Portofoliu

Managementul clasei de elevi în şcoli

defavorizate

Nume şi prenume cursant:

Ungureanu Mihaela Claudia
Unitatea de învăţământ:
Liceul cu Program Sportiv Botosani

Seria/Grupa: Managementul clasei de elevi în

școli defavorizate - seria V

Iulie 2022
SUBIECTUL: V. Ș.

Data şi locul naşterii: 07.09.2011

Domiciliul: sat Mănăstirea, comuna Dagâța, județul Iași
Şcoala/clasa: Școala Gimnazială Mănăstirea, clasa a IV-a
Tatăl: Chiliuță Viorel, 45 ani
Ocupaţia: sudor
Mama: Luciu Valentina, 38 ani
Ocupaţia: plecată la muncă în străinătate
Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia):  Chiliuță Răzvan – frate, 14 ani, elev
Structura şi componenţa familiei: tipul familiei – monoparentală
Alte persoane care locuiesc împreună cu familia elevului: nu există
Relaţii dintre părinţi: divorțați
Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: condiţii normale, cameră propie;
Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: este un copil cu o stare de sănătate bună.
Antecedente: în perioada preşcolară a suferit o fractură la mâna stângă.
Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: a debutat cu rezultate foarte bune în
clasa pregătitoare, I şi a II-a , dar încă de la începutul clasei a III-a situaţia şcolară
s-a înrăutăţit având rezultate din ce în ce mai slabe. Este de cele mai multe ori
gânditor în timpul orelor, trist, nu îşi mai face temele corespunzător.
 
PREZENTAREA CAZULUI:
- elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele
minimale de performanţă;
- dezinteres faţă de activitatea şcolară, prezintă stări de neliniște, teamă,
îngrijorare.
 
ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI:
Din cauza faptului că părinții lui au divorțat, mama s-a remaritat si este plecata în
Spania, el rămânând în grija tatălui, aceasta este foarte ocupat cu munca. Elevul
are de suferit deoarece tatal sau nu are suficient timp sa se intereseze de evoluţia
sa şcolară şi ca urmare a început să manifeste tulburări de comportament şi de
învăţătură.
 

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

 - este tot timpul deprimat, nu socializează cu colegii din clasă;
-  activitatea din timpul orelor este scăzută.

Comportamentul:
- nu vorbește în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroșește la faţă şi evită să
privească în ochi învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor;
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu
rămâne liniștit şi îşi deranjează colegii;
 - are din ce în ce mai putini prieteni;
 - rămâne singur în timpul recreațiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe
ori o atitudine respingătoare.
 
Dialog cu elevul:
 - V.  este un elev cuminte care evită să dialogheze;
 - El declară că acasă este de cele mai multe ori doar cu fratele mai mare, tata
ajungând meru târziua acasă din cazua programului încarcat la muncă. Resimte
lipsa mamei, fiind foarte atașată de ea în perioada cât au locuit împreună.
 
Dialog cu tata:
●  Este un copil cuminte, ascultător.
● Tata ne spune că îi este greu de când a divorțat de soție, lui Șerban îi este
dor de mama sa, băiatul îi simte lipsa. De la plecarea mamei este foarte
abătut, trist, și-a schimbat total comportamentul.
● Tata nu-l pedepseşte pentru rezultatele slabe obținute în ultima perioada
la învățătură. Consideră ca ar înrăutăți mai mult situația actuală. Își dorește
să se recăsătorească pentru a putea completa, pe cât se poate posibil, lipsa
mamei pe care o resimte cel mai intens Șerban.
  
ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR:
 
● Problema la şcoală este atât expresia certitudinii că el nu este capabil să
reuşească, cât şi expresia adevărului conform căruia ”Ce mă fac eu fără
mama?”
● Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în
lumină problema lipsei de motivaţie
● Dacă va fi încurajat mai mult, colegii să-i ofere mai multă atenție, activat în
diferitele activități desfășurate în cadrul orelor de curs, el va reuşi să aibă
din nou încredere în forţele proprii.
        
CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:
 
Fixarea obiectivelor
 
Obiective pe termen lung
1. Elevul își va îmbunătăți situația școlară.
2. La şcoală va lua parte la toate acivitățile organizate.
3. Întâlniri frecvente cu psihologul școlar .
 
Obiective pe termen scurt
1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de
colegii săi.
2. I se vor da sarcini diferite, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi
responsabilizat, încurajat, destins.
 

METODE ŞI STRATEGII
 
Conceperea şi punerea în practică a unor metode diferite de lucru cu el.
O strânsă legătură cu tatăl acestuia .
Ajutarea lui Ș. de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa
colegilor săi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea cadrului didactic.
Mai puţină exigenţă din partea cadrului didactic în materie de teme scrise.
I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească
aptitudinile în situaţiile în care interacţionează cu colegii din clasă prin
responsabilizarea sa în competiţii, concursuri.
Se va cere ajutorul consilierului şcolar, dată fiind natura cronică a problemelor lui
Șerban.
 
APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:
 
În timpul unei întâlniri la care au participat tata, cadrul didactic, directorul şcolii,
V. a acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.
 

Responsabilităţi
 
I se cere să răspundă zilnic de alimente, completarea calendarului naturii, de
curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă este sarcina sa. Va lucra
saăptămânal cu consilierul şcolii.
 
Participarea în clasă
 
Cadrul didactic îl va ajuta în fiecare zi să își recapete încrederea în forțele proprii,
să-și recapete atitudinea pozitivă, să redevină spontan, implicat, vesel. Acest fapt
are ca scop activarea lui în clasă.
Participarea elevului la toate activitățile din clasă, încurajarea permanentă a
acestuia, recompense, va afea un efect pozitiv asupra sa.

 
Teme scrise
 
Se va reduce numărul temelor pentru acasă, cel puțin o perioadă.

Aptitudini sociale
 
În timpul activităţilor de grup, se va urmări ca Ș. să poată să lucreze în echipă ,
eventual si eficient, să poată să comunice, să vorbească fluent, să susțină idei ,
să argumenteze .

Şedinte de consiliere
 
O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere.
O dată pe lună va participa tatăl lui Șerban.
 

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

 
Evaluarea
 
La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc
şedinţe cu Șerban, tata şi consilierul şcolar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în
relaţiile spontane şi convenabile lui Șerban cu alte persoane.
Este mai activ la ore, mai implicat, mai motivat.
Dialogul lui cu consilierul şcolar şi cu cadrul didactic au arătat că acest
comportament reflectă siguranţa crescută a copilului şi încrederea în sine și în
relaţiile cu ceilalţi.
 
REZOLVAREA PROBLEMEI
 
Carul didactic a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă
o atitudine cât mai flexibilă.

Randamentul lui Șerban la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare

ajutorul cadrului didactic, prin program de lucru suplimentar.
Tata va încerca să participe la toate ședințele origanizate la nivel de clasă.

CONCLUZII
        
Teama pe care o manifestă băiatul de a nu fi abandonat, se datorează lipsei de
comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să se ataşeze emoţional de
o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său respingător, faţă de colegi și ceilalți din jurul său este
datorat lipsei de afecţiune din partea mamei, pe care copilul o iubeşte foarte
mult. Momentan, el se simte abandonat de mamă.
În continuare şi consilierul şcolar, şi cadrul didactic vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora starea de pentru Șerban.