AN II SEN I

ZI DANCI DANA COSMINA

PORTOFOLIU SDGC

I,.
Gandirea Critica: o abilitate esentiala pentru personalitatea secolului XXI
Nu voi fi un om obisnuit, deoarece am dreptul sa fiu extraordinar!
Gandirea critica este un domeniu relativ nou , care a inceput sa se dezvolte mai ales in a doua
jumatate a secolului XXI si care cunoaste un subiect deosebit in zilele noatre si pare a fi una din
abilitatiile cheie care asigura succesul in societatea cunosterii si comunicarii.
Gandirea critica este un proces complex de integrare creativa a ideilor si resurselor de
reconceptualizare si reincadrare a conceptelor si informatiilor. Este un proces de cunoastere activ si
interactiv care are loc simultan la mai multe nivele. De obicei gandirea critica este orientata spre
scop, dar poate fi un proces creator, in care scopurile sunt mai putin clare.
A gandii critic constructiv, inseamna a sustine cu argumente convingatoare , rationale anumite
opinii si ale respinge pe altele, a te *indoi* cu scop de a obtine noi argumente care sa iti intareasca
sau dimpotriva sa iti subrezeasca propriile convingeri si credinte, a supune analizei si evaluarii orice
idee personala sau apartinand altora. A gandi critic presupune a cantarii idei, a le examina
implicatiile, a le supune unui scepticism politicos, a le pune in balanta cu alte puncte de vedere
opuse, a construi sisteme de argumente care sa le sprijine si care sa le dea consistenta si a adopta o
pozitie pe baza acestor structuri.
Pe masura ce lumea devine tot mai complexa, devine tot mai evident faptul ca tinerii, trebuie, mai
mult ca oricand, sa fie capabili sa rezolve probleme dificile, sa examineze critic conditiile , sa
cantareasca alternativele si sa ia decizii gandite si in cunostinta de cauza. Este de asemenea, evident
ca a gandii critic este o capacitate care trebuie dezvoltata si incurajata intr-un mediu de invatare
propice. Astfel gandirea analitica si abilitatea dec a lega un numar mare de variabile au devenit
necesare, la fel cum au devenit prioritare creativitatea si deschiderea spre nou, gandire critica si
simtul civic.
De ce este nevoie de gândire critică?

Poate pentru că noi, dascălii, urmărim să formăm oameni cu putere de decizie, oameni cu simţul răspunderii,
oameni cu idei proprii, oameni în adevăratul sens al cuvântului. Gândirea critică îi învaţă pe elevi să-şi emită şi să-
şi susţină propriile idei. Satisfacţia noastră, a oamenilor de la catedră, nu constă în a vedea că elevul a reprodus
lecţia citită, compunerea sau comentariul dictat „cuvânt cu cuvânt”, ci în a-i pune în evidenţă „talentul”de a-şi
realiza propria compunere.

Elevul nu trebuie să fie o maşină de memorat, ci trebuie să fie creator. Avem obligaţia de a asigura atmosfera
propice declanşării valului de idei personale, de a le da elevilor senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai
„noului” (deşi e vorba de o redescoperire). Soluţiile problemelor supuse rezolvării presupun colaborare şi
cooperare. Toţi copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de vârstă, pot contribui la elucidarea situaţiei
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
necunoscute, spunându-şi părerile.   Ei trebuie învăţaţi să asculte şi să accepte. Numai astfel învăţarea va fi
eficientă, realizându-se obiectivele propuse. Iată de ce se pune atâta accent pe lucru în echipă. Relaţiile elevului cu
grupul – clasă influenţează atât dezvoltarea personalităţii cât şi randamentul activităţii de învăţare..

Timpul- gândirea critică necesită timp din mai multe motive: trebuie să descoperim ceea ce credem despre acel
ceva nou (explorare arheologică a ideilor, convingerilor şi experienţelor anterioare), urmează exprimarea acestor
gânduri în propriile noastre cuvinte, pentru a auzi cum sună, apoi comunicarea gândurilor către ceilalţi, care
permite feedback-ul lor (ajută la şlefuirea ideilor şi reflectarea în continuare). Când gândurile sunt verbalizate într-
o atmosferă care încurajează comunicarea, ideile se formulează şi se clarifică mai bine.

Permisiunea  – elevii nu gândesc întotdeauna liber cu ideile importante pentru ei. Adesea ei aşteaptă ca profesorul
să le dea „singurul răspuns bun”. Elevii care gândesc critic, însă, dezvoltă în mod activ ipoteze, aranjând ideile şi
conceptele în diverse feluri. Pentru ca acest tip de gândire să se desfăşoare spontan, elevilor trebuie să li se permită
să speculeze, să creeze, să afirme diverse lucruri, fie că sunt evidente, fie că par aberante. Profesorii trebuie să facă
însă distincţia între a acorda permisiunea şi a fi prea indulgenţi. Acordând elevilor permisiunea de a specula nu
înseamnă şi acceptarea unui comportament superficial în gândire. Nu orice lucru merită contemplat, iar elevii
trebuie să fie responsabili pentru autenticitatea gândirii lor.

Diversitatea – a încerca să limitezi exprimarea opiniilor ar însemna să limitezi gândirea elevilor. Când elevii se
simt liberi să facă speculaţii, apare diversitatea de idei. Pentru aceasta, trebuie creată o atmosferă în clasă care să le
dea elevilor siguranţa că se aşteaptă de la ei şi se acceptă o gamă largă de idei. Acolo unde lipseşte implicarea în
procesul de gândire lipseşte şi gândirea critică.

Asumarea de riscuri – a gândi liber poate fi riscant. Ideile pot veni în moduri ciudate, umoristice, uneori
contradictorii. Combinaţiile aiurite, noţiunile penibile sunt toate parte a procesului de gândire. Gândirea se
desfăşoară cel mai bine într-o atmosferă lipsită de riscuri, în care ideile sunt respectate şi elevii sunt motivaţi să se
angajeze activ în procesul de gândire.

Respectul – când elevii înţeleg că opiniile lor sunt apreciate, când sunt convinşi că profesorul respectă ideile şi
convingerile lor, reacţia lor tipică este de a demonstra responsabilitate şi grijă sporită. Ei încep să arate mai mult
respect faţă de propria lor gândire şi iau procesul de învăţare şi consecinţele acestuia mult mai în serios.

Valoarea– este esenţial să comunicăm elevilor că opinia lor, adică propria lor analiză critică, are valoare. Când
elevilor li se cere să reproducă ce li s-a predat în ziua precedentă, ei înţeleg rapid că cel mai important şi mai
apreciat lucru este învăţarea pe de rost a ideilor altcuiva. Dacă nu asta dorim să se înţeleagă, atunci trebuie
demonstrat ceea ce apreciem, interacţionând în alt fel cu elevii şi cerându-le alt fel de feed-back.

Gândirea critică  este un proiect didactic prin care se urmăreşte dezvoltarea elevului prin integrarea într-un grup, în
cadrul căruia, prin cooperare, se amplifică astfel creativitatea.

Prin intermediul gândirii critice se urmăreşte dezvoltarea elevului prin:

 formularea de păreri originale;

 alegerea raţională a unei posibilităţi dintre mai multe propuse;
 rezolvarea de probleme;
 dezbaterea de idei.

Sensuri posibile ale termenului de gândire critică:

 gândire la nivel superior (abilităţi cognitive la Bloom);

 deprinderi de argumentare (filosofie);
 înţelegerea  mecanismelor textuale (literatură).
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA

II.

PROIECT DE LECTIE.

1.
Data:
Clasa: a-IV-a
Şcoala:
Disciplina : Istoria românilor
Subiectul : “Întemeierea statelor româneşti”
Tipul lecţiei : mixtă

Obiectiv cadru : întelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric.

Obiective de referinţă :
- să identifice şi să folosească informaţii provenite din surse istorice;
- să descrie într-o manieră simplă şi clară un fapt / proces istoric folosind surse istorice
indicate;
- să folosească termeni istorici în formularea unor enunţuri;
Obiective operaţionale :
Cognitive :
OC1 – să enumere condiţiile istorice care au favorizat întemeierea statelor româneşti;
minim: cu sprijinul învăţătoarei/ezitând;
mediu: cu puţin sprijin din partea învăţătoarei sau a unui coleg;
maxim: fără sprijinul învăţătoarei, cu promptitudine
OC2 – să plaseze în timp şi spaţiu întemeierea primelor formaţiuni politice româneşti;
minim: cu sprijinul învăţătoarei/ezitând;
mediu: cu puţin sprijin din partea învăţătoarei sau a unui coleg;
maxim: fără sprijinul învăţătoarei, cu promptitudine
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
OC3 – să desprindă importanţa constituirii statelor româneşti;
Psihomotrice:
OPM1 – să localizeze pe hartã arealul primelor state româneşti;
OPM2 – să dirijeze ofortul oculomotor pentru identificarea centrelor de interes cerute de
învăţător;
Afective :
OA1 – să conştientizeze perenitatea poporului român, semn al iubirii poporului pentru
teritoriul românesc;
OA2 – să-şi exprime admiraţia faţă de vitejia unor cneji şi voievozi;

Strategia didactică : inductivă, semialgoritmică;

1. Metode si procedee : povestirea, conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, lectura istorică;
2. Mijloace de învăţământ : harta, lecturile istorice;
3. Forme de organizare : frontală, individuală;
4. Forme de evaluare: sumativă, formativă.
2. Temporale : durata activităţii : 50`
3. Umane : clasa formată din 27 elevi;
4. Spaţiale : sala de clasă

St
Etapele
Ob. op. Conţinuturile învăţării Metode şi
lecţiei
procedee
1.Captarea Se captează atenţia elevilor recitând:
atenţiei; “Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.”
(Al. Mateevici – “Limba noastră”)
Elevii sunt întrebaţi ce reprezintă fragmentul supus atenţiei. conversaţia

2.Reactualizarea Elevii sunt solicitaţi să răspundă întrebărilor: conversaţia

structurilor “Ce puteţi spune despre formarea limbii române?” euristică
învăţate anterior “Cum s-a format poporul român?”
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
“Ce ştiţi despre popoarele migratoare?”

3.Enunţarea Se prezintă elevilor într-un mod accesibil, obiectivele urmărite explicaţia

scopului şi a în cadrul lecţiei “Întemeierea statelor româneşti”:
obiectivelor
4.Prezentarea Se citeşte fragmentul din cronica “Faptele ungurilor” şi se
optimă a OA1 analizează cu elevii semnificaţia celor relatate. Se pune accent
conţinutului pe dovedirea perenităţii poporului român pe aceste meleaguri.

5.Dirijarea Învăţătorul solicită elevii să-şi amintească forma de organizare conversaţia

învăţării în obşti săteşti. Pe baza acestor informaţii se explica elevilor euristică
cauzele care au determinat trecerea de la forma de organizare în
O.C.1 obşti la cea de cnezate, voievodate şi ţări.
Se scrie pe tabla primul punct al schemei lecţiei:
1. Condiţiile care au favorizat constituirea statelor :
 Dezvoltarea social – economică internă; exerciţiul
 Slăbirea dominaţiei externe.
Pentru completare se citeşte aliniatul 1 din lecţia din manual.
Învăţătorul solicită un elev pentru a citi aliniatul referitor la munca cu
Transilvania apoi li se adresează următoarele întrebări: manualul
“Când au apărut primele formaţiuni statale pe teritoriul
O.C.2 României?”
“Care sunt voievozii care le conduceau?”
Se identifică pe harta din manual teritoriul voievodatelor. conversaţia
Se evidenţiază vitejia voievozilor români de care au dat dovadă demonstraţia
în apărarea teritoriului străbun. explicaţia
Se completează schema lecţiei:
O.C.2 2. Crearea primelor formaţiuni statale:
 Glad (Banat), Gelu (Someş), Menumorut (Crişana);
 Jupan Dimitrie (Dobrogea); exerciţiul
 Ioan, Farcaş, Litovoi, Seneslau (Oltenia, Muntenia)
Se citeşte fragmentul referitor la Ţara Românească şi se repetă
procedura de extragere a ideilor esenţiale.
Sunt expuse datele referitoare la formaţiunile statale din
Dobrogea şi Moldova, se trec datele în schema lecţiei şi se
citeşte fragmentul referitor la cele două ţări româneşti, expunerea
O.C.3 localizându-le pe hartă.
3. Legende despre întemeierea statelor: exerciţiul
 Descălecătorii Radu Negru şi Dragoş.
4. Formarea statelor independente:
 Ţara Românească (Basarab I);
 Moldova (Bogdan I)
Se explică cu ajutorul dicţionarului de la sfârşitul manualului
6. Obţinerea exerciţiul
cuvintele: autonomie, cnezat (cneaz), suzeranitate, voievod,
performanţei
voievodat.
Se cere elevilor să alcătuiască propoziţii cu ele folosind
informaţiile din lecţie.
7. Feedback-ul
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
OPM1 Se organizează un scurt joc de identificare a teritoriilor ocupate jocul didactic
8.Evaluarea de formaţiunile statale româneşti pe Harta Fizică a României.
cunoştinţelor Fişă de evaluare cu itemi de tipul : alege varianta corectă din
trei variante, adevărat sau fals, completarea unor enunţuri
lacunare etc.
9.Retentia şi Se propune citirea textului referitor la “Diploma Cavalerilor povestirea
transferul. Ioaniţi” şi li se povesteşte elevilor pe scurt legenda lui Gelu
Românul.
10. Tema de OA2 Învăţarea lecţiei din manual şi lecturarea integrală a legendei
casă “Viteazul Gelu Românul” din “Povestiri istorice”, de Dumitru
Almaş.

SCHEMA LECŢIEI

„Întemeierea statelor româneşti”

5. Condiţiile care au favorizat constituirea statelor :

 Dezvoltarea social – economică internă;
 Slăbirea dominaţiei externe.

6. Crearea primelor formaţiuni statale:

 Glad (Banat), Gelu (Someş), Menumorut (Crişana);
 Jupan Dimitrie (Dobrogea);
 Ioan, Farcas, Litovoi, Seneslau (Oltenia, Muntenia).

7. Legende despre intemeierea statelor:

 Descălecatorii Radu Negru şi Dragoş.

8. Formarea statelor independente:

 Ţara Românească (Basarab I);
 Moldova (Bogdan I)

Concluzii : Formarea statelor independente a permis salvarea fiinţei neamului şi a

deschis calea unirii tuturor românilor.

FISA DE EVALUARE

I Obiective operaţionale:
 Să analizeze conditiile în care s-au format primele cnezate şi
voievodate;
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
 Să identifice voievozi din diferite zone romanesti;
 Să plaseze în timp şi spaţiu primele formaţiuni politice;

II Itemi :
1. Atacurile migratorilor au constituit o cauza ce a dus la unirea obstilor in cnezate si
voievodate ?
(A) sau (F)
2. Voievozii din zona Transilvaniei erau :
 Menumorut;

 Dimitrie;

 Glad;

 Ioan;

 Gelu.

3. Litovoi, Seneslau, Ioan si Farcas conduceau formatiunile statale romanesti in

secolele :
 IV;

 XIII;

 XV.

4. Ţara bolohovenilor şi ţara brodnicilor existau în secolele ..................... pe

teritoriul ................................... .

III. Răspuns:

1. (A);
2. Menumorut,Glad, Gelu;
3. XIII;
4. Secolele XII – XIII, Moldovei;

IV. Acordarea calificativelor:

FB – toate raspunsurile corecte;
B – trei raspunsuri corecte;
I – doar un raspuns corect.

2.
PROIECT DE LECŢIE

DATA:
CLASA: a III- a
ARIA CURRICULARĂ: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
DISCIPLINA: Matematică
SUBIECTUL:Exerciţii şi probleme recapitulative
TIPUL LECŢIEI: Recapitulare
SCOPUL:
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de respectare a ordinii efectuării operaţiilor;
 Consolidarea deprinderilor de folosire a parantezelor rotunde;
 Dezvoltarea capacitǎţii de rezolvare a exerciţiilor şi a problemelor cu cele 4 operaţii
matematice;
 Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;
 Stimularea interesului şi a motivăţiei pentru activitatea matematică.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să efectueze exerciţii de calcul mintal, utilizând corect terminologia specifică
înmultirii - (factor, cât, „de atâtea ori mai mult”, dublu, triplu, jumătate, treime, sfert etc);
O2 – să efectueze exerciţii variate cu cele 4 operaţii învăţate, respectând ordinea
efectuării operaţiilor;
O3 - să compare rezultatele obţinute, urmărind respectarea ordinii efectuării
operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
O3 – să efectueze succesiune de calcule pe principiul “preluării ştafetei”, implicându-
se toţi elevii clasei;
O4 – să alcătuiască şi să rezolve probleme probleme cu cele 4 operaţii, utilizând
tehnici variate.

prin respectarea algoritmului de rezolvare al problemelor;

O5 – să sintetizeze o problemă într-o formulă numerică, scriind exerciţiul problemei
cu ajutorul parantezelor;
O6 – să participe activ la rezolvarea sarcinilor, furnizând informaţiile necesare,
manifestând interes pentru rezolvarea acestora individual, pe grupe sau în perechi.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) RESURSE PROCEDURALE (METODE ŞI PROCEDEE):

jocul didactic, exerciţiul, problematizarea, explicaţia, conversaţia de verificare,
algoritmizarea, demonstraţia.

b) RESURSE MATERIALE:
caiete, culegeri,videoproiector,planse,fişe de lucru pentru fiecare grupă.
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA

c) FORME DE ORGANIZARE:
- frontal;
- individual;
- pe grupe de 4 elevi;

EVALUARE: - observarea sistematică;

- autoevaluarea;
- evaluare reciprocă;

DURATA: 45 min

LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sala de clasă

CONŢINUTUL INFORMATIV:
Adresez elevilor întrebările:
- Ce operatii ati invatat voi pana acum?
- Care sunt operaţiile de ordinul I?
- Care operaţiile de ordinul al II-lea?
- Cum se numesc numerele care se înmulţesc?
- Cum se numeşte rezultatul înmulţirii ?

- Cum se numeşte numărul care se împarte ?

- Cum se numeşte numărul la care se împarte ?

CALCUL MINTAL:
 Care e produsul dintre numărul 8 şi 9?
 Dar câtul dintre 63 şi 7?
 Spuneţi-mi triplul lui 4?
 Care este jumătatea lui 18?
 Spuneţi sfertul numerelor: 40, 16?
 Deîmpărţitul este 56, iar câtul 8. Cât este împărţitorul?
Câte roţi au 2 maşini şi 3 biciclete?

JOC DIDACTIC -
Le voi prezenta elevilor o planşă :”Albinutele”cu urmatoarele exercitii de adunare si scadere.
Descoperiti mesajul transmis de albinute rezolvand exercitiile in ordine!

349 + 19 = 539 S
0
784 - 19 = 592 U
2
924 - 68 = 241 C
3
586 - 34 = 241 C
5
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
369 + 24 = 610 E
1
319 + 22 = 539 S
0

EXERCIŢII ŞI PROBLEME ÎN SCRIS:

1.Cine calculează mai rapid ?(anexa 1)
• Zana copiilor v-a trimis nişte baloane colorate. Cu numerele scrise pe fiecare balon şi
folosind înmulţirea şi împărţirea, compuneţi diferite exerciţii, astfel încât să obţineţi
rezultatele date.
7x5=35
9x8=72
9x7=63
6x4=24
8x4=32
6x8=48

2. :”Adevarat sau fals?”(anexa 2)

Calculaţi, respectând ordinea operaţiilor:

(15 + 30) : 5 – (17 + 7) : 8 = 6

( 27 + 5 + 7 + 10 ) : 7 = 7
(24 + 6 x 8):9 +64 =72
3. Priveste si continua drumul singur!” conform drumului arătat de săgeată, elevii trebuie să le
completeze.(anexa 3)
3x2:3x5x3:5:2=3

4. Joc didactic : „Mingea in poarta”(anexa 4)

Calculaţi şi trasaţi drumul spre poartă de la mingile în care s-a obţinut rezultatul impartirilor.
242:2=121
455:5=91
888:4=222

5.Problema:
Oana are 16 baloane,Maria de 4 ori mai putine, iar Alexandra de 2 ori mai multe decat Maria.
Cate baloane au impreuna cele trei fete?Srie rezolvarea intr-un exercitiu.

ACTIVITATE ÎN GRUPE: „Cubul”(anexa 5)

1. DESCRIE
Alcătuieşte o problemă după exerciţiul:
(5x7)+30 =
2. COMPARĂ
Compară:
a) Suma numerelor 564 si 341 cu diferenţa numerelor 641 si 370
3. ANALIZEAZĂ
Analizează datele problemei şi întocmeşte planul de rezolvare al acesteia:
La acţiunea ,, Protejaţi pădurea!” , o grupă de elevi a strâns 947 kg de hârtie, iar altă grupă cu
135 kg mai puţin.
 AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
Câte kg de hârtie a strâns a doua grupă ?

4. ASOCIAZĂ
Asociază corespunzător:
Suma numerelor 364 si 286 386.
Diferenţa numerelor 764 si 378. 691
Măriţi cu 562 numărul 129 644.
5. APLICĂ
Compune o problemă care se rezolvă printr-o operaţia de adunare.

6. ARGUMENTEAZĂ
Completează următoarele argumente:
a) dacă adunăm un număr cu 389 obţinem numărul 975. Care este numărul?

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr. Secvenţele Timp Elemente de conţinut Metode şi Mijloac Organizare Evaluare

Crt activităţii procedee e
.
1. Moment 1 min pregătirea colectivului de elevi şi a instructajul
organizatoric materialului didactic necesar
desfăşurării activităţii
2. Verificarea 2 se face verificarea cantitativă a conversaţia, Caiete frontală, Iniţială
temei min temei lectura individuală
se citeste selectiv tema pentru acasa
3. Reactualizare 3 min Adresez elevilor întrebările: Exerciţii frontală, Observarea
a - Ce operatii ati invatat voi pana exerciţiul orale individuală sistematică
cunoştinţelor acum? demonstraţia prin probe
- Care sunt operaţiile de ordinul I? orale şi prin
- Care operaţiile de ordinul al II-lea? analiza
- Cum se numesc numerele care se înţelegerii
înmulţesc? limbajului
- Cum se numeşte rezultatul matematic
înmulţirii ?
- Cum se numeşte numărul care se
împarte ?
- Cum se numeşte numărul la care se
împarte ?

CALCUL MINTAL:
 AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
 Care e produsul dintre
numărul 8 şi 9?
 Dar câtul dintre 63 şi 7?
 Spuneţi-mi triplul lui 4?
 Care este jumătatea lui 18?

4. Captarea 3 min Le voi prezenta elevilor o conversaţia, fişa frontala Observarea

atenţiei planşă :”Albinutele”. jocul sistematică
Elevii vor fi rugaţi de albinute să didactic prin
le ajute sa ajunga la stupul lor exerciţiu aprecierea
rezolvand corect exercitiile de pe modului de
plansa la tabla. rezolvare a
Le spun copiilor sa descopere sarcinii şi a
mesajul transmis de albinute rezultatelor
rezolvand exercitiile in ordine! obţinute
5. Anunţarea 1 min Se enunţă subiectul lecţiei . explicaţia frontală
titlului şi a Azi vom rezolva exerciţii si
obiectivelor probleme recapitulative , se va nota
titlul lecţiei la tabla si in caiete:
„Exerciţii şi probleme”.

Pentru inceput le cer copiilor sa fie exerciţiul frontală Observarea

atenti la ceea ce le voi arata la sistematică
videoproiector. a
Le citesc urmatoarele versuri: problemati- deprinderii
„Sa fii copil e un lucru serios zarea de calcul
Nimic pe lume nu-i mai frumos frontală, respectând
Un minut nu stai pe loc conversaţia individuală ordinea
Poti sa zambesti si ai noroc efectuării
Cand esti copil,viata-i un joc!” operaţiilor
Ii intreb pe copii in ce data suntem
maine si ce semnifica pentru ei ziua
de 1 iunie. caietele
-Astazi vom incerca sa o ajutam pe exerciţiul fişe
Zana copiilor sa duca copiilor din
lumea intreaga baloane,flori explicaţia
fetelor ,mingi colorate baietilor si
raze de soare rezolvand exercitiile demonstraţia Observare
din fisele de lucru. sistematică
Se rezolva fisa de lucru:”Cine Aprecieri
calculeaza mai rapid”.(anexa 1) explicaţia caiete individuală orale asupra
Cu numerele scrise pe fiecare balon demonstraţia plansa frontală felului în
şi folosind înmulţirea şi împărţirea, exerciţiul care
compuneţi diferite exerciţii, astfel realizează
încât să obţineţi rezultatele date. calcule
Sunt aleşi elevi, pe rând, pentru a respectând
 AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
merge la tablă şi a efectua calculele. regulile
7x5=35 învăţate
9x8=72 exerciţiul Evaluare
9x7=63 explicaţia reciprocă
6x4=24
8x4=32
6x8=48 problemati- Caiete individuală
Ceilalti elevi rezolva exercitiile in zarea frontală
caiete.
 Se prezinta urmatoarea fisa de explicaţia
lucru:”Adevarat sau exerciţiul Observare
fals?”(anexa 2)Cer elevilor sa sistematică
calculeze respectând ordinea Aprecieri
efectuarii operatiilor,apoi sa orale
completeze petalele frunzelor cu Evaluare
adevarat(A) sau fals (F): reciprocă
(15 + 30) : 5 – (17 + 7) : 8 = 6 problemati-
( 27 + 5 + 7 + 10 ) : 7 = 7 zarea
(24 + 6 x 8):9 +64=72 Caiete
Sunt aleşi elevi, pe rând, pentru a explicaţia
merge la tablă şi a efectua calculele. exerciţiul
Se rezolvă la tablă şi pe caiete Individuala
exercitiile afisate pe plansa. Observare
Fiecare elev primeşte un cartonaş sistematică
„Priveste si continua drumul Evaluare
singur!”(anexa 3)cu următorul reciprocă
desen şi singuri, conform drumului
arătat de săgeată, elevii trebuie să le
completeze. explicaţia Individuala
3x2:3x5x3:5:2=3 exerciţiul Frontala
La urmatorul joc didactic :
„Mingea in poarta” (anexa 4)elevii Autoevalua
vor fi antrenati sa iasa la tabla si sa re
rezolve exercitiile de impartire
afisate pe plansa. Observare
Sarcina este sa calculeze impartirile sistematică
si sa trasesze drumul spre poarta de Analiza
la rezultatul impartirilor. exerciţiul modului de
242:2=121 explicaţia respectare a
455:5=91 demonstraţia algoritmulu
888:4=222 Fişe i de
Caiete rezolvare
Se cere elevilor sa deschida a
culegerea de matematica la pagina Individuală problemelor
182. Frontală Observare
Se alege un elev pentru a citi sistematică
problema 31/182. a modului
Se rezolva problema la tabla si in în care se
 AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
caiete de catre elevi. aplică
Problema: noţiunile
Oana are 16 baloane,Maria de 4 însuşite în
ori mai putine, iar Alexandra de 2 ori rezolvarea
mai multe decat Maria. exerciţiul problemelor
Cate baloane au impreuna cele explicaţia
trei fete?Scrie rezolvarea intr-un demonstraţia
exercitiu.
 Se discută datele problemei ( ce caiete
se cunoaşte?, ce anume nu ştim?,
ce ne-ar putea interesa?, cum
putem afla?)şi
operaţiile matematice pe care trebuie
să le facem în funcţie de cerinţe.
 Se va scrie şi exerciţiul
problemei.

ACTIVITATE ÎN GRUPE
„Cubul”(anexa5). Observare
Elevii se impart in sase sistematică
echipe.Dupa de isi aleg cate o fata a exerciţiul caiete În grupe Analiza
cubului fiecare echipa rezolva fişele modului de
sarcinile de lucru conform cerintei. respectare a
1. DESCRIE algoritmulu
Alcătuieşte o problemă după i de
exerciţiul: rezolvare
(5x7)+30 = a sarcinilor
2. COMPARĂ
prin
Compară:
b) Suma numerelor 564 si 341 cu
explicaţia colaborare
diferenţa numerelor 641 si 370
3. ANALIZEAZĂ
Analizează datele problemei şi
întocmeşte planul de rezolvare al
acesteia:
La acţiunea ,, Protejaţi
pădurea!” , o grupă de elevi a strâns
947 kg de hârtie, iar altă grupă cu 135
kg mai puţin.
Câte kg de hârtie a strâns a
doua grupă ?

4. ASOCIAZĂ
Asociază corespunzător:
Suma numerelor 364 si 286.

Diferenţa numerelor 764 si 378.

Măriţi cu 562 numărul 129.

 AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
5. APLICĂ
Compune o problemă care se
rezolvă printr-o operaţia de adunare.

6. ARGUMENTEAZĂ
Completează următoarele
argumente:
a) dacă adunăm un număr cu 389
obţinem numărul 975. Care este
numărul?

8. Asigurar 5 min ACTIVITATE ÎN GRUPE

ea După ce toate grupele au terminat
retenţiei sarcina se prezinta fisele de catre conversaţia fişe pe grupe de Observare
şi a fiecare ehipa şi se fac aprecieri. exerciţiul pentru câte 5 elevi sistematică
transferu demonstraţia fiecare Chestionare
lui Se anunţă tema pentru acasă jocul echipă orală
didactic Evaluare
reciprocă

III.
MOTTO: "Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume, când ei vor fi mari, nu va
mai există şi nimic nu ne va permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se
adapteze" Maria Montessori.

DE CE METODE DE CE METODE DE Î'VĂŢARE ACTIVĂ ?

• CREEAZĂ COMPORTAMENTE CE DENOTĂ PARTICIPAREA;
• FACILITEAZĂ ÎNVĂŢAREA ÎN RITM PROPRIU;
• STIMULEAZĂ COOPERAREA, NU COMPETIŢIA;
• SUNT ATRACTIVE;
• POT FI ABORDATE DIN PUNCTUL DE VEDERE A DIFERITELOR STILURI DE ÎNVĂŢARE.

PASUL 1: Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau desenează
ideea centrală. De asemenea poate fi aşezată imaginea sugestivă temei alese.
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA

PASUL 2: Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul:

CE ?
CINE ?
UNDE ?
CÂND ?
DE CE ?

Cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte trei-patru colegi
organizându-se astfel în cinci grupe de lucru. Steluţele pot fi colorate diferit pentru ca
întrebarea să fie mai bine receptată de copii.

PASUL 3 Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.

PASUL 4 La expirarea timpului (moment marcat de un semnal sonor), copiii revin în

semicerc în jurul steluţei mari şi comunică întrebările elaborate, fie un reprezentant al
grupului, fie individual, în funcţie de potenţialul grupului.

PASUL 5 Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări,

creativitatea în adresarea întrebărilor şi aflarea cauzalităţii, precum şi modul de cooperare
şi interacţiune.

PROIECT DE DOMENIUL EXPERIENŢIAL

ACTIVITATE: Ştiinţă
FORMA DE REALIZARE: lectură dupa imagini
TEMA ACTIVITATĂŢII: Toamna în livadă
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare de cunoştinţe (prin aplicarea metodei „explozia stelară”).
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
• Stimularea activităţii prin formularea unor întrebări pentru rezolvarea de probleme ;
• sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la strategia elaborării de întrebări de
tipul ”CE?”, ”CINE”, ”UNDE?”, ”CAND?’, ”DE CE?”, pe baza conţinutului unor imagini,
prin folosirea metodei interactive ”explozia stelară”.
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA

ECHIPA NR. 1 :

INTREBAREA: CE ?
• Ce anotimp este prezent în imagine?
• Ce pomi sunt în livadă?
• Ce fructe se coc toamna în livadă?
• Ce culori au fructele din livadă?
• Ce vitamine conţin fructele?
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
• Ce se întâmplă cu frunzele pomilor din livadă?
• Ce haine poartă copiii?
ECHIPA NR. 2
ÎNTREBAREA: CINE ?
• Cine se bucură cel mai mult de sosirea toamnei?
• Cine coace fructele?
• Cine culege fructele din livadă?
• Cine cară coşurile cu fructe?
• Cine adună frunzele uscate?
• Cine are grijă de sănătatea pomilor?

ECHIPA NR. 3
ÎNTREBAREA: CÂND ?
• Când se culeg merele şi perele?
• Când se îngălbenesc şi se usucă frunzele?
• Când se consumă fructele înainte sau după masă?

ECHIPA NR. 4

ÎNTREBAREA: UNDE ?
• Unde s-au copt fructele?
• Unde duc copiii coşurile cu fructe?
• Unde sunt păstrate fructele pentru iarnă?

ECHIPA NR. 5
ÎNTREBAREA: DE CE?
• De ce spunem că a venit toamna?
• De ce s-a urcat băiatul pe scară?
• De ce au copiii nevoie să ducă fructele acasă?
• De ce se culeg fructele cu mâna?
• De ce se bucură copiii?
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA

IV. METODA RAFT

Metoda RAFT aplicată pe basm

Metoda RAFT (rol, auditoriu, formă, temă) presupune asumarea de către elev a unui rol din postura
căruia solicită unui auditoriu-clasei de elevi, complet de judecată sau masă de oameni, printr-o
anumită formă: scrisoare, prelegere, declaraţie, un lucru – o temă. Se solicită astfel antrenarea
elevilor într-o activitate bazată pe scriere dirijată.
Am folosit metoda aceasta la basmul Prâslea cel voinic şi merele de aur.
La evocare am pus următoarele întrebări elevilor:
Care sunt personajele basmului?
Din ce lumi provin?
Cine este personajul principal?
Le-am dat elevilor tema ,,Furtul merelor” şi le-am cerut să-mi spună cine ar putea să scrie
despre acest lucru. Răspunsurile au fost: împăratul, feciorul, grădinarul şi împărăteasa. Am lansat
întrebarea cui pot aceştia să scrie despre furtul merelor? Elevii au răspuns: Vecinilor, Zmeilor,
Voinicilor, Sfintei Vineri.
Ultima cerinţă era sub ce formă ar putea să scrie aceştia. Răspunsurile au fost: scrisoarea,
biletul, poezia, plângerea.
Am rugat elevii să-şi aleagă un rol , un auditoriu şi o formă şi să efectueze o scriere pe tema
furtului merelor .
Unul dintre elevi a scris în numele regelui un bilet fiilor săi. Iată biletul!

Dragii mei fii,

Să ştiţi că cel care va reuşi să prindă hoţul şi îl va aduce înaintea mea viu şi nevătămat,
împreună cu merele de aur, acela va fi vrednic să împărătească peste această ţară.
Cu încredere în voi, al vostru tată!

Alt elev a lut rolul de Prâslea şi a scris tatălui biletul următor:

Dragă tată,
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
Vreau să-ţi spun că hoţul a reuşit să ia doar un măr. Eu l-am văzut şi am aruncat săgeţile
după el. L-am rănit şi a reuşit să fugă, tâlharul! Am cules toate merele aurii din copac şi le-am pus
într-un coş. Ele sunt afară pe treptele castelului. Rogu-te să le guşti până mă voi întoarce din
misiunea mea!
Cu respect, fiul tău iubit!
Eleva Nicoară Cerasela a conceput un răvaş o scrisoare adresată regelui, din perspectiva
fiului de dragon.

Se lucrează individual douăzeci de minute, după care fiecare elev trece pe scaunul autorului
şi prezintă colegilor lucrarea scrisă de el. Colegii îi pun acestuia o întrebare îi dau o sugestie şi îl
apreciază .
În cadrul orei de dezbatere a basmului Povestea Porcului am folosit metoda RAFT. Elevii
şi-au ales un rol, un auditoriu şi o formă de comunicare. Iată câteva exemple de scrieri funcţionale
create de ei :

Sunt Făt-frumos şi scriu iubitei mele o scrisoare.

Draga mea soţie,

De când mi-ai ars pielea de porc am plecat la Mănăstirea de Tămâie, adică foarte departe
de tine. Dacă vei dori să naşti pruncul nostru, va trebui sa mă cauţi foarte mult şi să nu te dai
bătuta .Doar dacă voi pune eu mâna pe cercul care te încinge la mijloc, vei putea sa naşti copilul.
Crede-mă că este la mijloc un blestem!
Cu drag, Făt- Frumos

Elevul Racz Sebastian a scris un bilet fetei de împărat, din perspectiva prinţului.

Iubito,
Te aştept foarte mult ! Aş dori să fim din nou împreună. Mă plictisesc singur, fără tine.
Sunt la Mănăstirea de Tămâie.
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
Cu drag, Făt-frumos.

O elevă a scris din perspectiva porcului un bilet împăratului, ca în cele ce urmează:

Mult stimate Împărate,

Ţin să vă anunţ cu durere în suflet că astă noapte, fiica d-voastră mi-a dat pielea de
porc în foc şi a ars toată, fără să o pot salva.

Să ştiţi că dacă ea sau dumneavoastră veţi avea nevoie de mine, mă puteţi afla
doar la Mănăstirea de Tămâie.

Al d-voastră ginere, Făt - Frumos.

V.

PROIECT DIDACTIC

DATA:
ȘCOALA:
CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: Limba si comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
SUBIECTUL LECȚIEI: Formulare de întrebări şi răspunsuri
TIPUL LECȚIEI: predare-învățare
SCOPUL LECȚIEI: însuşirea cunoştinţelor referitoare la formularea de întrebări şi răspunsuri în
comunicarea orală şi scrisă;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să formuleze propoziții corecte, clare și precise; obiectivul va fi considerat atins dacă vor
formula propoziții interogative şi enunţiative;
AN II SEN I
ZI DANCI DANA COSMINA
O2: să precizeze ce exprimă enunţurile la sfârşitul cărora se scrie semnul intrebării;
obiectivul va fi considerat atins dacă vor preciza: o întrebare, o interogaţie;
O3: să citească expresiv enunţuri interogative si enunţiative; obiectivul va fi considerat atins
dacă vor citi corect, conştient şi cu intonaţie;
O4: să completeze propoziţiile cu cuvinte potrivite; obiectivul va fi considerat atins dacă va
completa corect 2 propoziţii;
O5: să scrie corect, enunţuri respectând semnele de punctuaţie corespunzătoare; obiectivul
va fi considerat atins dacă vor scrie corect semne de punctuație.
STRATEGII DIDACTICE:
a) METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă, explozia
stelară;
b) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: manualul, fişe de muncă independentă; planşă (imagine
reprezentativă), fişe de lucru;

c) FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe;

d) RESURSE:
- UMANE: 38 elevi şi învăţătorul clasei;
- SPAŢIALE: sala de clasă;
- TEMPORALE: 50 minute;
- BIBLIOGRAFICE:
Hobjilă, Angelica, Didactica limbii şi literaturii române pentru ciclul primar, Iaşi, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015 (suport de curs);
M.E.N., Comunicare în limba română, Mihăescu, Mirela; Pacearcă, Ștefan; Dulman, Anița; Alexe,
Crenguța; Brebenel, Otilia, Manual pentru clasa a II-a, Editura Intuitext, 2014
                      
AN II SEN I
ZI DANCI DANA
COSMINA

Secvențele lecției Ob Conținutul instructiv-educativ al lecției Strategii didactic

. Metode și Mijloace
op. procedee de
invataman
t
I. Moment     Stabilirea ordinii; asigurarea/pregătirea celor
organizatoric necesare pentru desfăşurarea activităţii (cărţi,
caiete, fişe de lucru, bilețele, planşe, instrumente
de scris etc.
 II. Reactualizarea Verificarea temei din punct de vedere conversația fișe
cunoștințelor  asimilat cantitativ şi calitativ în timp ce elevii exercțiul
e anterior realizează următoarea muncă independentă:
M.i.
1. Scrie două propoziţii, la sfârşitul cărora, să
O1 foloseşti semne de punctuaţie diferite.
Verific munca independentă.
Se poartă o discuţie referitoare la semnele
de punctuaţie învăţate până în prezent.

III. Captarea atenției O2      Prezint o planşă în care personajele din conversația planșă
imagine „rostesc" anumite propoziţii ce sunt
scrise pe imagine. Cu ajutorul elevilor,
formulează întrebarea corespunzătoare
răspunsurilor scrise.
Se poartă o discuţie din care să reiasă ce
exprimă fiecare enunţ (o întrebare, o strigare).

IV. Anunțarea Se anunţă subiectul lecţiei şi obiectivele conversația

subiectului lecției și a operaţionale urmărite (elevii la sfârşitul orei
obiectivelor vor şti să utilizeze convenţii ale limbajului
operaționale scris, vor alcătui enunţuri după criterii date,
vor preciza când se foloseşte semnul intrebării
şi-l vor utiliza corespunzător).
V. Dirijarea învățării      Învăţătorul citeşte model enunţurile de pe explicaţia Planșă
O2 planşă. (ANEXA 1)

planşă

Se explică semnul de punctuaţie, semnul explicaţia

AN II SEN I
ZI DANCI DANA
COSMINA
O2 exclamării,semnul întrebării, de la sfârşitul
fiecărei propoziţii citite. exerciţiul
Elevii îşi vor adresa întrebări oral şi vor
formula răspunsuri.

Elevii vor răspunde în scris la întrebări

referitoare la textul citit.
Conversaţi
a
O5

manualul
exerciţiul

Voi verifica oral răspunsurile scrise.

O3

 Cu ajutorul elevilor se concluzionează că:

Enunțurile care exprimă o întrebare se
exerciţiul
intonează potrivit mesajului transmis. La
sfârșitul lor se scrie semnul întrebării (?).
În formularea raspunsurilor se reia o parte
din întrebare.

VI. Fixarea Observă imaginile de mai jos. Pentru fiecare exercițiul manualul
cunoștințelor asimilate O3 întrebare, alege răspunsul corect.
în etapa o Cine se află pe deal?
anterioară o Ce fac copiii?
o Cum se numesc copacii?

O4 M.i. Exercițiul manualul

Completează propoziţiile cu cuvinte care să
răspundă la întrebările.
a) Frunzele s-au aşternut......... (unde?)
b) Păsărelele...... ( ce fel de? ) pleacă…..
(unde?)

Se verifică oral munca independentă.

Folosind cuvântul “ copac”, alcătuieşte câte o

O1 propoziţie enunţiativă, exclamativă şi manualul
interogativă.
AN II SEN I
ZI DANCI DANA
COSMINA

VII. Obţinerea O5
performanţei Voi împărţi elevii în 5 echipe şi le voi prezenta
o imagine,(anexa) pe baza careia vor formula Metoda
întrebări şi răspunsuri, utilizând metoda explozia manualul
„explozia stelară”. stelară

VIII. Asigurarea    Tema pentru acasă: pagina 47, exercițiul 4 conversația

retenției și a (se explică tema pentru acasă).
transferului
     Se fac aprecieri generale si individuale cu
privire la modul de participare al elevilor la explicația
oră. Se notează elevii.
AN II SEN I
ZI DANCI DANA
COSMINA