Lucru individual

10. 28.03.2022 Intalnire online si rezolvarea PLATFORMA online

problemelor pe MySQL-Tema 2
Lucru individual

11. 29.03.2022 Etapele de realizare a unui site de PLATFORMA online

 comerţ electronic la o societate Documente postate de tutore pe
comerciala platforma online

12. 31.03.2022 Intalnire online si rezolvarea PLATFORMA online

problemelor pe MySQL- Tema 3
Lucru individual
13. 01.04.2022 Solutii E learning in era digitala PLATFORMA online
Documente postate de tutore pe
platforma online
14. 04.04.2022 Intalnire online –proceduri, view-uri pe PLATFORMA online
MySQL
Lucru individual
15. 05.04.2022 Etapele de realizare a unui site de PLATFORMA online
prezentare şi promovare a serviciilor
Documente postate de tutore pe
pentru o societate comerciala
platforma online

16. 06.04.2022 Sisteme multimedia pentru învăţare PLATFORMA online

asistată de calculator
Documente postate de tutore pe
platforma online
17. 07.04.2022 Intalnire online si rezolvarea exercitiilor PLATFORMA online
pe HTML.
Lucru individual
Testarea cunostiintelor pe HTML- test
online
18. 08.04.2022 Testarea cunostiintelor pe CSS- test PLATFORMA online
online
Documente postate de tutore pe
platforma online
19. 11.04.2022 Intalnire online si rezolvarea exercitiilor PLATFORMA online
pe CSS
Lucru individual

20. 12.04.2022 Soluţii informatice pentru integrarea PLATFORMA online

sistemelor economice
Documente postate de tutore pe
platforma online
21. 13.04.2022 Cultura Internetului PLATFORMA online
Documente postate de tutore pe
platforma online
22. 14.04.2022 Testarea cunostiintelor pe CSS- teste si PLATFORMA online
exercitii online
 Lucru individual
23. 15.04.2022 Dezvoltarea afacerilor folosind simularea PLATFORMA online
în management
Documente postate de tutore pe
platforma online
24. 18.04.2022 Intalnire online si rezolvarea exercitiilor PLATFORMA online
pe JavaScript
Lucru individual

25. 19.04.2022 Dezvoltarea aptitudinilor profesionale PLATFORMA online

necesare la locul de muncă
Documente postate de tutore pe
platforma online
26. 20.04.2022 Testarea cunostiintelor pe JavaScript- PLATFORMA online
test online
Documente postate de tutore pe
platforma online
27. 21.04.2022 Intalnire online si rezolvarea exercitiilor PLATFORMA online
pe JavaScript
Lucru individual
28.

29.

30.

31.

32.

VI. EVALUAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

Evaluarea stagiului de practica se face in conformitate cu METODOLOGIA DE
DESFASURARE A PRACTICII (dezvoltata la nivelul proiectului si cea de la UCB)

Data _______________________________________
Tutore_________ PURDESCU BUSUIOC ALINA ____________________________
 Compania_______ CENTRUL DE CALCUL SA________

Semnătura

Ștampila

Precizări suplimentare:
Proiectul de practică se va intocmi in spatiile libere de la punctul V (documentele anexate
completate de student, vor reprezenta până la 50% din lucrare) şi va fi prezentat la susţinerea
colocviului.
Practica se finalizează cu susţinerea COLOCVIULUI DE PRACTICĂ,  la care studenţii
vor prezenta:
a) Certificat de practica eliberat de unitatea la care au efectuat practică;
b) Caietul de practică - completat pe parcursul perioadei de practică;
c) Proiectul de practică, întocmit detaliat, în conformitate cu precizările prezentate la
punctele II şi V.
d) Fişa de evaluare a competenţelor dobândite de student în cadrul activităţii de practică.