ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

DEPARTAMENTUL ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

Bucureşti, 2022
 Strategia EUROPA 2020
 2010 a marcat un nou început la nivelul UE  generat de impactul
global al crizei financiare care a debutat la nivel european înca din
2008

 Criza a eliminat ani de progres economic și social și a expus

slăbiciuni structurale în economia Europei
• PIB-ul a scăzut cu 4% în 2009
• Producția industrială a scăzut semnificativ, atingând nivelurile anilor ’90
• 23 de milioane de oameni șomeri (10% din populația activă)
• Finanțele publice au fost puternic afectate, cu deficite de 7% din PIB în medie și niveluri ale
datoriilor de peste 80% din PIB (doi ani de criză au șters douăzeci de ani de consolidare
financiară).

 Era necesară o strategie pentru depășirea crizei economice și

financiare deoarece:
• Economia europeană în declin în timp ce economia globală avansa
• Șomajul atinsese cote alarmante
• Povara datoriei externe în creștere
• Presiuni asupra coeziunii sociale
• Se impunea necesitatea unei strategii care să transforme economia UE într-o economie
inteligentă, durabilă și incluzivă  care să ofere niveluri ridicate de ocupare, productivitate și
coeziune socială
 Strategia EUROPA 2020
 Comisia Europeană propune în martie 2010 spre aprobarea
Consiliului UE - abordarea generală a strategiei și obiectivele
principale, iar în iunie 2010 sunt aprobați parametrii detaliați ai
strategiei, inclusiv orientările integrate și țintele naționale.
Parlamentul European a manifestat opiniile și sprijinul pentru ca
Strategia Europa 2020 să devină un succes

 Comisia urma să monitorizeze progresul în direcția obiectivelor, să

faciliteze schimbul de politici și să facă propunerile necesare pentru
a orienta acțiunile și a promova inițiativele pilot ale UE

 Strategia Europa 2020 prezintă trei priorități care se consolidează

reciproc:
• Creștere inteligentă  dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare.
• Creștere durabilă  promovarea unei economii mai eficiente din punct de
vedere al resurselor, mai ecologică și mai competitivă.
• Creștere incluzivă  încurajarea unei economii cu un grad ridicat de ocupare a
forței de muncă care să asigure coeziune socială și teritorială.
 Strategia EUROPA 2020

 Comisia propune următoarele obiective principale ale UE:

• 75% din populația între 20 și 64 de ani ar trebui să fie angajată.
• 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare și dezvoltare.
• Obiectivele climatice / energetice – reducerea cu 30% a
emisiilor
• Ponderea părăsirii timpurii a școlii să fie sub 10% și cel puțin
40% din tânăra generație să aibă un nivel de pregătire terțiar.
• Mai puțin de 20 de milioane de persoane să fie expuse riscului
de sărăcie.
 Strategia EUROPA 2020
 Acțiuni necesare pentru a susține cele trei priorități ale creșterii inteligente,
durabile și inclusive, propuse de Comisie pentru a cataliza progresul în
cadrul fiecărei priorități:
• Uniunea inovării pentru îmbunătățirea condițiilor-cadru și accesul la finanțare pentru cercetare
și inovare, astfel încât să se asigure că ideile inovatoare pot fi transformate în produse și servicii
care creează creștere și locuri de muncă.
• Tineri în mișcare pentru a spori performanța sistemelor de învățământ și pentru a facilita
intrarea tinerilor pe piața muncii.
• O agendă digitală pentru Europa pentru a accelera lansarea internetului de mare viteză și a
profita de avantajele unei piețe unice digitale pentru gospodării și firme.
• Europa eficientă din punct de vedere al resurselor pentru a ajuta decuplarea creșterii
economice de utilizarea resurselor, sprijinirea schimbării către o economie cu emisii reduse de
carbon, creșterea surselor regenerabile de energie, modernizarea sectorului de transport și
promovarea eficienței energetice.
• O politică industrială pentru era globalizării pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în
special pentru IMM-uri și pentru a sprijini dezvoltarea unei baze industriale puternice și durabile,
capabile să concureze la nivel global.
• O agendă pentru noi abilități și locuri de muncă pentru modernizarea piețelor muncii și
dezvoltarea competențelor angajaților, în vederea creșterii ocupării forței de muncă și al unui
echilibru al ofertei și cererii de muncă, inclusiv prin mobilitatea forței de muncă.
• Platforma europeană împotriva sărăciei pentru a asigura coeziunea socială și teritorială,
astfel încât beneficiile creșterii economice și a locurilor de muncă să fie împărtășite pe scară
largă, iar persoanele care se confruntă cu sărăcia și excluderea socială să poată trăi în
demnitate și să participe activ la societate.
Principalii indicatori ai Strategiei 2020, UE28, 2019
Principalii indicatori ai Strategiei 2020. România
 România a redus semnificativ numărul de
persoane cu risc de sărăcie sau excludere
socială cu 3,04 milioane între 2008 și 2019,
astfel, și-a îndeplinit deja ținta națională încă
din 2013.
 În 2015, România și-a depășit angajamentul
de a atinge o pondere de 24% din energia
regenerabilă în consumul final brut de
energie și a rămas mult sub ținta sa națională
privind consumul de energie primară.
 Până în 2016, România a redus emisiile de
GES cu 3,7% față de nivelurile din 1990,
rămânând încă să atingă obiectivul 2020
pentru a limita creșterea la 19%.
 A înregistrat progrese puternice prin creșterea
nivelului educațional terțiar în rândul tinerilor
cu 10,3 % între 2008 și 2017 (cu 0,4 % sub
țintă). Însă, până în 2019 indicatorul scade,
situându-se cu aproape 1% sub țintă
 Datorită creșterii treptate a ratei ocupării
forței de muncă, în 2019, România a fost cu
0,9 % peste obiectivul asumat al strategiei.
 Ponderea cheltuielilor cu CDI in PIB a scăzut
cu 0,07 puncte procentuale între 2008 și
2019, astfel încât ținta națională de 2% este
departe de a fi realizată.
 Reforma PAC din 2013 și Strategia Europa 2020

 PAC intră în obiectivele Strategiei Europa 2020: de creștere inteligentă,

durabilă și incluzivă. PAC 2014-2020 a fost concepută pentru a contribui la
realizarea acestor obiective ale UE.

 Noua PAC are diferite instrumente: de reglementare, atât obligatorii cât și

voluntare, pentru a spori cunoștințele, pentru a îmbunătăți performanțele de
mediu și acțiunile climatice, precum și pentru a contribui la reducerea
șomajului și creșterea economică în zonele rurale.

 PAC contribuie la creșterea inteligentă prin creșterea eficienței resurselor și

îmbunătățirea competitivității:
• Dezvoltarea cunoștințelor și inovării tehnologice,
• Produse cu valoare adăugată și calitate mai mare,
• Investiții în tehnologii ecologice precum tehnologii de economisire a energiei și a apei,
• Investiții continue și îmbunătățite în abilități, formare și antreprenoriat
 Reforma PAC din 2013 și Strategia Europa 2020

 În ceea ce privește creșterea durabilă, având în vedere interacțiunea

importantă a agriculturii cu resursele naturale, PAC contribuie în mod
semnificativ la creșterea productivității, păstrând resursele naturale prin:
• Asigurarea viabilității agriculturii pe termen lung prin stabilizarea veniturilor,
încurajarea inovației și utilizarea rezultatelor cercetării, cu accent pe tehnologiile
ecologice și eficiența utilizării resurselor;
• Furnizarea de bunuri publice de mediu, cum ar fi conservarea habitatelor, a
biodiversității și a unei zone rurale atractive, prin asigurarea unui management
durabil al terenurilor agricole;
• Reducerea suplimentară a emisiilor din agricultură, prin îmbunătățirea tehnicilor
de gestionare a terenurilor agricole și tehnologiilor de producție pentru
reducerea emisiilor;
• Dezvoltarea completă a potențialului zonelor rurale, prin mobilizarea și
conectarea actorilor locali, prin sprijinirea proiectelor la scară mică care dezvoltă
soluții inovatoare pentru utilizarea eficientă a resurselor
 Reforma PAC din 2013 și Strategia Europa 2020

 În ceea ce privește creșterea incluzivă, activitatea agricolă și legăturile

sale multiple cu sectoarele din amonte și din aval sunt esențiale pentru
dezvoltarea zonelor rurale. PAC joacă un rol important în responsabilizarea
oamenilor și creșterea incluziunii sociale, în special prin:
• Deblocarea potențialului local în zonele rurale și diversificarea economiilor rurale
prin stimulente pentru mobilizarea și conectarea actorilor locali din sectoare;
• Crearea de locuri de muncă suplimentare (agricole și în special neagricole) în
zonele rurale, prin dezvoltarea piețelor locale, îmbunătățirea infrastructurilor
locale și sprijinirea demararii afacerilor mici și mijlocii;
• Sprijinirea veniturilor fermierilor, care se vor reduce semnificativ, inclusiv
protejarea față de creșterea prețurilor și a imprevizibilității veniturilor.

 Contribuția PAC la Orizont 2020

• Comisia Europeană (DG AGRI) participă, de asemenea, la punerea în aplicare a
Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 pentru asigurarea
aprovizionării suficiente cu produse alimentare sigure și de înaltă calitate și alte
produse ecologice.
 Reforma din 2013: o abordare globală și integrată

Principalele linii directoare ale PAC pentru perioada 2014-2020 se referă

la:
Transformarea ajutorului decuplat într-un sistem multifuncțional de
sprijin.
• Sistemul de decuplare a ajutorului agricol și susținerea veniturilor agricultorilor,
început în 2003, a fost înlocuit cu un sistem diversificat de instrumente, care sunt din
nou cuplate la obiective sau funcții specifice. Plata unică pe fermă sau Plata unică pe
suprafață au fost înlocuite cu un sistem de plăți, cuprinzând șapte componente:
1. plată de bază;
2. plată ecologică pentru înverzire (componentă ecologică);
3. plată suplimentară pentru tinerii fermieri;
4. plată redistributivă prin care fermierilor li se poate acorda sprijin suplimentar
pentru un număr stabilit de hectare de teren (minim 5 ha, maxim 30 ha);
5. sprijin suplimentar pentru zonele cu constrângeri naturale specifice;
6. ajutor cuplat de producție;
7. un sistem simplificat pentru micii fermieri.
• Doar fermierii activi sunt eligibili pentru noile plăți de bază pe hectar.
 Reforma din 2013: o abordare globală și integrată

 Consolidarea celor doi piloni ai PAC

• Primul pilon, care finanțează ajutoarele directe și măsurile de piață în
întregime prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); și al
doilea pilon, care acoperă dezvoltarea rurală prin acorduri de
cofinanțare.
• Modularea plăților directe în cadrul celui de-al doilea pilon a fost
eliminată și înlocuită cu o reducere obligatorie a plăților de bază peste
150 000 EUR („reducerea în etape”).
• Flexibilitatea între piloni a fost îmbunătățită: din 2015, statele membre
au putut transfera fonduri între cei doi piloni (până la 15% din sumele
alocate inițial de la primul la cel de-al doilea pilon și până la 25%,
pentru unele State membre, din sume alocate inițial pentru al doilea
pilon către primul pilon)
 Reforma din 2013: o abordare globală și integrată

 Consolidarea instrumentelor OCP unice, care au devenit elemente de

siguranță utilizate numai în caz de reducere semnificativă a prețurilor
(criză de preț) sau disfuncționalitatea pieței.
 Desființarea tuturor măsurilor de control a aprovizionării: regimul cotelor
de zahăr a expirat în 2017, iar sistemul drepturilor de plantare a viței de
vie a fost înlocuit în 2016 cu un sistem de autorizare. Noua schemă pentru
lapte fără cote a intrat în vigoare din 2015. Noua OCP unică va institui, de
asemenea, o rezervă de criză pentru a răspunde perturbărilor pieței.

 O abordare integrată, orientată și teritorială a dezvoltării rurale.

• A fost prevăzută o mai bună coordonare a măsurilor de dezvoltare
rurală cu celelalte fonduri structurale.
• Gama largă de instrumente existente în cadrul celui de-al doilea pilon
al PAC a fost simplificată, astfel încât să se concentreze pe sprijinul
pentru competitivitate, inovație, „agricultură bazată pe cunoaștere”,
crearea de fermieri tineri, gestionarea durabilă a resurselor naturale și
asigurarea dezvoltării regionale echilibrate.
