NASUL

1.
1. Parte ext - piramida nazala
2. Parte int - fosele nazale
3. In jurul nas - sinusuri PARANAZALE

PIRAMIDA NAZALA
-forma de △ triunghiulara - marg ant = dosul nasului
-> 3 fete, 3 marg, vf, baza (2 narine separate de columela si sept)
 Partea osoasa
-oasele proprii nazale, apofiza nazala a osului maxilar, osul lacrimal, peretele lateral al etmoidului
(lama papiracee)
 Partea cartilaginoasa
-cartilajele aripii nasului -> formate din cartilaje triunghiulare si alare
-cartilajului septal cvadrangular -> separa fosele nazale

Scheletul osos si cartilaginos-acoperit de piele aderenta in port inf si mobila in partea osasa => prezinta gl
sebacee => hipertrofia gl sebacee = rinofima. Sub piele -> m. pielos => det dil/constrictia narinei

Vascularizatia piramidei nazale - ramuri ale a. faciale, din a. carotida ext si a. dorsala nazala din a.
oftalmica. Venele dreneaza catre v. faciala si de aici prin v. angulara si v. oftalmica poate ajunge in
sinusul cavernos. Drenajul inf este catre VJI.

Inervatia - ramuri ale n. trigemen si facial.

2.Fosele nazale = 2 cav simetrice cu directie ant-post, situate in masivul facial, despartite de septul
nazal.
Comunica ant prin narine cu exteriorul si post cu rinofaringele prin orif COANALE.

Vestibulul nazal = intrarea in fose, delimitat de cartilajele alare si sept. Este acoperit de piele si vibrizi.
Portiunea ant de tegument intre cartilajul septal si vf nasului = COLUMELA

4 pereti:
1. Extern - alc din apofiza asc a osului maxilar, osul lacrimal, lama papiracee a etmoidului. Pe el se
gasesc 3 cornete (sup, mijl, inf), intre care se gasesc 3 meaturi in care se deschid sinusurile fetei.
a) Meatul sup - orif sinusurilor post: sfenoid, cel etmoidale post
b) Meatul mijl - orif canalelelor sinusurilor ant: frontale, etmoidale ant, maxilare
c) Meatul inf - orif de deschidere a canalului nazolacrimal
2. Intern(septal) - subtire, alc ant din cartilajul patrulater, post din lama perpendiculara a etmoidului si
vomerul
3. Superior - separa fosele nazale de baza craniului; este alc din: oasele nazale, lama ciuruita a
etmoidului, peretele ant al sinusului sfenoid
4. Inferior - format din bolta palatina ce separa fosele nazale de cavitatea bucala
3.Sinusurile paranazale - cavitati sapate in oasele craniului, pneumatizate, acoperite de mucoasa
A. Maxilare - situate in grosimea osului maxilar, forma piramidala
a) Baza spre int in pertele ext al fosei nazal
b) Vf spre ext.
c) Peretele sup - spre orbita
d) Perete inf spre arcada dentara
e) Perete post spre fosa pterigomaxilara
f) Perete ant - spre partile moi ale fetei, prezentand fosa canina (loc de abord extern chir)

B. Frontale - situat in grosimea osului frontal, sub forma a 2 cav de dim variabile, asim; se dezv mai tarziu
in a 2 a decada a vietii.
a) Perete ant - abord chir
b) Perete inf - orbito-nazal
c) Perete post-sup- - raport cu endocraniul
d) Sept
Se deschide la niv meatului mijl prin canal fronto-nazal

C. Labirint etmoidal - contine celule pneumatizate si dezv complet la nastere. in portiunea sup si lat a
peretilor nazali si spre peretele medial al orbitei. Grupate in 2 mase laterale, unite de lama ciuruita a
etmoidului, prin orif careia trec filetele n. olfactiv.
2 grupuri:
a. Ant-inf - se deschide in meatul mijl
b. Post-sup - se deschid in meatul sup
Peretele extern (lama papiracee) separa etmoidul de orbita (subtire, loc de propagare a infectiilor spre
orbita)
Medial, etmoidul este in relatie cu cornetul sup si mijlociu.

D. Sfenoid -situat in grosimea osului sfenoid, se deschide in meatul sup

a) Perete sup - raport cu saua turceasca si gl hipofiza
b) Perete lat - raport cu sinusul cavernos, gaura optica, n cranieni II, III, IV, V, VI, a. carotida interna
c) Perete ant - raport cu rinofaringele si vomerul => loc de abord chir
d) Perete post - raport cu fosa craniana si puntea

▼ Mucoasa foselor nazale este in partea inf - tip resp, bine vasc (ep cilindric pluristratificat, cu cel
caliciforme ce secreta mucus)-se prelungeste si in sinusurile paranazale, iar sup este olfactiva (cel
neurosenzoriale olfactive => realiz segment receptor al analizatorului olfactiv)

4.Vascularizatia si inervatia foselor nazale si sinusurilor

Arterele - provin din ramuri ale a. carotide ext: a. sfenopalatina, a. pterigo-palatina, a. faciala, a
palatina ascendenta, a. septala ant si din ramuri ale a. carotide int: a. oftalmica, a etmoidale, a nazale
La nivel septal ant-inf ramurile formeaza pata vasculara a lui Kisselbach.
Venele - dreneaza catre plexuri venoase: pterigo-palatin post, etmoidal sup, vena faciala ant
Limfaticele - dreneaza catre ggl submandibulari, submentonieri anterior, ggl retrogaringieni, jugulari
post
Inervatia senzitiva - ramuri din trigemen
Inervatia senzoriala - n olfactiv
Inervatia vegetativa - fibre simp/parasimp (din ggl sfenopalatin) cu ef vasoconstrictor/dilatator si
secretor
5.Functiile nasului - R O A F R
 Respiratorie - pasajul aerului din ext spre caile resp sup in inspir si eliminarea aerului din
plamani in expir. Permite purificarea, umezirea, incalzirea aerului, regleaza debitul de aer resp.
 Olfactiva - aerul inspirat si cel expirat trece pe langa rec olfactivi din port sup a foselor nazale.
Sub volatile se solva in surfactantul de deasupra mucoasei => excitarea rec. Excitantii cel olfactive sunt
transmisi prin fibrele caii olfactive ca impulsuri spre centrii corticali => integrarea. Orice alterare a
mucoasei olf => tulb ale mirosului = hiposmie/anosmie
 Aparare - aparatul muco-ciliar + surfactantul (indeparteaza impuritatile nazale catre orif
coanale); prin secretarea lizozimului (bacteriostatic si bacteriocid) + IgA, IgM, IgG + interferon
=>mucoasa are rol in fagocitarea microbi + productia de Ac
 Fonatorie - a foselor si sinusurilor = cav de rezonanta care modifica timbrul vocii si volumul. In
sdr obstructive => rinolalie inchisa; cav prea mari => rinolalie deschisa
 Reflexa

Functiile sinusurilor
-drenaj (circ aer intre fose si sinusuri este diminuata de ostiumuri prin care se realiz drenajul). obstructia
ostiumurilor intrerupe curatarea sinusurilor => stagnarea secretii, schimbare compozitiei => mediu bun pt
suprainfectii, dureri de cap prin schimbarea presiunii.

6.Examinarea nasului si sinusurilor paranazale I P N RA RP

RM O E R PS BI BC 12
A. Inspectia - deformari anato ale scheletului osos + cartilaginos, lez inflam, tumorale, traumatice;
aspect,configuratie,amplasare,simetrie pir nazala; diag erizipel, furuncul, eczema,lupus, tumori;
examinarea permeabilitatii foselor nazale prin observarea modif la niv calibrului doselor in timp ce p
executa inspir fortat

B. Palparea - tumefiere, mobil anormala a oaselor/cartilaje, colectii, adenopatii;

- digitala/instrumentala
-digitala- info despre consistenta, mobilitate, sensibilitate invelis musculo-cutanat, schelet osteocartilaginos
(mobilitate anormala, lipsa continuitatii osoase, crepitatii osoase).
-Instrumentala -> cu stilet butonat ->traiecte fistuloase, directia, calibrul, adancimea, interesarea tesutului
osos, comunicarea cu alte cavitati. Palpezi peretii ant ai sinusului frontal, maxilar si etmoidal (sensibili la
sinuzite), puncte de emergenta ale nervilor supra si suborbitari. Palpare arii ggl cervicale

C. Narinoscopia - lez la vestibul nazal - ridicarea lobului nasului cu ajutorul policelui,

focalizand lumina la niv vestibulului nazal => fisuri, eczeme, foliculite, lupus, deformari si
luxatii. Daca exista secretii => se curata prin aspiratie

D. Rinoscopia ant - specul nazal + oglinda frontala- sept + cornete inf + cornet mijl =>
secretii/sangerari/tumori care det sdr obstructiv
Se alege speculul adecvat marimii vestibulului nazal al p. Poate fi tinut in mana stg/dr sau
schimband mainile, cea dreapta pt ex fosei nazale stg si cea stg pt ex fosei nazale drepte. La
copiii mici-speculumul auricular. Dupa proiectarea fascicolului luminos in orif narinar se
intrudce speculumul nazal, tinut inchis in vestibulul nazal, nu prea profund. Se deschise
speculumul incet, cu grija pt a nu leza mucoasa septului nazal care prezinta la acest nivel
pata vasculara a lui Kisselbach si a nu provoca durere/hemoragie. In acest timp cealalta
mana se sprijina pe fruntea si crestetul p, imprimand capului pozitia coresp examenului pe
care il efectual => 3 pozitii Lermoyez :
 Joasa - capul bolnavului asezat normal pe verticala corpului. Se obs partea ant a foselor
nazale cu planseul fosei nazale, baza de implantare a septului nazal, capul cornetului
inf, meatul inf aflat indaratul capului cornetului intre acesta si peretele extern al fosei
nazale (aici se efecuteaza punctia sinusului maxilar). Uneori cand cornetul inf nu este
voluminos sau cand il retractam cu un vasoconstrictor => vezi peretele post al
faringelui, partea post a cornetului mijl si coada cornetului inf.
 Oblica - capul bolnavlului se inclina inapoi cu 30 grade. Se observa: septul nazal in
totalitate, cornetul inf, meatul mijl, cornetul mijl, fanta olfactiva, putin vizibila situata
deasupra cornetului mijl. Meatul mijl este oglinda sinusurilor maxilare, etmoidale ant si
frontale, aici aflandu se orif de deschidere ale lor
 Inalta - capul bolnavului se inclina inapoi cu 60 grade. Se obs extrem ant a cornetului
mijl si plafonul fosei nazale.
Speculul se va extrage intredeschis. Rinoscopia ant se face inainte si dupa aplicarea de
vasoconstrictoare. Daca exista secretii se aspira.

E. Rinoscopia post - cu spatula linguala si cu oglinda mica de rinoscopie (se introduce in

spatele valului palatin) => perm detectarea adenoidita cronica, polipi, tumori (blocheaza
total/partial orif coanale) + sept si cornete
Se fixeaza manerul prelungitor la oglinda. Invitam bolnavul sa respire pe nas, usor si
profund ca si cand ar mirosi o floare. Cu ajutorul unei spatule tinuta in mana stg,
comprimam usor, dar ferm 2/3 ant ale limbii. In acest fel creste distanta dintre limba si
palatul moale. Fixam lumina reflectata de oglinda frontala la niv luetei. Oglinda se apuca
cu mana dreapta in acelasi mod in care se tine creionul. Incalzim sup de sticla a oglinzii la
flacara lampii de spirt pt a nu se aburi. Controlam temp oglinzii pe dosul mainii pt a nu
provoca arsuri. Se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stg a bolnavului spre
linia mediana pana in sp dintre palatul moale si peretele post al faringelui. Sup reflectanta
a oglinzii este indreptata in sus si ant. Vom evita sa atingem mucoasa orofaringelui cu
oglinda pt a nu declansa reflexul de voma. Pt a examina rinofaringele in totalitate va trebuie
sa modificam pozitia oglinzii imprimandu I diverse inclinatii.

Dificultati:
 p prezinta reflexe exagerate - se face anestezia mucoasei buco-faringiene cu xilina 1%
spray sau prin badijonare cu sol de xilina 1%;
 p prezinta o conformatie anatomica particulara - val si limba voluminoase a I spatiul
mic dintre peretele post al faringelui si val nu permite introducerea oglinzii =>
tractiunea valului palatin spre ant cu un ridicator de val sau cu o sonda Nelaton subtire
introdusa prin nas si scoasa prin cav bucala (capetele se tractioneaza spre ant cu un
ajutor).
Marg post a septului, are o directie verticala si serveste drept reper la localiz struc normale.
In partea sup se observa plafonul rinofaringelui captusit de mucoasa mamelonata,
strabatuta de santuri dispuse sagital - aspect dat de vegetatiile adenoide la copil, care
dispar la adult, devenind regulata si neteda.
Peretii laterali ai cavumului prez orif faringiene ale trompei lui Eustachio a carui buza post,
cartilaginoasa este mai proeminenta - > bureletul tubar. Inapoia trompelor - foseta
Rosenmuller.
La niv peretelui ant se obs 2 orif oanale sperate prin marg post a vomerului, iar inf, fata sup
a valului palatin. Orif coanale au forma ovalara cu marele ax vertical. Pe peretele ext al
fiecarui orificiu coanal se observa cozile celor 3 cornete: sup, mijl, inf.
Pt ex rinofaringelui se poate utiliza si speculul Yankauer. - nu asigura insa vizibilitatea
peretelui ant al rinofaringelui. Rinofaringele trebuie palpat manual.
La copiii mici, rinoscopia post este dficil sau imposibil de fectuat daca nu coopoereaza =>
rinofaringele si vegetatiile adnoide trebuie examinate cu indexul. Fac la fel pt adult cand
vrem info suplim despre consistenta, mobilitate, dim sau loc de implantare a unei formatiuni
din reg. Examinatorul asezat in spatele bolnavului impinge cu policele mainii stangi partile
moi ale obrazului intre dinti sau ii fixeaza departatorul de gura pt a nu musca indexul mainii
drepata care palpeaza rindofaringele. Trebuie facut cu precautie.

F. Rinomanometria - info despre trecerea aerului prin fosele nazale => obstructii si
rezistente
G. Olfactometria - modif miros de la hiposmie -> anosmie
H. Endoscopia nazala - cu fibroscopul flexibil/rigid - examin fose nazale + meaturi +
coane + nazofaringe. Sinusurile care ppt fi abordate: maxilare, frontale, etmoidale.
I. Ex radiologice - Rx standard, CT, RMN (trauma, tumori)

J. Punctia si spalatura sinusului maxilar, frontal - scop diag + trat

Punctia-spalatura sinusala se adreseaza sinusului maxilar, frontal si sfenoidal.
Scop diagnistic: se aspira secr si se spala sinusul. Aspectul lichidului da info la af sinusala
(hemoragic ->tumora maligna rinosinusala; secr purulente galben verzui, in
flocoane ->sinuzita acuta; secr purulente grunjoase, dispersate cu miros fetid-sinuzita
cronica). Se efectueaza ex bacteriologic si citologic al secr. Permite introducerea de sub de
contrast in sinus: lipiodol.
Scop terapeutic: drenajul secr, introd de medic in sinus: antiinflam, AB

Punctia spalatura a sinusului maxilar - 2 metode:

1. Punctionarea peretelui int la niv meatului inf
Tehnica: se anesteziaza mucoasa din meatul inf cu o mesa imbibata cu xilina1%. In meatul
mijl se poate plasa o mesa cu o sub vasoconstrictoare pt decongestionarea mucoasei de la
niv ostiumului. Acul de punctie se introduce sub cornetul inf, la 1.5-2 cm post fata de capul
cornetului inf, imprimandu-i-se o directie oblica in sus si in afara spre unghiul ext al
ochiului. Se trece cu acul prin grosimea osului patrunzand in sinus. P tine capul orizontal.
Adapteaza seringa si se aspira secr pt analiza bact si citol, apoi se spala cav sinusala cu ser
fiziologic. Secr purulente vor fi antrenate prin ostiumul sinusal odata cu lichidul de
spalatura. Cerem p sa isi sufle nasul (contraind in punctiile hemoragice). Se introduce in
sinus 1 gr de cloramfenicol dizolvat in ser fiziologic si hidrocortizon acetat. In func de
antibiograma se poate folosi si alt AB. Punctia se repeta la 1-2 z pana cand din sinus nu se
mai exteriorizeaza secr purulenta. Daca dupa 12-14 punctii persista => chir.
Incidente si accidente: lipotimie - dat intolerantei la anestezic sau emotivitate; ac de
punctie neverificat in prealabil si nepermeabil; ac infundat cu un fragment de os decupat
in mom trecerii prin peretele osos; ostium sinusal blocat (prin dop de mucus/edem)
nepermitand evacuarea lichidului de spalatura; patrunderea cu acul sub teg reg geniene dat
nerespectari distantei de min 1.5 cm de capul cronetului; patrunderea si alunecarea acului
sub mucoasa per ext al fosei nazale; patrunderea cu acul in orbita(cand se introduce acul
in meatul mijl); patrunderea cu acul in groapa zigomatica unde vf acului poate intalni n
maxilar sup -> durere sau rupe artera sau vena maxilara interna =>hemoragie massiva
=>ligatura de a carotida ext; embolie gazoasa - exceptional - nu se va introduce aer pt a se
evacua lichidul de spalatura din sinus. Simp de embolie gazoasa: colaps, pierderea
constientei, cianoza, hemiplegie, moarte subita; manif septice prin nerespectarea regulilor
de asepsie.
2. Prin ostiumul sinusal la niv meatului mijl
Dupa efec anesteziei de contact a mucoasei meat mijl, se abordeaza ostiumul sinusului
maxilar cu ajutorul unei canule curbe. Aspirarea secr, spalarea sinus, introd de medic prin
canula

Punctia spalatura sinus frontal - punctia Beck - pe cale ext, prin peretele ant al sinusului,
la niv reg supraorbitare sub anestezie locala. Se perforeaza peretele sinusal la niv radacinii
sprancenei cu ajutorul unei freze. Se fixeaza o canula (ac de trapanopunctie Beck) prin care
se aspira secr, se iriga si se introduc sub medicamentoase. Canula nu se va mentine mai
mult de 14 z dat posibil re de corp strain la niv mucoasei sinusale. Punctia este precedata de
Rx de fata si Rx de profil a sinusurilor frontale. Daca nu este dezv sau e ff mic, exista
pericolul penetrarii in endocraniu cu complic severe ->meningita, abces cerebral

K. Investigatii biochimice si imunologice - din secretii, alergo

L. Ex biopsic si citologic - tumori

7. Sdr de obstructie nazala

-nazal, ant, prin obstr foselor nazale -post prin obstr orif coanale (la niv cavumului)

Cauze: congenitale (atrezii/stenoza coanale, chist Tornwaldt, malformatie procese tumorale tip gliom,
polip, teratom), traumatica (contuzii/fracturi), inflamatorii (rinita/ rinosinuzita), tumori nazale,
rinosinusale, nazofaringiene benigne/maligne.

Evaluare: inspectie, the first is occlusion of one nostril and assessing the inflow and outflow through the opposite nostril, and the second
uses a metal tongue depressor, observing the misting on the metal surface and comparing the two nostrils. Assessment of the collapsing of nasal
valves is examined by inspection of the nose on deep inspiration. Alternatively, ‘Cottle’s manoeuvre’ (improvement of airflow while holding the
patient’s cheek, preventing the collapse of nasal valve) can also be carried out,
Rinoscopie ant

Sindroame secretorii
-secretii nazale modif cantitativ si calitativ = rinoree
-seroasa (hidroree) -> rinita acuta banala/alergica
-mucopurulenta -> rinita/sinuzita microbiana, neoplasm suprainfectat,traumatisme suprainfectate,corpi
nazali
-rinolincvoree -> scurgeri lcr posttrauma
-hemoragica -> epistaxis

Sindroame senzoriale
-tulb ale olfactiei => hiperosmie, parosmie, hiposmie, anosmie, cacosmie

Sindroame senzitive si reflexe

-anestezia/hiperestezia nazala, tusea rinogena, astm nazal, modif resp, ritm cardiac, tulb digestive: diaree,
constipatie, spasme esofagiene, dismenoree
10. Sindromul vascular - EPISTAXIS
Urgenta medico-chirurgicala manifestata printr-o scurgere sanguinolenta de la niv foselor nazale
ant/post, ce necesita abordare complexa ca diagnostic/tratament.
Clasificari:
1. In func de sediul hemoragiei: ant, post, sup, difuz, unilat/bilat
2. Cantitatea de sange pierduta: usoara/mijl/severa/cataclismica
3. Modul de aparitie:primitiv esential/secundar/simptomatic
4. Cauza locala:
a) Inflamatorie:rinite acute/cronica specifice/nespecifice, corpi straini intranazali
b) Traumatica:accidentala/locala/iatrogena
c) Tumorala:benigna/maligna
d) Rare:perforatia trofica a septului nazal (ulcer Hajek), boala Rendu Osler
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/boala-rendu-osler-cauze-simptome-tratament
5. Cauza generala
a) Hematologice: hemofilii, insuf hep, anticoag, Rendu Osler, boala Willenbrandt, trombocitopenii
b) Cardiovasculare:HTA, tulb de ritm, ATS, valvulopatii
c) Hepatorenale:insuf, ciroza, glomerulonefrita cronica difuza
d) Toxice:intox generale, stari toxico-septice
e) Endocrinologice:epistaxis catamenial (tulb menstruale), per pubertara
Vascularizatia foselor nazale - sist carotidian extern si intern ce se anastomozeaza intre ele -> in reg ant-inf a
septului nazal, deasupra sinei nazale, in pata vasculara Kisselbach, zona Little.

Diagnostic: urmarirea p clinic - anamneza, rinoscopie ant, bucofaringoscopie, rinoscopie post,

hemodinamic (TA, puls, hemoleucograma completa, hemoglobina, hematocrit, TS, TC. Grup sanguin, Rh)
+fibroscopie, angiografie, CT, RMN => sursa de sangerare
DD: epistaxis/hemoptizie/hematemeza

Tratament:
3 etape:
1. Hemostaza locala (trat medic) - calmare p, elimin cheagurilor din fosa, aplicarea sol
vasoconstrictoare, anestezice tip Rinofug, xilina 1%, efect hemostatic.
-Repaus p in pozitie semisezanda
-Hemostaza sub forma de:
A) Compresiune digitala pe aripa nasului, cateva min direct/prin introducere de tampon imbibat cu
solutie hemostatica (apa oxigenata 12 vol., xilina 1-2% cu adrenalina 1%) sau Gelaspon
B) Cauterizare chimica cu perla de nitrat de argint/electrica prin electrocoagulare/cauterizare cu laser
CO2/argon
C) Compresiunea cu sonda cu balonas tip Foley, Brighton, Rusch, bureti expandabili, hemostatici
D) Tamponament nazal ant compresiv in epistaxisuri mai abundente, dupa prealabila anestezie si folosirea
mesei de tifon imbibate cu substante uleioase (oleu gomenolat, neopreol), hemostatice
E) Tamponament post in special la batrani, cand sangerarea este in portiunea post a fosei nazale, la
bolnavii hipertensivi, ATS, prin interesarea a. sfenopalatine
Se realizeaza cu un tampon ce se introduce cu sonda Nelaton, sub conducere digitala in rinofaringe,
combinat cu tamponament anterior. Se mentine 48-72h sub protectie de antibiotice, cu urmarie apoi alte 72h
pt prevenirea formarii sinechiilor.
2. Hemostaza regionala (chir)- in hemoragii grave, cand metodele ant nu sunt eficace
-embolizare selectiva retrograda/ligaturi vasculare, diferite interventii plastice. Se ligatureaza a carotida ext,
cauterizare a. etmoidale, dermoplastie Saunders http://www.scielo.org.co/pdf/cm/v44n3/v44n3a10.pdf in
boala Rendu Osler, rezectie septala sub mucoasa, circuscrierea zonei hemoragice cu laser.
3. Hemostaza generala (medic - hemostatice si corectare echilibru hemodinamic) -
-medicatie coagulanta sistemica - preparate tip Venostat, Adrenostazin……….
-reechilibrare hidroelectrolitica in scopul corectarii socului hipovolemic (sg, plasma, masa eritrocitara)
-regimuri igieno-dietetice
4. Trat etiologic - de ombatere a simp si afectiunilor asociate epistaxisului ce se refera la traumatisme
nazale, HTA, af cv, hepatice, hemato, endoscinopatii
11.
Malformatii nas si sinusuri
-congenitale/dobandite(traumatisme, inflam, postinflam, tumori)
-nasul poate fi deviat, infundat, cu deficite osoase; la niv piramidei -> chisti dermoizi
Fosele nazale: aplazia nazala, agenezia nazala unilat, deviatii de sept, atrezii/stenoze, despicatura mediana
faciala => trat chir prin diverse tehnici de rinoplastie
Sinusuri - aplazii sinusale, anomalii de pneumatizare, meningoencefalocelul fronto-nazal => trat neurochir

12.
Traumatisme rinosinusale
1. Contuzii piramida nazala - intereseaza partile moi sau profunde si pastreaza integritatea tegumentara.
Det tumefactii, echimoze, epistaxis, durere locala.
Trat: prisnite reci, rezolvare epistaxis.
2. Plagi pir naz si rinosinusale - +- pierdere de sub + hemoragie +- lez osoase/cartilaginoase.
Trat: asociere de AB si profilaxie antitetanica.
3. Fracturi pir naz
a) Simple - fara deplasarea fragmentelor osoase
b) Complicate - deplasarea fragmentelor si interesarea sinusurilor -> fr ale sinusurilor, maxilar, tot
masivul facial.
Clasificare: Le fort
I. Cand linia de fractura este inferioara prin maxilarul sup
II. ------------||------------------ transversala mijlocie prin maxilarul sup, cu penetrarea sinusului maxilar,
cel etmoidale, chiar si lama ciuruita a etmoidului
III. -----------||------------------ transversala sup cu interesarea orbitei, a oaselor bazei craniului = disociere
mediofaciala
Simpt: durere, echimoza, epistaxis, obstructie nazala, crepitatii, mobilitate anormala osoasa, deformarea
piramidei.
Diag: Rx de fata si profil ale masivului facial pt precizarea liniilor de fractura
Trat: chir de reducere a fracturii cu forceps Asch/ Walsham sau cu ridicator Boies (anestezie cu xilina in
exterior si lidocaina spray in fosele nazale) si imobilizare externa cu atela si benzi de leucoplast si intern cu
mesa ce rezolva si epistaxisul(tinuta 2-3 sapt). In unele cazuri - cerclaj cu sarma. Colaborare cu neurochir si
specialistul de chir oro-maxilo-faciala in lez complexe.
4. Hematom septal-colectie sanguinolenta situata submucos intre pericondru si periost, post traumatica, in
partea ant a septului. In evolutie se poate suprainfecta, aparand abcesul septal.
Diag: se pune in evidenta prin rinoscopie ant.
Simp:durere, obstructie nazala bilat.
Trat:incizie, drenaj, tamponament compresiv

13.Corpii straini ai foselor nazale

Copii !
Se pot opri la niv fosei nazale => sdr obstructie nazala
Origine: exogena (organici/anorganici/animati (insecte)) si endogena (calculi nazali)
Diag: narinoscopie/rinoscopie ant (cand se remarca edem, secr purulente, epistaxis in func de timpul cat a
fost ignorat, posibila cacosmie)
Trat: extragerea corpului strain cu atentie pt a nu fi scapat in nazofaringe si eventual aspirat.