Examen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita nr. 4 A 1. Fie enunful: Fi curajos si nu mai zi cit nu esti instare, c& nu pofi sti ce va urma, $i, ca $i un binecunoscut psiholog, cum sti $i tu ed sunt, sti c& ti descurca in viagd. Acesta confine: a. cinci greseli; b. sapte greseli; e. opt greselis 4, altd interpretare. 2. Fie enunful: De cdind se lumineazd si pani se inopteazi, elevii parcurg operele lui Caragiale, studentii cele a lui Balzac iar profesorii fie creazii teste, fle corecteazé esee, proiecte, portofolit, etc. Acesta cot patru greseli; bb. sase greseli; c. cinci greseli; d. alta interpretare. 3, Fie enunful: Dragii mele mame i-am spus cé nu vroiam sa plec la prietenul ai cétrui paringi ma invitaserd, pentru ‘cd, din punctul meu de vedere, sunt prea sobri si, din cauza firii lor dificile si a comportamentului rigid, mi-i ci mi-or strica vacanja, Acesta conjine: a. cinci greseli; b. patru greseli; e. o greseald; d. altd interpretare 4. Fie enuntul: fn cele ce priveste banii furafi azi noapte din casa prim-ministrului, ma sfii sa le spun ca totul s-a intamplat din cauza acelei erori minore, dar insit impardonabild din partea serviciului de paz. Acesta contine: a. sase greseli; b. patru greseli; c. trei greseli; d, alt interpretare, 5, Fie enunful: Dei e 0 doamnd bine (1) si prinde din zbor (2) orice informatie, mereu e lasi-md-sé-te-las (3) si ceva (4) imi spune cé dorina ei de a candida (5) iarna (6) asta la alegeri e complet nerealist@. Dintre cuvintele subliniate, sunt obfinute prin mijloace interne de imbogitire a vocabularului: a. (1) si (6) prin conversiune, (2) si (5) prin derivare regresiva si (3) si (4) prin compunere; b. (1) prin conversiune, (2) prin derivare regresiva si (3) prin compunere; e. (1), (2) $i 6) prin conversiune, (5) prin derivare regresiva, (3) prin compunere; d. alt& interpretare. 6. Fie enuntul: Raportul dintre noi nu ifi dit dreptul si mi te adresezi cu acest termen, mai ales ca iar nu ai predat raportul ta termen, iar eu nu accept asa ceva. Acesta confine: a. doud perechi de omonime; b. o pereche de ‘omonime; ¢. nicio pereche de omonime; d. alté interpretare. 7. Se dau urmitoarele serii: (1) zéro, fidsco, (a) adtice, métto; (2) zerduri, fidscoul, adiserdim, méttouri; (3) ridi comindo, ambiguu, dmbii; (4) radiéul, comdndoul, doudzéci, treizéci. Sunt coreet accentuate toate cuvintele f a. (1) si (3); b. (2) $i (4); ¢. toate; d. alta interpretare. 8. Fie seriile de cuvinte: (1) ricoseu, castel, raport; (2) indemn, model, repaus; (3) reper, resort, ritual; (4) inscris, ‘compromis, tunel. Confin numai substantive care la plural au (gi) desinenfa j-uri”: a, toate; b. numai (4); ¢. numai (2), 3) si 4) d. alta interpretare, 9. in enunful: Uneori sila si mila sunt sentimente amestecate, dar bunul-simt si omenia trebuie sa prevaleze, ca dreptatea sii poati invinge., numérul substantivelor defective de plural este: a. cinci; b. doi; e. trei; d. alta interpretare. 10. Se di enuntul: Drag prieten (1) al meu, nu fi furios (2) ca asté-iarnd (3), ci esti prizonierul (4) propriilor iluzii si mie (5) cit vei ingelege curdnd ci viata (6) nu e o piesi de teatru (7). im secventele subliniate exist: a. diftongi in (3), (5) si(7), hiaturi in (1), (2), (3), (4) si); b. diftongi in (1), (3), (4), (5), (6) si (7), hiat in (2); e. diftongi in (2) gi (4), hiaturi in (1), (3), (5), (6) si (7) d. altdinterpretare. 11. Se dau urmatoarele definiri/expliedri de cuvinte: (1) faptd ilegala; (2) exces; (3) eroare care consti din exagerarea unui fapt, a unei pareri etc.; (4) inselaciune; (5) delict. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvantului abuz, in diferite contexte si expresii? a. numai (1), (2) si (5); b. toate; e. numai (2), (3) si (4); d. alt interpretare. 12, Se dau seriile: (1) inavuabil, nedemn; (2) mutual, reciproc; (3) vindicativ, rizbundtor; (4) amiabil, infelegator. Contin sinonime: a. toate; b. numai (2) gi G); . numai (2), (3) si (4); d. alta interpretare. 13, Se di enunful: Pentru cd nu doar cé au eludat in mod grosolan si intentionat legea si au contrafiicut in scop fraudulos dovezte, ci, dimpotriva, au mai si instigat provocator, vor suporta consecinjele rezultate, Acesta confine: ‘aun pleonasm; b. trei pleonasme; e. cinci pleonasme; d. alté interpretare. 14, Fie enunful: Legile au fost deja formulate, dar mai este necesaré (1) aprobarea lor de. ef! statului, pentru a le face executor, lar apol se va putea trece atit la aplicarea (2) pedepselor fafa de cei vinovati de tridare, cit $i la ©) represalll contra firilor invadatoare. Dintre secvenfele subliniate, constituie sensuri ale cuvdntului sanctiune: ‘a. numai (2) si (3); b. numai (1) gi (2); €. toate; d, alt interpretare. 15, Fie enungul: Desi, in general, dorm dupicamiaza (1) / dupl-amiazit (2), azi am ales sit urmiresc la televisor ceremonia de investiturd (3) / investiturd (A) a presedintelui, dar, pe lang ca nu mi s-a pirut nimic maiestuos (5) ” majestuos (6), auzind comentarillejurnalistilor, m-am intrebat dacit vreodatd vom ajunge si noi sd avem 0 media (7)Examen de admitere — 21 iulie 2022 Grila nr. 4 / medie (8) independenta. Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte (potrivite) in contextul dat: a. numai (2), (3), © ), (2), (4), (6) si (7); €. toate, in afar’ de (8); d. alté interpretare. 16. Fie enuntul: fn ziva de azi, facem care ce putem. Cuvantul subliniat este: a. pron. rel., N / subiec compl. direct; ¢. pron. nehot., N / subiect; d, alta interpretare 17. Fie enuntul: Ma ia cu flori céind mii intreb ce putea sé ajungd, asa aiuriti cum este. Cuvantul subliniat este: a. pron. rel., A / compl. dit pron. rel., N / nume predicativ; e. pron. int., A / nume predicativ; d. altd interpretare. e enunful: Sd nu rezolvati grila asta perfect ar fi paicat. Cuvantul subliniat este: a, subst., N / subiect, b. subst, N / numele predicativ; e. subst., N / fara functie sintactica (parte a unei locut adjectivale);, d. alt& interpretare. 19, Fie enunful: Datoritd acestei initiative a voastre ne-am clasat printre primii, Cuvantul subliniat este: a. pron. pos., se.,G /atr. pron. gen.; b. adj. pron. pos., sg., G/ atr. adj.; e. adj. pron. pos., pl., D/ atr. adj.; d. alta interpretare tb. pron. rel, A/ 18, 20. Fie enuntul: Nu pune mana pe mine, ci nu imi place si fiu atins! Cuvantul subliniat este: a. pron. pers., A / compl. direct; b. pron. pers., A / compl. indirect; . pron. pers., A’/atr. pron. prep.; d. alta interpretare. enuntul: 4 fi rezolvatd corect de toatt lumea aceasta grild ar fio mare bucurie, Seeventa subliniati este: ‘a, verb, inf. prez., d. pasiva / subiect; b. verb, inf, prez. cu valoare de conjunctiv, d. pasiva / pred. verbal; ¢. verb cop. (inf. prez. cu valoare de conjunctiv) + nume predicativ (adj. part, sg., masc., N)/ pred. nominal; d alta interpretare. 2. 22. Fie enunful: Dupd ce l-am cunoscut mai bine, mi s-a parut corect si apreciat de cei din jur. Cuvantul subliniat este: a. adv. de mod / nume predicativ; b. adjectiv, N / nume predicativ; c. adjectiv, A / compl. circ. de mod; d. alta interpretare. 23. Fie enuntul: Fafa-i i s-a schimbat mult, de la atétea operafii estetice. Cuvantul subliniat este: a. adj. pron. pos., N/ atr. adj.; b. pron pos., G/ atr. pron. gen.; ¢. pron. pers. D / atr. pron. datival (in dativ); d. alta interpretare. 24, Fie enuntul: fni ajunge atéta invézat! Cuvantul subliniat este: a. subst., N / nume predicativ; b. verb la participiu / compl. direct; e. adverb / subiect; d. altd interpretare. 25, Fie enuntul: Durdindu-md tristetea ta, voi face orice sit te ajut, Cuvantul subliniat este: a. subst., A / compl. direct; b. subst., A / compl. indirect; e, subst., N / subiect; d. alté interpretare, 26. Enuntul: A nu se vorbi in timpul examenulul, ctci unii se pot concentra asa, dar altii, nu, deci hai sit nu facem ‘galagie, ci liniste! este format din: a. patru propoziti; b. sapte propoziti; c. trei propozitii; d. alta interpretare. 27. in enuntul: De voie sau de nevoie, trebuie si infelegem tofi cit nici studentii, nici profesorii nu au intotdeauna dreptate, or tu nu vrei niciodatd sé ii recunosti greselile, deci poate ar fi mai bine sii te retragi., exist’, in ordine, urmitoarele relafii de coordonare: a. disjunctiva, copulativa, adversativa, concluziva; b. disjunctiva, disjunctiva, adversativa, disjunctiva; e. disjunctiva, copulativa, adversativa; d. alté interpretare. 28, Adverbul relatiy cum poate introduce propozifii: (1) circumstanfiale de mod; (2) circumstantiale de timp; (3) circumstantiale de cauzi; (4) sublective; (S) predicative; (6) completive directe; (7) atributive. Dintre variantele date, sunt corecte: a. toate, in afar de (7); b. toate, in afara de (3); e. toate, in afara de (4); d. altA interpretare 29, Fie enuntul: Nu-mi displac provocdrile, dar nici nu miza mereu pe rabdarea mea, cici aici ¢ Ia treabi de ma doare capul si 0 sa ajung o nesuferita, dacit ma mai deranjezi, Substantivele din enunt au, in ordine, funetile sintactice de: a. compl. direct, compl, indirect, nume predicativ, compl. direct, compl. direct; b. subiect, compl. direct, subiect, compl. direct; c. subiect, compl. indirect, subiect, subiect, nume predicativ; d. alta interpretare. Fie enuntul: Pare grew si intri la facultatea asta renumitd, unde mereu sunt candidati bine pregatiti, de ajungi sd te intrebi cum vei intra cu asa concurentd redutabild, dar linisteste-te, dragule, cici soarta va fi in favoarea ta $i a olor care au invifat. Acesta confine: a. cinci adjective in acuzativ gi un adjectiv in nominativ; b. dou adjective in ccuzativ, un adjectiv in nominativ gi un adjectiv in genitiv; e. sase adjective in acuzativ, dou’ adjective in genitiv si un adjectiv in vocativ; d. alt& interpretare. 31. Fie enunful: Desi ajunsese numdrul unu in lume si nu era nici micar un singur turneu pe care si nu il fi cistigat barem o data, nu trecea o zi fard sa fie vizuta ci, de fapt, cu un ochi ride, dar cu altul plange. in intregul enunt exists a. un numeral cu valoare substantivala si trei numerale cu valoare adjectivalt; b. cinei numerale cu valoare adjectival e. patru numerale cu valoare adjectival si un numeral cu valoare substantival; dat interpretare, 432. Fie enuntul: Fata ai cdrei paring s-au mutat in casa care a fost ata mea rugat si fi spun ce cadou fi-ar plicea si fi se ofere, in semn de recunostinta pentru cat ajutor le-ai oferit. in enunt existi: a. trei adjective pronominale relative jn nominativ si un adjectiv pronominal relativ in acuzativ; b. un adjectiv pronominal relativ in nominativ si un adjectivExamen de admitere — 21 julie 2022 Grita nr. 4 pronominal relat in acuzativ; c. un adjectiv pronominal relativ in genitiv, un adjectiv pronominal relativ in nominativ si un adjectiv pronominal relativ in acuzativ; d. alta interpretare, 33, Fie enuntul: A fi admirat de colegi nu e pugin lucru si nu-i cum riméne indiferent la asta, mai ales cii n-au de ce pirea asa, daci nu chiar asia este ceea ce gandesc. Acesta confine: a. gapte verbe, din care tri predicative si patru Copulative; b. opt verbe, din care cinci predicative gi trei copulative; ¢. sapte verbe, din care tei predicative, trei copulative si unu auxiliar; d. alta interpretare. 34, in functie de context, cuvantul inainte poate fi: a. numai adverb de timp gi adverb de loc; b. numai adverb de loc si prepozitie; c. numai adverb de loc si prepozitie; d. alt interpretare. 35. Fie enunful: Poate (1) ci nu fi-l dat inca seama cum poate (2) si fie cand e nervos $i poate (3) nu stii ca poate (4) sit se intimple orice din cauza reactiilor lui, chiar daca poate (5) regreta apoi ce a facut. Cuviintul poate este adverb ‘cu funcfia sintactici de predicat: a. numai in (1), (2) si (4); b. in toate; e, numai in (1); d. alts interpretare. 36. Fie enuntul: Mai vorbim dupa (1), dar, de (2) vei fi mereu contra (3) si unde (4) nu vei ingelege ct omul de (5) I-ai vazut inainte (6) ifi poate schimba soarta, vei réméne mereu asa (7), adicd un om faird viitor. Cuvintele subliniate sunt: a, adverbe in (1), (3) $i (6), conjunefii in (2) si (4), pron. rel. in (5) si adjectiv in (7); b. adverbe in (1), (3), (4), (6) $i 7), conjunetii in (2) si (5); e prepozitii in (1), (3), (6) $i (7), conjunetie in (2), adverb in (4) si pron. rel. in (5); d. alta interpretare. 37. Fie enuntul: fi vine adesea dorul de mare, dar nu-mi surdde ideea ci, fiind mereu 1a lume pe plajii de nu te poti misca, niciodatt nu stii ce se poate intimpla si nu vreau si vad faja cui nu-mi place. Acesta confine: a. doud subiecte exprimate prin substantiv si doud subiecte exprimate prin pronume relativ; b. doua subiecte exprimate prin substantiv si un subiect exprimat prin pronume relativ; ¢. trei subiecte exprimate prin substantiv si dowd subiecte exprimate prin pronume relativ; d. alté interpretare. 38. Fie enuntul: in fafa ochilor mei se intindeau valurile albastre, asa cum le visasem toata iarna, dar parca acum, vara, erau $i mai fascinante, incat imi doream si nu mai plec vreodatd acasé, ca sii nu mii indepiirtez de toatt (frumusefea asta, Acesta confine: a. un substantiv in genitiv, un substantiv in nominativ si doua substantive in ‘acuzativ; b. un substantiv in genitiv si cinci substantive in acuzativ; ¢. un substantiv in genitiv, un substantiv in nominativ gi un substantiv in acuzativ; d. alta interpretare. 39. Fie enuntul: fn vremurile de acum, face care cum crede $i bate cét bate la portile altora, cat timp i se permite, dar asta merge ce merge, insii nu la nesfarsit. Acesta confine: a. dou pronume relative; b. un pronume relativ; e. patru pronume relative; d. alta interpretare. 40. Fie afirmatiile: Pronumele posesiv poate indeplini functia sintactica de: (1) subject in nominativ; (2) nume predicatiy in nominatiy; (3) complement circumstantial de loc in genitiv; (4) atribut tn acuzativ; (5) atribut in igenitiv, Sunt corecte: a. toate; b. numai (3) si (5); e. numa (1), (2), (3) si (4); d. alt interpretare. 41. Fie urmatoarele variante referitoare la valoarea morfologicd a cuvantului o: (1) articol nehotérdt; (2) formant invariabil al viitorului; (3) adjectiv pronominal nehotirat; (A) interjectie; (5) numeral cardinal cu valoare ‘adjectivala; (6) pronume personal cu valoare neutra, Sunt corecte: a, toate, in afard de (6); b. numai (1), (3) si (5) . toate, in afard de (2); d. alté interpretare. 42. Fie enunful: Chiar daca te superi, fot (1) vin, cit a tot (2) insistat $1 sora ta si, pnd la urmé, si eu ar trebui sd fu fot 3) atit de binevenit ca oricine, din moment ce tot (4) omul are dreptul si se considere parte a unui fot (5) armonios. Cuvantul fot este: a. adverb in (I) si (2), adjectiv nehotirt in (3), (4) si (5); b. adverb in (1), 2), (3) 51 (4), substantiv ‘in (5); e. adverb in toate; d, altd interpretare. 43. Fie enunful: Eu am incercat si fi explic totul de la capat si cu frumosul, dar nu m-a ascultat cétusi de putin, iar eu, de treabi si fiu, $i tot nu pot nici pe departe sta langa el clipd de clipa si sd‘o iau mereu de la capat. Acesta confine: a. sapte locutiuni adverbiale;b. cinci locutiuni adverbiale; . patra locufiuni adverbiale;d, alt interpretare Fie afirmatia: O interjectie poate avea ca termen subordonat: (1) un subject; (2) un complement direct; (3) un complement indirect; (4) un complement circumstantial de mod; (5) un complement circumstantial de scop; (6) un complement circumstantial de cauzi; (7) un complement circumstantial de timp. Dintre variantele date, sunt Corecte: a. toate, in afar’ de (1); b. toate; e. numai (3), (4), (5) si (6); 4. alta interpretare. 45, Fie enuntul: Te rog sd nu if mai bayi joe de cei din jur,c& nu se cuvine, sian dau seama ed mi pot astepta la orice din partea ta, asa ci mai bine revino-i si poartite frumos. Numirul pronumelor reflexive cu functie sintactick este: a. trei; b. cinci e. patru; d. alt interpretare, . Fie fraza: Ci subiectele sunt usoare e ca si le rezolvatirepede, dar mé tem ca nu cumva si nu fii atenti, des pant Ia.urmiés, cine sunt eu ca si vi dau sfaturi, asadar m-am decis ca de acum inainte sd nu mai scot 0 vorba, da nu am 3Examen de admitere ~21 iulie 2022 Grita nr. 4 dreptul ca mereu si imi dau cu parerea. Felul propozitilor, i ordinea succesiunit predieatelor, este: a, subiectivs principal + ce. de scop + principala + compl. indirecté + irc. concesivd + circ. consecutiva + principala + compl. indirect + cire. de cauzd + atributiva; b. subiectiva + principala + predicativa + principala + compl. indirecta + circ. concesiva + cire. consecutiv + cire. consecutiv + compl. directa + circ. de cauzi + compl. indirecta; ¢. predicativa + principald + cire. de scop + principala + compl. indirect& + cire. concesiva + cire. consecutiv + principal + compl. directd + cire. de cauzi + circ. consecutiva; d. alté interpretare, fraza: Din momentul cand s-a transmis la stiri cin zond fuseserdt inundaii si pe motiv cd, oricum, de mult nu ‘cum o duce, mi-a fost in gand sii merg si sii vad ce face si daca are unde se adaposti de urgie, Felul propozitillor, in ordinea succesiunii predieatelor, este: a. circ. de timp + compl. directa + atributiva + compl. directa + principala + subiectiva + circ. de scop + compl. directa + compl. direct + compl. directa; b. atributiva + subiectiva + cire. de cauzi + compl. directa + principald + subiectiva + subiectiva + compl. directi + compl. directa; ¢.atributiva + subiectivl + atributiva + compl. directa + principala + subiectiva + subiectiva + compl. direct + compl. directa + compl. directa; d. alté interpretare. 48, Fie fraza: Stiu cit tu mereu pleci cfind si unde vrei, dar acum, pe ciildura asta, nu ai unde iesi in Bucuresti si nu ai nici cum pleca la mare, prin urmare, mai bine hai la mine! Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, ‘este: a. principals + compl. directa + circ. de timp + circ. de loc + principal + compl. directa + principal + compl. directa + circ. consecutiva; b. principala + compl. directa + cire. de timp + principal + principal + circ. de mod + cire. consecutiva; e. principala + compl. directa + cire. de timp + circ. de loc + principal + principals + principals; 4. alt interpretare 49. Fie fraza: Nu md mird neaparat cit ai ajuns la aceste concluzii, ci de ce si pe ce ipoteze te bazezi, mai ales cd, ingelege si tu, argumentele tale sunt aberante si dictate de oameni lipsiti de moralitate. Felul propotitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + principala (ineidenta) + subiectiva + circ. de cauz8; b. principal + compl. directa + principald + compl. directi + compl. directa + principala (incidenta) + cire. de cauzd + circ. de cauzA; c. principala + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva + principala (incident) + circ. de cauza + circ. de cauzai; d. alt interpretare, 50, Fie fraza: Nevenindu-mi sd cred cele ce mi se intimplaserd si neputiind accepta nici ce auzeam la stiri, dar neaviind, totusi, ce face, mai cit imi venea sit imi iau lumea in cap. Felul propozitiilor, in ordinea succesiuni predicatelor, este: a. subiectivi + atributiva + compl. directa + principal + subiectiva + subiectiva; b. circ, de cauzi + compl. direct + cite. de cauzi + compl. directa + circ. concesiva + compl. directa + principal + compl. direetés . compl. directa + compl. direct + compl. directs + compl. directa + compl. directa + principala + subiectiva; d. alti interpretare. 451. Costurile de productie pot fi: a. fixe, variabile gi totale; b. directe, indirecte, elastice si inelastice;c. fixe, constante si circulante; d. amortizabile, partiale si de echilibru. 52. Dacd preful bunului Y se reduce (¥ flind singurul substitut al bunului X) si nu se cunosc modificdri ale altor factor’ ai piefei, putem afirma doar eX: a. oferta lui X va fi majorati; b. preful lui X va fi majorat; e. eererea pentru X va sedidea; d, cererea pentru Y va scidea. 53. Ce se fnfelege prin crestere economicd: a. cresterea economic se realizeazi prin exporturi mai mari decat importurle; b. cresterea economica se realizeazA prin cresterea salariului real; ¢. cresterea economicd inseamnd sporirea productiei totale gi pe locuitor, d.cresterea economicd se realizeazi prin diminuarea fiscalitti. 54, Daci factorii de productie necesari fabricdrii unor bunuri se scumpesc, atunci, cel mai probabil: a. prefurile bunutilor respective se vor majora; b. cheltuielile de productie aferente se vor reduce; ¢. cererea pentru aceste bunuri va ereste; d. bunurile create cu ajutorul acestor prod-factori nu se mai pot fabrica. . 1998; €. 20075 d. 2008. 55, Introducerea monedei euro s-a realizat la sfargitul anului : a. 199 b. obiectul tranzactiilor; ¢. politica de 56. intre reperele definirii unei piefe nu remarcim: a. cererea si ofer promovare a produselor gi publicitatea ficuta produselor fabricate; d. preful. 57. Ca factor de productie, pimantul tinde si devin, pentru activitatea economica, un element restrictiv? a. deoarece este limitat; b. pentru c& intotdeauna permite exploatarea sa cu eficienta maxima; e, deoarece este un factor de productie pasiv; d. paméntul nu are cum s& fie restritiv, ca factor de produetie, 58, Partea venitul de care dispun indivizii, ce depaseste marimea consumului, constituie: b. economiile; ¢. salariul; d. amortizarea.Examen de admitere ~ 21 lulie 2022 Grita nr. 4 59. Care dintre urmatoarele afirmafii cu privire Ia procesul de globalizare este adevitrati: a. se bazeazi pe o intensificare a comertului mondial; b. conduce la egalizarea veniturilor dintre farile dezvoltate si cele slab dezvoltate; ca stat la baza dezvoltarii rapide a tuturor farilor aflate in curs de dezvoltare; d. presupune o incetinire a fluxurilor de capital la nivel mondial. 60, Reprezinté bunuri substituibile: a. stiloul si cermeala din el; b. lipiciul lichid si cel solid; e. aparatul radio si sursa lui de alimentare; d. caisele pentru dulceata $i musefelul pentru ceai 61. in cursul unei perioade de timp, productia unui agent economic ereste de 1,2 ori, dar preful de vanzare/produs nu se modified. Dacd celelalte elemente ale pietei rimén neschimbate, in acest interval: a. sporul venitului este egal cu 120%; b. indicele venitului producdtorului este 1,2; ¢. venitul producdtorului scade cu 20%; d. indicele venitului este egal cu indicele pretului de vanzare. 62. Pe pinta bunului X, funcfia cererii este C(X) = 20 — Px, iar funcfia ofertei O(X) = 2-Px+ 5 (unde Px este preful la care au loc tranzactiile). Ca urmare, la preful de 4 u.m., impus de stat, pe piafd se inregistreaza: a. exces de cerere fata de oferti, egal cu 3 bucati; b. echilibru; e. exces de oferta fata de cerere, egal cu 13 u.m.; d. exces de cerere fata de oferté, egal cu 16 um. 63, Banca X acordi un imprumut de 5.000 u.m., pe timp de un an, unui agent economic. La seadenfi, suma restituiti bincii de citre debitor este 6.000 u.m., ceea ce inseamna ci rata anual a dobiinzii cu care s-a operat este: a. 20%; b. 10%; e. 129%; d. 100%. 64, Scdiderea costului total mediu de la o perioada la alta are loc atunci cAnd, in acest interval: a. productia creste cu 5%, iar costul total cu 10%; b. productia scade cu 4%, iar costul total creste cu 2%; ¢. costul marginal este mai mare decit costul total mediu; d. productia scade cu 3%, iar costul total scade cu 6%, 65. Efectul concurenfei dintre producitori trebuie sit fie: a. 0 cét mai bund satisfacere a necesitatilor de consum; b. cresterea continua a pre{urilor de vanzare; e. cooperarea dintre producitorii unor bunuri gi furnizorii altora; 4d. majorarea preturilor factorilor de productie. 66. Un agent economic produce si vinde, pe termen scurt, 10 buciti din bunul A la un pret de 150 um. / bucata. Cunoastem cd mirimea costului fix unitar este 50 u.m. / bucati i ci ea reprezinti 4/10 din marimea costului variabil mediu. Rezultatul economic pe care-1 inregistreaza in acest caz producitorul este: a. profit de 1.500 um.; b. profit zero; . pierdere de 250 um.; d, 0 ratd a profitului de 16,6% calculata in raport cu costul total 67. in cazul unui agent economic, masa profitului este egalii cu marimea costurilor fixe si cu cea a costurilor variabile, Rata profitului calculata la costul total este: a. imposibil de caleulat; b. 10%; e. 50%: d. 33,33%. 68. Dack la majorarea venitului, cantitatea ceruti pentru un bun X creste, inseamna ci X face parte din categoria bunurilor: a. normale; b. personalizate; e. personale; d. libere. 69, Cresterea economic se poate misura in mod relevant prin intermediul: a. profitului agentilor economici; b. dinamicii Produsului Intern Brut real pe locuitor; ¢. veniturilor din sectorul public; d. costurilor la nivel de agent economic. 70, Pe termen scurt, in cazul unui agent economic inregistrim urmitoarea situatie: cantitatea produsa in perioada de referinta (100 bucifi din bunul X) creste cu 100% in perioada curenti; preful de vanzare isi pistreazt irimea (200 u.m, / bucati); costul fix in perioada de referinga este 500 u.m.; costul variabil mediu in perionda ‘curentd este 125% fata de cel din perioada de referin{%, cfind era 140 u.m. / bucati. Comparand rata profitului Ia cifra de afaceri in cele dowd momente de timp (RPro, respectiv RPr1), constatiim ei a. RPr (CAs) a rimas neschimbatd; b. RPr (CAo) este mai micd decat RPr (CA); e. RPr (CAs) este mai mare decdt RPr (CAi); d. RPr (Co) = 44,82% gi RPr (CA1) = 12,67%. 71. in calculele legate de salariul real, ne intereseazii: a. elemente legate de concurenta dintre producatori; b. prefurile bunurilor de productie; ¢. evolutia prefurilor bunurilor de consum sia salariului nominal; d, utilitatea bunurilor. Pentru un credit de 10.000 u.m., acordat pe 3 luni, o bancd percepe o rat anual a dobanzii de 40%, Dobanda achitati de debitor pentru perioada dati este (in u.m.): a. 1.000; b. 4.000; e, 11.000; d. 16.000. n 73. Ce reprezinté faetorii de productie?: a. ansamblul elementelor care determing nivelul camttativ al productiei b. ansenblul elementelor care intr in componenta calitiii viet; c. ansamblul elementelor care participa la producerea pbunurilor si serviciilor, d. toate variantele de mai sus sunt false tun impozit platitstatului de c&tre posesorul titluluis b. o parte din profitul ‘o recompensi ilegald pentru posesorul unui asemenea titlu, priviti ea 0 74, Venitul anual adus de o obligatiune este: emitentului, negociaté cu defindtorul titlului; obligatie morala; d. corespondental unei dobanzi fermeExamen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita ne. 4 75. in perioada curenti, acfiumea X are o valoare nominal egal cu 40 wm. mai ieftind decit actiunea Y. Rezulta ca valoarea ‘nominal a titlului ¥ este: a. 48 u.m.; b, 80% din valoarea nominala a lui X; ¢. 32 um. d. 50 um, 76. Cfnd apare starea de absorbfie a economiei?: a. atunci cand comertul exterior este deficitar; b, atunci end oferta agregat este mai mica decat cererea agregatas ¢. atunci cind scade datoria externd a unui stat; d. atunci cénd ereste datoria externa a unui stat. 71. Identificati activitafite care nu au caracter comercial: a. acordarea de credite de cétre unitate bancare; b. prestarea de activitati de aprare nationalé; e. vanzarea bunurilor economice; d. transferul unor sume intre conturi din unititi bancare diferite. 78, intre functiile profitului regisim: a. convertibilitate; b. mijloc de plata; c. asigurare parfiala sau totala a autofinanyarii agentilor economici; d. diminuare a eficienfei economice. 79, Existi un model general al ciclului economic? a. da, pentru ci intotdeauna, alternanga fazelor ciclului economic € acceasi; b. da, pentru c& modelele sunt cele dupa care se cuantificd realitatea; e. nu, pentru ci modelul ar genera uniformitate in aplicarea politicilor anticriz8; d. nu, pentru c& ciclurile economice nu sunt identice, 80, Cand un indice de 102% al prefurilor bunurilor de consum se dovedeste a fi mai mic decat indicele salariului real, inseamni c& salariul nominal: a. a crescut mai mult decat salariul real; b. a crescut mai pufin decat salariul real; ¢. a scdzut; d. a crescut mai putin decat presurile bunurilor de consum, Cul. Fie textul: Maria si Lili petrec, flecare, seara in oras si trebuie sd se hotiirascat dacit merg, flecare, la un concert de muzica rock, la un film cult sau la o gridind de vara. Fiecare dintre Maria si Lili poate alege mai multe dintre aceste optiuni, dar fiecare poate si si nu aleaga vreuna dintre cele trei opfiuni enungate. Maria merge la un film cult daca si numai daci Lili merge la o gridin& de vara. Maria merge la o gridind de vara daca si numai daca tot Maria merge la un concert de muzici rock. Lili merge la un concert de muzicit rock, dar merge si la un film cult. Oricare una dintre ele merge ta un film cult daca si numai dacé nu merge cealalti la un film cult. $i oricare dintre ele merge la 0 gridind de vard daca si numai dacd nu merge la o gridind de vard cealaltd. 81. Care dintre urmatoarele propozifii este adevirati? a. $i Maria, si Lili merg la un film cult, dar Maria nu merge lao gridina de vara. b. Si Maria, si Lili merg la 0 gridin de vard, dar Maria nu merge la un concert de muzic& rock. ¢. $i Maria, si Lili merg la un concert de muzica rock, dar Maria nu merge la un film cult. d, Nici Maria, nici Lili nu rmerg la un film cult, dar Maria merge la o gridin& de vara. 82. Care dintre urmitoarele propozifii este adevirata? a. Dack Maria merge la un concert de muzic& rock, atunei Lili merge la o gridina de vard. b. Dack Maria merge la un film cult, atunci Lili merge la un concert de muzic& rock. c. Dacé Lili merge la un concert de muzic& rock, atunei Maria merge la un film cult. d. Daca Lili merge la un concert de muzica rock, atunci tot Lili merge la o grédina de vara. 83. Ce decurge din alegerile ffcute de Maria si Lili si din ce stim despre situafia lor? a. Maria merge la un concert de ‘muzica rock daca si numai dac& Lili merge la un film cult. b. Maria merge la un concert de muzic& rock daci si numai ddacd Lili merge la o gridind de vard. e. Maria merge la o grdina de vari daca si numai daca Lili merge la o gridin& de vari. d. Maria merge la un film cult dac& si numai daca Lili merge la un concert de muzic& rock. C2. $4, Termenul elev sub 18 ani este: a. general din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional; b. singular din punct de vedere intensional, vid de jure din punet de vedere extensional; e. general din punct de vedere intensional, compus din punct de vedere extensional; d. vid de jure din punct de vedere extensional, singular din punct de vedere intensional. 85, Fie clasificarea bucurestenilor in urmitoarele clase: levi, pensionari, oameni cu ochi albastri si studenti In drept. Ce regulé a corectitudinii in clasificare este respectati? a, regula completitudinii; b. regula criteriului unic; ¢. regula raporturilor de contrarietate; d. niciuna. 86, Propoziille Toate vietile sunt vegnice gi Unele vie nu sunt vesnice se aftd in raport de: a alternare; b. contradict; ¢. contrarietate; d. subcontrarietate, 87. Care este obversa conversei prin accident a propozitiei Tof! cei neatenti sunt studenfi? a. Niciun student nu ¢ tent. b. Totistudentii sunt ateni. e. Unii student nu sunt atenti. d. Unit dintre cei care nu sunt studengi sunt atent 88, Fie silogismul: Toi marinarii sunt oameni curajosi, dar unii marinari nu sunt argentinient; prin urmare, unit amen curajosi sunt argentinieni. Ce lege a validitiii silogismelor incalea acesta? a, legea conform circ'a un Silogism valid trebuie sB alba exact tre termeni; b. legea conversei simple; e. legea conform cérela un silogism valid nuExamen de admitere ~21 julie 2022 Grita nr. 4 poate avea doud premise afirmative; d. legea conform cfeia dint-o premis& afirmativa si una negativl nu poate fi “obfinuti valid o concluzie afirmativa. propozitia: Nu este adeviirat c& George este deopotrivi fericit si lipsit de datorii. Care dintre urmitoarele propozitii de mai jos este adevirati in aceleagi circumstanfe cu aceasta? a. George nu este fericit sau are dator b. George nu este fericit i are datorii. e. Dac& George este fercit, atunci nu are datorii. d. George este fericit daca i numai dac& nu are dato 89. 90, Inductia prin simpla enumerare: a, este un tip de rafionament deductiv valid; b. este un tip de rationament identic cu inductia complet; ¢. este un tip de rafionament inductiv; d, este un tip de sofism. 91, Fie urmitorul text: Jonuf, trebuie sd-ti faci temele, pentru ci altfel ai fringe inima bunicli tale! Textul ‘exemplified: a. un argument deduetiv valid; b. un sofism numit argumentum ad misericordiam; e. un polisilogism; d. un sofism numit afirmarea repetatd. C3. Fie textul: Gabriela, Ioana si Vlad isi cumpéris, individual, ceva pentru casa flecdruia. Fiecare dintre ei poate lege intre o bicicletd, un televizor si o masindi de spalat. Fiecare dintre Gabriela, Ioana si Vlad poate alege sé cumpere ‘mai multe dintre acestea, dar fiecare dintre ei poate alege si si nu cumpere nimic. Exact doi dintre ei cumpéra cate 0 bicicleté. Exact unu dintre cei trei cumpara un televicor. Exact unu dintre cei trei cumpara 0 masin de spélat. Ioana cumpara un televizor daci si numai daca Viad cumpara o bicicletd, iar Vlad cumpird o bicicletii daca si numai dacs Gabriela cumpard 0 masind de spilat. $tim ci Viad nu cumpérd o masind de spalat, si ci Gabriela cumpéré un televizor. 92. Care dintre urmatoarele propozifii este adevirati? a. Gabriela cumpard o bicicleti dac& si numai dac& Ioana ‘cumpara un televizor. b. Joana cumpara un televizor daca i numai daca tot Toana cumpara o masina de spalat. e. loana cumpara o masind de spalat dac& si numai dac& Vlad cumpar& o bicicletd. d. Gabriela cumpard un televizor daca si rnumai daca loana cumpara o masind de spat. 93. Care dintre urmétoarele propozifii este adevarati? a, Daci Gabriela cumpara o bicicleti, atunci Vlad cumpara 0 rmasina de spilat. b. Daca Ioana cumpar& un televizor, atunci Gabriela cumpiri o masina de spalat. e. Dacd Gabriela cumpara o bicicleti, atunci Vlad cumpari un televizor. d. Dac& Ioana cumpari o masini de spalat, atunci Vlad cumpara o bicicleta. 94. Care dintre urmitoarele situafii este exclusi de scenariul prezentat? a, Ioana cumpara o bicicletd si o masina de spilat. b. Vlad cumparé un televizor si Gabriela cumpara 0 biciclet8. c. Gabriela cumpira un televizor si loana cumpara 0 maging de spalat. d. Vlad nu cumpira nicio bicicleta, si nu cumpard niciun televizor. CA, Fie textul: Andra si Felicia sunt intro librarie si fiecare trebuie si se hotirasci daca alege un roman politist, 0 carte de popularizare a stiinfei sau o carte de poetit. Fiecare dintre Andra si Felicia poate alege mai multe citi. Dar si “Andra trebuie si aleaga cel putin o carte, si Felicia trebuie sa aleaga cel putin o carte. Una dintre ele alege un roman olitist daca si numai dacit cealalta alege o carte de popularizare a stiinfe. lar Felicia alege o carte de popularizare a ‘ine’ daca si numai dacit Andra alege o carte de poezil. Insii Felicia nu alege o carte de popularizare a stinjei. Felicia nu alege nicio carte de poecii. 95. Care dintre urmatoarele propozifii este adevirati? a. Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de popularizare a stiingei, dar Andra alege o carte de poezi. b. Nici Andra, nici Felicia nu aleg un roman polifst, dar Felicia lege o carte de poevii. e. Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de popularizare a stintei, dar Felicia alege un roman politist 4. Nici Andra, nici Felicia nu aleg o carte de poezii, dar Andra alege o carte de popularizare a stintei. 96. Care dintre urmatoarcle propozitii este adevarat&? a. Dack Andra alege o carte de popularizare a stiinfei, atunci Felicia alege o carte de poezii. b. Dac Andra alege un roman polifst, atunci Felicia alege o carte de popularizare a stiinfe. e. Daca Felicia alege un roman polifst, atunci Andra alege 0 carte de poezii. d. Daca Felicia lege un roman politist, atunci Andra alege un roman politist. 97. Ce decurge din alegerile ficute de Andra si Felicia si din ce stim despre situafia lor? a. Felicia alege un roman poltist dact si numai daci Andra alege o carte de poezi. b. Andra alege o carte de popularizare a stint dacs num acd Felicia alege o carte de poezii. e. Andra alege un roman politst dac& si numai dacd Felicia alege o carte de poezii. 4. Felicia alege o carte de popularizare a stiinfei daca si numai dac& tot Felicia alege un roman pol C5. Fie textul: ,Media de la Evaluarea National are 0 pondere in media finali de admitere de 80%, asa cit aceast edie obfinutt la examen de elevi are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergitoare etaped repartiziti computeriate la licew. O analiza datelor de anul trecut si a celor de anul acest, realizati de Edupeduro pe baza recultatelor de la examene, aratd cit numéral suplimentar de elevi din generafia actuali (0 generatie de elevi Me i mare decds cea anterioari cu 30% in Bucuresti $i 18,5% (a nivel national, fata de cea care a sustinut Evaluarea National anultrecu, plus medi mai mari objnute anul acesta, fof de cele de anul trecu, duc la 0 ier hizare 7Examen de admitere ~ 21 iulie 2022 Grita nr. 4 semnificativ diferita; practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie, ceea ce va face ca elevi cu medil peste 9 ‘sd nu poati intra la prima opfiune, daci se ghideazd dupa ultima medie de anul trecut.” (Mihai Peticild, 25 iunie 2022, Itps://www.edupedu.ro/analiza-devaloricarea-notelor-la-evaluarea-nationala-pozitia-in-ierarhia-de-la-evaluarea- nationala-in-bucuresti-s-a-schimbat-anul-acesta-cu-peste-1-200-de-locuri-fata-de-anul-trecut-pentru-un-elev/) 98, Textul este cel mai bine interpretat ca sustindnd cA: a. elevilor cu media de gimnaziu peste 9 le va fi imposibil, la ctapa repartitiei computerizate la liceu, s& intre la prima optiune; b. daci elevii cu media de gimnaziu peste 9 se ghideaz8 mai ales dupa ultima medic de anul trecut, atunci, la etapa repartitiei computerizate la liceu, va fi improbabil a vor putea si intre la prima opfiune; c. daca elevii cu media de gimnaziu peste 8 se ghideaz mai ales dupa ultima medie de anul trecut, atunci, la etapa reparttiei computerizate la liceu, va fi cert c& vor intra la prima optiune; d. dac& elevii cu media de gimnaziu peste 9 se ghideaza exclusiv dupa ultima medie de anul trecut, atunci, la etapa repartitiei computerizate la liceu, va fi garantat c& vor intra la prima optiune. Unul dintre temeiurile oferite de text in favoarea afirmatiei ,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie” este: a. ,,Media de la Evaluarea Najionala ... are rolul de predictor pentru ierarhizarea rezultatelor premergitoare etapei repartizdrii computerizate la liceu"; b. mutarea mai multor familii in Bucuresti fay de anii anteriori; e. , numdrul suplimentar de elevi din generatia actuala (0 generatie de elevi mai mare decdt cea anterioard cu 30% in Bucuresti $i 18,5% la nivel nafional)”; d. fixarea numarului maxim de elevi ce pot constitui o clasi la 25. 100. Textul este cel mai bine interpretat ca sustindnd, referitor la cresterea mediilor de gimnaziu de la un an la altul, ed aceasta: a. este un temei in favoarea afirmatiei ,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”; b. este un temei pentru a respinge afirmatia ,,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie” c. este un temei pentru a rmane indiferent si neutru faji de afirmatia ,,practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”; d. este irelevant& pentru afirmatia ,.practic, note mari vor ocupa locuri inferioare in ierarhie”.