Ti-am scris aici normele din NE001/96

normativul de proiectare fundaţii in

PUCM poate te ajută pe viitor să le treci
în studiile geotehnice. Ai li detaliu de
proiectare a fundaţiei chiar jos.

Conform NP126/2010 terenul de fundare face parte din categoria pământurilor cu

umflări şi contractii medii, astfel încât va trebui respectat NE-0001/96 (Cod de
proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii
mari PUCM)
Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de nivelul hidrostatic,
distingându-se următoarele cazuri:
 cazul I, când nivelul hidrostatic al apei subterane este la o adâncime mai mică
de 2 m;
 cazul II, când nivelul Hidrostatic al apei subterane este la adâncime intermediară
(între 2 şi 10 m).
 cazul III, când nivelul hidrostatic al apei subterane este la adâncime mai mare de
10 m.
în cazul I, în care nivelul hidrostatic al apei subterane se menţine constant la adâncime
mai mică de 2 m, pământul la o cotă de fundare sub 1,40 m nu mai poate prezenta
variaţii de volum, întrucât umiditatea lui se menţine constantă
Pentru orice fel de construcţie cu caracter definitiv, adâncimea minimă de fundare,
se recomandă a fi:
 D= 1,50 m, pentru terenurile de fundare clin cazul I (conform
condiţiilor hidrogeologice.).
 D= 2,00 m, pentru terenurile ţie fundare din cazurile II si III.
În cazul în care la Proiectul Tehnic proiectantul stabileşte pentru unele părţi ale
construcţiei fundarea la adâncimi diferite, se vor prevedea rosturi de tasare, căutându-se
totodată ca diferenţele de adâcime între fundaţiile alăturate să fie cât mai mici (până la
0,50 m).
 Secţionarea clădirii şi fundaţiei în tronsoane de maxi¬mum 30 m, prin rosturi de
tasare.
 Conducele purtătoare de apă ce intra si ies din clădiri vor fi prevăzute cu
racorduri elastice şi etanşe la traversarea zidurilor sau fundaţiilor.
 Este indicat ca în interiorul clădirilor, conductele să fie montate aparent, în
subsol, respectiv în primul nivel în cazul construcţiilor fără subsol, astfel încât să
 fie accesibile pentru controlul ce trebuie efectuat periodic şi eventualele reparaţii
ce trebuiesc efectuate imediat ce se depistează neetanşeitatca lor. .
 Se recomandă realizarea de trotuare etanşe în jurul clădirilor ; trotuarul va avea
lăţimea minimă de 1,00 m se va aşeza pe un strat de pământ stabilizat, în
gro¬sime de 20 cm, prevăzut cu pantă do 5% spre exterior. El trebuie să fie
etanş, putând fi confecţionat din asfalt turnat sau din dale, din piatră sau beton,
rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos. Etanseitatea în timp necesită
o bună compactare a stratului de pământ stabilizat,.
 Evacuarea apelor de pe acoperiş trebuie făcuta prin burlane la rigole
impermeabile, special prevăzute în acest scop, cu debuşee asigurate şi preferabil
direct în reţeaua de canalizare.
 Prin măsurile de sistematizare verticală trebuie să se evite stagnarea apelor
superficiale la distanţe mai mici de 10 m în jurul fiecărei construcţii.
 Se recomandă evitarea plantării sau menţinerii de arbori ornamentali, pomi
fructiferi, arbuşti sau plante perene în apropierea construcţiilor, cu un spaţiu
între clădire şi copac de cea 3—5 ni în funcţie de importanţa construcţiei, natura
arborilor şi potenţialul de contracţie umflare al terenului
După intensitatea fenomenelor de asecarc diferitele specii de arbori pot fi considerate ca
fiind:
 foarte periculoase: plopul, arinul, salcâmul, salcia, ulmul;
 periculoase: arţarul, mesteacănul, frasinul, .fagul, steja¬rul si tufanul;
 puţin periculoase: laricele, bradul, pinul.
Existenţa unor grădini interioare, prevăzute de obicei cu bazine de apă sau fântâni
ţâşnitoare constituie un risc important în cazul PUCM.
 Defrişarea şi dezrădăcinarea copacilor se va face într-o perioadă umedă
(primăvara sau toamna), umplerea golurilor efectuându-se imediat, cu pământ
local sau preferabil stabilizat, bine compactat.
 Trebuie avut în vedere că efectele existenţei vegetaţiei se manifestă uneori după
un timp îndelungat (0—12 ani).
 Existenţa arborilor conduce în general la tasări diferenţiate, maxime în imediata
vecinătate a trunchiului. Uneori s-au semna¬lat şi deplasări pe orizontală, până
la 5 cm.
 Procesele pot fi accelerate sau întârziate, funcţie de perioadele mai secetoase sau
mai umede.
 In afară de efectul de aeeare, arborii pot provoca tasări sau deplasări pe
orizontală datorită împingerilor provocate de creşterea diametrului trunchiului
sau rădăcinilor.
 Anexele clădirilor (scări, terase etc.) vor fi fundate de regulă la aceeaşi adâncime
cu construcţiile respective, pentru a se evita degradarea lor datorita lăsărilor sau
umflărilor diferite de la un punct la altul.
 In funcţie de tendinţele şi posibilităţile de deformare a terenului prin contracţie
sau umflare, se va studia fie legarea rigidă a anexelor de construcţii, fie
separarea lor completă şi tratarea independentă.
  Urmărirea comportării şi mişcării construcţiilor (deplasări, înclinări).

DETALIU PUCM SUBSOL

Df>2,00 m
PT TERENURILE CU N.A. 0-10 M, CAZUL II SI III DIN
NE 001/9

DETALIU PUCM FARA SUBSOL Df>2,00 m

PT TERENURILE CU N.A. 0-10 M, CAZUL II SI III DIN NE 001/96
DETALIU PUCM PARTE Df<2,00 m (IN ZONA DE VARIATIE)
PT TERENURILE CU N.A. NEINTERCEPTAT, CAZUL I DIN NE 001/96