Anatomie C4

Tesuturile conjunctive sunt:

 cele mai bine reprezentate in organism
 au rolul de a face legatura dintre diferitele celule, tesuturi si organe
 alcatuite din cel conjunctive, subst fundamentala(matrice conjunctivala
intercelulara).
Celulele conjuctive sunt formate din 2 tipuri principale:
 Cel conjunctive propriu-zise: fibroblaste, fibrocite, mastocite, adipocite (cel
adipoase), celule din sange, care insa au migrat spre tesuturi conjunctive:
macrofage, plasmocite, limfocite.
Matricea intercel este formata din fibre conjunctive si subst fundamentala.
Fibrele conj sunt de 3 feluri:
1. Colagen
2. Reticulina
3. Elastina
Substanta fundamentala contine:
 un lichid tisular
 diferite macromolecule complexe: proteoglicani, glucoza, amino-licani,
glicoproteine structurale
Clasificari ale tesutului conjunctiv:
 In functie de predominenta si natura unui component sau altuia tesuturile
conj se impart in:
1. Tesut conjunctiv propriu-zis- compus din 2 tipuri:
a. tesut lax sau areolar
b. tesut dens: orientat (ordonat) si neorientat
2. Tesut conjunctiv- cu proprietati speciale cuprinde 4 tipuri:
a. reticular
b. mucos
c. elastic
d. adipos ( poate sa fie brun sau alb brun)
3. Tesut cartilaginos de 3 feluri:
a.hialin
b.elastic
c. fibros
4. Tesut osos de 2 feluri:
a. songios
b. compact
Tesutul conjunctiv areolar (lax):
 este cel mai raspandit in organism
 ocupa toate locurile libere din organe si dintre organe
 este mai bine reprezentat in stratul papilar al dermului, in hipoderm, in
corionul mucoaselor, organele mobile si mobilizabile
 acest tesut contine toate tipurile de cel conjunctive
 predomina macrofagele
  matricea conjunctivala este cea mai bine reprezentata. In matrice se gasesc
vase de sange si nervi.
In organism, pe langa rolul mecanic, tesutul conjunctiv lax intervine activ in
metabolismul general si local.
Tesutul conjunctiv dens contine aceleasi elemente ca si cel lax, insa matricea este
mai putin reprezentata, predomina fibrele de colagen care se dispun in:
 manunchiuri orientate( tendonul, aponevroza, corneea)
 manunchiuri neorientate(dermul pielii, capsulele organelor, submucoasa
tractului digestiv)
 acest tip de tesut joaca rol mecanic si rol metabolic asigurand schimburi
nutritive. Joaca rol in apararea tesuturilor si cea tisulara.
Tesuturi conjunctive cu functii speciale:
 Tesutul conjunctiv elastic (il intalnim in structura ligamentelor galbene la
nivelul coloane vertebrale, in structura corzilor vocale, ligamentul cefei si
suspensor al penisului).
Este un tesut cu o mare elasticitate, de culoare galbena.
Este format din fibre elastice dispuse paralel intre ele si adunate in fascicule
groase.
 Tesutul conjunctiv reticular contine fibre de reticulina si celule reticulate care
in jur secreta o matrice fundamentala.
Il gasim in: organele hematopoietice si limfopoiectice la nivelul maduvei
hematogene, ganglioni limfatici, splina.
 Tesutul conjunctiv mucos contine multa subst fundamentala, putine fibre si
celule.
Se gaseste in cordonul ombilical si in pulpa dintilor tineri.
 Tesutul adipos contine celule speciale, adipocite.
Exista 2 tipuri de tesut adipos: alb-galben (unilocular) si brun (multilocular).
Primul (unilocular) se gaseste in organism aproape peste tot si are
proprietatea de a fi bine vascularizat si inervat, este sensibil la hormoni
(cortizon). Are functia de a depozita si metaboliza trigliceridele.
Cel multilocular este mai intunecat pt ca in structura sa exista un continut
ridicat de citocromi in mitocondriile care se gasesc in citoplasma celulara. La
adulti este inlocuit de cel alb-galbui. Se gaseste la nou-nascuti si are rol in
termogeneza.
Tesutul cartilaginos este format din:
 Substanta fundamentala
 Matricea cartilaginoasa
 Fibre
 Are celule care poarta denumirea de:
 condrocite (celulele adulte)
 condroblaste ( tinere)-se gasesc in niste cavitati care poarta denumirea
de condroplaste.
a. Subst fundamentala are o consistenta semidura.
b. Cartilajele sunt avasculare
c. Hranirea lor se realizeaza prin difuziune de la celulele adiacente.
 Majoritatea cartilajelor sunt acoperite de pericondru, format dintr-un tesut
conjunctiv dens.
Tesutul catilaginos este de 3 feluri:
1. Hialin
2. Elastic
3. Fibros
Cartilajul hialin:
 Este cel mai bine reprezentat in organism
 se gaseste ca si cartilaj articular, se mai gaseste in septul nazal, laringe,
trahee, bronh mari, cartilajele costale si in cartilajele de crestere de la nivelul
oaselor lungi.
Cartilajul elastic se gaseste in: epiclota, pavilionul urechii, canalul auditiv extern.
Cartilajul fibros formeaza discurile intervertebrale, simfiza pubiana si diferite
fibrocartilaje articulare.
Tesutul osos:
 reprezinta o varietate de tesut conjunctiv care este format dintr-un material
intercelular calcificat
 este format din 3 tipuri de celule:
a. osteocite- cel adulte si depozitate in niste lacune( osteoplaste) sapate in
matrice
b. osteoblaste- celule tinere, sintetizeaza componenta matricei, c.
osteoclaste- celule mari, multinucleate pe care le gasim implicate in resorbtia
si modelarea tesutului osos.
In fctie de distributia componentelor, tesut osos este de 2 feluri:
 compact (de tip haversian)
 spongios(travicular)
Suprf interna si externa a oaselor este tapetata de un tesut conjunctiv(periost si
endost) .
Tesutul conj de tip haversian:
 il gasim in diafiza oaselor lungi, stratul superficial al epifizelor, in corticala
oaselor lungi scurte si late.
 unitatea morfofunctionala a acestui tesut compact este osteonul sau sistemul
haversian.
Fiecare sistem haversian este format dintr-un cilindru alungit, adesea bifurcat
si care este paralel cu axul lung al diafizei.
Pe sectiunea transv intr-un osteon gasim:
a. un ax central- reprezentat de canalul havers
b. In jurul canalului havers sunt dispuse concentric un nr de 4 pana la 20
de lamele osoase.
In canalul havers se gaseste tesut conj lax, vase de sange si terminatii nervoase.
Canalele haversiene comunica intre ele cu periostul (endostul) prin intermediul
unor canale Volkmann, care sunt dispuse transversal, oblic.
In lamelele osoase exista osteoplaste in care se gasesc osteocite ce comunica
intre ele prin canalicule fine.
Printre osteoane se gasesc sisteme intermediare sau interstitiale formate din
lamele osoase concentrice care nu sunt centrate de un canal havers (contine
capilare sanguine si tesut conjunctive), reprezinta niste resturi osoase folosite pt
cresterea sau remodelarea osului.
Tesutul osos spongios:
 se intalneste in epifizele oaselor lungi si in portiunea superioara a oaselor
scurte si late
 este format din trabecule osoase de forma si grosimi celulare.
Trabeculele:
 sunt orientate intotdeauna pe linia pe care se exercita o forta asupra osului si
delimiteaza niste cavitati inegale in care se gaseste maduva osoasa.
 sunt formate din lamele osoase care nu contin osteoblaste si osteocite, nu
sunt centrate de un canal haversian.
Tesuturile musculare:
 sunt formate din celule care sunt implicate in contractie
 celulele au forma mai alungita si se numeste fibre musculare
 citoplasma lor poarta denumirea de sarcoplasma
 plasmalema se numeste sarconema
Avem 3 tipuri de tesut muscular:
1. Striat
2. Striat de tip cardiac
3. Muscular neted
Tesutul muscular striat:
 este format din niste celule cu aspect cilindric, diamentru cuprins intre 10-100
mm, putand sa ajunga pana la 30 cm
 sunt celule neramificate si multinucleate( plasmodiu)
 formeaza structura tuturor muschilor scheletici, intra in structura muschilor,
laringelui, sfincterul uretral extern, musculatura cavitatii bucale a faringelui,
formeaza stratul superior (jum superioara a esofagului, sfincterul extern,
muschii din urechea medie).
 Musch scheletic este format din cel dispuse paralel si tesut conj.
 Tesutul conjuctiv poarta denumirea de endomisium- inveleste fiecare fibra
musculara striata si care permite trecerea capilarelor si a filetelor nervoase.
Din endomisium se formeaza perimisiu (o teaca conj care formeaza mai
multe fibre musculare). Cel de la suprf muschiului poarta den de endomisium.
Toate aceste fascicule conjunctive au rolul de a transmite forta generala de
contractie intregului muschi si prezinta locul de trecere pt vase si nervi pt
muschi.
Fibrele musculare scheletice:
 sunt delimitate la periferie de sarconema.
 formeaza un nr de la 15-40 nuclei pt fiecare cm lungime. Sunt localizati sub
sarconema, periferic.
Sarconema contine:
 organite comune tuturor celulelor
 organite specifice repezentater de miofibrile si renticulul sarcoplasmatic
Miofibrilele:
 reprezinta elementul contractil in fibra musculara scheletica
  ocupa 80% din volumul fibrei musculare
 sunt ordonate in pachete cu orientare longitudinala la nivelul muschiului.
La microscopul optic fibrele musculare scheletice au aspect striat pt ca miofobrilele
sunt striate.
Tot la microscopul electronic miofilamentele prezinta:
 miozina in discurile intunecate
 actina in discurile clare.
Aspectul striat al miofibrilelor se datoreaza unor benzi clare si intunecate:
 banda A-anizotropa intunecata
 banda I clara
Benzile (care se gasesc la acelasi nivel pe miofrib invecinate) sunt strabatute la
randul lor de alte benzi in contrast cu ele:
 A este impartita la jumatate (este bisectata) de o banda clara ( banda H), la
randul sau banda H este bisectata de o banda intunecata (banda M)
 banda I este bisectata de banda intunecata Z.
Unitatea morfo-functunctionala a miofibrilelor este sarcomerul care are o lung de
aprox 2.5 mm si este delimitat de 2 benzi Z succesive.
Ultrastructural miofibrilele sunt formate din subunitati orientate paralel cu axa
longitudinala care poarta denumirea de miofilamente, unitati paralele.
S-au evidentiat 2 tipuri de miofilamente:
1. groase
2. subtiri.
Banda H are numai miofilamente groase.
Banda I numai filam subtiri.
Banda A contine si groase si subtiri.
Muschii repr aprox 30-40% din greutatea corporala. Ex: 30 kg pt un om cu 70 kg.
Tesutul muscular de tip cardiac este un tesut cu contractie musculara
involuntara.
Exista 2 tipuri de celule miocardice:
 lucratoare (care produc contractia muschiului propriu-zisa)
 embrionare (nodale, excito-conductoare).
Au proprietatea de a genera si conduce impulsuri electrice.
Celulele nodale sunt dispuse in aglomerari distincte printre celulele miocardice
lucratoare si constituie nodul.
Avem urmatorii noduli:
1. Nodulul sino-atrial
2. Nodulul atrio-ventricular
3. Fasciculul His
4. Reteaua Purkinje
Celulele tesutului excito-conductor: celule P, T, purkinje.
Celulele P au functia de a genera impulsuri electrice.
Tesutul muscular neted:
 este format din celule cu aspect fusiform, dispuse in fascicule si solidarizate
prin tesut conjunctiv
 intra in alcatuirea unor organe: peretii tubului digestiv, in anexele organelor
tubului digestiv, arborele respirator, conductele uro-genitale, tunica medie a
 arterelor, venelor si vaselor limfatice mari, muschii erectori ai fibrelor de par,
muschii intrinseci ai globilor oculari.
!Comparativ cu muschii scheletici, muschii netezi:
 au o contractibilitate (viteza de contractibilitate) mai mica, scurtare a fibrelor
mai mare
 nu se afla sub control voluntar

Tesutul nervos:
 Formeaza toate organele nervoase
 este distribuit in tot organismul
Sistemul nervos este format din:
 sistemul de nervos central( encefal, maduva spinarii)
 periferic (nervi si ganglioni nervosi- aglomerari celulare nervoase)
Structural sistemul nervos este format din: neuroni si nervoglii( celule gliale)- au
rol in protectia si sustinerea fizica si metabolica a neuronilor.
Daca se sectioneaza creierul si maduva spinarii apar 2 zone distincte:
 substanta alba- formata din prelungiri ale neuronilor, inveliti intr-o subst
albicioasa (mielina)
 substanta cenusie- formata din corpul neuronilor.

31 oct. 2019