Fasolea (Phaseolus vulgaris L.

)
Engl: Common bean; Fr: Haricot commun; Germ: Bohne, Gartenbohne

MMDuda 2022
Importanţă
Fasolea se cultivă din timpuri îndepărtate în America Centrală (Mexic, Peru
etc.) şi în S Asiei (India, Birmania), fiind adusă în Europa după descop.
Americii, prin sec. al XVI-lea, mai întâi în Spania, Franţa, Italia, apoi în toată
Europa.
Până atunci, sub den. de fasole („phaseolus”, „phasiolos” etc.), în Europa era
cunoscută fasoliţa (Vigna sinensis), cultivată încă din antichitate.
În prezent se cultivă pt boabe şi păstăi ce se folosesc în aliment. oamenilor
într-un sortiment larg de preparate culinare. Boabele sunt bogate în proteine
digestibile ce se remarcă printr-un conţ. însemnat în aminoac. esenţiali
pentru org. uman (lizină, arginină, triptofan etc.). Unele preparate din fasole
→produse dietetice pt afecţ. ficatului, iar lăstarii tineri sunt consumaţi de
chinezi şi japonezi sub formă de salată.
Făina din fasole poate fi, 5-10%, în făina de grâu pt obţ. pâinii şi a pastelor
făinoase.

MMDuda 2022
Prod. secund.: tulpinile (vrejii) şi tecile păstăilor →bogate în proteine, →furaj
valoros, mai ales pt ovine şi caprine.
Fr. de fasole →mat. primă pt extrag. ac. citric (conţ. cca 9-12% ac. citric).
Ca legumin. prăşitoare, ce părăseşte terenul devreme şi îl lasă în cond. bune
de fertilit. →f. bună premerg. pt alte culturi agric., mai ales pt grâul de t-nă.
Compoziţia chimică. Boabele conţin: apă 10,0% (8-12%), proteină brută
24,3% (17,0-32,1%), grăsimi 1,8% (0,4-3,6%), cenuşă 4,9% (3,1-5,2%), amidon
47,3% (41,0-56,4%), celuloză 3,8% (2,2-6,6%).
Conţ. boabelor în subst. proteice este det. de factorii ereditari, de cond. clim.
şi de nutriţie, fiind mai ridicat în zonele de stepă, în cazul fertiliz. cu N şi la un
sem. mai întârziat.
În constituţia proteinei →aminoac. esenţiali: lizină (1,59 g/100 g boabe),
triptofan (0,21 g/100 g), cistină (0,21 g/100 g), metionină (0,21 g/100 g),
leucină (1,83 g/100 g), treonină (0,92 g/100 g), tirozină (0,81 g/100 g),
fenilalanină (1,16 g/100 g), valină (1,31 g/100 g) etc., care conferă o valoare
nutritivă remarcabilă boabelor de fasole.

MMDuda 2022
 Repartizarea principalilor componenţi chimici în bobul de fasole (% din s.u.)
Specificare Bobul întreg Cotiledoane Tegument
Subst. proteice 20,8-26,5 24,0-27,0 3,0
Extr. neazotate 50,8-58,0 52,0-60,0 34,0-46,0
Grăsimi 0,8- 1,5 1,0- 1,6 0,1- 0,9
Celuloză 5,2- 7,9 1,0- 1,7 46,0-59,0
Cenuşă 2,1- 2,3 2,1- 2,3 2,1- 2,3
Extract. neazotate →în princ. amidon, dar boabele mai conţin zaharoză (3-4%) şi
glucoză (4-5%).
Fasolea mai conţ. caroten (provit. A) şi ac. ascorbic (vit. C), primul în cantit. mai
mare în boabele verzi, iar al doilea se găseşte în proporţie mai ridicată la maturit.
boabelor.
Conţ. de celuloză la fasole (6-8% din masa bobului), mai mic decât la mazăre, linte
sau năut, este dat în cea mai mare parte de învelişul bobului, fiind mai scăzut la
soiurile cu sem. mari.
Cenuşa conţ. în cea mai mare parte K, urmat de P, Ca ş.a.
Aprec. calităţii fasolei: capacit. boabelor de a fierbe repede şi uniform, însuşire
infl. de grosimea învelişului, comp. chimică şi vechimea sem., locul de cultură etc.

MMDuda 2022
Tulpinile de fasole →val. furajeră apreciabilă, conţ. 8% proteine, 31% extr.
neazotate, 1,1% grăsimi şi 36% celuloză.
Răspândire
În agric. mondială, fasolea deţine cca. 30 mil. ha (în creştere în ultimii ani), cu o
prod. medie de 762 kg boabe/ha. Supr. mai mari se întâlnesc în India (11 mil. ha),
Brazilia (3,6 mil. ha), Myanmar (2,8 mil. ha) ş.a.
În 2000-2020 producția mondială aproape s-a dublat, ajungând la 30 mil. t anual.
În RO, pe cele 24 mii ha s-au realizat 886 kg/ha.
În RO supr. de fasole a scăzut, de la 169 mii ha şi 960 kg/ha în 1985 la 27 mii ha
cu 895 kg/ha în 2003 şi 15 mii ha cu 1089 kg/ha în 2009, semnalându-se un
deficit însemnat de fasole uscată faţă de nec. intern.
E pe locul 11 mondial, ca supr., dintre cult. agric., după grâu, porumb, orez, soia,
orz, sorg, bumbac, mei, rapiță și arahide.

Sistematică. Origine. Soiuri

Sistematică şi origine. Fasolea € tribului Phaseoleae, genul Phaseolus L. ce
cuprinde >200 de sp de orig. americană şi asiatică, dintre care cca 20 de sp sunt
cultivate. MMDuda 2022
Sp. de orig. americană au păstăile plate, cu vârful lung şi boabe mari, având
stipelele mici, de formă triungh. Mai importante sunt: Ph. vulgaris, Ph.
multiflorus, Ph. lunatus, Ph. acutifolius, Ph. caracalla, Ph. semierectus.
Formele asiatice de fasole se caracterizează prin păstăi mici, cilindrice,
înguste, cu vârful ascuţit, cu boabe mici: Ph. aureus, Ph. mungo, Ph. angularis,
Ph. aconitifolius, Ph. calcaratus şi Ph. sublobatus.
Pt ţara noastră şi pt numeroase zone de cultură de pe glob, importanţă
prezintă Phaseolus vulgaris (L.) Savi. (fasolea comună), originară din Mexic şi
Argentina unde au fost găsiţi strămoşii săi sălbatici.
Ph. vulgaris →cultivată pe toate continentele, ocupând supr. întinse în
America, Europa şi Africa. Boabele au culori f. diferite (Fig.), dar predomină
albul.
Fcţ de forma bobului (sferică, eliptică, cilindr. sau reniformă), Ph. vulgaris
cuprinde 4 var. (sphaericus, ellipticus, oblongus, compressus), fiind şi forme
intermed. între var. (sphaericus-ellipticus, ellipticus-oblongus etc.).

MMDuda 2022
Sunt forme unicolore (albe, galbene, roşii, verzi, cafenii, negre etc.) şi
multicolore (pestriţe, în diferite nuanţe şi desene): punctatus (punctată),
maculatus (pătată), variegatus (pestriţă) şi zebrinus (vărgată, dungată).
Unii autori atribuie sp Ph. vulgaris două var.: nanus (fas. oloagă sau pitică, cu pl.
precoce, de talie mică, 30-50 cm, cu lăstari erecţi şi creşt. definită) şi communis
(fas. urcătoare, cu tulpina volubilă, cu creşt. nedefinită).
Dintre sp. americane, pe lângă Ph. vulgaris, mai reţin atenţia Ph. multiflorus şi
Ph. lunatus.
Ph. multiflorus Wild. (sin. Ph. coccineus L., Ph. bicolor Hart., Lipusa multiflora
Alef.) (fasolea de Spania) →sp. anuală sau bienală (se cultivă ca pl. anuală), cu
germ. hipogeică, tulpina urcătoare, florile albe sau roşii, păstăile mari şi late,
boabele mari (MMB=600-1250 g), albe sau pătate cu negru. Spontană în Mexic
şi Guatemala. Se cultivă în America şi Europa ca pl. alimentară, furajeră sau
decorativă.

MMDuda 2022
Phaseolus lunatus L. (sin. Ph. macrocarpus Moench., Ph. bipunctatus Jacq., Ph.
foecundus Macfad., Ph. platyspermus Roberl., Ph. puberulus H.B.K., Ph.
maximus Roxb.) (fasolea de Lima) cuprinde forme anuale, bienale sau perene,
cu tulpina urcătoare, având florile mici, de culoare violetă, păstăile late şi
turtite, iar boabele albe sau colorate, reniforme, cu dungi radiale. În stare
sălbatică este întâlnită în Mexic, America C, America de S şi Insulele Antile. Se
cultivă pt boabe →ind. de conserve, fiind întâlnită mai ales în S.U.A., Africa,
Asia tropicală şi mai puţin în Europa.
Dintre sp. de origine asiatică, mai răspândite în cultură sunt: Ph. aureus
(Roxb.) Piper, Ph. mungo L. şi Ph. angularis (Wild.) W. Se cultivă în scop
alimentar în special pe continentul asiatic.
Soiurile de fasole pt boabe cultivate în RO: din sp. Ph. vulgaris.
După per. de veget.: timpurii (70-90 zile), semitardive (90-110 zile) şi tardive
(>110 zile). →să aibă: capacit. mare de prod., per. scurtă de veget., conţ.
ridicat de proteină, rezist. bună la boli şi dăunători, port erect al tulpinii la
maturitate, inserţia cât mai înaltă a primei păstăi, maturare uniformă a
păstăilor.

MMDuda 2022
 Pt cultura mare →soiuri cu tufă oloagă (talia 30-40 cm) şi tulpină erectă
(creşt. determinată) şi semivolubile (50-70 cm) - tulpină semierectă, creşt.
nedetermin. sau semidetermin.
Pt cond. climatice din ţara noastră →soiurile timpurii ce fructifică înaintea
arşiţelor şi secetelor din vară. Irigat, în S ţării →pot fi cultivate după pl.
recoltate devreme, ca a doua cultură.

Soiurile de fasole de câmp cultivate în România (2020)

Denumirea soiului Anul înregistr. Menţinătorul soiului Durata de veget.
Algil 2020 1026 USAMV Iași târziu
Dalmaziano 2014 Agrosel SRL extratimpuriu
Doina 2020 SCDL Buzău târziu
Florres 2018 Holland Farming Agro SRL târziu
Great Northern 2017 Holland Farming Agro SRL extratimpuriu
Lechința 2011 1034 SCDL IERNUT extratimpuriu
Palasto 2018 Holland Farming Agro SRL târziu

MMDuda 2022
Particularităţi biologice
Fasolea are răsărire epigeică (la Ph.
multiflorus, răsărirea →hipogeică), în 10-
12 zile de la sem, şi o putere de străbatere
redusă a germenului.
Sist. radicular →de tip pivotant, mai slab
dezv. decât la alte legumin. pt boabe
(rădăcină tip III), majoritatea răd. →până
la 25 cm adâncime în stratul arabil.

Nodozităţile (Rhizobium phaseoli) sunt rotunde, mici, dispuse mai ales pe ramific.
răd.
Tulpina →creştere det., de talie mică (30-50 cm) şi ramificată la formele oloage
(pitice);
→creştere nedet. →3-6 m (forme volubile sau urcătoare, se răsucesc în
sens invers acelor de ceasornic). Există şi forme intermediare, semivolubile.
Pt cultura mare →formele oloage sau semivolubile.
Primele două frunze adevărate sunt simple, iar următoarele sunt trifoliolate, cu
foliolele mari, cordiforme, vârful ascuţit şi pubescente.
MMDuda 2022
Supr. foliară atinge valorile max. la înflorire.
Florile →la subsuoara fr., câte 2-8, în raceme axilare, având corola albă (la
fasolea de câmp) sau colorată. La soiurile timpurii şi semitimp., oloage şi
semivolubile, înflorirea →la 38-45 zile de la răsărire, iar până la maturitate
→încă 35-43 de zile. Un racem înfloreşte în 10-14 zile, iar o pl. în 20-60 de zile.
Fecundarea este, de regulă, autogamă (înaintea deschiderii florii).
Păstăile →mărimi şi forme diferite, dehiscente, cu 4-10 sem., f. variate ca formă,
mărime şi culoare. Soiurile pt boabe au sem. albe, cu MMB între 200-400 g.
Nr. mare de sem. tari, ce germinează greu pt că
tegumentul sem. este format din celule cu pereţii
îngroşaţi şi lumen mic, strâns unite între ele →greu
permeabil pentru apă şi aer.
Faze fenologice: 1) sem.-răsărire; 2) răsărire-apariţia
fr. a doua; 3) apariţia fr. a doua-îmbobocire;
4) îmbobocire-form. păstăii; 5) form. păstăilor-
maturit. în verde a păstăilor; 6) maturit. în
verde-maturit. fiziologică.
MMDuda 2022
Cerinţe faţă de climă şi sol
Temperatura. Fasolea →pl. termofilă, 1500-2200°C (suma temp. >10°C), max.
paralela de 50°N.
Sem. germin. la temp. >8-10°C (optim 32°C), iar temp. negative, chiar de -1°C,
distrug pl. abia răsărite. În faza de cotiled., înainte de ap. fr. adevărate, pl.
manifestă cea mai mare sensibilitate la frig, când fr. cotiledonale degeră
foarte uşor.
Cerinţele fasolei faţă de căldură sunt ridicate. Temp. favorabilă de creştere
→20°C, iar la înflorire şi fructific., optim →22-25°C. Temp. min. de înflorire
15°C, iar temp. min. pt maturare e 18°C. Sub 14°C la înflorit →căderea florilor.
Temp. prea ridicate + secetă atm. →nefecundarea florilor →se usucă şi cad
(avort). Oscilaţiile mari de temp. în cursul zilei influenţ. negativ nr de păstăi /
pl.
Umiditatea. Fasolea →pl. mezofilă (cerinţe moderate), dar diferite pe faze de
veget. Este sensibilă la germin. când sem. absorb >100% apă faţă de masa lor
uscată. La înflorire-fecund. şi până la form. păstăilor şi boabelor, cerinţele faţă
de U sunt maxime.

MMDuda 2022
Fasolea suportă mai greu seceta atm. decât seceta din sol, vânturile calde şi
uscate fiind f. dăunăt. În cultura intercalată prin pb →microclimat mai
favorabil →legare mai bună a florilor de fasole decât în culturi pure.
Solurile indicate pentru fasole sunt cele mijlocii ca textură, profunde, fertile,
afânate, aerate, ce se încălzesc uşor, cu pH=6-7,5, bine aproviz. cu apă şi el.
nutritive →cernoziomuri, soluri brun-roşcate şi aluviuni, mai puţin pe soluri
brune cu textură uşoară, cu expoziţie sudică.
Nu sunt potrivite solurile argiloase, compacte, excesiv de umede, reci,
salinizate sau nisipoase, solurile podzolice acide.
Zone ecologice
- zona f. favorabilă →o parte din Câmpia de V a ţării (Arad, văile MS, TM,
Crişurilor şi Someşului) şi din Transilvania (luncile MS şi Târnavelor) →cond.
optime de temp. şi U, soluri fertile, aluviuni sau cernoziomuri, cu apa freatică
la ad. nu prea mari, textură şi reacţie corespunz.;

MMDuda 2022
Harta ecologică
MMDuda 2022 a fasolei
- zona favorabilă, cu 2 graduări, înclude cea mai mare parte din supr. arabilă a
ţării în Muntenia, Oltenia, Moldova şi Transilvania; cu diferenţe de favorabilit.
fcţ. de fertilit. solurilor şi de cantit. de precip. din iunie şi iulie →zone
favorabile I văile inf. ale Jiului şi Oltului, Valea Siretului, cea mai mare parte a
Câmpiei Transilv., o parte din Câmpia Banatului şi Crişanei; în S şi SE ţării, prin
irigare →cond. favorabile de veget., atât în cultură princ. cât şi succesivă, ca a
doua cultură după premergăt. ce elib. terenul devreme (cer. păioase,
îndeosebi orzul);
- zona puţin favorabilă →partea centrală şi N a Dobrogei, reg. submontane,
cele nisipoase şi sărăturile.
Rotaţia
Fasolea nu este pretenţ. faţă de cultura premerg. dar, având sist. radicular
slab dezv. (în stratul superficial al solului), este bine să se cultive după pl. ce
nu sărăcesc solul în apă şi elem. nutritive şi care permit o bună preg. a
terenului pt semănat. Pretinde teren lucrat din t-nă, afânat profund, bine
drenat, curat de bur., fără resturi veget., într-o stare bună de fertilit.

MMDuda 2022
Bune rezult. după cer. păioase, îndeosebi grâu şi orz de t-nă (elib. terenul
devreme), cartof, sf. pt zahăr, tutun, pb.
Nu sunt recom. ca premerg. culturile de fl.s., rapiţă, in, legumin., din cauza
bolilor comune. După aceste culturi, fasolea nu trebuie să revină mai
devreme de patru ani.
Deşi se autosuportă, nu se recom. cultura repetată din cauza înmulţirii bolilor
(antracnoză, bacterioză, putregai cenuşiu, rugini) şi mai ales pt că fasolea este
o f. bună pl. premerg. pt majoritatea cult. şi o excelentă pl premerg. pt grâul
de t-nă, lăsând terenul bogat în N şi curat de bur.
Este necesar asolament de 3-5 ani, ex:
- asol. de 3 ani: fasole-grâu de t-nă - pb boabe; fasole - orz de t-nă – sf. pt
zahăr;
- asol. de 4 ani: fasole - grâu de t-nă - grâu de t-nă - pb boabe; fasole - grâu de
t-nă - orz de t-nă - cartof; fasole - grâu de t-nă – cartof - pb boabe; fasole -
grâu de t-nă - pb boabe - grâu de t-nă;
- asol. de 5 ani: fasole - grâu de t-nă - pb boabe - grâu de t-nă - pb boabe;
fasole - pb boabe - pb boabe - grâu de t-nă - orz de t-nă.

MMDuda 2022
Fertilizarea
Datorită sist. radicular slab dezv., fasolea are cerinţe ridicate faţă de subst.
nutr. Pt 1000 kg boabe şi prod. corespunz. de tulpini, fasolea extrage: 60-65
kg N, 17 kg P2O5, 45 kg K2O.
Îşi asigură N >70% prin bacteriile simbiotice. De aceea, pe solurile fertile,
îngrăş. azotate dau rezultate mai slabe şi în general nu trebuie administr.
înainte de sem. în cazul bacterizării sem. cu Rhizobium phaseoli.
Pt fasolea nebacterizată, pe soluri mai sărace, în zone mai umede şi răcoroase
(unde activit. bacteriilor este slabă) şi după premerg. rapace se pot aplica 30-
60 kg N/ha, primăvara odată cu lucr. de preg. a terenului pentru sem.
Pe soluri mai fertile şi în cazul bacterizării, dozele de îngrăş. cu N se vor stabili
la 20-25 zile după răsărire, fcţ. de formarea şi dezv. nodozităţilor pe răd.

MMDuda 2022
 Dozele de azot la fasole în funcţie de formarea nodozităţilor
Frecvenţa plantelor
Nr nodozităţi / plantă Doze de azot (kg/ha)
cu nodozităţi
Peste 5 Peste 80% 0-30
1-5 Peste 50% 30-40
Lipsă - 40-60

Îngr. cu N se vor admin. odată cu praşila mec., după ce pl. au 2 fr. până la înc.
înfloririi.
Fasolea reacţ. mai bine la îngrăş. fosfatice pe toate tipurile de sol →între 30-60
kg/ha P2O5 (t-na, sub arătura de bază, iar sub formă de îngrăş. complexe →prim.
la preg. patului germin.
La >5 mg P2O5/100 g sol, nu se aplică fosfor.
Fert. cu K2O e necesară numai <14 mg K2O/100 g sol). Se recom. 40-60 kg
K2O/ha, aplicate împreună cu fosforul.
În general, îngrăş. organice nu se recom. direct la fasole ci pl. premerg. →de
regulă o prăşitoare.

MMDuda 2022
Prod. de boabe de fasole poate fi stimulată cu unele microelemente (Mo, B,
Zn, Mg), aplicate înainte de sem. sau în timpul veget. Prin aplicarea Mo la sol
(2-4 kg/ha) sau extraradicular, la înc. înfloririi, creşte conţ. de proteină în
boabe.
Pe solurile cu reacţie acidă se aplică amestecuri calcaroase.
Lucrările solului
- sunt asemănătoare cu cele pt cultura pb. →pat germin. bine mărunţit,
nivelat, afânat şi curat de bur., pt. că: răd. are o putere mică de pătrundere în
sol, sem. necesită o cant. mare de apă pt germin., iar răsăr. se face cu
dificultate, fiind epigeică = puterea de străb. slabă).
Nivelarea terenului →necesară pt a realiza un sem. de calitate, răsărire
uniformă şi a uşura recolt. mecanizată.
Patul germin. se pregăteşte în preajma sem. cu combinatorul la ad. de 6-7 cm.
Trebuie evitată tasarea solului prim.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa trebuie să fie sănătoasă, cu P >98% şi G >75%.

MMDuda 2022
Pt prevenirea atacului de boli (căderea plăntuţelor–Pythium sp., fuzarioza-
Fusarium sp.), săm. se tratează cu Dividend M (difenoconazol 30 g/l), 1,7 l/t
de săm., cu 2 săpt. înainte de sem.
Pt stim. simbiozei, în ziua sem. se foloseşte biopreparatul Nitragin ce conţine
Rhizobium phaseoli, 4 flacoane în 2 l apă la săm./ ha. Se poate aplica şi
concomitent cu sem. prin pulverizarea suspensiei direct în sol, în zona
seminţei.
Semănatul, după pb, la min. 10°C la 5-6 cm în sol, cu tendinţă de creştere
→decada a II-a şi a III-a a lui aprilie sau chiar prima a lui mai. Atât sem. prea
timpuriu cât şi cel întârziat det. scăderi de prod. Sem. prea devreme
→prelung. per. de răsărire, sem. mucegăiesc şi putrezesc în solul rece şi umed
(„clocirea”), răs. pl. întârziată şi neuniformă, cultura se îmbur.
Sem. întârziat →se pierde apa din sol, răs. întârzie şi este neuniformă.
Înflorirea, fecund. şi form. bobului (faza critică pt apă a fasolei) se prelungesc
şi coincid cu per. secetoasă din vară care det. avortarea florilor şi scăd.
accentuată a prod.

MMDuda 2022
Densit. de sem. →fcţ de germin. şi de pierderile de pl. pe parcursul veget. din
cauza praşilelor şi a atacului de boli. Optim →40-50 b.g./m2. Pe soluri cu U
corespunz. şi în cond. de irigare →50-55 b.g./m2. La densităţi prea mici
→ramific. pl., se prelungeşte per. de înflorire, se eşalonează coacerea
→dificultăţi cu recolt.
Norme de săm. între 80-200 kg/ha, fcţ de mărimea sem.
Semănători de precizie (SPC) →la 45-50 cm (semănătoarea cu 8 secţii, iar la
întreţ. tractoare legumicole L-445) sau la 60-70 cm (sem. şi îngrijire cu U-650),
fie în benzi la 45-50 cm între rânduri şi 60-70 cm între benzi (pe urmele
roţilor tractorului) când semănăt. va avea 9 secţii.
Ad. de sem.: 4-5 cm pe soluri mai grele şi umede şi 5-6 cm pe soluri uşoare şi
mai uscate. Pe terenuri irigate sau în primăv. umede, ad. poate fi şi 3-4 cm.
Lucrările de îngrijire
Controlul îmburuienării. Fasolea este f. sensibilă la îmbur. datorită creşterii
lente a pl. în primele faze de veget. şi densit. reduse.

MMDuda 2022
Comb. bur. →cea mai importantă lucr. de îngrij. la fasole. Se asociează
măsurile preventive cu cele curative. Lucrări mec. şi manuale + erbicide →3-4
praşile mec. între rânduri şi 1-2 praşile man. pe rând (prăşit-plivit). Prima
praşilă mec. imediat după răsărire, cu viteză redusă pt a nu acoperi plantele,
iar ultima, înaintea înfloririi.
Erbicide: de regulă, se aplică unul înainte de sem. care contr. bur. monocot. +
pe veget. unul anticot. (Tabel).
Controlul bolilor: antracnoza (Colletotrichum lindemuthianum) şi arsura
comună a fasolei (Xanthomonas campestris pv. phaseoli) se transmit prin săm.
şi prin rest. veget. de pe teren. Trei tratamente: imediat după răsăr., înainte
de înflor. şi la form. păstăilor cu Captan 50 WP, 0,25% sau Merpan 50 WP,
0,25% sau Merpan 80 WDG, 0,15%.
Bacteriozele (arsura comună a fasolei-Xanthomonas campestris, arsura
aureolată-Pseudomonas syringae) cu produse cuprice (Alcupral 50 PU, 0,25%,
Bouille Bordelaise WDG, 0,75%, Champion 50 WP, 0,25%, Champ Flo, 0,3%,
Funguran OH 50 WP, 0,25%).

MMDuda 2022
 Combaterea chimică a buruienilor din culturile de fasole
Den. com. Subst. activă Prod.
Pentru: Aplicare
erbicid com./ha
Dual Gold S-Metolaclor 1 l Monocot. şi unele dicot.
960 EC 960 g/l 1-1,5 l Monocot. an. (Setaria, Echinoch.) şi unele Preem.
dicot. anuale (Amaranth., Chenopodium ş.a.)
Butoxone MCPB-Na 2,5-3 l Bur. dicot., la 1-2 frunze Postem (la
M-40 (EC) 400 g/l 2-3 fr.)
Dominator Glifosat 1-2 l Bur. anuale şi perene Preplant
(SL) 360 g/l (preem.)
Roundup Glifosat 2 l Bur. anuale şi per. monocot. şi dicot. Preplant
Evolution 480 g/l (preem.)
Focus ultra Cicloxidim 100 3-4 l Bur. monocot. anuale şi per. (Sorghum
Postem
(SL) g/l halepense din rizomi)
Select super Cletodim 0,6-1 l Monocot. an. (Setaria, Digitaria, Echinoch.,
(SL) 120 g/l Sorghum halepense din sem) Postem
1,5-2 l Sorghum halepense din rizomi (20-35 cm)
Agil 100 EC Propaquizafop 0,8 l Monocot. an. (Setaria, Echinochloa)
Postem
100 g/l 1-1,5 l Sorghum halepense din rizomi
Basagran Bentazon 2-2,5 l Bur. dicot. anuale
forte (EC) 480 g/l + Postem
Wettol 150g/l
MMDuda 2022
Controlul dăunătorilor: cel mai periculos →gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides
obsoletus) →atacă boabele. Are o generaţie pe an în câmp şi 2-3 în depozit. La
form. păstăilor, când apar adulţii (iulie), nec. un trat. la avertizare cu Karate Zeon
(Lambda-cihalotrin 50 g/l), 0,15 l/ha. În depozite →trat. preventive prin gazare cu
Reldan 40 EC, 12,5 ml/t de săm. sau fosf. de Al.
Irigarea →nec. în anii secetoşi, în zone cu deficit de U din Câmpia de S. În per.
critică pt apă, de la înflorit la înc. form. păstăilor →2-3 udări, la 10-15 zile, cu
norme de 500-600 m3 apă/ha pt a menţ. U solului la >50% din IUA pe ad. de 50
cm. Irigarea se poate realiza prin aspersiune şi/sau brazde. În cazul irigării prin
aspersiune creşte U rel. a aerului, se reduce temp. la nivelul culturii şi se creează
un microclimat favorabil fecund. florilor.
Recoltarea
Momentul optim de recolt. e dificil de stabilit din cauza coacerii neunif. a
păstăilor şi boabelor, dehiscenţei păstăilor, portului culcat sau semiculcat al pl. la
maturitate, inserţiei joase a păstăilor bazale şi spargerii boabelor la treierat.

MMDuda 2022
Insecticide noi:
Karis 10 CS (piretroid: lambda cihalotrin 100 g/l) (FMC). Subst. activă
penetrează cuticula insect. și acț. asupra sist. nervos →nu se mai hrănesc. CS
= microcapsule ce aderă puternic la supr. pl. →rezistență mai bună la spălare,
persistență la temp. mai ridicate. Spectru f larg de comb. Acţ. rapidă prin
contact şi prin ingestie.
Omologat pt. grâu (incl. durum), orz, ovăz, rapiță, fasole (molia Cydia
nigricana și păduchii verzi), cartof (afide), legume, mazăre, pomi.

MMDuda 2022
1. Se recolt. când 70-75% din păstăi s-au maturizat şi sem. sunt tari, <17% U.
Întârz. recolt. →pierderi prin scuturare.
2. în două faze:
-dislocat (smuls) plantele, cu maşini de dislocat fasole (MDF-1,5) sau cu
cultivatorul echipat cu cuţite unilaterale, ce lasă pl. pală (poloage) sau sunt
adunate cu grebla oblică în brazde continui;
-treierat, după 2-3 zile, cu combina, prevăzută cu ridicător de brazdă şi cu
echipamentul de treierat fasole, cu reglajele pt evit. spargerii boabelor
(reduc. turaţiei bătătorului, mărirea dist. dintre bătător şi contrabătător). Pt
evitarea pierd. se aleg corect sitele şi se regl. combina de 2-3 ori pe zi fcţ de
temp. aerului şi U boabelor.
3. recolt. man.: pl. se smulg sau se taie cu coasa, dimineaţa, seara sau pe timp
noros pt reduc. pierd. prin scuturare, se adună în grămezi sau în brazde mici
pt uscare, iar după 2-3 zile se treieră cu combina adaptată pt fasole.
După treierat, uscarea la <14% U pt cond. bune de păstr.

MMDuda 2022
Producţiile medii de fasole la noi în
ţară ca şi pe plan mondial, sunt mici
<1000 kg boabe/ha, datorită reg.
pluviometric deficitar din lunile de
vară şi a unor greşeli în tehnol. de
cultivare.
În cultură neirigată sunt bune prod.
de 1500-2000 kg/ha, dar irigat se
pot obţ. 2-3000 kg/ha şi chiar mai
mult, potenţialul de prod. al
soiurilor de fasole fiind de 4000-
6000 kg/ha.

MMDuda 2022