Secolul XVIII,din câte ne spune bibliografia de specialiate,petru cultura bănățeană a

simbolizat un secol de răscruce, care aduce o schimbare totală şi inevitabilă regiunii. Acest secol
este unul al schimbări,deoarece a simbolizat sfârșitul ocupației otomane,dar totodată intrarea sub
Imperiul Habsburgic.

Din acel moment,se poate spune că regiunea Banatului a devenit o țară a

Coroanei.autonomă(cu capitala la Timişoara).Administrației țării devenea una subordonată
direct Consiliului Aulic de război de la Viena, respectiv pentru problemele economice, Camerei
Aulice.

Cu toate vicisitudinile care au fost înfăptuite de către:război,ciumă,fiscalitate excesivă etc. se

precizează faptul că prosperitatea a atins treptat păturile sociale şi toate naţionalităţile(mai ales
pe cea cea românească,fiind majoritară;astfel ,,constantându-se participarea ei în administraţie,
societăţii comerciale, chiar la cumpărarea unor domenii ce aduc acordarea unor titluri”1).

Trebuie să menționăm faptul că odată ce Imperiul Habsburgic și-a pus din ce în ce mai mult
amprenta pe teritoriul Banatului.Un bun exemplu ,,edilitar îl dau provinciei inginerii şi
antreprenorii militari veniţi în Timişoara imediat după cucerire.”2Aceștia au primit sarcina de a
refortfica orașul și să ridice câteva construcții cu caracter militar(cazarme și locuințe pentru
ofițeri).

Sursele istorice ne atestă că pe data de 25 aprilie 1723 s-a început mărirea perimetrului cetății
și transformarea ei într-o fortificație modernă de tip Vauban(aptă sa reziste unui asediu al
artileriei perfecţionate).

2
Dr. Rodica Vârtaciu,Adriana Buzilă,Barocul în Banat, S.C. "Helicon" Banat S.A. Timi șoara,Timișoara,1992,p.6(pdf)
 Fig.1-Cetatea Timișoara într-o caricatură de epocă.

Cetatea a fost înzestrată cu cu patru porţi(dintre care poarta Vienei pare să fi fost înzestrată cu
o frumoasă ornamentaţie de inspirație barocă).Din câte ne relatază sursele vremii Timișoara a
fost înzestrată cu 5 porți.Acestea au fost fixate în lemn, boltite, duble, puternice, înalte şi late.

Cea mai importantă poartă,am putea spune este însăși Poarta Vienei.Acest fapt se datorează
elentelor decorative baroce:în prim plan intră câteva pedimente,două coloane mari(în stil
ionic).Pereții din fața porții erau înzestrați cu caryatide realizate din metal(cel mai probabil din
bronz);la rândul lor se aceste carytide deasupra lor deținând câte o atlantă.
Fig.2-Imaginea Porții Viena

Spiritul baroc nu s-a oprit asupra câtorva construcții militare,ci a continuat să se dezvolte.

El a reușit să crească și să se dospească asemenea unui aluat ascuns în trei măsuri de

făină.Astfel în cadrul capitalei Banatului,s-au născut destul de multe frumuseți arhitecturale.

Una dintre dintre ele o constituie Domul Catolic.Acesta a fost fondat ,, de către însuşi
împăratul Carol al VI-lea, a fost edificată în perioada 1736-1765 pe baza proiectelor arhitectului
vienez Emanuel Fischer von Erlach, pretenţioasa amenajare a interiorului prelungindu-se de-a
lungul anilor următori.”3

Edificiul religioas este prevăzut cu două turnuri(poziționate spre vest);are un plan de cruce
latină dublă,alcătuit dintr-o navă cu trei travee,urmată de un transpet,precum și de un şi cor,cu
închidere poligonală având o lungime de două travee.

Pe cele două laturile ale corului s-au înfăptuit două sacristii,cu scopul de a servi ca și sprijin.
3
https://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=218
 Faţada dinspre apus(spre piață) dețin tipicele elemente ale ,,arhitecturii ecleziastice
vieneze.”4

Dacă analizăm cu atenție,se poate observa faptul că parte de jos a faţadei posedă niște pilaștri
reallizați în stil ionic cu lăţimea diferită.

Axa centrală a faţadei este accentuată de un rezalit uşor arcuit.Intrarea lăcașului este accentuată
de un portic amplasat în faţa rezalitului,colțurile fiind realizate cu colane.,,Pe cele două laturi ale
axei centrale întâlnim două axe care sunt străpunse la parter de ferestre în formă de cerec, iar la
etaj cu închidere în formă de dreptunghi.

Ferestrele de la etaj cu console cu volute.Utimele ferestre au menirea să lumineze încăperile

din turn.

Colţurile ultimului nivel al turnurilor parcă ar deține pilaştrii corintici,peste are se așterne o
cornişă bogat profilată.

Turnurile au coifuri scunde realizate din metal(probabil din alamă bine prelucrată).

Pereţii laterali ai navei sunt articulaţi pe trei axe de pilaştri cu capitel ionic;fiecare axă cu o
fereastră cu închidere semicirculară cu ancadramente cu colţurile superioare evazate, decorate cu
volute şi girlande.

Frontonul din axa centrală are o formă concavă, flancată de pilaştrii şi volute, suprafaţa lui
fiind străpunsă de o fereastră identică celor de pe turn.

Golurile nivelului inferior au închidere în segment de cerc, şi sunt decorate cu măşti şi cu un

lintel care urmăreşte linia închiderii, ambele, ca şi ancadramentul, confecţionate din stuc, iar
golurile nivelului superior au ferestre cu frontoane triunghiulare.

,,Colţurile sacristiilor sunt făcute cu pilaștrii care au un capitel simplu profilat, faţadele lor
estice, nordice şi sudice fiind străpunse pe ambele niveluri de câte o fereastră cu ancadrament din
stuc; lintelul celor de la etaj este decorat cu două volute, care pornesc din axa centrală a
golului.”5

Interiorul catedralei este boltit alternativ prin bolţi cilindrice şi calote boeme, a căror arce
dublou se sprijină pe stâlpi adosaţi dublaţi şi cu suprafaţa decorată cu imitaţie de marmură şi
capitel compozit.

Portalurile cu ancadramente cu partea superioară evazată, deschise pe cele două laturi ale
peretelui corului asigură accesul spre oratoriu şi sacristie. Deasupra acestora, precum şi pe
segmentul următor, se deschid de la etajul oratoriului spre cor balcoane vitrate, ieşite din planul
peretelui în segment de cerc şi sprijinite pe console şi decorate prin poleire şi cu volute.
4
Site cit.
5
Site cit.
Pereţii corului sunt articulaţi de pilaştrii geminaţi cu capitelul ionic, care sunt aşa de laţi încât par
a fi deja segmente individuale ale peretelui. Ferestrele celor trei laturi ale închiderii corului sunt
dispuse pe două niveluri.

La nivelul etajului se deschid ferestre nu numai pe pereţii închiderii, dar şi pe pereţii laterali ai
corului, cărora le sunt adosate cele două sacristii etajate cu plan pătrat, între sacristie şi transept
fiind amenajate spaţiile unor oratorii. Volumul sacristiilor şi ale oratoriilor acoperă numai
suprafaţa primului nivel al corului. Pe faţadele oratoriilor la etaj se deschid câte două ferestre cu
ancadrament din stuc, iar la parter, axa estică este amenajată ca portal, iar cea vestică are
fereastră asemănătoare cu cele de la etaj.

Alt monument care arată faptul că spiritul baroc s-a extins îl constituie Monumentul Sfintei
Treimi (Coloana Ciumei).

El se desfășoară pe trei planuri:,,la nivelul soclului sunt realizate trei scene în tehnica
basoreliefului, ce reprezintă războiul, ciuma și foametea, flageluri devastatoare în secolul al
XVIII-lea, nivelul rezalitelor susține statuile sfinților Sebastian, Carol Borromaeus și Rocchus,
invocați pentru calitățile lor de taumaturgi antipestilențiali.”6

La baza monumentului se afllă statuia lui Ioan Nepomuk, în costum de canonic cu surpliss și
pluviale cu blană, beretă pe cap, la picioarele sale aflându-se, în poziție culcată, sfânta Rozalia cu
o cunună de trandafiri pe cap. În partea opusă se află statuia regelui David și statuia sfintei
Barbara. Monumentul este încununat de statuia sfintei Treimi, cu Fecioara Maria în ipostaza de
intercesoare.

În concluzie pe baza argumentelor de mai mai sus barocul a reușit să deschidă o nouă etapă
atât în gândire cât și în exprimare.

6
Barocul-in-Banat-pdf.pdf
Fig.3-Domul Catolic(exterior)
Fig.4-Domul Catolic(interior)
Fig.4.1(interior)
Fig.4.2
Fig.4.3
Fig.5-Monumentul Ciume

Fig.5.1
 Fig.5.2

Webografie: Dr. Rodica Vârtaciu,Adriana Buzilă,Barocul în Banat, S.C. "Helicon" Banat S.A.
Timișoara,Timișoara,1992,p.6(pdf)

3) https://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=218

4) Barocul-in-Banat-pdf.pdf