Daca in perioada precedent stocurile au fost evaluate in bilan la valoarea realizabila neta gi la finele perioadei de gestiune ramin ; asi valoare, iar circumstanfele sau schimbat §1 valosc” , aceste stocuri se evalu stoc la ace realizabila neta s-a major zat la suma cea maj mica dintre cost si valoarea realizabila net revizuitd 2.2. STRUCTURI DE PRETURI $I MODUL DE FORM, ARE A ACESTORA Pretul reprezintéi o expresie baineasc valorii, adic& preful este 4 sum de bani care se stabileste in procesul operatiunilor de schimb, Primul schimb de mirfuri a creat problema de determinare prefului acestora. Oamenii se intebau permanent, cum si compare valoarea _mirfurilor tansmise. Economistul Ludwig von Mises jy tratatul sau despre teoria economic’ ,Activitatea umana” a da lumiltoarea definifie a prefului de pia: ,Orice pref determinat de piayg este inevitabil rezultatul interactiunii cererii gi ofertei”. Preful are o naturd ambigua. Pe de o parte, la baza preqului si teoria clasicé a valorii, adic pretul este expresia baneasca a valorij mirfurilor (Karl Marx ,Capitalul”). Pe de alti parte, preful este determinat de utilitatea (valoarea) mirfurilor, adic& prin cererea acestora in cazul existentei pe piata a marfurilor identice. In actele normative care reglementeaz raporturile de drept fiscale si economice, sunt utilizate diferite tipuri de preturi si modalititi de stabilire a acestora. Conform art. 756 din Codul civil al Republicii Moldova, ul in bava_contractului-de-vanzare-cumpiare_se_stabileste_prin_acordul determinat in mod expres sau implicit prinu-o dispozitie care permite si fie determinat, se va considera in lipsa unor prevederi contrare, c% prfile s-au referit tacit la preful practicat in mod obignuit in momentul incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi bunuri vandute in imprejurairi comparabile. Tn cazul in care nu existé contracte similare, se va considera, in lipsa unor prevederi contrare, cA partile s- pret practicat la data predarii bunurilor. e 30 u referit in mod tacit la un“capt! impoztdit se ace prejul de sal serviciului, format prin inte ar a cererii $i ofertei pe piata M merfuli cu ridicata a mirfurilor, ia aul lipsei mérfurilor - in wma tranzactiilor incheiate intre persoanele ce persoane interdependente pe pia\d care reprezinta preful nu sunt coproprie ari satl Plafa respectiva a comerjului cu ridicata. Drept surse de informatie despre prefurile de piatd, la mo! jncheierii tranzactiei, servesc: ia organelor de stat de statistic si a organelor care reglementeaza formarea prefurilor; iar in cazul lipsei acesteia - b) informatia despre prejurile de piafi, publicaté in presd sau adusa la cunostinja opiniei publice prin intermediul mijloa- celor de informare in mas&; iar in cazul lipsei acesteia - ) informagia oficial si/sau dat publicitatii despre cottiile bursiere (tranzactiile care au avut loc) la bursa cea mai apro- piata de sediul (domiciliul) vanzatorului (cumparatorului), iar in cazul lipsei tranzacfiilor la bursa menfionati ori comercializatii (procurarii) la o alté bursa - informatia despre cotirile bursiere ce au avut loc la aceasti alt& bursa. _Preful orictiror marfuri destinate vanzAri se stabileste aif incit uiifatea de comerf sd poatd acoperi cheltuielile aferente vanziirii gi si obfind profit din activitatea sa. In activitatea practic se aplicd diverse denumiri de preturi_ care sunt in vigoare la diferite stadii de circulajie a marfurilor. Hotdrirea Guvernului nr. 547 din 04.08.1995 “Cu privire la misurile de coordonare si reglementare de citre stat a prefurilor (tarifelor)” cu modificdrile efectuate prin Hotirirea Guvernului nr.94 din 18.02.2011 _prevede posibilitatca uti, ummatoarelor.tipuri de prejuris Prepidesachizifie - pretul “producitorului de peste hotare (repreyentantului oficial al acestuia) diminuat cu surma rabatului comercial indicat in documentele primare; % ivrare.- preful producitorului autohton diminuat cu Suma rabatului comercial acordat indicat in documentele primare; 31re entitatea-producatoare igi vinde © Pref curidicata - pretul la productia sa angrosistilor. Preful cu ridicata se compune din preful entititii producdtoare (costul plus profitul) gi adaosul comercial al entitdtii angro destinat acoperirii cheltuielilor de vanzare (desfacere) gi asiguranii profitului. © Pref cu amanuntul (de vanzare) - preful la care marfurile se vand populafiei in comerful cu amanuntul. Preful cy amanuntul include preful cu ridicata, adaosul comercial (marja bruta) pentru acoperirea cheltuielilor unitafii, care efectueaza comer} cu amanuntul, si obfinerea profitului si TVA. In conformitate cu prevederile Hotararii mentionate, se permite persoanelor lizice si juridice, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridic, care desfigoara activitafi comerciale, si formeze preturi libere cu am&nuntul marimea adaosului comercial le. liber, cu exceptia prefurilor la marfurile social impor Pentru marfurile social importante comercializate pe teritoriul Republicii Moldova se aplic& adaosul comercial limitat care nu depaseste 20% de la prefurile de achizitie, inclusiv taxa pe valoarea adaugata. La formarea prefurilor la_p: ine si produsele de panificatie se aplicd adaosul comercial in marime de 109%, care este stabilit prin se Hotirarea Guvernului Republicii Moldova’ nr.1385 din 20.11.2003 »Cu privire la aprobarea Modificirilor si completirilor ce se opereazi in Hotiirarea Guvernului nr. 547 din 4 august 1995”. La mirfurile social importante se refer alimentafia pentru copii uleiul vegetal, produselefaciaie, zahdrul, fina, pastele finoase, incalfamintea gi alte marfuri. La baza formarii prefurilor se afl& costul_ de intrare al marfurilor, care se formeazi ti-conformitate car prevederile $.N.C. ,Stocuri” si reprezinta valoarea achitat sau care urmeazii si fie achitat furnizorului pentru mérfurile primite. Modul de determinare_a_costului_de_int marfurilor este prezentat in tabelul__Determinarea costului de intrare a mérfurilor oo. Ne) __Flementele incase in cost de intrare oa 7 2 7 contract 32.000 VASE ee Me ee ee I A = 6-400 Costuri de transport 1.000 ‘TVA aferenta costurilor de transport 200 Costuri aferente asigurarii marfurilor 1100 Costuri de incircare-descircare L700 Costul de intrare al mérfurilor ([+3+ 5+ 6) 34 800 Valoarea de procurare, inclusiv TVA 41 400 Daca privim cu atenfie, acest cost de intrare mu include toate clementele indicate in tabelul 5. Astiel, la entitiile platitoare de TVA, suma TVA aferente valorii de procurare, precum si serviciilor de transportare a marfurilor achizitionate nu se include in costul de intrare a acestora. De regula, in documentele de insofire ale furnizorului (facturile fiscale) este inclusd suma taxci pe valoarea addiugati care urmeaz a fi achitaté acestuia. Daca se respect condifiile art. 102 din Codul fiscal aceastd suma a TVA se permite a fi trecutd in cont gise reflect int-un subcont separat 5344 ,Datorii privind taxa pe valoarea addugata”. Prima_componenti_a_prefului_de_vinzare_cu_aménuntul_o reprezinta costul de intrare, iar_a doua componenta este adaosul comercial (marja brut). -Adaosul_comercial_(marja_bruta)_reprezint_suma_cuprins’_in_ pretul_de_vinzare, destinati acoperirii_cheltuiclilor si obtinerii beneficillor economice. Acesta se stabileste procentual (procentul aplicindu-se la costul de intrare, iar suma astfel obfinutt adzugindu-se Ia acesta). Ultima component a prejului de vinzare este taxa pe valoarea adiugata. ‘TVA. se stabileste procentual (procentul aplicindu-se la costul de intrare plus adoasul comercial (marja brut), iar suma astfel Jiugindu-se la componentele indicate). obinutr Pretul liber cu amanuntul_este preful stabilit de cAtre vanz&tory riarfunilor {inand cont de conjunctura piefel, cerere $1 oferta, Grafie componentele preului de vanzare cu amanuntul marfurilor se prezinta in figura Adaosul comercial Preful de vanzare Costul de cu amanuntul al marfurilor intrare ‘irfurilor sntele prefului de vanzare cu amAnuntul al méarfurilor Unitatea de comer, la formarea prejurilor libere_cu_amZnuntul trebuie A stgbileascd un astfel de adaos comercial care ar permite ca preturile de vanzare nu numal si nu depiseasci, dar in scopul atragerii clientilor chiar sa fie mai joase decat cele de piaté, iar volumul venitului brut din vanzari sé permita acoperirea cheltuielilor pentru desffsurarea activitifii de intreprinzator i obfinerea profitului. Preturile libere cu aminuntul se marcheazi de cdtre unitafile comerciale si unitifile care efectucazi comer} cu aménuntul pe indicatoarele de pref ale mostrelor de marfuri expuse in unitifile Figura 2. Compone: > mentionate. Determinarea corect& a prefului este foarte importanta pentru < unitatea comerciali. In primul rand, de aceasta depinde situafia financiard a unitafii: va putea aceasta s&-gi acopere cheltuielile si sa obtina profit, comercializand marfurile la prefurile stabilite. in al doilea rind, nivelul preturilor in unitatea comercial in anumite cazuri constituie obiectul interesului inspectoratului fiscal. Existenfa a doud variante posibile de reflectare in contabilitate a mirfurilor, condifioneazd necesitatea aprobarii_ ca un element al ilor contabile, a metodei de contabilizare a marfurilor aplicate - politi Ja prefuri de cumpérare sau de vanzare. Metoda de contabilizare a mérfurilor la prefuri de v: sdsse determine facil volumul vanzarilor. Acesta va corespunde integral sumei incasate in casieric si fixate de maginile de casa si de control la cmiterea bonurilor de casi, De asemenea, nu este complicat si se estimeze valoarea stocului contabil al marfurilor pentru orice moment 1 ce este important pentru organizarea controlului asupra rare permite de timp, « 34r nt form aware a0 date in unitaile comerciale trebuie 38 fe aprob, yitafii acestora. at o metoda proprie de ¢ efurilor care va indica ce ¢ ye a pref ¢ indica ce componente inchide pretul de arfurilor. gi examintim modul de formare a pretului eu Jor magazinului ,Fraie” aménuntul conform lor mag orifice”, Exemplul 2.1. Magazinul ,Friie” a achizitionat la 15.10.2015 un Jo de marturt: TVA - 20%, cu exceptia méarfurilor social importame pentru care marfa ,A" (Social importanté) in cantitate de 60 de unitai la preful 5 lei pentru o unitate, TVA - 84%; marla ,B” in cantitate de 20 de unit a i wD preful 9 lei pei unitate, TVA - 209; a ane - costurile de transport au constituit ~ 30 lei, TVA - 20%. Adaosul comercial (marja brut) a magazinului constituie 30%, ‘adaosul comercial constituie ~ 10%, TVA ~ 856, Pentru calcularea prefului cu amfnuntul (de vanzare) este necesar sa se repartizeze clementele de costuti gi si se determine cota ce fi revine fiecirei unitafi de marf&. Calculul prefului ber cu aménuntul este preventat in tabetul de mai jos. Tabelul 6 Calculul prefului liber cu amimuntul al marfurilor ~ | Adaos Costuti : Preful comercial | TVA | Preful Dem lgarnizo-(° TAP | nara brut) liber cu Ni.) mirea_ Fumi : tS et are firs | 4 nuntul, tva | 8! ki i ‘2 3 4 it 6 TAME ie 10 1. [Marfa 5,00 | 0,062. }0,31 10 10,53} 8 }047) 6,31 2. |Marfa. 9,00 |0,0625|0.57/ 30 |2,87 | 20/249] 14,93 Pentru stabilirea prefului liber cu amanuntul este necesar si se determine: 35 BSl- cientul suma, lei % suma, lei summa, lei a1) cocficientul de repartizare a costurilor de transport: 30 — = 0,06 480 2) cota costurilor de transport alerente unei unitZi de marfa: 0,31 575 aferente unci unititi de 38) suma adaosului comercial (marjei brute) marl’: » (5+0,31)*10% 100 B” (9 +.0,57) x 30% _ 2,87 leis 100 Marfa A’ =0,53 lei Marfa ,B sf se determine TVA inclusd in preful cu amanuntul: ($+0,3140,53)x8% _ 9 47 igi 100 9 .B” (9 +.0,57 + 2,87) x 20% = 2,49 leis 100 ' 5) s& se determine preful cu am&nuntul al fiec8rei unitifi de marti: Marfa A” Marfa Marfa ,A”: 5 + 0,31 + 0,53 + 0,47 =6,31 lei Marfa ,B”: 9 + 0,57 + 2,87 + 2,49 = 14,93 lei. re efectueaz comer cu amanuntul pot sa utilizeze si janta a doua de Unitatile alta varianté de calculare a preului cu am&nuntul. V calculare a prefului cu am&nuntul presupune stabilirea adaosului comercial intr-o astfel de marime care ar permite s& se calculeze si TVA. ‘Exemplul 2.2. Sa presupunem ci unitatea de comer cu amdnuntul a stabilit adaosul comercial (marja bruté) in marime de 45% in care este inclus si TVA-20%, iar pentru mdrfurile social importante - 18%, inclusiv - 8%. Pentru determinarea pretului cu amanuntul al fiecdrei unitaqi de marfa este necesar sa se determin 1) adaosul comercial, inclusiv TVA, al fiecirei unit&fi de marfa: Marla ,A” 840:30%18 _ 9 o¢ lei 100 36 A» (9+0,57) x45 Marfa B” — 100 = 431 lei; cqul cu aminuntul al unei unital de marfl, euoscind cota 2) Pr lor de transport sia adaosului comercial: Fe Marfa A’: 5+ 0,31 + 0,96 = 6,27 lei Marla 3B": 9+ 0,57 + 4,31 = 13,88 lei. Comparind prefurile cu. amfnuntul calculate, constatim c& in cyianta a dou at fost obfinute prefuri mai joase: la marfa A” - cu wa i ht masa BT = cu 105 lei, Prin urmare, in. condi oe earenfel metoda de fa este mai apical Tnii economisti sunt de parerea c& costurile de transport mu einie inchise in preful cu aminuntul, Profesoral Tudor Tubari propune ca costurile de wansport sf fie contabilizate int-un subcont separat $i la finele luni s& se deconteze cota aferenté marfurilor Ngndute 1a costul vanzarilor. In aceste scopuri poate fi deschis in cal contului 217 ,Marfuri” un subcont separat 2176-,Costuri-de sehisjionare si transport” pentru acumularea costurilor de achi- “igionare $i transport 132; p. 15]. Aceasté metoda, dup& pirerea profesorulu, este mai simpliicaté si practicl, In practic aceasta meioda se aplica de cAtre unele entitaiti de comer cu amanuntul, INTREBARIDE CONTROL: 1. Lace valoare se inregistreaz in contabilitate marfurile intrate in patrimoniu? 2 Cum se evalueaz4 mérfurile la iesirea din gestiunea entitatii comerciale? 3. Cum se calculeaz suma adaosului comercial (marjei brute) gi TVA incluse in pretul de vinzare a marfurilor? 4. Cum determina valoarea marfurilor la pref cu am&nuntul (de vanzare)? 5. De ce in comerful cu am&nuntul contabilitatea marfurilor se fine la prefuri cu amanuntul? 6. Pentru care tipuri de méarfuri statul reglementeazi_marimea adaosului comercial (marjei brute)? 7