Student: Neagu Andreea

Gr 12, MD, RO, an 6

Disciplina: Endodontie

Cerinte:

 ENUNTATI CRITERIILE CLINICE SI RADIOLOGICE IN EVALUAREA ESECULUI SI

A SUCCESULUI IN RETRATAMENTELE ENDODONTICE.
 SINDROMUL ENDO-PERIODONTAL: CLASIFICARE, DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
INTRE O LEZIUNE ENDODONTICA SI PARODONTALA, PLANURILE DE TRATAMENT
IN FUNCTIE DE STADIILE ENUNTATE.
 DIAGNOSTIC ENODODNTIC 3.6; PLAN DE TRATAMENT COMPLEX ENDODONTIC

ENUNTATI CRITERIILE CLINICE SI RADIOLOGICE IN EVALUAREA ESECULUI SI A

SUCCESULUI IN RETRATAMENTELE ENDODONTICE:

În Endodontie nu pot fi obtinute numai succese apar uneori si esecuri , chiar daca se
lucreaza cu cea mai mare atentie. Rata reală a succesului 53-90%. Perioada de evaluare a
rezultatelor, se considera  
 6 luni obligatorie ca prima evaluare,  
 la 1 an a doua evaluare 
 la 4 ani se poate constata rezultatul definitiv.  
Daca dupa un an leziunea radiologic confirmata nu se modifica in bine, rezultatul arata
slabe sanse de rezolvare. Evaluarea se face dupa criterii:  
 clinice  
 radiografice  
 histologice  
În cadrul examinării clinice prezenta semnelor si simptomelor persistente este un indiciu
de esec. iar absenta durerii nu este egala cu succesul. Nu intotdeauna exista o corespondenta intre
patologie si simptomele corespunzatoare. Esecul înseamnă persistenta sau cresterea de volum a
unei leziuni vizibile radiologic (anterior tratamentului), ca si leziunea aparuta la un interval de
timp dupa tratament.  
Cauzele esecurilor: 
 Percolarea coronara 
 Lipsa cunoasterii anatomiei pulpare 
 Debridare incompleta 
 Erori de tehnica 
 Obturatii incorecte 
 Protectie restaurativa necorespunzatoare 
Student: Neagu Andreea
Gr 12, MD, RO, an 6
Disciplina: Endodontie

 Fractura radiculara verticala.  

 Erori in diagnostic si planul de tratament 
 
Eșecul este reprezentat de: 
 existenta de canale radiculare netratate 
 obturatii de canal incorecte, incomplete neomogene, cu depasire 
 absenta vindecarii sau evolutia unei leziuni periapicale preexistente tratamentului 
 aparitia unei leziuni periapicale consecutiv tratamentului 
 mentinerea sau reaparitia unei simtomatologii clinice 

 De asemeni, o alta serie de factori ce determina esecul sunt persistența simptomatologiei 

clinice specifice, leziune periapicala nouă sau o crestere de volum a uneia preexistente,
leziunea periapicala preexistentă a rămas identică sau și-a micșorat dimensiunea, fără a
disparea complet      pe parcursul a 4 ani.  Din punct de vedere clinic, un semn al esecului
este persistenta simptomatologiei dureroase dupa un tratament recent, iar radiologic
vorbind, esecul este dat de persistenta sau cresterea in dimensiuni a unei leziuni
periapicale dupa o perioada de supraveghere.     
 Un dinte tratat endodontic corect trebuie sa prezinte dupa mai multe luni sau ani
urmatoarele caracteristici radiologice:   
 Extremitatea radiculara sa nu prezinte resorbtii care n-au existat in momentul realizarii
tratamentului endodontic.   
 Osul periapical trebuie sa aiba o structutra normala   
 Sa nu apara zone noi de radiotransparenta   
 Zonele de demineralizare si radiotransparenta existente in momentul tratamentului
endodontic trebuie sa dispara sau sa fie in curs de rezolutie (mult micsorate);   
    Daca o leziune apicala nu prezinta semne clare de micsorare dupa mai mult de doi ani
de la realizarea tratamentului endodontic, acesta trebuie considerat un esec.   

SINDROMUL ENDO-PERIODONTAL: CLASIFICARE, DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

INTRE O LEZIUNE ENDODONTICA SI PARODONTALA, PLANURILE DE TRATAMENT
IN FUNCTIE DE STADIILE ENUNTATE:
1. Clasificare:
- Afectiuni cu origine endodontica;
- Afectiuni cu origine parodontala.
Inca din 1972, Simon si colab. au clasificat leziunile pe baza
sursei primare de infectie, astfel:
1. leziuni primare endodontice;
2. leziuni primare endodontice cu afectare parodontala secundara;
3. leziuni primare parodontale;
4. leziuni primare parodontale cu afectare endodontica secundara;
5. leziuni combinate adevarate.
Student: Neagu Andreea
Gr 12, MD, RO, an 6
Disciplina: Endodontie

2 Diagnostic diferential intre o leziune endodontica si parodontala:

Diagnosticul diferential intre o leziune de origine endodontica si una de origine parodontala:
- leziunile de origine endodontica provoaca cel mai adesea aparitia de simptome la nivelul
parodontiului apical;
-leziunile de origine parodontala sunt obisnuit invecinate cu portiunea coronara a dintelui.
 Anumite situatii particulare, cum ar fi:
• excrescente ale smaltului
• santuri de dezvoltare
• proximitatea radacinilor vecine
• fracturi verticale radiculare
• defecte parodontale consecutive traumei
• pot mima semne si simptome caracteristice leziunilor endo-parodontale.
Din acest motiv, in timpul examenului diagnostic, aceste situatii trebuie bine identificate
si eliminate.

3. Planurile de tratament in functie de stadiile enumerate:

 Leziune endontică primară – terapie endodontică convențională   
 Leziune endodontică primară cu implicare secundară parodontală- terapie endodontică,
apoi parodontală   
 Leziune parodontala primară- terapie parodontală , regenerare tisulară, terapie
endodontică, amputație radiculară/ hemisecție   
 Leziune parodontală cu implicare endodontică – terapie endodontică, terapie parodontală,
amputație radiculară, regenerare tisulară ghidată   
 Leziuni combinate – terapie endodontică apoi parodontală, hemisecție, premolarizare,
amputație radiculară   

In principiu, leziunile combinate cu punct de plecare endodontic ar trebui supuse intai

unui tratament endodontic corect, iar in cele cu punct de plecare parodontal, leziunea
parodontala va fi supusa unei terapii mecanice adecvate si scaling-ului-surfasajului
parodontal. Aceste tratamente obligatorii pot fi asociate cu antibioterapie in functie de
rezultatele analizei microbiologice Q-Pcr.

Recunoasterea vitalitatii pulpare esentiala in diagnosticul diferential si in luarea primelor

masuri in tratamentul leziunilor inflamatorii ale parodontiului marginal si apical. 

-Propunem urmatoarele scheme de tratament in functie de germenii microbieni depistati:

 Leziune ENDODONTICA PRIMARA -TERAPIE ENDODONTICA
CONVENȚIONALA
 Leziune ENDODONTICA PRIMARA CU IMPLICARE SECUNDARA
PARODONTALA, TERAPIE ENDODONTICA, apoi PARODONTALA
 Leziune PARODONTALE PRIMARA -TERAPIE PARODONTALA cu regenerare
tisulara ghidata in terapie endodontica , amputatie radiculara / hemisecție

-Leziune PARODONTALA CU IMPLICARE ENDODONTICA :

o terapie endodontica
o terapie parodontala
Student: Neagu Andreea
Gr 12, MD, RO, an 6
Disciplina: Endodontie

o amputatie radiculara
o regenerare tisulara ghidata

-Leziuni COMBINATE ENDODONTICA SI PARODONTALA :

TERAPIE ENDODONTICA, apoi: PARODONTALA
hemisecție
premolarizare
amputatie radaculara

DIAGNOSTIC ENODODNTIC 3.6; PLAN DE TRATAMENT COMPLEX ENDODONTIC

Diagnostic:     
Leziunea endo-parodontală   determinata de perforația peretelui lateral în 1/3 apicală la nivelul
ră dă cinii distale a molarului 3.6 ce prezinta pivot de fibră de sticlă .      
  Apariția unui proces periapical ce a rezultat în urma tratamentului endodontic incomplet,
subdimensionat și neetanș.    

Plan de tratament:  
 Se indeparteaza pivotul de sticla; 
 Se realizeaza o cavitate de acces marita prin indepartarea materialului din jurul
pivotului cu ajutorul unei freze de tip sferic. 
 Se creaza cu ajutorul unei freze diamantate un spatiu  in jurul pivotului 
 Urmeaza ablatia pivotului cu ajutorul vibratiei cu ultrasunete pentru indepartarea
cimentului  
 In etapa chirurgicală se alege premolizarea și extractia ră dă cinii distale a lui 3.6   
 Anestezie  
 Incizia cu lambou de tip mucoperiostal, decolarea gingiei pentru  expunerea
furcației radiculare  
 Dintele este secționat cu o freză diamantată și se îndepă rtează ră dă cina distală   
 Secționarea se realizeaza numai sub ră cirea permanentă cu ser fiziologic, și se
efectuează cu grijă pentru a nu leza ră dă cina mezială .  
 Extractia ră dă cinii distale și debridarea;  
 Planarea corono-radiculară ( netezirea suprafeței secționate)  
Student: Neagu Andreea
Gr 12, MD, RO, an 6
Disciplina: Endodontie

 Se va sutura lamboul  și se va aplica o  obturație provizorie pană la obtinerea unei

restaură ri definitive.  

Retratamentul endodontic pe  rădăcina mezială: 

  
Etapa chirurgicală:   
 Consultaţie, stabilire diagnostic şi plan de tratament  
 Îndepă rtarea obturației coronare cu freze montate la turbine cu rigare continua
pentru a creea cavitatea de acces 
 Dezobturarea canalului- îndepă rtarea sigilantului și a gutapercii 
Reguli generale şi metode pentru dezobturarea canalelor:  
- îmbună tă ţirea accesului prin îndepă rtarea interferenţelor pentru ca acele să aibă acces în linie
dreaptă spre canale 
- localizarea orificiilor canalelor radiculare se face cu ajutorul acelor pilă , frezelor Gates Glidden
sau a acelor NiTi cu conicitate mare. 
- materialul de obturaţie se îndepă rtează spre lateral pentru a nu fi împins spre regiunea apicală . 
- instrumentele trebuie cură ţate permanent cu o compresă pentru a verifica prezenţa materialului
între spire, a menţine eficacitatea instrumentului şi a observa o eventuală torsionare a acului
premergă toare unei fracturi. 
 Se va face tratament mecano-chimic Tehnica STEP-BACK; mișcă ri dute-vino
pilire anticurbură , până se realizeză stopul apical 
 Se lucrează cu acul pana acesta intra cu usurintă in canal, pilire anticurbură cu 2/3
numere mai mari decat acul cu care s-a intrat pe toata lungimea  
 Se alternează irigă ri cu NaOCl 3.5% 
 În zona apicală se verifică permeabilitatea cu un ac Kerr fin #10 ce se
precurbează  
 Determinarea lungimii de lucru prin metoda clinică , electronică , folosirea apex
locatorului 
 Se reia irigarea, se activează irigantul cu US/laser 
 Se irigă cu EDTA 10% 
Etapa medicamentoasă  :
 Aplicarea pastei Ca(OH)2 preparată extemporaneu din pulbere și apă
distilată cu ajutorul unui ac lentullo sau pilă introdus până la nivelul constricției
apicale; se repetă până la completarea în totalitate a canalului 
 Se închide etanș cu un CGI sau ciment fosfat de zinc 
 După 2 să ptă mâni, se face o radiografie de control pentru a observa dacă
există modifică ri la nivel periapical. 
 În cazul în care nu se observă nici o modificare periapical se îndepă rtează
obturația coronară până la evidențierea canalelor radiculare și se repetă operația
de aplicare a pastei de Ca(OH)2  
 După 2 să ptă mâni se reia o radiografie de control 
 Indepartare pasta de calciu  și irigare EDTA se pot adă uga ultrasunete  
 Uscare cu conuri de hârtie 
 
Etapa de refacere coronară  :
 În momentul în care se observă vindecarea periapical  
Student: Neagu Andreea
Gr 12, MD, RO, an 6
Disciplina: Endodontie

 Obturația radiculară se face prin tehnica condensă rii laterale la rece: 

 
TEHNICA CONDENSĂ RII LATERALE LA RECE 
-uscarea canalului cu conuri de hartie  
-verificarea conului master  astfel încât acesta să fie cu 0,5 mm mai scurt decât
lungimea de lucru stabilită cu ajutorul MAF, până întâmpină o ușoară rezistență la
încercarea de îndepă rtare din canal (TUG-BACK) și marcarea acestuia prin îndoire la
dimensiunea stabilită a lungimii de lucru  
-alegerea sprederului astfel încât să intre de-a lungul conul master, pe lungimea de
lucru mai puțin 1-2mm  
-îndepă rtarea conului master  
-aplică m sigilantul cu ajutorul acului Lentullo sau acelor kerr în sens invers acelor
de ceasornic 
-coafarea conului master cu sigilant și introducerea sa în canal 
-cu sprederul se condesează lateral conul master timp de 15-30 de secunde prin
mișcă ri de rotatie ample cu menținerea vârfului acestuia într-un punct fix (între con și
perete) 
-se introduc conurile auxiliare (ce prezintă aceeași marime ca și sprederul )  
-reintroducerea sprederului si condensarea laterala pentru fiecare con adaugat
până când ultimul con auxiliar nu intra pe o distanta mai mare de 2-3 mm 
-îndepartarea excesului conurilor de gutaperca prin sectionarea cu un instrument
încă lzit, pe o suprafață dură  
-ușoară condensare verticala la nivelul orificiului canalului radicular cu un fuloar
încă lzit 
-obturatie provizorie 
-Radiografie de control imediată  
-Refacerea coronară dupa 1sapt – obturație definitive cu compozit
fotopolimerizabil 
 
Dispensarizare 
 Radiografia de control repetată la 6 luni, apoi din an în an până la 3 ani-
trabeculația osoasă trebuie să fie normală  
 Monitorizarea pacientului din punct de vedere clinic- să nu prezinte fistulă , să nu
relateze că a avut pusee de reacutizare