Evoluţia pieţei asigurărilor din România

Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHE

Academia de Studii Economice din București
Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE
Universitatea „Artifex„ din București
Lector univ. dr. Mugurel POPOVICI
Universitatea „Artifex„ din București

Abstract
În acest articol, autorii se preocupă de evoluţia pieţei asigurărilor din
România. Analiza se concentrează pe evoluţia parametrilor cheie, precum activele
sectorului financiar incluse în Produsul Intern Brut, densitatea asigurărilor, gradul
de penetrare, primele subscrise, structura pe tipuri/segmente de asigurare, situaţia
asigurărilor de viaţă şi de locuinţă, ca tipuri particulare de asigurare. Autorii
utilizează tabele şi grafice pentru prezentarea datelor, iar analizele sunt realizate pe
baza acestor date.
Cuvinte cheie: asigurare, primă, piaţă, trend, mediu

Introducere
Anul 2015 şi primul semestru al anului 2016 au marcat evoluţii pozitive
pe pieţele financiare nebancare din România, pe fondul unei creşteri economice
superioare celei înregistrate ca medie în Uniunea Europeană.
În primele şase luni ale anului 2016, economia europeană a avansat cu un
ritm anual de 1,8%, în timp ce creşterea economică a României a reprezentat 5,0%,
depăşind celelalte ţări ale Uniunii Europene.
Contextul economic favorabil nu a fost translatat către pieţele financiare care,
pe plan internaţional, au fost caracterizate de volatilitate crescută, mai ales în lunile
ianuarie şi februarie 2016, când evoluţia pieţelor financiare din China a influenţat
bursele internaţionale, precum şi în luna iunie din cauza incertitudinii privind ieşirea
Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Literature review
Anghelache, Anghel, Popovici şi Dumitrescu, (2015) se preocupă de
utilizarea modelelor econometrice în analiza coasigurării, iar Anghelache, Anghel,
Niţă şi Ursache (2015) au tratat modelul optim de coasigurare. Lucrarea lui Anghelache
(2011) reprezintă un studio comprehensiv asupra analizei actuariale în asigurări, o
lucrare anterioară a lui Anghelache, Pârţachi, Vintilă şi Popescu – Cruceru (2008) a
tratat analiza actuarială în asigurările generale. Anghelache, Anghelache, Armeanu
şi Anton-Carp (2011) au prezentat un model de asigurare utilizat în sistemul public
de pensii. Bostan (2011) tratează evaluarea companiilor de asigurare sub imperiul
directivelor europene. Hanson şi Stein (2015) se preocupă de corelarea dintre politica
monetară şi rata reală pe termen lung. Jordà, Schularick şi Taylor (2013) analizează
dezavantajele creditelor. Kelly şi Pruitt (2013) au în vedere aşteptările pieţei..
Moldovan (2012) analizează rolul sistemului financiar în economia de piaţă. Rolsky,
Schmidli, Schmidt şi Teugels (2009) studiază procesele stochastice în asigurări.

44 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2016

 Metodologie și date
Activele sectorului financiar ca pondere în PIB au avut evoluţia prezentată în
figura următoare, din care rezultă creşterea activelor sectorului financiar de la 9,35%
la 12,25% din PIB în perioada 2010-2015.

Activele sectorului financiar raportate la PIB

Sursa: ASF, Raport anual 2015.

Ponderea activelor totale în PIB pe componente ale sectorului financiar

nebancar evidențiază cea mai mare creştere în cazul fondurilor de pensii private.

Ponderea sectorului financiar în PIB

Sursa: ASF, Raport anual 2015.

Evoluţiile recente înregistrate de cele trei pieţe nebancare din România

(piaţa asigurărilor, piaţa de capital şi piaţa pensiilor private sunt prezentate în cele ce
urmează.
Piața asigurărilor
Aspecte generale
Pe fondul tendințelor de pe piața internațională, dar mai ales ca rezultat al

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2016 45

mediului economic din România, în anul 2015 a continuat tendința de reducere a
gradului de penetrare a asigurărilor în economia țării noastre. Ca pondere în produsul
intern brut, asigurările dețin 2,83%. Densitatea asigurărilor, calculată ca raport între
valoarea primelor brute subscrise şi numărul populaţiei, a fost în scădere până la
începutul anului 2015, după care a evoluat în sensul creşterii. Valoarea primelor brute
subscrise pe locuitor a crescut în 2015 la 440 lei, faţă de 406 în 2014.

Densitatea asigurărilor

Sursa: ASF, Raport anual 2015.

Indicatorul denumit ”grad de penetrare” reprezintă raportul dintre primele

brute subscrise (pentru asigurările generale și de viață) și produsul intern brut. Acest
indicator a înregistrat o creştere la 1,23% în 2015, inversând trendul descendent
înregistrat în perioada 2011-2014. Dimensiunea pieţei asigurărilor este dată, în
principal, de valoarea primelor brute subscrise, care a crescut în anul 2015 atât în
valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB.

Evoluţia primelor brute subscrise pe piaţa asigurărilor

Sursa: ASF, Raport anual 2015.

Se constată nivelul ridicat al primelor brute subscrise la asigurările generale,

comparativ cu asigurările de viaţă. Această caracteristică diferenţiază piaţa asigurărilor
din România de media Uniunii Europene, unde accentul se pune pe asigurările de viaţă.

46 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2016

 Pe piaţa asigurărilor din România activau la data de 30 iunie 2016 33 de
societăţi de asigurare, din care 19 prestau doar activitate de asigurări generale (AG),
7 activitate de asigurări de viață (AV) şi 7 societăţi au practicat activitate compozită.
Valoarea primelor brute subscrise de către societăţile de asigurare şi de
sucursalele pe teritoriul României a crescut cu 13% în primele şase luni ale anului
2016, comparativ cu prima jumătate a anului 2015.
Repartizarea pe segmente de asigurare a primelor brute subscrise evidenţiază
poziţia dominantă a asigurărilor generale şi în cadrul acestora a celor auto.

Dinamica repartizării pe segmente de asigurare în perioada 2012 - 2016

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Societăţile cu cele mai mari volume de prime brute subscrise sunt prezentate
în figura următoare.

Dinamica repartizării pe segmente de asigurare în perioada 2012 - 2016

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Primele 10 societăţi de asigurare deţin 95% din totalul asigurărilor generale,

în cadrul cărora cele mai mari ponderi deţin clasa A10 – Răspundere civilă pentru
utilizarea vehiculelor terestre; clasa A3 – Vehicule terestre, exclusiv materialul
feroviar rulant şi clasa A8 – Incendiu şi calamităţi naturale.
Ponderea acestor trei clase a fost de 89% din totalul primelor brute subscrise
la asigurările generale în primele luni ale anului 2016.
În cazul asigurărilor de viaţă, primele brute subscrise au înregistrat o creştere
cu 9% în 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Din totalul acestor prime brute, 52% aparţin la două societăţi, respectiv NN
Asigurări de Viaţă SA şi BCR Asigurări de Viaţă Vienna Insurance Group SA.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2016 47

 Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurările de viaţă, cele mai
mari ponderi le deţin clasele C1 – Asigurări de viaţă şi anuităţi legate de fonduri de
investiţii.
Împreună cele două clase reprezintă 95% din totalul primelor brute subscrise
la asigurările de viaţă.

Evoluția volumului de prime brute subscrise pe clase de asigurări de viață

(milioane lei)

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Evoluţia indemnizaţiilor brute plătite de către societăţile de asigurare în

perioada 2012-2016 este prezentată în figura următoare.

Evoluția volumului de indemnizații brute plătite inclusiv maturitățiși

răscumpărări pentru asigurări generale și de viață (lei)

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Ponderi semnificative de 94% din indemnizaţiile brute plătite au fost
înregistrate la aceleaşi clase A10, A3 şi A8, care au atras cele mai mari prime brute.

48 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2016

 La asigurările de viaţă, valoarea indemnizaţiilor brute, a maturităţilor şi
răscumpărărilor plătite a înregistrat o creştere cu 1% în prima jumătate a anului 2016,
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.
Cele mai importante ponderi au fost înregistrate de clasele C1 şi C3.
Dacă se analizează, pe intervalul 2014-2016, rata daunei la asigurările
CASCO şi RCA, se constată că pentru prima dată în 2016, rata considerată este foarte
apropiată de 100%.

Evoluția trimestrială a ratei daunei și a ratei combinate a daunei pentru

principalele clase de asigurări generale în perioada2014 – 2016

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Anul 2016 marchează o creştere pe ansamblul pieţei asigurărilor de locuinţe

(obligatorii şi facultative).
Asigurările obligatorii de locuinţe sunt ilustrate de rezultatele Pool-ului de
Asigurare împotriva Dezastrelor (PAID). Numărul de contracte a crescut cu 15% faţă
de anul anterior, iar primele brute subscrise au fost mai mari cu 24% .

Evoluția asigurărilor obligatorii de locuințe

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Asigurările facultative de locuinţe au continuat trendul crescător în anul

2016, primele brute subscrise fiind mai mari cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului
2015.
Dinamica numărului de contracte și a volumului de prime brute subscrise
pentru asigurările facultative de locuințe în perioada 2012 - 2016 (trimestrial)

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2016 49

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Evoluţia asigurărilor de locuinţe obligatorii şi facultative în perioada 2012-

2016 este prezentată în graficul din figura următoare.

Evoluția asigurărilor de locuințe (obligatorii și facultative)

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Activitatea de reasigurare
Caracteristic pentru anul 2016 este faptul că s-a înregistrat cel mai ridicat
grad de cedare în reasigurare a riscurilor din ultimii cinci ani. Din totalul primelor
brute subscrise la categoria asigurărilor generale, au fost cedate în reasigurare 32%.
Evoluţia primelor brute subscrise şi a primelor nete de asigurare este prezentată în
figura următoare.

Evoluția PBS și a primelor nete de reasigurare în perioada 2012-2016 pentru

AG

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Faţă de indemnizaţiile brute plătite în trimestrul II al anului 2016,

aproximativ 29% a reprezentat efortul financiar al societăţilor de asigurare, restul
fiind sume recuperate de la reasiguratori. Referitor la cedarea în reasigurare, există
diferenţe semnificative ale asigurărilor de viaţă faţă de cele generale. Astfel, primele
de asigurare sunt în general anticipate, iar despăgubirile la asigurările de viaţă sunt
mai predictibile, ceea ce face ca societăţile de asigurare să preia cea mai mare parte a

50 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2016

riscului, iar cedările în reasigurare să fie reduse. Gradul de cedare în reasigurare a fost
sub 4% în ultimii cinci ani.
Evoluţia primelor brute de asigurare şi a primelor nete de reasigurare pe
segmentul asigurărilor de viaţă, în perioada 2012-2016 sunt prezentate în tabelul din
figura următoare.

Evoluția PBS și a primelor nete de reasigurare în perioada

2012-2016 pentru AV

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Lichiditatea și regimul actual de solvabilitate pe piaţa asigurărilor

În contextul supravegherii prudențiale, societățile de asigurare sunt
supravegheate pentru a asigura onorarea obligațiilor față de asigurați și pentru a
respecta cerința de solvabilitate.
Coeficientul de lichiditate reprezintă raportul dintre activele lichide și
obligațiile pe termen scurt, ale asigurătorilor faţă de asiguraţi, coeficient care, potrivit
normelor privind prudențialitatea trebuie să fie supraunitar.
Coeficientul de lichiditate pentru cele două categorii de asigurări la data de
30.06.2016 este prezentat în figura următoare.

Coeficientul de lichiditate pe fiecare dintre categoriile de

asigurări la 30 iunie 2016

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Coeficientul de lichiditate a înregistrat, în cazul asigurărilor de viață, valori

mai mari, 5,01 faţă de 2,01 la asigurările generale.
Nivelul coeficientului de lichiditate a crescut pe seama plasamentelor
realizate de societăţile de asigurare în active uşor lichidabile.
Regimul de solvabilitate este structurat pe trei piloni: cerinţe financiare, guvernanţă
şi supraveghere, raportare şi transparenţă. Cerinţele financiare prezintă o importanţă
deosebită, impunând două praguri: cerinţa de capital de solvabilitate (SCR) şi cerinţa
minimă de capital (MCR).
Etapa de pregătire a aplicării acestor cerinţe s-a realizat în perioada 2013-
2015, când societăţile de asigurare au procedat la majorarea capitalului social.

Cerinţele de capital sunt mai ridicate, fiind în concordanţă cu riscurile

asumate de societăţile de asigurare. Prin trecerea de la Solvency I la Solvency II

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2016 51

rezultă o cerinţă suplimentară la nivelul pieţei asigurărilor de 1,26 miliarde lei, ceea
ce reprezintă 16% din totalul primelor brute subscrise în anul 2015.

Cerința suplimentară de capitalizare în urma trecerii la SII

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

În primul semestru al anului 2016, atât valoarea activelor, cât şi cea a

obligaţiilor societăţilor de asigurare, au crescut comparativ cu prima zi de aplicare a
regimului Solvency II.

Evoluția activelor și datoriilor totale ale societăților de asigurare

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Excedentul activelor faţă de datorii era de 3,96 miliarde lei la data de 30

iunie 2016.
Valoarea agregată a fondurilor proprii eligibile să acopere cerinţa de capital
de solvabilitate a fost în creştere cu 6% la 30 iunie 2016 faţă de prima zi de aplicare a
regimului Solvency II.

52 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2016

Evoluția fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Fondurile proprii eligibile au atins valoarea de 4,21 miliarde lei, iar în ceea
ce priveşte structura acestora, elementele de rang 1 fără restricţii au o pondere de 94%.
Aceasta indică faptul că la nivelul pieţei, capitalul obţinut de societăţile de asigurare
este de foarte bună calitate, fiind preponderent capitalul propriu.

Concluzii
Piaţa valutară şi bursieră din România au înregistrat o volatilitate redusă,
comparativ cu alte pieţe emergente din Europa Centrală şi de Sud-Est, dar chiar şi faţă
de unele pieţe mature.
Pe pieţele financiare nebancare din România, s-a înregistrat o volatilitate
mai redusă decât cea constatată în legătură cu alte fenomene de turbulenţă din trecut
(evenimentele din China de la jumătatea anului 2015, sau perioada crizei financiare).
În România domină asigurările generale (79% din total), iar în cadrul acestora
47% reprezintă asigurările de răspundere civilă (RCA). În zona Euro activitatea de
asigurare este axată pe asigurările de viaţă. Asiguratorii încheie contracte de cedare
în reasigurare pentru o parte importantă a produselor specifice asigurărilor generale,
cum sunt: asigurările de catastrofă şi asigurările de răspundere civilă. Cedarea în
reasigurare permite limitarea daunei la un nivel maxim suportabil în cazul apariţiei
unor evenimente asigurate cu impact financiar important.
Regimul actual de solvabilitate este un regim prudenţial bazat pe riscuri.
Aplicarea regimului de solvabilitate Solvency II de la 1 ianuarie 2016 încurajează
gestionarea eficientă a activelor şi sporeşte protecţia consumatorilor de produse de
asigurare. Asigurătorii bine capitalizaţi vor permite pieţei de asigurări să reziste la şocuri.

Bibliografie
1. Anghelache, C., Anghel, M.G., Popovici, M., Dumitrescu, D. (2015). Utilizarea modelelor
econometrice în analiza comparativă în domeniul coasigurării, ART ECO - Review of
Economic Studies and Research, Vol. 6/No. 3, pp. 75-80
2. Anghelache, C., Anghel, M.G., Niţă, G., Ursache, A. (2015). Unele aspecte privind modelul de
coasigurare optimă, ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 6/No. 3, pp. 40-47
3. Anghelache, C. (2011). Analiză actuarială în asigurări. Note de curs, Editura Artifex,
Bucureşti
4. Anghelache, G.V., Anghelache, C., Armeanu, D., Anton-Carp, A. (2011). Model de asigurări
utilizat în Sistemul Public de Pensii, Romanian Statistical Review, Supplement, Trim. 3/2011,
pp. 180-190
5. Anghelache, C., Pârţachi, I., Vintilă, G., Popescu – Cruceru, A.(2008). Elemente de analiză actuarială
în asigurări generale, Romanian Statistical Review, Supplement, nr. 5/2008, pp. 150-161

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2016 53

 6. Bostan, I. (2011). Implications of European Directives in the Assessment of Insurance Companies,
Theoretical and Applied Economics Volume XVIII (2011), No. 3(556), pp. 131-140
7. Hanson, S., Stein, J. (2015). Monetary Policy and Long-Term Real Rates, Journal of Financial
Economics, 115(3), pp. 429-448
8. Jordà, Ò., Schularick, M., Taylor, A.M. (2013). When Credit Bites Back: Leverage, Business
Cycles, and Crises, Journal of Money, Credit, and Banking, Vol 45(2), pp. 3-28
9. Kelly, B. and S. Pruitt (2013). Market expectations in the cross-section of present values, The
Journal of Finance 68 (5), pp. 1721–1756
10. Moldovan, I.A. (2012). Sistemul financiar, factor mobilizator sau inhibitor in economia de
piata?, Editura ASE, București
11. Rolsky, T., Schmidli, H., Schmidt, V., Teugels, J. (2009). Stochastic Processes for Insurance
and Finance, John Wiley & Sons

54 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2016