Producerea Materialului Săditor Viticol

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU
BIOTEHNOLOGII IN HORTICULTURA STEFANESTI-ARGES
GHID DE BUNE PRACTICI

PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR VITICOL LIBER DE VIRUSURI IN
SPATII PROTEJATE
LUCRARE REALIZATA IN CADRUL PROIECTULUI ADER 2.2.6 ”SISTEM

TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL
LIBER DE VIRUSURI IN SPATII PROTEJATE”
AUTORII: Radulescu Ion, Visoiu Emilia, Buciumeanu Elena Cocuta, Bejan Carmen,
Popescu Carmen Florentina, Popa Camelia, Guta Ionela Catalina, Vizitiu Diana, Nedelea
Gina, Pepenescu Felicia, Mercan Monica, Nicolescu Aurelia, Burlacu Cristian, Tomoioaga
Liliana Lucia, Iliescu Maria Lucia, Comsa Anton, Comsa Maria, Popescu Daniela, Masa
Dorina, Barbuletiu Aurelia, Dinu Daniel, Donici Alina, Simion Cristina, Enache Viorica,
Ciubuca Aurel, Postolache Elena, Bosneaga Costina, Bicsada Dorina, Bercea Lacramioara,
Vlase Veronica, Stoian Elena Epure Carmen, Miron Lacramioara.
CUPRINS Pag.
CAPITOLUL I: INTRODUCERE, PRINCIPII GENERALE, TERMINOLOGIE.... 5

I.1 Introducere.............................................................................................................. 5
I.2. Principii generale................................................................................................... 9
I.3. Terminologie......................................................................................................... 11
CAPITOLUL II: ETAPELE PROCESULUI DE PRODUCERE A
MATERIALULUI SADITOR VITICOL LIBER DE VIRUSURI, IN SPATII
PROTEJATE................................................................................................................ 16
II.1.Cerinte, conditionari si amenajarea infrastructurii pentru producerea si
mentenanta materialului de inmultire viticol liber de virusuri................................... 16
II.1.1.Conditii privind cultura .................................................................................... 16
II.1.2.Conditii privind materialul de inmultire .......................................................... 20
II.1.3.Cerinte si proceduri privind certificarea si comercializare .............................. 23
II.2.Asigurarea fitosanitara a spatiului destinat producerii materialului de inmultire
din categorii biuologice superioare ............................................................................. 26
II.3. Materialul amelioratorului (soiuri si clone noi) .................................................. 29
II.4.Evaluarea fitosanitara a materialuluiamelioratorului............................................ 33
II.5.Inmultirea materialului amelioratorului sanatos, liber de virusuri....................... 41
II.6.Insanatosirea materialului amelioratorului virusat. Devirozarea chimioterapica
si cultura in vitro.......................................................................................................... 44
II.7.Aclimatizarea materialului viticol devirozat produs prin cultura in
vitro.............................................................................................................................. 46
II.8.Multiplicarea materialului viticol liber de virusuri............................................... 48
II.9.Transplantarea materialului de inmultire viticol, INITIAL G0, in vase de
vegetatie ...................................................................................................................... 57
II.10.Intretinerea materialului de inmultire viticol (portaltoi, altoi), Initial G0 in
perioada de vegetatie............................................................................................... 57
II.11.Studiul comparativ al principalelor caractere morfologice ale materialului
Initial Go cu materialul amelioratorului – Fototeca ................................................... 67
II.12.Verificarea identitatii varietale prin analiza moleculara a materialului de
inmultire Initial G0, devirozat.................................................................................. 71
II.13.Infiintarea nucleelor de material de inmultire viticol de mare valoare genetica,
liber de virusuri, G1 si G2 in spatii protejate. Oferta cercetarii cu soiuri si clone
romanesti si straine de interes........................................................................... 74
II.14. Mentenanta materialului de inmultire viticol, Initial G0 in conservator........... 74
II.15.Modificari fiziologice la plantele de vita-de-vie mentinute in sera
depozitar....................................................................................................................... 75
CAPITOLUL III: STADII FENOLOGICE SI PREZENTAREA
GENOTIPURILOR INSCRISE IN CATALOGUL OFICIAL AL SOIURILOR....... 80
III:1.Stadiile fenologice ale vitei de vie in sera depozitar - Fototeca ........................ 80
III.2.Prezentarea soiurilor inscrise in Catalogul oficial al soiurilor plantalor de
cultura din Romania pentru anul 2014, mentinute in sera depozitar – Fototeca....... 80
CAPITOLUL IV: DOCUMENTE OFICIALE IN PRODUCEREA SI
COMERCIALIZAREA MATERIALULUI SADITOR VITICOL ............................ 80
IV.1. Documente oficiale, registre de evidenta............................................................ 80
CAPITOLUL V: LEGISLATIE.................................................................................. 93
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................... 395
CAPITOLUL I: INTRODUCERE, PRINCIPII GENERALE, TERMINOLOGIE
I.1 INTRODUCERE
Situatia pe plan international si national la nivelul domeniului

In tarile viticole din spatiul international si in special din cel european, activitatile de
producere, circulatie si comercializare a materialului de inmultire viticol se face cu controlul
total al valorii biologice si a starii de sanatate a soiurilor si clonelor noi omologate, cu
certificarea intregii cantitati de material de plantare de institutii abilitate, cu controlul tuturor
cantitatilor de material vegetal viticol importat si exportat, cu controlul strict al vectorilor de
carantina in vederea limitarii raspandirii acestora si cu masuri de introducere a standardizarii
dimensiunilor si caracteristicilor tehnice.
Legislatia internationala impune ca producerea, circulatia si comercializarea
materialului de inmultire viticol sa se faca sub responsabilitatea persoanelor si institutiilor
care fac dovada prin documente oficiale ca materialul este liber de organismele patogene
prevazute in Listele oficiale de carantina fitosanitara, iar pentru categoriile biologice
superioare, Initial si Baza, ca asigura conditii care sa previna reinfectarea si testarea periodica
prin metode complementare.
Gestionarea resurselor genetice la vita-de-vie in spatiul european. In Comunitatea
Europeana este instituit un sistem de reglementari care asigura auditarea sub aspectul
calitatii si al sanatatii plantelor, a intregului proces de producere a materialului saditor viticol,
in toate etapele sale, cu accent deosebit pe verigile biologice initiale ale inmultirii.
In tarile europene apusene functioneaza o intreaga retea de organisme
interprofesionale si interdisciplinare care au menirea sa coroboreze toate activitatile cu
incidenta in producerea materialului saditor viticol liber de virusuri, incluzand institutiile
stiintifice si de invatamant, de extensie, proprietarii scolilor de vita, inspectia de stat in
domeniu, firmele producatoare de echipamente si produse biologice pentru testari, etc. Printre
institutiile de Cercetare-Dezvoltare europene cu preocupari in domeniu se numara: ENTAV si
INRA din Franta, CESENA din Italia, GAZENHEIM din Germania, si altele.
In Franta, ca tara implicata total in gestionarea resusrselor genetice din U.E., exista o
politica de prospectare, colectare, aclimatizare, adaptare si de conservare a plantelor ce
prezinta interes botanic, agricol, horticol, silvic sau industrial, pusa in aplicare de BRG
(Biroul Resurselor Genetice), structura nationala de coordonare a activitatilor legate de
resursele genetice animale, vegetale si microbiene) si Carta Nationala care stabileste
strategia nationala in domeniu si retelele de gestionare a colectiilor ex situ a resurselor
genetice pentru speciile cultivate si a speciilor «salbatice» de interes pentru agricultura,, retele
ce asociaza parteneri publici, privati si ONG, gestionand in ansamblu Colectia nationala de
resurse genetice.
Carta resurselor genetice de vita-de-vie cuprinde reprezentanti ai diferitelor genuri de
Vitacées (altele decat Vitis), specii ale genului Vitis (varietati selectionate sau autohtone),
populatii spontane de Vitis vinifera (lambrusca originala), soiuri vechi si creatii noi de Vitis
vinifera (autorizate sau nu in cultura in Franta), clone ale soiurilor de Vitis vinifera (agreate
sau nu) si incrucisari interspecifice: hibrizi producatori directi, portaltoi si clonele lor.
Gestionarea resurselor genetice viticole este asigurata de «Reteaua – Filiera Nationala
a Conservatoarelor Resurselor Genetice ale vitei de vie», care se bazeaza pe activitatile:
colectiei ampelografice centrala, nationala si internationala de soiuri de vita-de-vie si alte
Vitacées de la INRA (Domaine de Vassal) care asigura mentinerea, ale conservatorului cu
material Initial agreat in responsabilitatea ENTAV si a statiunilor INRA de la Bordeaux si
Colmar in cazul selectiilor clonale, ale conservatoarelor de clone a principalelor soiuri,
repartizate pe regiuni, cu responsabilitati pe organisme interprofesionale, unitati INRA,
5
ENTAV si sectiuni regionale si ale colectiilor locale de varietati cu valoare de patrimoniu,
pedagogica sau culturala.
Organizarea Retelei si metodologia de functionare au fost stabilite conform articolelor
prevazute in anexa Conventiei la Parteneriatul pentru Ameliorarea Varietala in Viticultura,
2004.
Fiecare conservator (participant) al Cartei poate introduce in Colectia nationala clone
agreate ale unor soiuri admise in cultura dar si alte varietati. Colectia Nationala avand
identitate proprie (marca ENTAV-INRA®), accesul la materialul Initial si Baza (considerat
material agreat) nu se poate face decat cu acordul Institutiei (Departamentului) de Selectie si
Control si ONIVINS.
Conservatorii sunt institutii sau organisme publice sau private care se ocupa cu
gestionarea resurselor genetice de vita- de –vie si care au aderat la Carta, ei pot sau nu sa fie
inscrisi in CPAVV (Conventia de Parteneriat pentru Ameliorarea Varietala in Viticultura) cu
ENTAV (pe baza de voluntariat), pot participa la colectarea, conservarea, caracterizarea,
evaluarea, mentinerea si distributia materialului vegetal. Participa la imbogatirea bazei de date
asociata Retelei prin caracterizari secundare (date agronomice si tehnologice) care nu pot fi
accesibile altor parteneri si fiecare conservator are obligatia de a informa CTNSP (Comisia
Tehnica Nationala de Selectie si de Participare) de aparitia eventualelor dificultati aparute in
conservarea si mentinerea resurselor genetice.
Institutiile franceze implicate in gestionarea, producerea si comercializarea
materialului de inmultire viticol sunt: IFV - Institutul Francez al Viei si Vinului
(Departamentul - Material de inmultire) care are ca obiectiv obtinerea de noi soiuri (clone) si
de control al sanatatii acestora, conservarea materialului selectat - clone reprezentand soiuri
de vita-de-vie pentru vin, masa si portaltoi, fiind introduse in fiecare an cate 50-100 clone (in
camp si din 2007 si in conditii protejate), mentinerea diversitatii genetice naturale si difuzarea
de material de inmultire (coarde si plante) provenit din material selectat, inclusiv clone
certificate; ENTAV si INRA - unitati agreate pentru promovarea clonelor selectionate de
vita-de-vie. Ele au o marca comuna ENTAV-INRA® recunoscuta in 50 de tari de peste 40
ani. Ea garanteaza: originea, autenticitatea, calitatea starii de sanatate si valoarea genetica a
clonelor cu ENTAV INTERNATIONAL, filiala ENTAV fondata in 1999, care are ca obiectiv
gestionarea marcii ENTAV-INRA® pentru valorificarea materialului Baza sub licenta
internationala; ISVV – Institutul Superior al Viei si Vinului si asociatii si agentii de tipul
UMT – unitati mixte tehnologice, UMR – unitati mixte de cercetare si MR - MR 1131
(Unitatea mixta de cercetare pentru vita-de-vie si vin din Alsacia) - Colmar in 2001 in
parteneriat cu Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, un centru cu activitati majoritare de
cercetare in filiera viti-vinicola, si altele.
Situatia pe plan national.

Intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, a avut ca rezultat pe de
o parte, armonizarea legislatiei romanesti in domeniu cu aquisul comunitar, situatie legiferata
prin Ord. 1267/2005 iar pe de alta parte, implementarea sistemului calitatii in producerea
materialului de imultire viticol din categorii biologice superioare care a presupus totodata si
fundamentarea unor concepte ca: material de referinta certificat, schema de certificare,
schema de clasificare, trasabilitate si mentenanta biologica.
In producerea materialului de inmultire viticol s-au stabilit trei directii principale:
- multiplicarea rapida a materialului biologic sanatos si cu valoare culturala ridicata ce
reprezinta principala politica a calitatii in Filiera nationala a certificarii materialului de
inmultire viticol din Romania;
6
- producerea materialului de inmultire viticol din catregorii biologice superioare prin
utilizarea tehnologiilor moderne pentru realizarea si mentinerea unor performante culturale
ridicate si;
- asigurarea in perioada premultiplicarii a conditiilor necesare mentinerii starii de
tinerete biologica fara a afecta valoarea culturala inregistrata oficial.
Asigurarea unei productii superioare, sub aspect calitativ si cantitativ, are ca obiectiv
inmultirea soiurilor de vita roditoare si a portaltoilor cu material controlat biologic si
fitosanitar in prealabil, pornind de la verigile superioare de material biologic, din categoriile
Materialul amelioratorului si Material Initial cat si perfectionarea metodelor de obtinere a
materialului de inmultire viticol printr-o preocupare permanenta in toate sectoarele de
cercetare: genetica si ameliorare, virologie, inmultire si mentenanta, tehnologie si protectie.
Materialul amelioratorului este rezultatul activitatii de ameliorare, activitate orientata
catre creerea de soiuri noi restructurate genetic, pentru struguri de masa si vin de calitate,
caracterizate prin potential ridicat de productie si de calitate, cu epoci de maturare diferite, cu
adaptabilitate buna la conditiile de mediu, rezistente la boli, ger si daunatori, catre studiul
soiurilor din sortimentul local, a soiurilor noi si a celor introduse din sortimentul mondial in
scopul stabilirii capacitatii de adaptare in arealul de cultura din podgoriile romanesti si a
valorii lor ameliorative dar, si catre redresarea si imbunatatirea patrimoniului productiv al
plantatiilor prin selectie clonala, oprindu-se astfel eroziunea genetica a soiurilor respective
care sunt capabile sa valorifice cat mai eficient conditiile de mediu.
Materialul saditor viticol destinat infiintarii plantatiilor viticole si completarii
golurilor, atat vitele altoite cat si vitele nealtoite inradacinate, se produc in unitati specializate,
supuse controlului Inspectoratului de Stat pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor,
care verifica provenienta materialului biologic, autorizeaza folosirea sa pentru inmultire si
supravegheaza respectarea verigilor tehnologice pe intreaga filiera de producere a materialului
saditor viticol, masuri ce au ca scop mentinerea valorii agrobiologice si a autenticitatii
soiurilor de vita-de-vie autorizate pentru cultura in arealele viticole din Romania.
In gestionarea resurselor genetice si a materialului Initial de inmultire la vita-de-vie
au responsabilitati:
- ICDVV VALEA CALUGAREASCA cu reteaua unitatilor de cercetare de profil viticol
(SCDVV Iasi, SCDVV Blaj, SCDVV Bujoru, SCDVV Odobesti, SCDVV Pietroasa, SCDVV
Murfatlar, SCDVV Dragasani, SCDVV Minis, INCDBH Stefanesti);
- unitati de invatamant superior cu activitate de ameliorare si creare de soiuri de vita-de-vie,
detinatori ai colectiilor ampelografice cu rol important in formarea tinerilor specialisti;
- domeniul privat (pepinieristi).
Pe probleme privind "Conservarea resurselor genetice la vita-de-vie", "Impactul
schimbarilor climatice asupra ecosistemelor viticole” si ”Stabilirea schemei de selectie
clonala la vitei de vie”, au avut loc dezbateri recente la I. C-D.V.V Valea Cãlugãreascã.
Dezbaterea "Conservarea resurselor genetice la vita-de-vie", cu prezentarea situatiei
patrimoniului genetic viticol existent in cadrul ICDVV Valea Calugareasca si in statiunile
vitivinicole aflate in coordonare (colectii ampelografice, campuri de hibrizi, comparative si de
incercare, plantatii mama "Baza" si "Certificat"), a impus decizia ca institutul si statiunile
vitivinicole aflate in coordonare sa acorde o atentie deosebita infiintarii plantatiilor mama
"Baza" cu soiuri si clone vinifera precum si de portaltoi de certa valoare biologica, ca
fundament in producerea materialului saditor viticol "Certificat" liber de viroze si
micoplasme.
In domeniul conservarii surselor de germoplasma viticola si de obtinere si valorificare
a materialului de inmultire viticol din categorii biologice superioare, s-au desfasurat o serie de
actiuni pozitive, incepand cu anul 1988, ca activitati de cercetare «dispersate», sustinute
financiar din proiecte nationale in cadrul programelor Orizont 2000, Relansin, Agral, PNCDI
7
II, Sectorial, program Nucleu, castigate prin competitie de diferite unitati de cercetare si
unitati de invatamant superior.
Rezultatele finale s-au concretizat in general in:
- mentinerea vechilor surse de germoplasma viticola existente in unitatile de cercetare si
imbogatirea acestora prin introducerea de noi creatii (autohtone sau din sortimentul mondial);
- crearea sursei de material Initial de inmultire viticol la INCDBH Stefanesti si valorificarea
ulterioara a acestui material pentru infiintarea plantatiilor mama Baza si Certificat (cu
respectarea legislatiei in vigoare- Ordinul 550/2002, Legii 266/2002, Ordinul 1257/2005,
Legea 266/2002 republicata in 2011etc.);
- infiintarea propriu-zisa a conservatoarelor cu material Initial G1 si a plantatiilor mama
Baza, la mentinatori;
- tehnologii, articole, carti.
Activitati cu caracter permanent la nivel national necesare pentru conservarea
surselor de germoplasma viticola, obtinerea si valorificarea materialului de inmultire viticol
din categorii biologice superioare:
-constituirea unei colectii centrale (nationale) de germoplasma cu regim special de
functionare in scopul conservarii pe termen lung a materialului biologic viticol care
intereseaza pentru diversitatea genetica a Romaniei, fiind retinute, in particular, noile soiuri
care prezinta originalitate genetica complementara si care prezinta garantia ca in viitor vor
avea valoare agronomica garantata;
- colectarea de material biologic nou in functie de cerintele unei Comisii tehnice nationale de
selectie care sa coordoneze activitatile colectiei nationale si a celor ex situ la vita-de-vie
utilizate ca «banci active»;
- intreprinderea de actiuni de prospectare ce vizeaza inregistrarea materialului salbatic aflat in
pericol si identificarea acestuia iar daca este cazul, sa fie descrise genotipurile originale;
- sustinerea financiara a activitatilor de gestionare a unicei surse cu material Initial de
inmultire viticol Go de la INCDBH Stefanesti, etc.
In aceste activitati vor actiona o serie de institutii din sectorul viti-vinicol sub
coordonarea sectiei de horticultura a ASAS care:
- coordoneaza programe si proiecte de cercetare-dezvoltare in domeniul horticulturii in relatie
cu conditiile ecologice, realizarea de noi creatii biologice, performante, adaptate conditiilor
naturale;
- elaboreaza strategii si programe de dezvoltare a plantatiilor si culturilor horticole, din
arealele naturale de productie din Romania;
- promoveaza programe, proiecte si activitati care sa asigure in conditiile unei horticulturi
durabile, noi soiuri si hibrizi cu calitati superioare;
- promoveaza relatii de conlucrare si colaborare cu institutii similare din tara si strainatate;
- organizeaza manifestari stiintifice si activitati de transfer de informatii din cercetare-
dezvoltare, la utilizatori;
- se preocupa de atragerea si pregatirea personalului din cercetare.
8
I.2. PRINCIPII GENERALE
Strategia de dezvoltare a sectorului viti-vinicol national, elaborata de MADR, prevede

cresterea patrimoniul viticol la 220.000 ha in anul 2014 si la 240.000 ha in anul 2025, cu o
rata anuala de inlocuire a plantatiilor viticole de minim 5% (9500 ha/an) si, pana in anul 2014,
defrisarea si inlocuirea cu soiuri nobile sau cu hibrizi interspecifici a celor 30.000 ha plantate
cu HPD din prima generatie, interzisi in cultura.
In aceste conditii, viticultura romaneasca are nevoie de un sector pepinieristic puternic
care sa satisfaca necesarul de material saditor viticol necesar, extimat la peste 50 milioane vite
altoite anual.
Normele tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii si comercializarea
materialului de inmultire viticol sunt stabilite de Legea nr. 266 /2002 republicata in 2011 si
Ordinul 1267/2005 in care se prevede:
- asigurarea protectiei producatorilor agricoli prin folosirea de material de inmultire de
calitate;
- mentinerea neschimbata de-a lungul anilor a tuturor caracteristicilor valoroase ale unui soi,
la nivelul creat de ameliorator si furnizarea de material saditor cu potential biologic
corespunzator;
- facilitarea unui comert unitar cu material saditor;
- stimularea competentei, dotarii si raspunderii producatorilor /si furnizorilor pentru
asigurarea calitatii materialului saditor in conditii de competenta;
- producerea, prelucrarea, controlul calitatii, certificare si comercializarea materialului saditor
pe baza de norme minimale, in concordanta cu legislatia nationala si cu reglementarile
internationale in acest domeniu, emise de: Uniunea Europeana, Organizatia de Cooperare si
dezvoltare Economica, Asociatia Internationala pentru Controlul Semintelor, Uniunea
Internationala pentru Protectia Creatiilor Vegetale si altele.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale asigura:
- cadrul organizatoric si respectarea prevederilor legale privind producerea, controlul calitatii,
comercializarea si folosirea materialului saditor;
- autorizarea agentilor economici specializati, indiferent de forma de proprietate, sa produca,
sa prelucreze si sa comercializeze material saditor;
- urmarirea si controlul aplicarii, de catre agentii economici autorizati, a tehnologiilor
specifice si a normelor tehnice stabilite impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice “
Gheorghe Ionescu – Sisesti”, institutele si statiunile de cercetari agricole de profil, pentru
producerea de material saditor;
- asistenta tehnica agentilor economici autorizati in producerea, prelucrarea si comercializarea
materialului saditor viticol, punandu-le la dispozitie informatiile relevante de care dispune.
Conform Ordinului 1267/2005, agentii economici (furnizori) care intentioneaza sa
desfasoare activitate profesionala in domeniu (inmultire, mentinere, producere, prelucrare,
pastrare si comercializare), se inregistreaza la autoritatea oficiala pentru fiecare activitate din
domeniul producerii, prelucrarii si comercializarii materialului de inmultire viticol.
Inregistrarea se efectueaza in conformitate cu prevederile ordinului ministrului agriculturii si
dezvoltarii rurale nr. 253/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind inregistrarea agentilor
economici, personae fizice si juridice, pentru producerea, prelucrarea si /sau comercializarea
semintelor si materialului saditor.
Furnizorii autorizati pentru material de inmultire trebuie sa respecte obligatiile care le
revin in concordanta cu prevederile Ordinului nr. 1267 /2005:
- sa dispuna de personal calificat, de instalatii, echipamente si terenurile necesare realizarii
activitatilor de profil in conditiile impuse de reglementarile in vigoare si limita atributiilor
acordate pentru inregistrare;
9
- sa desfasoare activitatea de producere de material de inmultire viticol cu acordul
amelioratorului de soi sau clona ori al reprezentantului al acestuia, conform prevederilor din
contractul de multiplicare incheiat intre cele doua parti;
- furnizorii producatori de material de inmultire viticol vor tine evidenta activitatilor de
productie, prelucrare si comercializare si a rezultatelor obtinute in Registrul de selectie
conservativa si fitosanitara si /sau in Registrul de pepiniera, insotite de schitele plantatiilor,
disponibile pentru controlul inspectorului autoritatii oficiale;
- furnizorul trebuie sa puna la dispozitie inspectorului autoritatii oficiale toate datele,
documentele si informatiile referitoare la materialul de inmultire viticol de care dispune sau sa
permita acestuia sa faca investigatiile pe care le considera necesare;
- daca in urma verificarilor sau a altor informatii de care dispun furnizorii descopera prezenta
unuia sau a mai multor organisme daunatoare la care se refera normele metodologice de
aplicare a masurilor de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de
carantina daunatoare plantelor sau intr-o masura care sa afecteze calitatea materialului,
furnizorii sunt obligati sa adopte masurile pe care aceste autoritati le recomanda sau orice
masura necesara eliminarii riscului raspandirii organismelor daunatoare, in special a
virusurilor, mentionate in anexa 5 : scurtnodarea - GFLV; rasucirea frunzelor – GLRaV 1 si 3;
mozaicul arabisului –ArMV; marmorarea vitei de vie –GFkV);
- furnizorii tin intr-un registru evidenta aparitiei organismelor daunatoare in unitatile lor si a
masurilor luate pentru prevenirea sau combaterea lor;
- furnizorii producatori de material de inmultire vor infiinta parcele de control pentru
verificarea autenticitatii si identitatii soiurilor si clonelor;
- furnizorul producator trebuie sa mentina culturile intr-o stare de intretinere corespunzatoare
si in special, suficient de libere de buruieni;
- furnizorul trebuie sa comercializeze materialul pe loturi, ambalat si marcat corespunzator, in
respectul si protectia beneficiarului.
Realizarea cantitatilor de material saditor viticol, necesare redresarii patrimoniului
viticol national, necesita cresterea accelerata a suprafetelor cu plantatii mama „Baza” si
„Certificat” atat din soiuri de portaltoi cat si din soiuri vinifera pentru struguri de vin si de
masa.
Materialul de inmultire viticol Initial G0 constituie, in strategia de dezvoltare a
sectorului vitivinicol, prima treapta de multiplicare a genotipurilor valoroase si de interes
pentru viticultura romaneasca. Mentinerea materialului Initial de inmultire viticol (G0) in sera
depozitar previne disparitia naturala sau accidentala a soiurilor de vita-de-vie autohtone,
protejeaza si promoveaza in cultura un material biologic cu un statut bun din punct de vedere
sanitar si fiziologic.
INCDBH Stefanesti, unic mentinator al materialului Initial de inmultire viticol G0, 4
plante /genotip, asigura, obligatie legala conform Ordinului 1267/2005, identitatea si puritatea
plantelor din sera depozitar cu privire la soi respectiv clona si ofera garantii asupra
substratului de cultura, pe baza analizelor efectuate de organismele abilitate, privind absenta
organismelor daunatoare sau vectorilor acestora, nematozii, vectori ai virusurilor specifice
vitei de vie cat si dezvoltarea normala a plantelor.
Activitatile anuale, obligatorii in sera depozitar, au la baza studii care permit
verificarea adecvata a identitatii pentru asigurarea puritatii soiurilor si clonelor de vita-de-vie
si dirijarea factorilor de vegetatie pentru asigurarea conditiilor optime de crestere si dezvoltare
pe tot parcursul perioadei de vegetatie, pentru obtinerea unui material Initial de inmultire
calitativ si sanatos.
Protejarea la nivel national a patrimoniului inestimabil al varietatilor si speciilor la
vita-de-vie, prevenirea saracirii globale a diversitatii prin disparitia definitiva a unor soiuri
originale (autohtone), cat si interesul strategic al resurselor genetice ca perspectiva in
10
ameliorarea vitei de vie, solicita depunerea tuturor eforturilor umane si materiale pentru
imbogatirea si studierea permanenta a acestui conservator.
I.3. TERMINOLOGIE
Definirea unor termeni de baza, folositi in conformitate cu Ord. 1267/2005:
A) vita-de-vie: plante din genul Vitis (L.) destinate producerii de struguri sau folosirii ca
material de inmultire pentru astfel de plante;
a) soi (sinonim varietate): un grup de plante apartinand unui taxon botanic de cel mai de jos
rang cunoscut, care poate fi:
- definit de expresia caracterelor rezultate dintr-un genotip sau dintr-o combinatie de
genotipuri;
- este distinct fata de oricare alt grup de plante prin expresia a cel putin unui singur caracter;
- este considerat ca o entitate in ceea ce priveste proprietatea sa de a fi inmultit fara a se
modifica.
b) clona: este o descendenta vegetativa a unui soi conforma unui butuc de vita-de-vie ales
pentru identitatea sa varietala, caracterele sale fenotipice si starea sa sanitara;
B) material de inmultire (multiplicare): este materialul utilizat pentru multiplicare
vegetativa sau pentru plantare in vederea obtinerii productiei de struguri; constituit din
urmatoarele componente:
a) plante tinere de vita-de-vie:
- vite inradacinate: fragmente nealtoite de coarde de vita-de-vie sau lastari erbacei,
inradacinate, destinate plantarii directe nealtoite sau folosirii ca portaltoi pentru altoire;
a) butasi lemnificati b) minibutas erbaceu
Vite (butasi) inradacinate din fragmente de coarda nealtoite
- vite altoite: fragmente de coarde de vita-de-vie sau lastari erbacei, altoite, a caror parte
subterana are radacini;
11
Vite altoite
b) parti ale plantei de vita-de-vie:

- coarde de vita: coarde de un an lemnificate;
- lastari erbacei: lastari nelemnificati;
- butasi portaltoi pentru altoire: fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate sa
formeze partea subterana dupa altoire;
- butasi (coarde) altoi pentru altoire: fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate
sa formeze partea aeriana dupa pregatirea pentru altoire sau dupa altoirea pe loc;
- butasi pentru inradacinare: fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate
producerii de butasi inradacinati.
coarde de un an lastari si copili

Parti de planta de vita-de-vie
C) plantatie mama de vita-de-vie: cultura de plante mama destinata pentru productia de

butasi portaltoi pentru altoire, butasi pentru inradacinare sau butasi (coarde) altoi. Materialul
de inmultire se recolteaza numai din plantatii mama autorizate de coarde altoi si portaltoi.
12
G0 G1
Culturi autorizate de material Initial de inmultire la I.N.C.D.B.H. STEFANESTI
D) pepiniere (scoli de vita): culturi destinate producerii de vite pe radacini proprii sau altoite.
Obtinerea materialului de inmultire viticol (vite altoite sau pe radacini proprii) are loc in sere
sau in pepiniere (scoli de vita-de-vie) autorizate de Autoritatea oficiala.
Vite produse la ghiveci Scoala de vita-de-vie
Producerea materialului de inmultire la I.N.C.D.B.H. Stefanesti
E) material de inmultire Initial este materialul de inmultire care:

a) a fost produs sub responsabilitatea amelioratorului sau mentinatorului conform metodelor
acceptate in vederea mentinerii identitatii soiului si, daca este cazul, a clonei, si pentru
prevenirea infectiilor cu organisme daunatoare;
b) este destinat producerii de material de inmultire Baza sau Certificat;
c) satisface conditiile aplicabile materialului de inmultire Baza stabilite in anexele nr. 1 si 2 la
prezentul ordin. Aceste anexe pot fi amendate in conformitate cu procedura Comunitatii in
scopul stabilirii unor conditii suplimentare sau mai severe pentru certificarea materialului de
inmultire Initial;
d) in urma examinarii oficiale satisface conditiile de mai sus;
F) material de inmultire Baza este materialul de inmultire care:
a) a fost produs sub responsabilitatea amelioratorului, mentinatorului sau cultivatorului
conform metodelor acceptate in vederea mentinerii identitatii soiului si, daca este cazul, a
clonei, si pentru prevenirea infectiilor cu organisme daunatoare si care a fost obtinut prin
inmultire vegetativa direct din material de inmultire Initial;
b) este destinat producerii materialului de inmultire Certificat;
13
c) satisface conditiile aplicabile materialului Baza stabilite in anexele 1 si 2 la ordin
1267/2005;
G) material Certificat este materialul de inmultire care:
a)a fost obtinut direct din material de inmultire Baza sau din material de inmultire Initial;
b) este destinat pentru:
- producerea de plante tinere de vita-de-vie sau parti de planta utilizate pentru productia de
struguri, sau
- productia de struguri;
c) satisface conditiile aplicabile materialului Certificat stabilite in anexele nr. 1 si 2 la ordin
1267/2005;
H) material Standard este materialul de inmultire, care:
a) poseda identitate si puritate varietala;
b) este destinat pentru:
- producerea de plante tinere de vita-de-vie sau parti de planta utilizate pentru productia de
struguri, sau
- productia de struguri;
c) satisface conditiile aplicabile materialului Standard stabilite in anexele nr. 1 si 2 la ordin
1267/2005;
d) in urma examinarii oficiale satisface conditiile de mai sus.
I) masuri oficiale: masuri luate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin
autoritatile oficiale responsabile:
a) autoritatea oficiala centrala responsabila privind calitatea semintelor si materialului de
inmultire stabilita prin Legea nr. 266/2002 este Inspectia Nationala pentru Calitatea
Semintelor, denumita in continuare INCS;
b) autoritatile oficiale responsabile stabilite la nivel teritorial, in subordinea autoritatii
nationale centrale - Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului
saditor, denumite in continuare ITCSMS si Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si
a Materialului Saditor, denumit in continuare LCCSMS;
c) autoritatile oficiale fitosanitare care actioneaza in baza legislatiei fitosanitare;
d) de o alta persoana juridica de drept public sau privat, actionand sub responsabilitatea
statului; sau
e) in cazul unor activitati auxiliare care sunt de asemenea sub controlul statului, de o persoana
fizica acreditata pentru acest scop; prevazand ca persoanele mentionate la lit.d) si e) nu vor
dobandi nici un castig personal necuvenit in urma acestor masuri oficiale.
J) comercializare: vanzarea, pastrarea in vederea vanzarii, oferirea spre vanzare sau orice
cedare, furnizare sau transfer al materialului de inmultire catre o terta parte, care este
remunerata sau nu, in vederea unei exploatari comerciale.
a) Nu fac obiectul comercializarii schimburile de material de inmultire care nu au ca scop
exploatarea comerciala a soiului, dupa cum urmeaza:
- furnizarea de material de inmultire autoritatilor oficiale de testare si inspectie;
- furnizarea de material de inmultire prestatorilor de servicii pentru procesare sau ambalare,
astfel incat prestatorul de servicii nu obtine titlu de proprietate asupra materialului de
inmultire furnizat.
b) Regulile pentru aplicarea prevederilor de la lit.J) vor fi adoptate in conformitate cu
procedurile Comunitatii.
Materialul de inmultire al vitei de vie poate fi introdus pe piata numai daca:
a) a fost certificat oficial ca material de inmultire Initial, material de inmultire Baza sau
material de inmultire Certificat si,
14
b) satisface conditiile prevazute in Anexa nr.2 la ordinul 1267/2005.
Producatorii din Romania pot introduce pe piata, cu autorizarea autoritatii oficiale si cu
respectarea legislatiei fitosanitare in vigoare, cantitati rezonabile de material de inmultire
destinate:
- pentru scopuri de incercare sau stiintifice;
- muncii de selectie;
- masurilor pentru conservarea diversitatii genetice.
In cazul materialului modificat genetic se vor lua toate masurile adecvate ca sa elimine
riscurile pentru sanatatea omului si mediului. Pentru evaluarea riscului de mediu vor fi
efectuate si alte verificari cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor ordinului 1267/2005 si
a Legii 214/2002.
In cazul materialul de inmultire produs prin tehnicile de inmultire in vitro se adopta in
conformitate cu procedura Comunitatii urmatoarele prevederi:
- derogari de la prevederile specifice din ordinul 1267/2005;
- conditii specifice pentru astfel de material de inmultire;
- destinatia pentru care poate fi folosit astfel de material de inmultire;
- conditiile care sa garanteze ca autenticitatea varietala a fost mai intai verificata.
15
CAPITOLUL II. ETAPELE PROCESULUI DE PRODUCERE A MATERIALULUI
SADITOR VITICOL LIBER DE VIRUSURI, IN SPATII PROTEJATE
II.1. Cerinte, conditionari pentru producerea si mentenanta materialului de

inmultire viticol liber de virusuri.
II.1.1. Conditii privind cultura, Anexa nr.1 (Directiva 2005/43/CE )
- cultura trebuie sa aiba identitate si puritate cu privire la soi si, daca e necesar, clona ;
- conditiile de cultura si nivelul dezvoltarii culturii trebuie sa permita o verificare adecvata a
identitatii si puritatii culturii cu privire la soi si daca e necesar la clona, precum si la starea ei
de sanatate;
- solul sau substratul de cultura sa ofere suficiente garantii privind absenta organismelor
daunatoare sau vectorilor acestora, in principal nematozi vectori ai virusurilor prevazuti in
Anexa nr.5, tabelul nr.1. Plantatiile mama si scolile de vita trebuie sa fie amplasate in conditii
corespunzatoare pentru a preveni orice risc al contaminarii cu organisme daunatoare;
- organismele daunatoare, care reduc valoarea de utilizare a materialului de inmultire, trebuie
sa fie la cel mai scazut nivel posibil, in special cele din Anexa nr.5. Organismele daunatoare
de carantina trebuie sa fie lipsa;
- organismele daunatoare care reduc valoarea de utilizare a materialului de inmultire sunt cele
la care se refera punctele a), b) si c):
a) complexul degenerarii: scurtnodarea grape fanleaf virus (GFLV) si Arabis mosaic
virus (ArMV);
b) boala rasucirii frunzelor vitei de vie: grapevine leafroll-associated virus 1 (GLRaV-
1) si grapevine leafroll-associated virus 3 (GLRaV-3);
c) marmorarea vitei de vie (mosaic, flek), numai pentru portaltoi: grapevine fleck virus
(GFkV).
Anexa 5. Lista organismelor daunatoare specifice care afecteaza calitatea materialului

de inmultire
Tabel nr. 1.
Virusuri si alte organisme similare virusurilor
Nr. Mod de
Virusuri si orgsnisme similare Vectori cunoscuti
Crt. testare
A. Degenerarea vitei de vie (transmitere mecanica) Xiphinema index
Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) si Indexare, Xiphinema italiae
Arabis mosaic nepovirus (ArMV), scurtnodare Elisa Xiphinema
diversicaudatum
B. Rasucirea frunzelor vitei de vie
Grapevine leafroll – asociat closterovirus (GLRaV-1) Indexare, Necunoscut
Grapevine leafroll – asociat closterovirus (GLRaV-3) Elisa Planococcus ficus
Pseudococcus longispinus
C. Lemnul striat al vitei de vie (nu se transmit pe cale
mecanica)
Corky bark (GCB) - spongiozitatea scoartei produsa Indexare, Necunoscut
de virusul B (GVB)*) Elisa
Rupestris stern pitting (RSP) - Rupestris stern pitting Indexare, Necunoscut
(RSP) –
Kober stern Growing (KSG) - strierea lemnului pe Indexare, Necunoscut
Kober produsa de virusul A (GVA)*) Elisa
D. Mozaicul vitei de vie (nu se transmit pe cale
mecanica)
Grapevine fleck virus (GFkV) mozaicul (marmorarea) Indexare, Necunoscut
- numai pentru portaltoi Elisa
Grapevine Vein Necrosis (GVN)*) Indexare Necunoscut
Grapevine Vein Mosaic (GVM)*) Indexare Necunoscut
16
*) - se aplica optional la cererea mentinatorului sau multiplicatorului
Tabel nr. 2. Alte organisme daunatoare care pot afecta calitatea materialului de inmultire al vitei de
vie
Denumirea romaneasca Denumirea stiintifica

Cancerul bacterian Agrobacterium vitis (tumefaciens)
Boli gen cancer: Excorioza vitei Phomopsis a.
Eutypa lata
Phaeoacremonium spp; Stereum spp.
Putregaiul alb al radacinilor Rosellinia necatrix
Nematozi vectori de virusuri Xiphinema index
Xiphinema italiae
Xiphinema diversicaudatum
Longidorus apulus
Longidorus fasciatus
Longidorus macrosoma
Longidorus elongatus
Longidorus attenuatus
Omida paroasa a dudului Hyphantria cunea
Paduchele lanos Pulvinaria vitis
Paduchele testos Parthenolecanium corni
Acarianul galicol al vitei Eriophyes vitis
Acarianul filocoptid al vitei Calepitrimerus vitis
Paianjenul rosu Panonychus ulmi
Paianjenul galben al vitei Eotetranychus carpini
Eudemisul vitei Lobesia botrana
Cochilisul vitei Eupoecilia ambiguella
Pirala vitei Sparganothis pilleriana
Nota: Se iau in considerare si alte organisme daunatoare in masura in care pot afecta valoarea de utilizare a
materialului de inmultire vegetativa a vitei de vie.
Conditii pentru toate plantele mama destinate producerii materialului de

inmultire Initial. La inspectia oficiala efectuata de catre ITCSMS sau LCCSMS, bazata pe
rezultatele testelor fitosanitare efectuate prin indexare, sau o metoda de testare echivalenta
acceptata international, plantele mama MI:
- sa fie gasite libere de organismele daunatoare din complexul degenerarii, scurtnodarea
(GFLV) si Arabis mosaic (ArMV), de boala rasucirii frunzelor vitei de vie, virus 1 si 3
(GLRaV-1 si GLRaV-3) si de marmorarea vitei de vie (mosaic, flek), (GFkV) numai pentru
portaltoi;
- testele fitosanitare se efectuiaza la fiecare 5 ani pentru organismele din complexul
degenerarii, scurtnodarea (GFLV) si Arabis mosaic (ArMV), de boala rasucirii frunzelor vitei
de vie, virus 1 si 3 (GLRaV-1 si GLRaV-3);
- cauzele pentru lipsurile (golurile) puse pe seama organismelor daunatoare de mai sus sau a
altor factori se inscriu in registrul unde se fac inregistrarile privind plantele mama;
- plantele infectate se elimina.
17
inmultire Baza. La inspectia oficiala efectuata de catre ITCSMS sau LCCSMS, bazata pe
rezultatele testelor fitosanitare efectuate prin indexare, sau o metoda de testare echivalenta
acceptata international, plantele mama Baza:
(GLRaV-1 si GLRaV-3);
- testele fitosanitare se efectuiaza cel putin la fiecare 6 ani, incepand de la al treilea an de la
infiintarea plantatiei mama;
- cand inspectiile oficiale in camp se fac anual pe toate plantele, testele fitosanitare se
efectueaza cel putin la fiecare 6 ani, incepand de la al saselea an de la infiintarea plantatiei
mama;

inmultire Certificat. La inspectia oficiala efectuata de catre ITCSMS sau LCCSMS, bazata
pe rezultatele testelor fitosanitare efectuate prin examinare conform metodelor de analiza/
procedurilor de control armonizate cu normele general acceptate si standardizate, plantele
mama Certificat:
- sa fie gasite libere de organismele daunatoare din complexul degenerarii ca scurtnodarea
- testele se efectuiaza cel putin la fiecare 10 ani incepand de la al cincilea an de la infiintarea
plantatiei mama;
- cand inspectiile oficiale in camp se fac anual pe toate plantele, testele fitosanitare se
efectueaza cel putin la fiecare 10 ani incepand de la al zecelea an de la infiintarea plantatiei
mama;
- proportia plantelor lipsa (goluri) in plantatiile mama atribuite organismelor daunatoare
specificate mai sus sa nu depaseasca 5%;
Terenul destinat plantatiilor mama:

- sa aiba asigurat un repaus minim de 6 ani si, daca e cazul, sa fie dezinfectat inaintea
plantarii;
- sa prezinte o garantie maximala ca solul nu este infestat de organisme daunatoare, indeosebi
nematozi vectori ai unor virusuri in plantatii mama sau in pepiniere, prevazuti in Anexa nr.5,
tabelul nr.1, precum si nematozii de carantina, pe baza testelor pe probe de sol;
- starea de intretinere a culturilor din campurile de producere a materialului de inmultire si
starea de dezvoltare a plantelor trebuie sa permita un control eficient privind identitatea si
puritatea varietala.
Plantatiile mama de portaltoi:

- se infiinteaza pe terenuri pe care nu s-a cultivat vita-de-vie in ultimii 6 ani;
- sa fie asigurata distanta minima de izolare fata de cea mai apropiata plantatie de vita-de-
vie;
18
- in cazul depistarii simptomelor unor organisme daunatoare prevazute in Anexa nr. 5 si a
celor de carantina se procedeaza la eliminarea butucilor afectati;
- butucii debili sau atacati de organisme daunatoare, in afara celor prevazute la punctul c), se
marcheaza distinct si daca e posibil se trateaza;
- se aplica cu rigurozitate lucrarile specifice de intretinere in scopul realizarii unui material de
inmultire bine maturat si dezvoltat corespunzator;
- inaintea recoltarii se elimina coardele de la butucii necorespunzatori (marcati), procedandu-
se la recoltare numai dupa avizul inspectorului autoritatii oficiale.
Plantatiile mama din soiuri roditoare:

- se infiinteaza pe terenuri pe care nu s-a cultivat vita-de-vie in ultimii 6 ani;
- distanta minima de izolare fata de cea mai apropiata plantatie de vita-de-vie in functie de
categoria materialului;
- modul de conducere si sistemul de taiere in plantatii trebuie sa asigure producerea de coarde
avand o buna maturare si parametrii tehnici corespunzatori;
- lucrarile de intretinere a plantatiilor mama vor viza in principal obtinerea de material de
inmultire si in secundar productia de struguri, admisa numai in cadrul categoriei Certificat;
- in cazul unor plante cu simptome de organisme daunatoare prezentate in Anexa nr. 5, in
special a celor din Tabelul nr. 1 si a celor de carantina, se procedeaza la eliminarea acestora
din plantatii;
- butucii neautentici, debili sau atacati de organisme daunatoare altele decat cele sapecificate
mai sus se marcheaza distinct si daca e posibil se trateaza;
- inaintea recoltarii se elimina coardele de la butucii necorespunzatori (marcati), trecandu-se
la recoltare numai dupa avizul inspectorului autoritatii oficiale.
Plantatiile mama Baza pentru producerea de butasi portaltoi si coarde altoi

destinati inradacinarii sau altoirii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- terenul pe care se infiinteaza plantatia mama Baza nu trebuie sa fi fost cultivat cu vita-de-
vie in ultimii 12 ani, sau 6 ani daca este supus dezinfectiei, iar solul trebuie sa fie testat si
gasit liber de nematozi vectori ai virusurilor;
- parcela trebuie sa fie amplasata la minimum 5 m fata de orice alte plante de vita-de-vie sau
pomi fructiferi;
- plantele mama Baza se verifica vizual in fiecare an si nu trebuie sa prezinte simptome ale
organismelor daunatoare din Anexa nr.5. Plantele mama se supun inspectiei oficiale in fiecare
an si testarii conform prevederilor din Anexa nr.1.
- materialul de inmultire recoltat direct de la plantele mama Baza constituie material de
inmultire Baza care, in urma inradacinarii sau altoirii, este destinat infiintarii, de regula, a
plantatiilor mama Certificat de catre producatorii, inregistrati, de material de inmultire.
Plantatiile mama Certificat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- terenul pe care se infiinteaza plantatiile mama Certificat trebuie sa satisfaca conditiile
prevazute la pct.2, lit.a),i);
- parcela trebuie sa fie amplasata la o distanta de minimum 5 m de alte plantatii de vita-de-vie
sau pomi fructiferi;
- plantele mama Certificat se verifica vizual in fiecare an si nu trebuie sa prezinte simptome
ale organismelor daunatoare din Anexa nr.5, conform prevederilor din Anexa nr.1.
- materialul de inmultire obtinut din plantele mama Certificat constituie material de inmultire
Certificat din care se obtin plante inradacinate altoite sau nealtoite de vita-de-vie din
categoria Certificat destinate infiintarii plantatiilor de productie de struguri.
19
Conditii pentru Scolile de vita. La inspectia oficiala in camp, efectuata de catre
ITCSMS sau LCCSMS, bazata pe metode vizuale si, daca e necesar, urmata de teste si/sau o
a doua inspectie in camp a culturii, vitele altoite sau inradacinate:
- scolile de vita se amplaseaza exclusiv in afara plantatiilor de vita-de-vie sau plantatiilor
mama ;
- se infiinteaza numai pe terenuri pe care nu s-a cultivat vita-de-vie in ultimii 6 ani;
- se poate mentine cultura pe acelasi teren timp de maxim doi ani consecutiv;
- distanta minima de izolare fata de cea mai apropiata plantatie de vita-de-vie va fi de minim
3 m;
- soiurile si clonele vor fi distinct separate pe loturi, fiecare lot fiind marcat prin etichetare;
- lucrarile de intretinere vor viza obtinerea unui material de plantare viguros, sanatos si bine
maturat;
- impuritatile neidentificabile, se elimina prin taiere cu foarfeca sub punctul de altoire,
respectiv sub punctul de insertie al corditei principale, in cazul vitelor nealtoite;
- recoltarea scolii de vite se face numai dupa avizul inspectorului autoritatii oficiale;
- in afara vitelor de 1 an se pot produce si vite de 2 ani, fie prin nerecoltare dupa primul an,
fie prin replantarea acestora;
- in cazul producerii vitelor la ghivece nutritive, in sistemul de cartonaje, in cultura
hidroponica sau pe strat nutritiv, se vor utiliza doar amestecuri nutritive gasite libere de
nematozi vectori ai virusurilor, nefolosindu-se pamant provenit din foste sau actuale plantatii
de vita-de-vie.
Materialul de inmultire folosit pentru productia de butasi portaltoi pentru altoire,
butasi altoi, butasi pentru inradacinare, vite inradacinate si vite altoite se recolteaza din
plantatii mama care au fost inspectate in camp si aprobate.
In plantatiile furnizoare de material de inmultire se efecuatuiaza cel putin o
inspectie oficiala in camp. Inspectii suplimentare in camp se efectuiaza in cazurile de
contestatii care pot fi decise fara a se aduce prejudicii calitatii materialului de inmultire.
II.1.2. Conditii privind materialul de inmultire, Anexa nr.2. (Directiva

2005/43/CE)
Materialul de inmultire:
- va avea identitate si puritate varietala, si daca e cazul puritate clonala;
- va avea puritate tehnica minim 96% (impuritati tehnice: materialul deshidratat total sau
partial, avariat, contorsionat sau ranit, indeosebi cel vatamat de grindina sau ger, strivite sau
fisurate);
- lastarii de vita-de-vie trebuie sa aiba o stare de maturare a lemnului satisfacatoare ;
- prezenta organismelor daunatoare care reduc valoarea de utilizare a materialului de inmultire
este tolerata numai in limitele cele mai reduse posibil. Materialul de inmultire care prezinta
semne clare sau simptome care pot fi atribuite organismelor daunatoare pentru care
tratamentele nu sunt eficiente trebuie sa fie eliminate.
Clasificarea vitelor altoite :
- vitele altoite constituite dintr-o combinatie din aceeasi categorie de material de inmultire se
clasifica la acea categorie.
- vitele altoite constituite dintr-o combinatie de diferite categorii de material de inmultire se
clasifica la categoria cea mai scazuta a elementelor din care se compune.
20
Calibrarea si ambalarea : diametrul, lungimea, radacinile, talonajul, sudura, nr. pacheti
- butasii portaltoi pentru altoire si butasii altoi vor avea diametrul cel mai mare al sectiunii
la varf de la 6,5 la 12 mm si maxim la baza de 15 mm, cu exceptia butasilor altoi utilizati
pentru altoire in camp ;
- butasii portaltoi sau din vite roditoare pentru inradacinare vor avea diametru minim la varf
de 3, 5 mm ;
- taietura (talonajul) sa fie facuta la o distanta suficienta sub diafragma in asa fel incat sa nu se
deterioreze dar nu mai mult de 1 cm sub ea.
- ambalarea butasilor (coardelor) altoi cu cel putin 5 ochi utilizabili se va face in pacheti de
100 sau 200 bucati dar nu mai mult de 200 bucati/pachet iar a celor cu un ochi utilizabil in
pacheti de 500 bucati sau multiplu de 500 dar nu mai mult de 5000;
- ambalarea butasilor portaltoi pentru altoire se va face in pacheti de 100 bucati sau multiplu
de 100 dar nu mai mult de 1000 bucati/pachet iar a butasilor pentru inradacinare (altoi si
portaltoi) se va face in pacheti de 100 bucati, sau multiplu de 100 dar nu mai mult de 500
bucati/pachet;
- butasii de vita portaltoi destinati altoirii sau inradacinarii se leaga in pachete, dupa fasonare,
din acelasi soi, categorie biologica si de aceeasi lungime (de 1-2-3 masuri). Butasii se aseaza
cu partea bazala la acelasi capat al pachetului. Pachetele constituite din butasi de 3 masuri se
leaga in 3 locuri, iar cele din butasi de 1-2 masuri se leaga in doua locuri;
- coardele de vita roditoare se leaga in pachete din acelasi soi si categorie biologica. Partea
bazala se aseaza la acelasi capat al pachetului. Pachetele de coarde se leaga in doua locuri;
- vitele inradacinate vor avea diametrul, masurat la mijlocul internodului situat imediat sub
punctul de insertie al lastarului superior si pe axul mare, de cel putin egal cu 5 mm ;
- vitele inradacinate vor avea lungimea (distanta) de la punctul inferior de insertie a
radacinilor la baza lastarului superior de 30 cm iar vitele portaltoi inradacinate destinate
pentru altoire si pentru alti butasi inradacinati de 20 cm ;
- fiecare planta vor avea minimum 3 radacini bine dezvoltate si bine repartizate (radial).
Varietatea 420 A poate avea numai 2 radacini bine dezvoltate, cu conditia ca ele sa fie dispuse
pe parti opuse;
- ambalarea se va face in pacheti de 50, 100 bucati sau multiplu de 100 dar nu mai mult de
500 bucati/pachet.
- vitele altoite sa aiba lungimea tulpinei de cel putin de 20 cm lungime ;

- fiecare planta sa aiba minimum 3 radacini bine dezvoltate si bine repartizate radial.
Varietatea 420 A poate avea numai 2 radacini bine dezvoltate, cu conditia ca ele sa fie pe parti
opuse;
- fiecare planta sa aiba o sudura adecvata, uniforma si solida ;
- ambalarea se va face in pacheti de 25, 50, 100 bucati sau multiplu de 100 dar nu mai mult de
500 bucati/pachet.
- vitele altoite si nealtoite se leaga dupa fasonare in pachete din aceeasi combinatie
altoi/portaltoi (respectiv din acelasi soi) si categorie biologica. Vitele altoite se aseaza cu
punctul de altoire, iar cele nealtoite cu nodurile din care pornesc lastarii principali, la acelasi
nivel. Legarea vitelor se face cu o legatura sub punctul de altoire, respectiv a nodurilor din
care pornesc lastarii si cu 2-3 legaturi in zona lastarilor.
Nota: In cazul unor cantitati mai mici de material de inmultire, vite altoite sau inradacinate cat
si in cazul vitelor produse la ghivece nutritive nu se aplica prevederile privind nr. de bucati,
cantitatea minima si maxima.
In timpul cultivarii, recoltarii sau detasarii de pe planta mama, conditionarii,
ambalarii, pastrarii si transportului, materialul de inmultire va fi tinut pe loturi separate si
21
marcat cu denumirea soiului, sau, in cazul materialului de inmultire Initial, Baza si Certificat,
cu denumirea clonei.
Materialul de inmultire viticol poate fi comercializat numai in loturi omogene si in
ambalaje sau legaturi (pachete) sigilate printr-un sistem de inchidere si marcare conform.
Ambalajele si legaturile de material de inmultire se sigileaza oficial sau sub
supraveghere oficiala, astfel incat sa nu poata fi deschise fara a deteriora sigiliul sau eticheta
oficiala sau, in cazul ambalarii, fara ca ambalajul sa prezinte urme de violare. Pentru a asigura
o sigilare adecvata, sistemul de sigilare trebuie sa cuprinda cel putin o eticheta oficiala sau un
sigiliu oficial. O viitoare sigilare se poate face numai oficial sau sub supraveghere oficiala.
Sigilarea ambalajelor sau legaturilor cu numar mai mic de bucati decat cel prevazut
mai sus, etichetarea individuala sau reambalarea se face numai cu aprobare oficiala si numai
oficial sau sub supravegherea oficiala a ITCSMS sau LCCSMS.
O eticheta oficiala eliberata de ITCSMS sau LCCSMS care a controlat si certificat
materialul de inmultire in cauza, rezistenta la rupere, umiditate, intemperii, imprimata, in
limba romana si, eventual, in una din celelalte limbi oficiale ale Comunitatii, va fi fixata in
mod nedetasabil printr-un system de sigilare la exteriorul ambalajului sau legaturii de material
de inmultire, astfel incat orice deteriorare sau rupere sa poata fi recunoscuta ca o violare a
legaturii, ambalajului si etichetei.
Eticheta va cuprinde urmatoarele informatii obligatorii:
- statul, ministerul si autoritatea responsabila pentru certificare sau control cu adresa, sau
initialele sale: Romania sau RO si INCS-ITCSMS sau LCCSMS;
- numele persoanei responsabile pentru sigilare sau numarul ei de identificare, producatorul;
- produsul, tipul materialului;
- specia;
- soiul si, cand e cazul, clona. Pentru vitele altoite aceste indicatii se aplica pentru portaltoi si
pentru altoi;
- categoria materialului;
- numarul de referinta al lotului;
- cantitatea (bucati);
- lungimea- numai pentru butasi portaltoi pentru altoire: aceasta va cuprinde lungimea
minima a butasilor din respectivul lot;
- data sigilarii (anul de cultura);
- tara de producere;
- referinta pasaportului fitosanitar;
- seria si numarul etichetei.
Etichetele oficiale sunt colorate dupa cum urmeaza:
- albe cu dunga violet pentru materialul Initial;
- albe pentru materialul Baza;
- albastre pentru materialul Certificat;
Eticheta trebuie sa fie imprimata de nesters si clar lizibila, sa fie fixata intr-un loc la
vedere in asa fel incat sa fie usor vizibila iar informatiile sa fie la vedere, clare, neintrerupte
prin alte inscrisuri sau desene(imagini) si vor apare in acelasi camp vizual.
ITCSMS sau LCCSMS pot autoriza producatorii de pe teritoriul Romaniei sa
comercializeze mai multe ambalaje sau legaturi de material de inmultire altoit sau inradacinat
de aceeasi provenienta si aceleasi caracteristici, folosind o singura eticheta conforma cu
specificatiile. In astfel de cazuri, ambalajele sau legaturile trebuie sa fie prinse impreuna astfel
incat prinderea sa fie deteriorata la separare si sa nu mai poate fi refacuta, iar eticheta sa fie
fixata de sistemul de prindere. O resigilare nu poate fi autorizata.
Eticheta oficiala poate, de asemenea, include pasaportul fitosanitar in conformitate cu
prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.394/2002 pentru
22
aprobarea procedurii de eliberare a pasaportului fitosanitar si a pasaportului fitosanitar de
inlocuire, folosite pentru circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole
reglementate pe teritoriul Romaniei. Toate conditiile aplicabile etichetarii oficiale si
pasaportului fitosanitar sunt definite si sunt recunoscute ca echivalente.
Etichetele oficiale vor fi pastrate de beneficiarul materialului de inmultire pentru
inmultirea vegetativa a vitei de vie cel putin un an si disponibile pentru controlul autoritatii
oficiale.
Pentru cantitati mici livrate catre consumatorul final, eticheta va specifica numarul
exact de bucati pe ambalaj sau legatura iar numai pentru o bucata nu se specifica tipul
materialului, categoria, numarul de referinta al legaturii, cantitatea, lungimea pentru butasi
portaltoi pentru altoire si anul culturii.
Pentru vitele in ghivece, lazi sau cutii, cand ambalajele acestui material nu poate
intruni cerintele pentru sigilare (inclusiv etichetare) datorita compozitiei lor, materialul de
inmultire va fi tinut in loturi separate corespunzator identificarii pe soiuri si cand e cazul pe
clone si pe numar de bucati, eticheta oficiala nu e obligatorie insa materialul de inmultire va fi
insotit de documentul insotitor prevazut mai jos.
Fiecare livrare de material de inmultire produs pe teritoriul Romaniei trebuie, de
asemenea, sa fie insotita de un document de calitate si conformitate care sa cuprinda
informatiile si conditiile de mai jos :
- tara de productie;
- statul si autoritatea responsabila pentru certificare sau control si statul sau initialele lui:
Romania sau RO si INCS-ITCSMS sau LCCSMS;
- numarul de ordine;
- expeditor (adresa, numarul de inregistrare);
- destinatar (adresa);
- specia;
- tipul(rile) materialului;
- categoria(iile);
- soiul(rile) si, cand e cazul, clona(ele). Pentru vitele altoite aceste indicatii se aplica pentru
portaltoi si altoi;
- numarul de bucati pe lot (legatura);
- numarul total de loturi (legaturi);
- data livrarii;
- referinta pasaportului fitosanitar.
Documentul va fi eliberat in cel putin 2 exemplare (pentru expeditor si pentru
primitor (destinatar), va insoti (exemplarul primitorului) livrarea de la locul expeditorului la
locul de destinatie (al primitorului), va indica toate informatiile stabilite mai sus in ceea ce
priveste loturile (legaturile) individuale ale livrarii, va fi pastrat cel putin un an si va fi
disponibil autoritatii oficiale de control.
La livrarea cu amanuntul catre beneficiarul final neprofesionist eticheta oficiala poate
tine loc de document de calitate si conformitate.
II.1.3. Cerinte si proceduri privind certificarea si comercializarea loturilor de

material de inmultire
Controlul pentru certificarea loturilor de material de inmultire se efectueaza de
autoritatea oficiala la solicitarea scrisa a furnizorilor, prin documentul denumit „Declaratie de
certificare”, si cu respectarea obligatiilor financiare conform tarifelor in vigoare.
In timpul recoltarii, conditionarii, ambalarii, pastrarii si transportului, materialul de
inmultire va fi tinut pe loturi separate si marcat cu denumirea soiului sau, cand este cazul, a
clonei si provenientei.
23
Un lot de material de inmultire se constituie din material din acelasi soi si clona,
respectiv combinatie altoi/portaltoi avand aceeasi provenienta, respectiv cu acelasi numar de
identitate al parcelei atribuit oficial. Se poate admite amestecul de loturi din acelasi soi si
clona sau combinatie altoi/portaltoi, cu acceptul scris al beneficiarului.
Loturile se identifica printr-un numar propriu atribuit de autoritatea oficiala.
Materialul de inmultire sa fie sanatos, viabil, bine dezvoltat si maturat.
Cerinte privind lungimea butasilor portaltoi pentru altoire, butasilor pentru
inradacinare si butasilor (coardelor) altoi:
- butasii portaloi pentru altoire vor avea lungimea minima de la partea inferioara a nodului
bazal pana la internodul superior inclusiv, minimum 1,05 m; Se pot admite pe baze
contractuale butasi de 2 lungimi de minim 70 cm sau de o lungime de minim de 30 cm.
- butasii pentru inradacinare vor avea lungimea minima de 30 cm de la nodul bazal pana la
internodul superior inclusiv, in cazul Vitis vinifera si 55 cm pentru alte varietati;
- coardele (butasii) altoi cu 5 ochi utilizabili vor avea lungimea minima de la partea
inferioara a nodului inferior pana la internodul superior inclusiv, 50 cm iar cei cu un ochi
utilizabil (compusi dintr-un nod si un internod), lungimea minima de 6,5 cm, taierea si
masurarea facandu-se la minim 1,5 cm deasupra ochiului si 5 cm sub acesta;
Dupa recoltarea materialului de inmultire se procedeaza la conditionarea (fasonarea,
clasarea) si ambalarea acestuia in pachete sau alte ambalaje specifice. Materialul pregatit
pentru livrare se analizeaza de catre inspectorul responsabil, iar rezultatele le consemneaza in
buletinul de analiza. Materialul poate fi supus resortarii, urmata de o noua analiza oficiala.
Materialul care corespunde regulilor si normelor in vigoare poate fi etichetat si sigilat oficial
sau sub supraveghere oficiala. Inspectorul responsabil inspecteaza loturile de material
pregatite pentru livrare, in vederea certificarii, si intocmeste documentul ,,Raport final de
receptie/control pentru certificarea lotului’’ de material de inmultire, document care sta la
baza eliberarii documentului oficial de certificare.
Materialul de inmultire Initial produs prin tehnicile de inmultire in vitro se
receptioneaza sub forma de:
- plante neaclimatizate – minibutasi inradacinati proveniti din maxim 4 subculturi, livrabile
in vase cu mediu agarizat;
- plante aclimatizate – vite inradacinate provenite din cultura in vitro aclimatizate in ghivece
nutritive, avand lastarul verde de minim 15 cm;
- plante inradacinate obtinute din sera nucleu izolator in ghivece nutritive ca butasi
inradacinati proveniti din lastari verzi, livrati (comercializati) numai dupa lemnificarea
butasului inradacinat care are un lastar verde de minim 20 cm si ca butasi lemnificati
inradacinati de un internod care pot fi butasi lemnificati inradacinati de un nod cu mugur
viabil si un internod avand dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime si 4 mm masurat
pe diametrul mare iar lastarul verde de minim 20 cm si butasi lemnificati de un internod cu
nod bazal si un mugur viabil – dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime si 4 mm
masurat pe diametrul mare iar lastarul verde de minim 20 cm;
- plante obtinute in cartonaje sau pungi si comercializate ca vite inradacinate cu lastari
verzi avand lungimea minima de 25 cm si ca vite altoite cu lastari verzi avand lungimea
minima de 25 cm.
Contractele de multiplicare sau de livrare pot prevedea conditii specifice privind
calitatea, calibrarea si ambalarea materialului de inmultire cu incadrarea in limitele de
toleranta prevazute, cu exceptia materialului de inmultire produs prin tehnici de inmultire in
vitro.
Certificarea materialului de inmultire se concretizeaza prin eliberarea de catre
autoritatea oficiala a etichetelor oficiale si a „Documentului oficial de certificare”, documente
tipizate cu regim special, uniforme pe intreaga tara.
24
Eticheta oficiala poate, de asemenea, constitui si pasaportul fitosanitar al plantei in
conformitate cu modalitatile de aplicare convenite intre autoritatile oficiale responsabile.
Autoritatea oficiala va stabili dimensiunile etichetei oficiale si mentiunile inscrise pe
aceasta in functie de felul, categoria si destinatia materialului.
Optional, furnizorul poate atasa pe langa eticheta oficiala si o eticheta proprie
comerciala pe care poate imprima si alte elemente, respectiv instructiuni de utilizare,
destinatia si altele. Eticheta furnizorului si continutul informatiilor propuse de furnizor se
aproba de catre ITCSMS sau LCCSMS.
Atunci cand materialul nu corespunde regulilor si normelor in vigoare, inclusiv a
prevederilor privind carantina fitosanitara, inspectorul autoritatii oficiale respinge de la
certificare si comercializare materialul in cauza, daca nu mai pot fi luate si alte masuri prin
care materialul sa satisfaca cerintele necesare certificarii, sau dispune distrugerea acestuia.
Materialul de inmultire se depoziteaza in vederea pastrarii peste iarna, urmarindu-se
mentinerea identitatii si a unei stari corespunzatoare de viabilitate si sanatate. Depozitarea se
realizeaza pe loturi constituite din acelasi sortiment, soi, portaltoi si categorie biologica
conform numerelor de identitate ale loturilor.
Transportul se efectueaza in conditii de igiena corespunzatoare si cu protejarea pentru
prevenirea deshidratarii, inghetului sau ranirii materialului de inmultire.
Furnizorii care comercializeaza au obligatia de a pastra copiile documentelor eliberate
timp de 5 ani, iar beneficiarul de material de inmultire utilizat pentru infiintarea plantatiilor
mama pastreaza documentele de provenienta pe toata durata de exploatare a plantatiilor
mama.
Comercializarea individuala (la bucata) a materialului de inmultire se face numai
ambalat si etichetat cu eticheta oficiala individuala care sa ateste identitatea si calitatea
acestuia.
Furnizorul care comercializeaza cu amanuntul materialul de inmultire nu are dreptul
de a desface pachetele sau legaturile sigilate, decat daca fiecare component al pachetului sau
legaturii este prevazut cu eticheta individuala sau, sub supravegherea ITCSMS sau LCCSMS
si cu acordul scris al producatorului care a ambalat si sigilat materialul de inmultire.
La INTERN materialul saditor circula ambalat, conform precizarilor legale si insotit
de documente care atesta calitatea si autenticitatea. La livrarea cu amanuntul eticheta oficiala
nu este obligatorie, dar trebuie sa existe un “Document insotitor “ (formular F), care se va
elibera in doua exemplare (unul pentru destinatar si unul pentru expeditor) si care sa cuprinda
toate informatiile stabilite la punctul II din Directiva 2005/43/CE, in ceea ce priveste loturile
individuale ale livrarii. Aceste documente trebuie pastrate cel putin un an si sa fie disponibile
autoritatii oficiale de control.
IMPORTUL se realizeaza pe baza contractelor intocmite in confomitate cu legislatia
din Romania. Marfa va fi ambalata si etichetata cu eticheta oficiala si va fi insotita de un
certificat privind puritatea biologica si buletinul de analiza dupa metodele de testare
echivalente si acceptate international referitor la toate plantele.
EXPORTUL se realizeaza pe baza unui contract care poate sa prevada conditii mai
putin restrictive fata de normele romanesti. Se impune totusi acordul mentinatorului de soi,
eliberarea numerelor de referinta pentru loturile exportate, precum si sondarea si analizarea
lor oficiala, eticheta oficiala sau “Documentul insotitor“.
25
II.2. ASIGURAREA FITOSANITARA A SPATIULUI destinat mentinerii
materialului initial G0, si nucleului de preinmultire G1.
Spatiul destinat producerii si mentenantei materialului de inmultire viticol, Initial G0
si generatiile G1 si G2, trebuie sa asigure protectia totala fata de organismelor daunatoare si a
vectorilor acestora care reduc valoarea de utilizare a materialului de inmultire si sa previna
riscul reinfectarii materialului in timp prin patrunderea in acest spatiu.
Asigurarea fitosanitara a acestor spatii, care sunt protejate de tip sera, se face prin
lucrari de amenajare care constau in crearea unui spatiu tampon transparent la intrarea in sera,
prevazut cu pereti de sticla la jumatatea inferioara, plase antiinsecta in jumatatea superioara si
usa de acces, spatiu destinat dezinfectiei personalului autorizat la intrarea in sera cat si ca
platforma pentru vizualizarea culturilor in timpul vizitelor, spatiul din interiorul serei fiind
restrictionat cu acces controlat pe toata perioada de mentenanta a culturii si amplasarea de
rame cu plasa antiinsecta la toate ferestrele de aerisire.
Constituirea spatiului tampon la intrarea in sera Instalarea plasei antiinsecta. Restrictionarea

accesului in sera
Izolarea solului prin acoperirea cu folie agrotextil
26
Amenajarea serelor pentru asigurarea fitosanitara a spatiului destinat producerii si
mentenantei materialului de inmultire G0, G1 si G2.
Pregatirea terenului pentru infiintarea culturii de material de inmultire viticol Initial

G0, G1 sau G2 consta in urmatoarele operatiuni:
- nivelarea si tasarea terenului dintre alei, eventual decopertarea unui strat de 10 cm, in
vederea asigurarii unei suprafete perfect plane;
- distribuirea unui strat subtire de nisip grosier spalat, in scopul egalizarii suprafetelor
decopertate anterior;
- acoperirea cu folie de mulcire tip rafie agrotextil pe toata latimea traveei si asezarea
stachetilor de lemn (4000/50/40 mm) ca suport pentru vase in scopul eliminarii contactului
plantelor cu solul.
Ulterior se face dezinfectia scheletului metalic al serei, a materialelor de protectie
exterioara pentru temperaturi negative (geamuri, policarbonat) si a inventarului serelor prin
tratamente profilactice de chimioterapie cu diferite substante sau produse chimice.
E. Radulescu, E. Docea, 1966, recomanda pentru a lupta cu mai mult succes
impotriva unor agenti patogeni ai bolilor care apar in sera, dezinfectarea prealabila a serelor si
a inventarului acestora, cel putin odata pe an, inainte de a incepe cultura. Cea mai rapida
dezinfectie a serelor se face prin gazare dupa ce in prealabil sera se ermetizeaza. Pentru o
eficienta mai ridicata serele se incalzesc si se stropesc cu apa peretii si trotuarele. Gazarea este
totdeauna urmata de dezinfectia umeda a scheletului si inventarului serei prin spalare cu sulfat
de cupru 5% in apa calda. Pentru partile din lemn (stacheti, rame pentru plasa antiinsecta) se
poate folosi laptele de var (4 Kg var neswtins la 10 l apa), clorura de calciu 2-3% sau
formalina 2-3%. Rezultate bune da si fumigatia cu anhidrida sulfuroasa prin arderea a 30-35 g
sulf la mc.
Sulful si compusii lui au actiune fungica si insecticida si este utilizat prin prafuiri sau
stropiri iar cel praf si prin ardere in scopul dezinfectarii, bioxidul de sulf degajat este toxic
pentru unii agenti patogeni in cantitate de 50 g sulf/metru cub de spatiu.
Formalina (formolul, aldehida formica sau formaldehida), fungicid organic cu multiple
intrebuintari in fitoterapie, are actiune fungica, bactericida si namatocida, se utilizeaza pentru
dezinfectarea scheletului metalic, a geamurilor sau policarbonatului, meselor de lucru,
uneltelor folosite la culturile din sere ca solutie concentrata de 2% (5 l formalina la 100 l apa)
si la dezinfectarea solului din sere in concentratie de 1% (2,5 l formalina de 40% la 100 l apa)
utilizandu-se 10 l solutie la 1 mp.
Pentru dezinfectia inventarului marunt (foarfeci, clesti, etc.) se poate folosi alcoolul
etilic tehnic nealimentar in concentratie de 70%, iar pentru dezinfectia incaltamintei la
intrarea in sera se foloseste hipocloritul de sodiu in concentratie de 1% sau formalina in
concentratie de 1%.
Amestecul nutritiv utilizat pentru umplerea vaselor de cultura este preparat in
conformitate cu reteta general utilizata cu 40% mranita, 30% pamant de gradina, 20% turba
neutra, 10% nisip, variatia procentuala a componentelor amestecului nutritiv in functie de soi,
de genotip si de preferabilitatea acestora pentru anumite tipuri de sol corespunzatoare
conditiilor naturale de adaptare si aclimatizare ar trebui sa influienteze alegerea tipului de
amestec nutritiv, preponderant organic sau preponderant mineral, dupa verificarea prealabila a
principalelor componente din punct de vedere al prezentei nematozilor, vectori ai
principalelor virusuri la vita-de-vie, care se face de catre LCCF Bucuresti pe probele ridicate
si transmise prin LCF Judetean. Deoarece un numar mare de agenti patogeni care produc boli
culturilor din sere se transmit prin pamant, virusul scurtnodarii – Vitis virus 1 se face de catre
nematodul Xiphinema index, se recomanda dezinfectarea amestecurilor inainte de plantare,
atunci cand acesta este semnalat. Dezinfectarea pe cale chimica a amestecurilor nutritive se
27
face cu diferite produse cu actiune fungica, bactericida si nematocida, formaldehida,
produsele cuprice si alte produse specific nematocide.
Prezentam mai jos cateva produse chimice specifice dezinfectiei solului si combaterii
nematozilor vitei de vie si altor culturi, omologarea si prezenta acestora in CODEXul din
2013. Trebuie specificat ca pentru dezinfectia solului in sere este present in codex un singur
produs, Metam sodium, omologat doar pentru nematodul galicol al radacinilor de usturoi
Meloidogyne incognita si alte boli, nefiind present nici-un produs specific combaterii
nematozilor specifici vitei de vie.
Produse nematocide pentru combatere de diversi nematozi la diferite culturi
Prezenta
Denumirea Denumirea
Omologare Doza recomandata in Codex
substantei active comerciala
2013
ALDICARB (N-
Xiphinema sp. si
metil carbamat 2
Temik larve de 40-60 Kg/ha Nu
metil-2(metiltio)
Scarabeidae
propionaldoxina
Nematozi si
DAZOMET Basamid ciuperci la
(tetrahidro-3,5 granule cu 97% legume, viermi
700 kg/ha Da
dimetil-2-tio -1,3,5- Dazomet sarma si
tiadiazin) Dazomet 90 PP buruieni
Toti nematozii
300-500 la legume
DD (60-66% 1,3 inclusiv
si flori
diclor propena + 30- Degenerescenta
DD si in diferite 1000 l/ha,
35% 1,2 infectioasa a Nu
amestecuri vapori in sol cu 3
diclorpropan + 5% vitei de vie
luni inainte de
tricloruri produsa de
plantare
Xiphinema sp.
DICLOR
Legume si flori 175-200 l/ha
PROPENA (1,3- Telone Nu
Xiphinema sp. 5 -600 l/ha
diclorpropena
300 l/ha
Nematozi liberi
IZOTIOCIANAT 750 l/ha cartof,
DI TRAPEX si care formeaza Nu
DE METIL vita-de-vie, legume,
gale
pepiniere
700 l/ha- legume,
flori
(1200 kg/ha, udare
METAM DE Diversi cu sol. 2-3%,
METADOR
SODIUM nematozi incorporat si
NEMASOL 510 Da
(metilditiocarbamat inclusiv acoperit pt.
RAISAN 51
de sodium) Xiphinema sp. Xiphinnema sp.)
1 kg/mc sol la
sterilizare
amestecuri
OXAMIL (metil-N VYDATE 24 L Spectru larg 55 kg/ha, Da
28
Prezenta
Denumirea Denumirea
Omologare Doza recomandata in Codex
substantei active comerciala
2013
N-dimetil-N (metil VYDATE 10 G nematozi cu Globodera si
carbamoil)oxi-1- chisti si galicol Heterodera
tiooxamidat) al radacinilor si 120 Meloidogyne
tulpinilor, inc.
insecte si 150 Dtylenchus
acarieni dips.
Activ si foliar
Nematodul 15 kg/ha,
galicol al administrat pe rand
NEMATHORIN
FOXTIAZAT radacinilor dupa plantare si Da
10 G
Meloidogyne incorporat la 8-10
incognita cm.
Dintre produsele enumerate mai sus, cele mai multe au fost interzise ca urmare a
toxicitatii foarte ridicate fata de microflora si microfauna din sol dar din cele omologate si
prezente in lista produselor admise pentru utilizare - Codex 2013, niciunul nu este omologat
pentru combaterea nematozilor Xiphinema sp., vectori responsabili pentru transmiterea
virusurilor la vita-de-vie. Dupa Tudorel Baicu, 1979, produsul METAM DE SODIU, combate
acesti nematozi, in cantitate de 1200 kg/ha, solutie 2-3%, incorporat si acoperit cu prelate si
poate fi folosit si pentru sterilizarea amestecurilor nutritive in cantitate de 1 kg/mc.
Infiintarea culturii consta in umplerea vaselor de cultura de diferite capacitati 20 -50
litri, cu amestec nutritiv, plantarea vitelor cate 4 plante / genotip pentru G0 si 30 – 50
plante/genotip in functie de necesitatile de material de inmultire pentru nucleele de
premultiplicare G1 si G2 si repartizarea acestora pe traveele pregatite anterior. Pentru buna
aprovizionare cu apa a plantelor in functie de conditiile de temperatura si umiditate din sera
pe perioada de vegetatie, se instaleaza sistemul de irigare prin picurare.
II.3. MATERIALUL AMELIORATORULUI (soiuri si clone de portaltoi si vita-de-vie)

aflat in campurile comparative si in conservatoar ca MI G0
Ameliorarea plantelor horticole, stiinta agrobiologica aplicativa, studiaza variabilitatea
si ereditatea speciilor horticole si elaboreaza metodele care conduc la creerea unor genotipuri
noi, care sa valorifice mai eficient posibilitatile oferite de perfectionarea continua a bazei
materiale a agriculturii. In limba latina ameliorare inseamna imbunatatire. Activitatea de
ameliorare se finalizeaza prin creerea de soiuri si hibrizi noi, care reprezinta unul din
mijloacele eficiente de sporire a productiei, deci ameliorarea constituie un criteriu practic de
verificare si valorificare a realizarilor biologiei si geneticii. (I.Cazaceanu si colab., 1982).
In viticultura, perioada ameliorarii stiintifice incepe in secolul al XIX – lea, mai ales
dupa aparitia filoxerei, cand pentru refacerea viticulturii din Europa s-a recurs la hibridari
dirijate, interspecifice, intre vitele europene si cele americane. Pe langa soiuri roditoare
rezistente au aparut si primii portaltoi binari si complecsi, care au imbogatit substantial
sortimentul vitelor cultivate (I.Cazaceanu si colab., 1982).
Dupa Marilena Stroe si colaboratorii – 2007, 2012 si alti autori consacrati, aflam ca la
noi in tara primele insemnari asupra unor soiuri authtone ca: Braghina, Galbena, Grasa,
Coarna, Tamaioasa apar in monografiile judetelor Mehedinti si Putna redactate de Ion Ionescu
De La Brad (1868-1869). In anul 1874 apare lucrarea lui Aurelian P.S. intitulata „Les essais
ampelografiques”. In anul 1880, Moga V.S. descrie in lucrarea sa intitulata „Micul manual de
29
viticultura” cele mai importante soiuri de vita-de-vie cultivate in tara noastra (16 soiuri,
omitand soiul Feteasca alba).
Cercetarile efectuate asupra soiurilor de vita-de-vie au inceput sa fie publicate
incepand cu anul 1896 in „Revista viticola si horticola”, care aparea pentru prima data la
Bucuresti. Dupa invazia filoxerei, o serie de viticultori in frunte cu Brezeanu Gh. acorda o
mare atentie studiului soiurilor de vita-de-vie.
Nicoleanu Gh. scrie in anul 1900 prima ampelografie romaneasca „L’introduction a
l’ampelographie roumaine”, lucrare care a fost inclusa ulterior in Ampelografia universala a
lui Vialla P. si Vermorel V. El face o descriere botanica a soiurilor, prezinta date asupra
conditiilor de clima si sol, asupra sistemelor de cultura si a calitatii vinurilor din principalele
podgorii ale tarii.
Brezeanu V. S. in 1912 realizeaza prima clasificare a soiurilor in functie de calitatea
acestora (soiuri pentru vin de calitate si soiuri pentru vinuri de masa - romanesti si straine).
O noua etapa in cunoasterea soiurilor autohtone, dar si straine, ca si in orientarea
generala a viticulturii romanesti postfiloxerica, a fost marcata de activitatea a 2 mari
profesori: Teodorescu I.C. si acad. Gherasim Constantinescu. In anul 1925 Teodorescu I.C.
realizeaza prima colectie ampelografica in Bucuresti, la Scoala Superioara de Agricultura de
la Herastrau. Dupa acest an apar lucrarile „Cele mai recomandabile specii si varietati de vita
pentru Romania”, „Monografiile pentru principalele podgorii” si altele.
In perioada 1926-1928, incep studiile cu privire la insusirile de productivitate ale
soiurilor de vita-de-vie. Printre primele lucrari de ampelografie ale academicianului Gherasim
Constantinescu se numara „Tipul florilor la principalele varietati romanesti de vita-de-vie”,
iar in anul 1940 „Studiul comparativ al varietatilor Braghina si Negru vartos” in conditii
diferite de clima si sol.
In primii ani, dupa cel de al doilea razboi mondial (1945-1950), au aparut putine
lucrari stiintifice cu caracter ampelografic. Abia in anul 1956 a fost reluata activitatea
ampelografica din tara noastra la O.I.V., intrerupta in perioada celui de al doilea razboi
mondial. Tot in aceasta perioada, in cadrul Academiei romane s-a format o sectie de
ampelografie condusa de acad. Gherasim Constantinescu care a avut ca principal obiectiv
redactarea lucrarii „Ampelografia R.S.R”, in 8 volume, (1958-1971). Primul volum cuprinde
problemele generale ale ampelografiei, volumele 2 si 3 - descrierea soiurilor zonate (raionate),
volumele 4-7 descrierea soiurilor rar intalnite in cultura si a celor recent introduse in tara, iar
ultimul volum – descrierea soiurile de portaltoi. Ca o apreciere a activitatii sale pe plan
international si a scolii de viticultura romanesti, acad. Gherasim Constantinescu a fost ales in
anul 1968 presedintele Oficiului International al Viei si Vinului.
In anii 1960-1970, intra in atentia specialistilor problema soiurilor de struguri
pentru masa si este studiata esalonarea maturarii acestora, in diferite zone de productie,
(Gherasim Constantinescu, Neagu M., Elena Negreanu, Poenaru I., 1966). In anul 1976 apare
lucrarea „Ampelologia soiurilor apirene” (Constantinescu Gherasim, Indreas Adriana).
Dupa anul 1980 se intensifica cercetarile in domeniul obtinerii de noi soiuri de vita-
de-vie roditoare si soiuri de portaltoi, precum si in cel al ameliorarii soiurilor existente sub
raportul productiei calitative si catitative, al rezistentei acestora la boli, daunatori sau factori
nefavorabili de mediu. Au fost obtinute peste 60 de soiuri din Vitis vinifera cu diferite directii
de productie, din care ponderea cea mai mare o detin soiurile de struguri pentru masa (21) si
soiurile de struguri pentru vinuri albe de masa (15), urmate de soiurile de struguri pentru
vinuri albe superioare (9), soiurile de struguri pentru vinuri rosii de masa (9), soiurile de
struguri pentru vinuri rosii superioare (9) si soiuri apirene (3).
Un rol deosebit de important in viticultura romaneasca l-a avut si il va avea selectia
clonala - care reprezinta un instrument foarte important pentru marirea productivitatii
soiurilor, evitarea eroziunii genetice a soiurilor, conservarea varietatilor clonale si a celor
30
autohtone, precum si a soiurilor de diferite origini. Obiectivul final al selectiei clonale nu mai
este doar acela de a se obtine o singura clona pentru un soi, pentru o populatie, ci se doreste sa
se inlocuiasca o populatie heterogena si degenerata cu o alta mai buna, atat din punct de
vedere cantitativ, cat si calitativ si punerea la dispozitia cultivatorilor a cel putin 2-3 selectii
clonale ale aceluiasi soi. Materialul viticol astfel obtinut, trebuie sa fie un material viticol de
inalta calitate, lipsit de virusuri, la care caracteristicile culturale si productive sa raspunda
exigentelor viticulturii moderne.
Ca rezultat al activitatii de cercetare in aceasta directie, in Romania au fost obtinute
in perioada 1967 – 2014, 97 de selectii clonale ale principalelor soiuri cultivate, din care:
- 11 clone din soiuri de struguri pentru masa;
- 36 clone din soiuri de struguri pentru vinuri albe;
- 12 clone din soiuri de struguri pentru vinuri aromate;
- 29 clone din soiuri de struguri pentru vinuri rosii, si
- 9 clone din soiuri de portaltoi.
Obtinerea de soiuri cu rezistenta biologica sporita (hibrizi innobilati) la diferiti

factori de mediu, pe de o parte, (ger, seceta) si la boli si daunatori, pe de alta parte (filoxera,
mana, fainare, putregaiul cenusiu), prin incrucisarea speciei Vitis vinifera cu hibrizi direct
producatori din generatia a III-a, (Seyve villard), a constituit o preocupare a amelioratorilor.
In Romania au fost obtinute urmatoarele soiuri cu rezistenta biologica:
- Purpuriu, Valeria, Rosina la I.C.D.V.V. Valea Calugareasca;
- Brumariu, Radames, Rubin la S.C.D.V.V. Blaj;
- Argessis la I.N.C.D.B.H. Stefanesti – Arges;
- Andrevit, Admira, Vlad la S.C.H. Cluj Napoca.
Principiile stiintifice ale ampelografiei au fost initiate de Ravaz L. (1902), care a avut
o contributie deosebita in problema descrierii, recunoasterii si identificarii soiurilor de vita-
de-vie. In lucrarile sale (1902, 1903, 1907, 1910) a subliniat ca, pentru descrierea soiurilor de
vita-de-vie este necesar sa se renunte la caracterele de gen si specie, care fiind comune tuturor
soiurilor produc multe confuzii, (datorita plasticitatii ecologice a vitei-de-vie), si sa se puna
accent pe importanta caracterelor distinctive, specifice fiecarui soi, denumite sugestiv
„caractere tari”. El a impartit aceste caractere distinctive, astfel: caractere calitative, care se
schimba mai putin sub influenta conditiilor ecopedoclimatice si caractere cantitative, care
variaza puternic in functie de conditiile amintite mai sus.
In anul 1902 Ravaz L. publica lucrarea „Les vignes americanes”, insa prima cheie de
determinare a soiurilor de portaltoi a fost intocmita de Olivieri si a fost publicata in anul 1936
in lucrarea „Vitigni porta innesti americani”.
Anul 1924 a marcat infiintarea Oficiului International al Viei si Vinului (O.I.V.) cu
sediul la Paris, care reuneste viticultorii din intreaga lume si care are ca scop coordonarea
activitatii tehnice, economice si de legislatie, precum si a activitatii de cercetare. A fost pusa
la punct o schema O.I.V. de descriere a soiurilor, schema ce a stat la baza intocmirii
„Registrului ampelografic international” ce cuprinde descrierea a peste 500 de soiuri de vita-
de-vie. Dupa aceasta aparitie, numerosi autori au publicat diferite lucrari privind originea si
genetica vitei-de-vie: Ravaz L. (1923), Branas J., (1930, 1937, 1943, 1956), Levadoux L.
(1943, 1946), Rebour H. (1957).
Infiintarea acestei organizatii (O.I.V.) a dat un impuls cercetarilor efectuate asupra
sortimentelor de soiuri din principalele tari viticole, cercetari concretizate in ampelografii
nationale pentru diverse tari europene. Ex: „L’Ampelographie hellenique” in 3 volume de
Krimbas B. (1943-1946), „Ampelografia U.R.S.S.” in 6 volume elaborate de un grup de
cercetatori de la Magaraci (1946-1956), cu precizarea ca in 3 volume sunt studiate soiurile cu
31
mai mica raspandire aflate in colectiile ampelografice, „Ampelografia Cehoslovaciei”, de
Blaha J., (1952), „Ampelografia soiurilor de Jerez si Andaluzia occidentala” (Spania) de
Fernandez J., (1956), „Ampelografia Ungariei” de Csepregi P. si Zilai J., (1955-1960),
„Cepages et vignobles de France” in 4 volume de Galet P., (1956-1965), „Ampelografia
Turciei” de Oraman N. (1963).
Pentru uniformizarea metodologiei de descriere a soiurilor, O.I.V. a elaborat in anul
1984, dupa numeroase studii si incercari, un codex pentru toate tarile, publicat in franceza,
engleza, spaniola si germana, denumit: „Codul caracterelor descriptive a soiurilor si speciilor
de Vitis”, in colaborare cu Uniunea Internationala pentru Protectia Creatiilor vegetale
(U.P.O.V.), dupa ce in anul 1983 fusese pus la punct „Descriptors for grape”, lucrare
elaborata de Comitetul International pentru Resursele Genetice ale Plantelor (I.B.P.G.R.).
O noua etapa s-a incheiat in anul 1987 cand s-a infiintat in S.U.A., Societatea
Internationala de Ampelografie care pune la dispozitia viticultorilor, pe suport magnetic, o
baza de date care permite identificarea a peste 150 de soiuri cu ajutorul ordinatorului facand
apel la doar 43 de caractere botanice. Incepand cu anii ’70, dezvoltarea sectorului informatic a
permis achizitionarea de date si efectuarea de calcule ce au avut ca rezultat o importanta
reducere a timpului pentru efectuarea masuratorilor dorite, precum si usurinta in ceea ce
priveste gestionarea si interpretarea datelor.
Actual, cercetatorii ampelografi au constituit banci de date simple, rapide si utile
pentru consultatii la nivel mondial si cateva institutii de cercetare au dezvoltat mai multe
sisteme automatizate de date biometrice, mai mult sau mai putin complexe in functie de
instrumentele disponibile, cost hardware si software.
Activitatea de ameliorare este efectuata de specialisti de o inalta tinuta profesionala si
poarta denumirea oficiala de ameliorator, care poate fi o persoana fizica sau juridica,
respectiv unitatea unde amelioratorul lucreaza. Materialul obtinut (soiuri, hibrizi, clone) de
catre ameliorator poarta denumirea oficiala de materialul amelioratorului. Unitatea juridica
sau persoana fizica care inregistreza materialul amelioratorului in nume propriu, plateste
taxele de mentinere si mentine materialul amelioratorului pe perioada inregistrarii in
Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, poarta denumirea oficiala de
mentinator.
Situatia genotipurilor aflate in serele depozitar cu material Initial de inmultire – mai

2014
Soiuri Soiuri si clone (Nr.)
Specificare vechi Soiuri si Clone Soiuri Total soiuri
romanesti clone romanesti din straine si clone
romanesti soiuri straine
Soiuri pentru struguri
de masa: 6 39 12 27 84
- apirene - 3 2 11 16
- pirene 6 35 10 14 65
- altele - 1 - 2 3
Soiuri pentru struguri 21 56 21 4 102
de vinuri albe, roze si
aromate
Soiuri pentru struguri 6 24 19 10 59
de vinuri rosii
Soiuri rezistente - 10 - 17 27
Soiuri de portaltoi - 2 8 14 24
Alte soiuri (Vitis 9 6 - - 15
32
Soiuri Soiuri si clone (Nr.)
Specificare vechi Soiuri si Clone Soiuri Total soiuri
romanesti clone romanesti din straine si clone
romanesti soiuri straine
silvestris + altele)
TOTAL GENERAL 42 137 60 72 311
Imbogatirea sursei nationale de germoplasma viticola cu soiuri vinifera, ca material

Initial G0, are loc anual, cu soiuri si clone noi, asupra carora se face evaluarea principalilor
descriptori morfologici in fenofazele:
- de dezmugurit, cresterea progresiva si intensa a lastarilor si intocmirea tabloului caracterelor
morfologice dupa UPOV pentru 16 caractere;
- de crestere incetinita a lastarilor, parga si maturarea strugurilor, maturarea lemnului cu
definitivarea tabloului caracterelor morfologice dupa UPOV pentru 28 caractere, cat si
evaluarea principalelor insusiri agrobiologice si definitivarea tabloului caracterelor dupa
UPOV pentru 28 de caractere.
Totodata se fac studii comparative privind principalele caractere morfologice ale
materialului initial G0 cu materialul amelioratorului si intocmirea tabloului caracterelor
UPOV pentru 44 caractere.
In serele depozitar ale INCDBH Stefanesti se afla 311 soiuri si clone sub forma de
material Initial G0, liber de virusuri, din care: 42 sunt soiuri vechi romanesti, 137 sunt soiuri
si clone romanesti, 60 sunt clone romanesti din soiuri straine si 72 sunt soiuri straine. Dintre
acestea 175 sunt in lista oficiala si admise la inmultire iar 136 sunt diferite soiuri si selectii
neinregistrate, unele in curs de omologare.
II.4. EVALUAREA FITOSANITARA A MATERIALULUI DE INMULTIRE.

Publicatiile pe teme de virologia vitei-de-vie arata ca virusurile/ virozele/maladiile
de tip viral la vita-de-vie ocupa un loc special in cercetare. Unele din aceste virusuri
(Artichoke italian latent virus - AILV, Alfa alfa mosaic virus - AMV, Broadbeen wilt virus -
BBWV, Cucumber mosaic virus - CMV, Potato virus X - PVX, Tobacco mosaic virus -
TMV, Tomato spotted wilt virus - TSWV) au spectru larg, afectand mai multe plante de
cultura importante. Pentru vita-de-vie acestea reprezinta curiozitati stiintifice, atat pentru
faptul ca sunt rar intalnite cat si pentru ca pagubele induse sunt neglijabile. Alte virusuri,
totusi, apartinand genurilor Nepovirus (virusul scurtnodarii – GFLV), Ampelovirus (virusurile
asociate rasucirii frunzei serotip 1 si 3 – GLRaV1+3), Maculavirus (virusul fleck- GFkV) si
Vitivirus (virusul A al vitei-de-vie - GVA) sunt patogeni veritabili ai vitei-de-vie si agenti ai
maladiilor cu impact economic, afectand cantitatea si calitatea productiei;
Cercetarile actuale sunt indreptate catre identificarea materialului sanatos si propagarea
acestuia pentru cresterea calitatii productiei viticole si catre intensificarea caracterizarii si
revizuirii taxonomiei virusurilor in cadrul urmatoarelor obiective:
- documentarea prevalentei si raspandirii spatio-temporale a maladiilor virale si virusurilor
asociate la V. vinifera si hibrizilor interspecifici prin monitorizarea virozelor pe zone/regiuni
viticole si caracterizarea noilor virusuri/suse virale prin testare ELISA si PCR;
- identificarea speciilor native Vitis care pot servi drept gazde asimptomatice si, prin urmare,
care reprezinta rezervoare de virusuri ale diferitelor maladii virale pentru plantatiile nou
infiintate;
- valorificarea observatiilor privind prezenta vectorilor potentiali si corelarea cu prezenta
virusurilor/maladiei;
33
- determinarea circulatiei virusurilor de la vita-de-vie infectata intr-o plantatie noua si
sanatoasa si analiza/verificarea unui instrument de gestionare potential (de exemplu,
tratamente insecticid), pentru a restrictiona circulatia vectorului;
- identificarea infectiilor mixte intr-o planta si studiul efectelor potentiale;
- metode de producere de plante libere de virusuri, ca strategie de combatere a acestor
patogeni si contributia la dezvoltarea industrie viticole in concordanta cu directivele UE
pentru vita-de-vie prin aplicarea metodelor de devirozare (termoterapia in vitro,
chimioterapia, embriogeneza somatica) pentru noile creatii si in scopul cercetarii virusurilor
recent identificare;
- identificarea si inmultirea materialului viticol sanatos cu devirozarea soiurilor/clonelor cu
importanta economica pentru viticultura romaneasca;
- optimizarea factorilor de devirozare si dezvoltarea metodelor de producere a materialului
sanatos prietenoase mediului;
- testarea virologica periodica a vitei-de-vie pe categorii de material de inmultire, conform
legislatiei nationale armonizata cu legislatia UE;
Rezultate semnificative obtinute se refera la:
- aplicarea tuturor metodelor cunoscute pentru identificarea/diagnosticarea virusurilor la vita-
de-vie, in functie de diferitele proprietati ale virusului;
- termoterapia in vivo si in vitro;
- combinatii ale metodelor de devirozarea a vitei de vie;
- studiul aprofundat al fitotoxicitatii tratamentelor fitoterapeutice;
- eliminarea virusurilor la vita-de-vie prin termoterapie si cultura in vitro utilizand diferite
tipuri de explante – meristem, apex, mugur axilar - si adaptand perioada de termoterapie in
functie de comportamentul virusului la tratament;
- brevetarea metodei de eliminarea a virusurilor prin chimioterapie in vitro;
- studii comparative privind comportamentul materialului biologic virozat;
- material initial G0 si G1 (soiuri, clone de portaltoi si vita roditoare) liber de GFLV+ArMV,
GLRaV1+3, GFkV, CVA, obtinut prin termoterapie si cultura in vitro;
- material baza furnizat unitatilor CD cu profil viticol;
- testarea virologica a materialului amelioratorului in vederea omologarii, devirozarea la
cerere;
- utilizarea de rutina a metodei ELISA;
- aplicarea chimioterapiei in vitro si electroterapiei.
Modalitatile de aplicare se refera la realizarea de proiecte multinationale, la utilizarea
materialului sanatos obtinut si elaborarea unui plan national de obtinere a materialului de
inmultire viticol liber de virusuri in functie de cerintele pietei, in vederea infintarii platatiilor
sanatoase, cu timp lung de exploatare, in sectorul de stat si privat;
Unitati CD cu preocupari in domeniu: ENTAV Franta, IAMB Italia.
Domenii de aplicare: chimioterapia si electroterapia pentru devirozarea speciilor
viticole cu posibilitati de extindere la alte specii horticole.
Potentiali utilizatori: unitati de cercetare – dezvoltare pentru viticultura si viticultori
private care utilizeaza materialul liber de virusuri.
In tara noastra atentia cercetarilor este indreaptata spre virusurile specifice vitei-de-
vie cu patogenitate crescuta asupra plantelor (GFLV, GLRaV 1+3, GFkV, GVA). Aceste
virusuri au fost identificate deseori in combinatii greu de eliminat datorita comportamentului
diferit la conditiile de devirozare utilizate. Studiile au aratat ca pentru diferite virusuri este
necesara aplicarea diferentiata a perioadei de tratament termic, aceasta fiind asociata cu
morfologia fiecarei entitati virale. Eficienta termoterapiei este crescuta in cazul eliminarii
virusurilor alungite (ampelovirusuri, 2000 nm), care migreaza mai incet spre varful lastarului
comparativ cu cele izodiametrice (nepovirusuri, 30 nm); cu toate acestea, este cunoscuta
34
rezistenta la termoterapie a virusului fleck (izodiametrice, 30 nm). Necesitatea eliminariii
GFkV este cu atat mai mare cu cat produce o maladie latenta la vita-de-vie europeana si se
gaseste in majoritatea combinatiilor virale.
In cazul unei importante incidente a maladiilor infectioase in materialul
amelioratorului si imposibilitatii selectiei materilului autentic sanatos, apatinand unui anumit
soi sau clona, se aplica tehnici de insanatosire (de eliminare a virusului/virusurilor), ca:
termoterapia, cultura de apex, cultura de meristem, cultura in vitro combinata cu termoterapia,
chimioterapia in vitro, electroterapia, embriogeneza somatica, embriogeneza somatica
combinata cu termoterapia.
Cultura de meristem si termoterapia sunt, individual sau in combinatii, cele mai
frecvente metode de obtinere a plantelor libere de virusuri. Din nefericire, nici una din metode
nu asigura rezulatate maxime. Desi unele virusuri si maladii de tip viral se trateaza eficient
prin termoterapie, aceasta metoda nu poate fi folosita pentru eliminarea viroizilor, deoarece
induce chiar accelerarea replicarii lor. In plus, aplicarea tratamentului termic la plantele
virozate este de lunga durata, implica existenta de echipamente specifice (camere de
termoterapie) si consum mare de energie. In cazul culturii de meristem, rata de eliminare a
virusului este influentata de genotip, de tipul virusului si mai ales de dificultatea izolarii
meristemului (procentul de devirozare este invers proportional cu dimensiunea explantelor).
Sunt initiate studii privind gradul de infectare cu diferiti agenti infectiosi a speciilor
viticole, utilizandu-se in primul rand indicatori biologici lemnosi care necesita o perioada de
timp mare pentru obtinerea rezultatelor (1-3 ani). In paralel in cadrul unor unitati de cercetare-
dezvoltare din viticultura se testeaza starea de sanatate a plantelor viticole prin metode
serologice (testari ELISA), care reusesc sa satisfaca cerintele ce se impun pentru materialul de
inmultire in serie. Pentru punerea in evidenta a virusurilor la plantele omologate, soiuri si
clone noi autorizate la inmultire pentru obtinerea de material INITIAL, se foloseac tehnici
bazate pe biologia moleculara (PCR), care au inceput si in Romania sa faca obiectul unui
interes foarte mare. La INCDBH Stefanesti, exista in prezent componentele necesare
efectuarii testarilor moleculare pentru a putea produce material de inmultire viticol in
conformitate cu normele UE.
Evaluarea starii de sanatate a materialului amelioratorului se apreciaza prin metoda
TAS-ELISA: (triple antibody sandwich – enzyme-linked immunosorbent assay) cu reactiv
comercial produs de SEDIAG Franta (kit-uri).
Metoda ELISA directa presupune dozarea imunoenzimatica de tip sandwich dublu de
anticorpi (DAS), in care anticorpii specifici sunt cuplati direct cu enzima In procedeul
indirect, enzima utilizata in detectarea finala este conjugata cu un anticorp imunoglobulina.
De exemplu, daca anticorpii au fost obtinuti in iepure, ar trebui utilizata o globulina anti-
iepure. Astfel, un preparat de globulina conjugata este utilizat pentru a analiza anticorpul de
iepure legat, pentru o gama de virusuri. Mai mult, metodele indirecte detecteaza virusuri
inrudite cu un singur antiser. S-a tras concluzia ca metoda directa este cea mai potrivita pentru
detectarea de rutina a virusurilor plantelor, in situatia in care specificitatea susei si
concentratiile mici de virus nu creaza probleme. Un domeniu larg domeniu de virusuri
inrudite serologic este detectat prin metoda ELISA indirecta, dar acest procedeu este
susceptibil interferentei cu substantele din seva bruta a plantei.
Principiul tehnicii ELISA este urmatorul: virusul din proba de analizat este captat
selectiv si imobilizat de catre anticorpul specific, absorbit pe o suprafata solida (placa de
microtitrare din polistiren, cu 96 de godeuri); virusul captat reactioneaza cu urmatorul
anticorp specific la care a fost legata enzima (conjugatul); dupa spalare, conjugatul complexat
cu virus este detectat colorimetric, prin adaugarea substratului enzimatic potrivit (para-
nitrofenilfosfat); hidroliza substratului da o coloratie galben stralucitoare, a carei intensitate
poate fi masurata spectrofotometric la 405 nm (DO405nm) (Clark si Adams, 1977) (Fig. 1).
35
Pentru siguranta lucrului, fiecare microplaca trebuie sa contina cel putin un martor
pozitiv iar pentru separarea probelor pozitive de cele negative se stabileste un prag, ca fiind
dublul mediei valorilor martorilor negativi.
Procedeul standard de utilizare a tehnicii ELISA
100 l anticorp preparat in tampon carbonat

incubare 2h la +37C
Spalare (x 3)
100 l proba
incubare 2–3 h la +37C sau peste noapte la +4C
Spalare (x 3)
100 l conjugat preparat in tampon PBS-Tween-albumina

incubare 2 h la +37C
Spalare (x 3)
Adaugare substrat (1 mg/ml)

preparat in tampon dietanolamina
Incubare 2 h la temperatura camerei
Citirea rezultatelor
(apreciere vizuala sau masurare spectrofotometrica)
In urma analizei serologice prin ELISA, la materialul amelioratorului, genotipurile de

vita-de vie infectate cu virusuri sunt introduse intr-un program de insanatosire, metoda
aplicata fiind chimioterapia in vitro cu ribavirina si oseltamivir.
Comportarea culturilor apartinand in vitro genotipurilor infectate sub influenta
chimioterapicelor ribavirina si oseltamivir se exprima prin rata de multiplicare pentru fiecare
subcultura, reprezentand numarul de formatiuni de muguri adventivi specifice fazei de
multiplicare raportat la numarul de explante initiate. In plus, se evidentiaza efectul fitotoxic al
chimioterapicelor si in mod deosebit la ribavirinei. Astfel, exprimand efectul fitotoxic al
viricidelor utilizate prin ratele de multiplicare pe subculturi, se observa ca ribavirina a indus o
diminuare a proceselor regenerative comparativ cu oseltamivirul, ratele de multiplicare fiind
mai mici (1- 1,4 in prezenta ribavirinei si 2-5,5 sub influenta oseltamivirului). Deci ribavirina
a prezinta o actiune fitotoxica superioara oseltamivirului, dar care nu conduce la mortalitatea
explantelor cultivate sau stoparea cresterii materialului in perioada de expunere. In etapele
urmatoare ale procesului de obtinere a vitei-de-vie libere de virusuri, plantele regenerate in
urma chimioterapiei in vitro sunt analizate prin ELISA si selectionate plantele sanatoase.
Genotipurile sanatoase sunt inmultite rapid pentru introducerea in sera depozitar cu
material Initial G0.
36
Conditii privind prevenirea si testarea infectiilor cu virusuri in conformitate cu
Ordin 1267/2005.
Respectarea perioadei de repaus al terenului un numar de ani potrivit normelor
pentru fiecare categorie biologica sau tip de plantatie este obligatorie. In aceasta perioada, se
urmaresc urmatoarele:
- lipsa pe teren a plantelor de vita-de-vie;
- cultivarea terenului cu plante premergatoare care nu favorizeaza dezvoltarea vectorilor din
sol ai virusurilor;
- dezinfectarea terenului inaintea infiintarii plantatiei producatoare de material de inmultire, in
cazul identificarii vectorilor de virusuri;
- respectarea distantelor de izolare a culturilor invecinate;
- controlul periodic, eliminarea plantelor cu simptome ale organismelor daunatoare si
curatirea atenta a zonelor respective;
- combaterea tuturor insectelor care ar putea favoriza infectia cu virusuri daunatoare.
Materialul initial de inmultire destinat producerii materialului Baza si Certificat
trebuie sa fie liber de simptomele virusurilor si a celorlalte organisme daunatoare
prevazute in Anexa nr. 5.
Testarea privind existenta virusurilor se face individual in cazul materialului de
inmultire Initial (plante mama) si pe probe medii in cazul materialului Baza, Certificat
conform prevederilor din Anexa nr.1.
Probele trimise la un laborator al autoritatii oficiale sau un laborator recunoscut
oficial vor fi supuse testarii pentru virusurile prevazute in Anexa nr. 5, indiferent de aspectul
simptomatic al plantelor de la care au fost recoltate probele.
In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la o anumita proba medie, se poate proceda la
recoltarea de probe medii la un numar mai redus de plante sau probe individuale de la
indivizii de la care a fost constituita proba. Aceste probe sunt analizate in vederea depistarii si
eradicarii plantelor virozate.
In cazul in care la recunoasterea simptomatica au fost depistate si marcate plante cu
simptome specifice virusurilor, acestea se elimina si daca se considera necesar se pot recolta
probe individuale reprezentative pentru starea vegetativa a plantei in scopul determinarii
virusului specific.
Recoltarea probelor se realizeaza de inspectorul autoritatii oficiale, de regula, in
perioada optima din timpul vegetatiei, excluzand perioadele foarte calduroase (iulie, august).
La livrarea din depozite a materialului de inmultire, daca exista suspiciuni ca
materialul ar fi infectat, se pot ridica de catre inspectorul autoritatii oficiale probe de sondaj
care sunt supuse testarii virusologice. Rezultatul pozitiv al testarii determina interzicerea
difuzarii si plantarii materialului. La solicitarea furnizorului pot fi ridicate probe suplimentare
pentru determinarea masurii in care infectia este generalizata, iar materialul infectat se
distruge.
Laboratoarele oficial recunoscute sa efectueze testarea virusurilor prin indexare si/sau
metode serologice sunt Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara si laboratorul
Institutului National Cercetare Dezvoltare Biotehnologie in Horticultura Stefanesti judetul
Arges.
Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor poate recunoaste si alte laboratoare
independente sau, ale producatorilor, dar numai pentru propriul material de inmultire,
acreditate, care respecta procedurile de asigurare a managementului calitatii si care nu au nici
un interes concurential in rezultatele analizelor, pentru efectuarea testelor privind virusurile
scurtnodarea, rasucirea si marmorarea, controlate prin sondaj, pe probe efectuate in paralel de
un laborator oficial.
37
Simptome tipice de rasucire
a - original b - dupa Fuchs, 2007

Rasucirea frunzei pe un soi rosu: frunze rosii cu nervuri verzi (Fuchs, M.F., 2007.
Grape leafroll disease. Grapevine leafroll-associated viruses. Cornel University. [online].
Disponibil pe internet: www.nysipm.cornell.edu/factsheets/grapes/diseases/grape_leafroll.pdf
[accesat 18.09.2014])
Rasucirea frunzei pe un soi alb: frunze ingalbenite si rasucite

(dupa Martinson si colab., 2009)
Martinson, T., Fuchs, M.F., Loeb, G. Hoch, H., 2009. Grapevine Leafroll an Increasing
Problem in the Finger Lakes, the US and the World. Cornell University. [online]. Disponibil
pe internet: http://www.akol.co.il/golan/articles/files/3457331553.pdf. [accesat 18.09.2014]
38
Cabernet franc: stanga – sanatos, dreapta - afectat de rasucirea frunzei
(dupa Fuchs, 2007). Fuchs, M.F., 2007. Grape leafroll disease. Grapevine leafroll-associated
viruses. Grapes, Cornel University. [online]. Disponibil pe internet:
www.nysipm.cornell.edu/factsheets/grapes/diseases/grape_leafroll.pdf [accesat 18.09.2014]
Simptome de rasucirea frunzei, soiul Feteasca neagra (original)
Rasucirea frunzei, soiul Feteasca neagra (original).

Jos (randul 3) – frunza sanatoasa
39
Simptome tipice de scurtnodare
Scurtnodare – nervuri galben stralucitor Scurtnodare – mozaic galben

http://www.agf.gov.bc.ca/cropprot/grapeipm/vi http://www.agf.gov.bc.ca/cropprot/grapeipm/vi
rus.htm [accesat 18.09.2014] rus.htm [accesat 18.09.2014]
a - Pinot Noir b - Chardonnay

Fig. Simptome de scurtnodare: a - frunze in forma de evantai, cu margini dintate, ingalbenire
nervuriana si mozaic galben. b - frunze in forma de evantai si mozaic galben
Fig. 3a Fig. 3b
Fig. 3, a si b. Simptome de scurtnodare pe struguri – plantele infectate produc ciorchini mici
si in numar redus, coacere neuniforma si boabe mici (http://wine.wsu.edu/research-
extension/plant-health/virology/virus-diseases/ [accesat 19.09.2014])
40
Materialul de inmultire infectat este primul responsabil de raspandirea maladiilor
virale in toate regiunile viticole ale lumii, ceea ce obliga la depunerea tuturor eforturilor
pentru imbunatatirea conditiilor sanitare si protejarea clonelor sanatoase de noi infectii.
Pana in prezent singura modalitate de a stapani maladiile virale la vita-de-vie si a
garanta o cultura sanatoasa cu o recolta de inalta calitate, este asigurarea ca materialul de
plantare provine din plante mama testate, libere de virus si ca factorii care contribuie la
infectarea cu virusuri sunt bine controlati. Importanta infiintarii de plantatii noi cu material
saditor sanatos nu poate fi supra-accentuat, deoarece, o data ce vita- de- vie este infectata, nu
exista niciun leac in plantatie.
In pepiniere si plantatii mama, utilizarea de material testat virologic, urmata de
monitorizarea periodica si de rutina pentru maladiile virale si agentii lor cauzali este esentiala
pentru furnizarea de material saditor la standarde fitosanitare ridicate.
II.5. INMULTIREA MATERIALULUI AMELIORATORULUI SANATOS,

LIBER DE VIRUSURI
Amelioratorul sau mentinatorul unui soi uniform si stabil sau clona efectueaza selectia
materialului descris si inregistrat in Catalogul oficial pentru a corespunde autenticitatii,
calitatii ampelografice si cel putin vizual liber de simptome ale organismelor daunatoare si
care, pentru a respecta trasabilitatea in procesul de inmultire, trebuie sa parcurga urmatoarele
etape:
- planta selectionata sau parti de planta recoltate din aceasta se testeaza privind prezenta
organismelor daunatoare si in special a virusurilor prevazuti in Anexa nr. 5 si a altor virusi
prevazuti in legislatia de carantina fitosanitara si daca se constata ca sunt libere de organisme
daunatoare se pastreaza in depozitar, constituind materialul initial al amelioratorului sau
mentinatorului, generatia G0, destinat inceperii procesului de inmultire;
- stocul nucleu de plante este constituit din plantele inmultite pe cale vegetativa, generatia G1,
din planta selectionata de ameliorator sau mentinator care, in urma testarii s-a constatat ca
sunt libere de organismele daunatoare prevazute in Anexa nr.5 si sunt introduse in sera nucleu
izolator unde sunt luate toate masurile de prevenire a infectiilor cu organisme daunatoare si se
verifica in fiecare an pentru eliminarea plantelor cu simptome ale organismelor daunatoare,
dublata de retestare, daca e cazul;
- plantele care in urma testarii sunt gasite infectate cu organisme daunatoare sunt supuse
devirozarii prin termoterapie sau multiplicarii in vitro, urmate de retestare si de verificarea
autenticitatii. Plantele care in urma retestarii sunt gasite libere de virusuri si alte organisme
similare virusurilor se verifica pentru prezenta altor organisme daunatoare prevazute in Anexa
nr. 5 tabelul nr.2 si daca sunt gasite libere se trec pentru conservare in sera nucleu izolator;
- materialul de inmultire Initial produs din stocul nucleu de plante prin metode clasice sau prin
alte metode tehnice de inmultire, fie in urma inradacinarii, fie in urma altoirii, pe familii, in
conditii de izolare si prevenire totala a infestarii cu organisme daunatoare, constituie
materialul initial, generatia G2, care este destinat infiintarii plantatiilor mama Baza sau, daca
mentinatorul doreste, direct a materialului inmultire, plantatii mama sau a plantelor tinere de
vita-de-vie altoite si nealtoite inradacinate din categoria Certificat, conform schemei
producerii materialului de inmultire Certificat prevazuta in Anexa nr.10. Toate plantele mama
care constituie stocul nucleu se supun testarii conform prevederilor din Anexa nr.1.
41
Producerea materialului de inmultire din categoriile biologice superioare, material
Initial si Baza revine persoanelor fizice si juridice, specificate ca ameliorator sau mentinatori.
42
I.N.C.D.B.H. Stefanesti este autorizat ca “mentinator” pentru soiurile nou create si clonele
omologate, care sub forma de superselectii au fost supuse tehnologiei de devirozare prin
termoterapie si cultura in vitro, de catre Institutul de Cercetare pentru Vinificatie si Viticultura
Valea Calugareasca incepand cu data de 2.09.1996, prin decizia Nr. 2755 si reactualizat
pentru mentinerea generatiei G0, prin adresele nr.5786/20.10 05; 935/1.09.05; 989/22.08.05;
839/26.07.05;1709/9.08.05; 907/21.07.05), conform schemei de certificare (Anexa 10).
In conformitate cu regulile impuse de Anexa 8 – Cap. 3, autenticitatea si puritatea
varietala ale materialului de inmultire sub raportul sortimental se stabilesc prin examinarea
oficiala in camp a caracterelor morfologice si a insusirilor fiziologice, conform descrierii
oficiale a soiului sau clonei. In plantatiile mama producatoare de coarde de soiuri roditoare se
au in vedere si carateristicile strugurelui.
Categoria biologica a materialului de inmultire va fi aceeasi pe toata perioada de
existenta a plantatiei pentru plantatiile mama coarde si de butasi daca cerintele de puritate
varietala si stare fitosanitara corespund categoriei.
Amelioratorii si mentinatorii au obligativitatea sa completeze la zi registrul de
selectie conservativa si sa intocmeasca “ Actul de garantarea autenticitatii” pentru categoriile
biologice materialul amelioratorului si material Initial (formular tipizat).
Multiplicatorii materialului de inmultire vor solicita inscrierea la multiplicare, la
cerere, completand “ Declaratia de multiplicare” care se inainteaza ITCSMS – ului teritorial
(formulare tipizate –A).
Conditiile privind calitatea si calibrarea materialului de inmultire viticol trebuie
indeplinite conform Ordinului 1267/2005 prin regulile impuse de Directiva 2005/43/CE,
specificate anterior.
Pentru certificare agentul producator (furnizorul) poate solicita sondarea si
certificarea oficiala a materialului saditor de catre autoritatea oficiala printr-o cerere denumita
“Declaratie pentru certificare“ (formular C) in baza careia se elibereaza “Certificatul de
calitate”(formular tipizat – E). Certificarea oficiala se face de catre autoritatea de certificare
care va elibera doua tipuri de documente ofciale:
- certificat oficial de calitate;
- eticheta oficiala care tine loc de document de calitate sau de pasaport sanitar (culoare diferita
in functie de categoria biologica).
Categoria biologica “Material initial de inmultire viticol “, conform legislatiei
acceptate de Uniunea Europeana impune ca vitele sa fie obtinute din “Materialul
amelioratorului”. Aceasta categorie biologica, cea mai inalta, trebuie sa fie obtinuta in urma
superselectiei intraclonale si care, in baza Actului de Garantare a Autenticitatii soiului
elaborat de Mentinator si/sau de Ameliorator este depozitata in Nucleul de germoplasma
viticola la I.N.C.D.B.H. Stefanesti - Arges care are rolul triplu de Ameliorator (pentru clonele
proprii), Mentinator (depozitar) pentru toate soiurile si clonele partenerilor si este unitate de
preinmultire pentru categoria “Material initial de inmultire viticol “.
I.N.C.D.B.H. Stefanesti, incadrata in categoria unitatilor care dispun de o baza
tehnico-materiala moderna (laboratoare de cercetare, camere de termoterapie si de crestere,
spatii protejate, campuri experimentale, aparatura etc.), deservite de un colectiv valoros de
specialisti, creaza posibilitatea producerii materialului saditor de cea mai buna calitate, la
vita-de-vie. Pe parcursul a 27 de ani, la INCDBH Stefanesti s-a utilizat tehnologia pentru
obtinerea materialului de inmultire liber de virusuri (Visoiu si colab., 2002), care a respectat
cu strictete urmatoarele etape:
I. Alegerea si recoltarea materialului biologic initial;
II. Testarea serologica a materialului biologic initial si identificarea plantelor virozate;
III. Alegerea metodei de devirozare:
A. Termoterapia plantelor virozate si cultura in vitro a explantelor;
43
B. Cultura in vitro a diferitelor tipuri de explante;
IV. Inradacinarea si aclimatizarea minilastarilor obtinuti prin multiplicare in vitro;
V. Testarea serologica a materialului obtinut prin multiplicarea in vitro;
VI. Transferul plantelor sanatoase in sera nucleu izolator;
Alegerea si recoltarea materialului biologic initial

Pentru realizarea acestei faze tehnologice a fost obligatorie selectia sanitara vizuala in
plantatiile de productie, constituite din soiuri autohtone si straine de importanta economica
sau a unor soiuri si clone noi ce urmeaza a fi omologate.
Prin selectia sanitara vizuala s-a urmarit ca plantele mama sa prezinte caracteristicile
fiecarui soi si clone dar fara a manifesta simptomele infectiei cu principalele virusuri
(scurtnodarea, mozaicul galben/mozaicul nervurian, rasucirea frunzei, strierea lemnului,
marbrura).
In cazul genotipurilor reprezentand soiuri autohtone, s-a recomandat ca selectia sa se
efectueze la aproximativ 100 butuci, alegandu-se 5-7 butuci reprezentativi.
La soiurile si clonele noi, selectia in campurile de alegere (din colectiile de germoplasma) s-a
realizat asupra unui numar de cca 15-20 butuci.
Acest material biologic initial, selectionat, s-a trimis la “Laboratorul de Biotehnologii si
culturi in vitro” a S.C.D.V.V. Stefanesti (actualmente I.N.C.D.B.H.), pentru diagnosticare
virala, devirozare si multiplicare.
Testarea serologica a materialului biologic initial si identificarea plantelor

virozate
Testarea serologica s-a bazat pe cea mai moderna si directa metoda de control DAS –
ELISA (Double Antibody Sandwich Enzyme – Linked Immuno Sorbent Assay), care prezinta
cel mai ridicat grad de certitudine a detectiei (1-10 ng virus/ml) si poate pune in evidenta
virusuri de diferite morfologii, in preparate purificate sau extracte neclarificate, de la plante
test erbacee sau plante de cultura infectate, tot timpul anului.
Intrucat in plantatiile viticole s-au intalnit genotipuri infectate cu virusurile specifice vitei de
viei s-au utilizat metodele de devirozare prin termoterapie si/sau cultura in vitro.
Materialul biologic sub forma de coarde, recoltat de la un singur butuc, al fiecarui soi infectat,
s-a fragmentat in butasi de 1-2 ochi, s-a fortat si s-a plantat in ghivece nutritive pentru
fortificare, constituindu-se lotul de plante mama virozate, care a fi supus devirozarii.
II.6 INSANATOSIREA MATERIALULUI INFECTAT

In cazul unei importante incidente a maladiilor infectioase in materialul
amelioratorului si imposibilitatii selectiei materialului autentic sanatos, apatinand unui anumit
soi sau clona, se aplica tehnici de insanatosire (de eliminare a virusului/virusurior), ca:
termoterapia, cultura de apex, cultura de meristem, cultura in vitro combinata cu termoterapia,
chimioterapia, electroterapia, embriogeneza somatica. Cultura de meristem si termoterapia
sunt, individual sau in combinatii, cele mai frecvente metode de obtinere a plantelor libere de
virusuri. Din nefericire, nici una din metode nu asigura rezulatate maxime. Desi unele virusuri
si maladii de tip viral se trateaza eficient prin termoterapie, aceasta metoda nu poate fi folosita
pentru eliminarea viroizilor, deoarece induce chiar accelerarea replicarii lor. In plus, aplicarea
tratamentului termic la plantele virozate este de lunga durata, implica existenta de
echipamente specifice (camere de termoterapie) si consum mare de energie. In cazul culturii
de meristem, rata de eliminare a virusului este influentata de genotip, de tipul virusului si mai
ales de dificultatea izolarii meristemului (procentul de devirozare este invers proportional cu
dimensiunea explantelor).
44
Devirozarea prin chimioterapie in vitro a genotipurilor infectate
In urma analizei serologice prin ELISA a materialului amelioratorului genotipurile de
vita-de vie infectate cu virusuri sunt introduse intr-un program de insanatosire, metoda
aplicata fiind chimioterapia in vitro cu ribavirina si oseltamivir.
Se recolteaza cresteri vegetative (varfuri de crestere de 8 – 10cm), in perioada de
crestere activa (luna iunie), de la care s-e preleveaza doua tipuri de explante (apexuri intens
regenerative de 2 – 3 mm si muguri axilari de 4 – 5 mm). Asepsia materialului biologic se
efectuiaza cu hipoclorit de calciu (CaCl2O2) in concentratie de 6%. Timpul de dezinfectie este
de 4 – 6 minute (in functie de explant), dupa o imersare prealabila in alcool de 80%. Spalarea
materialului vegetal de agentul dezinfectant se realizeaza prin 3 - 4 clatiri cu apa distilata
sterila. Toate etapele dezinfectiei, se efectuiaza in conditii de asepsie, la hote cu flux laminar.
Explantele se inoculeaza pe mediul M&S (Murashige si Skoog, 1962), specific vitei-
de-vie (Visoiu si Teodorescu, 2001) si se cultiva timp de 60-70 zile (2 subculturi) in vederea
stabilizarii culturilor si declansarii proceselor regenerative. Incepand cu a treia subcultura
explantele se cultiva pe mediu de multiplicare suplimentat cu chimioterapice cu rol in
blocarea multiplicarii virale. Substantele utilizate sunt ribavirina in concentratie de 20mg/L si
oseltamivir in concentratie de 40 mg/L. Lastarii individualizati si inaltati pe mediu cu viricide
sunt cultivati pe mediu de inradacinare specific vitei-de-vie, dupa care au urmat etapele
aclimatizarii in vederea regenerarii de noi plante.
Conditiile de cultura din camera de crestere, unde se desfasoara procesele de
regenerare si multiplicare a explantelor, sunt cele indicate de tehnologiile de cultura in vitro
cunoscute la vita-de-vie: fotoperioada si iluminarea in limitele de 16 ore lumina si 3000 –
3500 lx iar temperatura de 2510C.
Plantele regenerate in urma chimioterapiei in vitro sunti analizate prin ELISA si
selectionate plantele sanatoase.
Comportarea culturilor in vitro apartinand genotipurilor infectate sub influenta
chimioterapicelor ribavirina si oseltamivir se exprima prin rata de multiplicare pentru fiecare
subcultura, reprezentand numarul de formatiuni de muguri adventivi specifice fazei de
multiplicare raportat la numarul de explante initiate.
Rezultatele sunt interpretate statistic cu ajutorul programului SPSS 10 for Windows,
ANOVA, LSD, comparatiile multiple identificand semnificatiile diferentelor comparativ cu
martorul la P<0,05.
Devirozarea prin termoterapie si /sau cultura in vitro

Pentru realizarea etapei de termoterapie lotul de plante mama, fortificate la vase de
vegetatie, cu lastari de 15 – 20 cm, se introduc in camere de termoterapie tip KTLK - 20.000,
cu posibilitate de reglare a factorilor climatici, conform metodei californiene (Gifford si
Hewit, 1961; Rives, 1970).
Temperatura de 38 + 1C (considerata prag de eradicare a virusurilor) se realizeaza
treptat, incepand in primele 15 – 18 zile cu 28C si ridicand temperatura graduat cu 2-3C, la
interval de 3-4 zile; celelalte conditii climatice se mentin in regim normal de umiditate si
higroscopicitate (70 – 80%) suplimentand cu solutii nutritive KNOP 1/2 + microelemente MS
(1962) – substraturile de nutritie in vederea imbunatatirii conditiilor pe durata termoterapiei.
Dupa 60 -100 zile de mentinere la 38 + 1C a plantelor mama, in functie de tipul virusului si
gradul infectarii, se recolteaza cresteri vegetative 37-50 cm care se dimensioneaza in apexuri
intens regenerative (0,3 - 0,5 cm) si muguri axilari (0,5 – 0,6 cm), ce sunt utilizati apoi ca
explante pentru multiplicare prin cultura in vitro.
La multiplicarea in vitro se ia in considerare capacitatea regenerativa a fiecarui genotip,
urmarindu-se obtinerea unui numar echilibrat de plante/ soi, pentru a se putea efectua selectia
sanitara (alegerea plantelor insanatosite), dupa perioada de aclimatizare.
45
II.7 ACLIMATIZAREA MATERIALULUI VITICOL DEVIROZAT, PRODUS
PRIN CULTURA IN VITRO
Aclimatizarea, actiunea de a (se) aclimatiza, in general, este activitatea practicata in
mod organizat de om care consta in adaptarea unei plante sau a unui animal la conditii noi de
viata, cu scopul de a imbogati o regiune cu plante sau cu animale originare din alte locuri.
Aclimatizarea reprezinta procesul de adaptare a unei plante obisnuita cu anumite
conditii climatice (luminozitate, temperatura, durata zilei) la alte conditii, total diferite sau
asemanatoare. Este un proces care dureaza cu atat mai mult cu cat noile conditii sunt mai
diferite. Aclimatizarea trebuie facuta atat pentru plante mutate in regiuni geografice diferite,
cat si cele care intra/ies dintr-un mediu protejat (sera/solar) din/in aer liber. Pentru a reusi
aclimatizarea conditiile trebuie schimbate treptat, nu brusc, iar cea mai buna perioada pentru
aclimatizare e atunci cand plantele sunt in repaus. Aclimatizarea (sau mai bine spus lipsa ei)
este responsabila pentru deprecierea accelerata a multor plante de interior imediat dupa
achizitia lor.
Aclimatizarea este etapa cea mai dificila dintr-un protocol de micropropagare.
Aclimatizarea plantutelor (lastarii inradacinati sau cu primordii de radacini) obtinute in vitro
este perioada in care are loc adaptarea lor treptata la conditiile naturale de mediu. Plantele
sunt transferate in spatii speciale, protejate (izolatoare), unde se repica, in straturi compuse
din materiale absobante si permeabile (perlit, turba). Mediul de cultura din izolator asigura
temperatura si umiditate optime evolutiei plantelor si fortificarii lor. Aclimatizarea dureaza
circa o luna, timp in care plantele dobandesc capacitatea de a rezista in conditii de mediu
natural.
Aclimatizarea se desfasoara in doua etape, prima de acomodare la conditii ex vitro si a
doua de fortificare. Aspectul morfologic al plantelor inradacinate in vitro (frunze deformate,
prezenta calusului bazal, numar de radacini, inaltimea lastarilor), constituie un criteriu de
selectie, deoarece se transfera numai plantele aparent normale si care prezinta rezultatul
testului ELISA, negativ.
Transferul plantelor de pe mediul de cultura in sol pentru aclimatizare

O planta provenita din cultura in vitro difera din multe puncte de vedere de una
provenita din mediul in vivo (Fossard, 1977; Grout si Aston, 1978; Grout si Debergh, 1982;
Sutter, 1985) prin numeroase aspecte. La plantele crescute in conditii in vitro stratul de ceara
(cuticular) de la suprafata frunzelor si tulpinilor este foarte slab dezvoltat deoarece umiditatea
relativa intr-un vas de cultura este de 90-100%, iar plantele nu au avut nevoie sa se protejeze
impotriva deshidratarii. Acest fapt are repercusiuni nefaste pentru plantulele transferate direct
in vivo, care vor suferi pierderea unei cantitati mari de apa din tesuturi, deoarece umiditatea
aerului in vivo este mult scazuta comparativ celei in vitro. Frunzele unei plante regenerate in
vitro sunt moi, subtiri si prezinta o activitate fotosintetica mult redusa, deoarece isi pot
procura carbonul necesar din mediul de cultura si anume din zaharurile din mediul de cultura,
astfel ca, atunci cand o plantula regenerata in vitro va fi trecuta in vivo va trebui sa se
readapteze la o activitate fotosintetica intensa. De asemenea, frunzele plantelor provenite din
cultura in vitro prezinta, pe langa un numar scazut de celule palisadice, necesare pentru
captarea eficienta a luminii, si multe spatii aerifere in mezofil. Stomatele lor nu functioneaza
normal, iar trecerea plantelor de la mediul in vitro la cel in vivo constituie sursa cea mai
importanta de stres hidric. In culturile de celule conexiunile vasculare, dintre lastari si
radacinute, sunt slab dezvoltate, ceeace duce de asemenea la o slaba circulatie a apei dintr-o
parte a plantei in alta. Plantele in vitro au o hranire heterotrofa, pe cand cele in vivo au o
hranire autotrofa, acest fapt constituind un alt factor de stres pentru plantutele transferate in
sol. Ele trebuie sa-si dezvolte activitatea fotosintetica pentru a-si putea procura carbonul
necesar. De aceea aclimatizarea plantulelor trebuie sa fie un proces lent, care sa permita
46
trecerea treptata a plantelor de la conditiile in vitro la cele in vivo, ceea ce presupune
adaptarea la o umiditate relativ scazuta, la dezvoltarea mecanismelor de inchidere si
deschidere a stomatelor, la accelerarea procesului fotosintetic.
Aclimatizarea poate fi facuta prin generarea unei umiditati crescute in mediul in vivo
unde vor fi transferate plantulele provenite din mediul in vitro prin utilizarea unor aparate
speciale, generatoare de ceata, si prin mentinerea unei luminozitati si temperaturi relativ
constante si scazute. O alta metoda de aclimatizare prevede lasarea vaselor de cultura
deschise, intr-un mediu steril, pentru a permite aclimatizarea treptata a plantulelor la conditiile
exterioare. De asemenea, mai este posibila folosirea unor substante antiperspirante, care sunt
pulverizate pe frunzele plantulelor transferate in sol, reducand astfel procesul de evaporare al
apei din tesuturi (Sutter si Hutzel, 1985), desi aceasta metoda poate avea si efecte adverse.
Radacinile plantelor provenite din cultura in vitro sunt mai vulnerabile si nu
functioneaza foarte bine in vivo prezentand foarte putini sau deloc perisori absorbanti. Aceste
radacini vor muri in scurt timp fiind inlocuite de altele generate direct in sol. Dezvoltarea
perisorilor absorbanti in vitro poate fi determinata prin mentinerea culturilor, pentru o
perioada de timp, pe mediu lichid. Sistemul radicular slab dezvoltat determina o supravietuire
slaba a unei plante in conditiile de mediu natural, in vivo mai ales in conditiile unei transpiratii
intense. Pentru o planta provenita din cultura in vitro este vital pierderea unei cantitati cat mai
mici de apa din tesuturi.
Plantele care in conditiile mediului lor natural de viata traiesc in simbioza cu fungi
(micorize) sau bacterii (ex: Leguminosae: Rhizobium) simt lipsa acestei simbioze atunci cand
sunt transferate in conditii in vitro, dar mai ales daca sunt din nou transferate in vivo. Mai
multe studii au aratat ca inocularea unor plante in vitro impreuna cu microorganismul
simbiont a determinat o crestere si dezvoltare mai buna a explantelor si o supravietuire
crescuta atunci cand s-a procedat la aclimatizarea acestora. Dhawan si colab. (1986) au
demonstrat ca aditia de Rhizobium in timpul aclimatizarii plantelor de Leucaena a dus la
formarea nodulilor la peste 80% dintre plantulele care ausupravietuit transplantarii in sol, iar
supravietuirea acestora a avut o rata cu 90% mai mare fata de cele care nu au nodulat.
Morandi si colab. (1979) au raportat ca plantele produse in vitro de Rubus idaeus au crescut
mult mai bine daca au fost inoculate cu cateva microorganisme din specia Glanus mycorrhiza.
De asemenea, Struller si colab. (1984) au raportat ca micorizele joaca un rol important in
micropropagarea plantulelor de plop; inocularea explantelor impreuna cu micorize din specia
Paxillus involutus a determinat o crestere cu 75% a plantelor comparativ cu cele inoculate
fara micorize. Atunci cand se iau in considerare problemele asociate cu sistemele radiculare
ne-functionale trebuie avut in vedere urmatoarele masuri speciale:
-permiterea formarii radacinilor in vitro, ce vor putea ulterior fie sa se dezvolte in radacini
subterane proprii, fie macar sa asigure supravietuirea plantulei pana la formarea unor radacini
subterane proprii;
-permiterea dezvoltarii in vitro a radacinilor, atunci cand e posibil, prin mentinerea
culturilor,o perioada de timp, cu radacinile in mediul lichid, acestea fiind apoi capabile sa
preia toate functiile unei radacini normale, atunci cand va fi transferata in sol;
-transferarea intregii faze de inradacinare in mediu in vivo. Inradacinarea in sol nu este
realizabila la toate speciile de cultura, dar poate fi stimulata prin inmuierea bazei lastarilor in
solutie de auxina. Totusi pentru multe specii faza de inradacinare este bine sa aiba loc in vitro
mai ales pentru speciile care nu inradacineaza usor nici in conditii normale de cultura, cu ar fi
speciile ierboase.
Atunci cand se recurge la aclimatizarea unor plantute obtinute prin tehnicile de
regenerare in vitro, trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
- pentru a evita infectiile cu fungi sau bacterii agarul de pe radacinutele explantelor (ce
contine zaharuri) trebuie indepartat prin spalarea acestora cu apa calduta;
47
- solul sau substratul solid, in care vor fi trecute plantutele regenerate in vitro, trebuie sa fie
sterilizat prin mentinerea la temperaturi ridicate (in etuva la 180°C pentru 3 ore) sau prin
iradiere cu radiatii gama.
Asigurarea unor conditii cat mai sigure de viata, prin executare tratamentelor de
combatere a insectelor, bacteriilor, fungilor, melcilor (limax), determina o rata mai mare de
supravietuire a plantelor transferate in vivo, care sunt destul de sensibile.
Pentru a se evita ranirea radacinutelor se recomanda folosirea, pentru inceput, a
unui sol usor.
Pentru a imbunatati aclimatizarea plantulelor la conditiile in vivo, inradacinarea
este bine a avea loc pe medii de cultura sarace in saruri minerale (MS – concentrat la jumatate
sau KNOP).
Uneori este necesar un tratament cu temperaturi scazute (4-8 saptamani la 5°C in
vitro sau imediat dupa transferul in vivo, pentru a scoate plantulele din perioada de latenta.
Acest procedeu este necesar mai ales plantelor cu bulbi, arbustilor si plantelor lemnoase, dar
si cerealelor care necesita o perioada de vernalizare pentru a putea produce seminte.
Plantele care formeaza protocorm (cormofitele) sau bulbi, trebuie transferate in
solin aceasta forma (protocorm, bulbi), ceea ce va creste sansele de aclimatizare si
supravietuire ale acestora.
Transferarea lastarilor generati in vitro pe un mediu fara zaharuri si imbogatirea
mediului inconjurator cu CO2 poate duce la o aclimatizare mai usoara a plantelor (Langford si
Wainwright, 1986).
Ultimele noutati in domeniu se refera la faptul ca in unitatile comerciale, transferul
plantelor pentru aclimatizare se face direct in straturi acoperite cu folie de plastic, ceea ce
ajuta la mentinerea umiditatii (uneori se folosesc si pulverizatoare de apa in acest scop), iar la
unele specii lastarii obtinuti in vitro sunt transferati direct pe un substrat artificial, care
permite inradacinarea, substrat artificial pe baza de polypropilena, autoclavabil, stabil
biologic, inert chimic, cu aerare buna, substrat disponibil sub forma de fulgi. Pentru o
inradacinare directa, in vivo, exista blocuri (cuburi) mici, din acelasi material, in care lastarii
pot fi plasati cu usurinta. Laboratoarele Twyford au confectionat un tip de ladite de plastic
prevazute cu 400 de orificii, care pot fi umplute cu substrat pentru inradacinare si care permit
scurgerea surplusului de apa si sustinerea optima a lastarilor. Inradacinarea lastarilor in
laditele perforate are loc intr-o incapere semisterila, climatizata, in care umiditatea aerului
este mentinuta ridicata. Imediat ce inradacinarea este suficienta si lastarii incep sa creasca,
butasii sunt transferati din laditele perforate direct in sera.
Descendentele clonale aclimatizate, obtinute prin tehnologia devirozarii
(termoterapia si/sau cultura in vitro a plantelor mama virozate), sunt supuse testului ELISA in
scopul stabilirii lotului de plante reprezentativ pentru transferul in sera nucleu.
Inainte de a fi folosit pentru plantare materialul saditor, atat cel de pomifructiferi si
vita-de-vie, cat si cel de arbori trebuie sa petreaca cateva luni incamp (pepiniere) pentru
crestere si fortificare.
II.8 MULTIPLICAREA MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL

LIBER DE VIRUSURI
Metode de multiplicare rapida pentru obtinerea materialului initial de inmultire

viticol. In tarile cu viticultura avansata au devenit operationale, de mai multi ani, programele
nationale pentru producerea materialului de inmultire din categorii biologice superioare.
Biotehnologiile moderne de multiplicare (regenerare prin culturi in vitro) au fost utilizate de
cele mai multe ori in paralel cu metodele de multiplicare vegetativa traditionale, in scopul
obtinerii Materialului Initial de inmultire.
48
Multiplicarea prin cultura in vitro a mugurilor preformati
Datorita ciclului vegetativ foarte scurt si posibilitatii de multiplicare rapide a unui
numar mare de plante, cultura in vitro este frecvent recomandata pentru inmultirea rapida a
unor soiuri noi sau clone valoroase, pornind nu de putine ori de la o singura planta.
Obtinerea de copii asemanatoare cu planta donatoare, are loc prin impulsionarea
diferentierii de mugurasi, din meristeme preexistente sau neoformate. Cunoasterea evolutiei
diferitelor parti ale plantei in cursul dezvoltarii sale, ofera posibilitatea unei mai bune utilizari
a capacitatii de regenerare, in cazul multiplicarii in vitro. Exprimarea capacitatii regenerative
a explantelor este conditionata atat de factori biotici cat si de factori abiotici.
De regula, cu cat nivelul de organizare al inoculului este mai simplu, cu atat
necesitatile nutritionale si cele privind conditiile de cultura sunt mai pretentioase, iar
substratul nutritiv trebuie sa fie mai complex si sa contina o gama mai larga de substante
organice. Prin urmare este posibila regenerarea de plante de vita-de-vie apartinand unor
genotipuri foarte diferite, prin aplicarea aceluiasi protocol de lucru, ba chiar mai mult, este
posibila realizarea etapei de multiplicare pe acelasi mediu utilizat in etapa de initiere
(organogeneza).
Totusi, cel mai adesea, protocoalele de regenerare din meristemul apical la vita-de-
vie sunt valabile pentru anumite genotipuri si in conditii specifice de cultura. In acest context,
se apreciaza ca o buna cunoastere a factorilor care secvential, sau pe toata durata culturii, pot
influenta declansarea sau desfasurarea proceselor de organogeneza, reprezinta o cerinta
importanta pentru aplicatiile practice ale tehnicilor de regenerare in vitro de plante la genul
Vitis. Se apreciaza ca, pentru exprimarea potentialului regenerativ al meristemelor apicale,
care corespunde unui caracter ce urmeaza modelul ereditatii simple, este necesara si corelatia
cu starea fiziologica a explantului. Acest factor este considerat critic, deoarece s-a explicat ca
variatia in timp a intensitatii procesului de regenerare depinde si de modificarile sezoniere ale
concentratiei regulatorilor de crestere esentiali (auxine si citochinine). In acest sens Clog si
colab. (1990), au demonstrat ca explantele recoltate de la plantule din in vitro se comporta
mult mai bine, decat cele excizate de la plante crescute in sera. Rolul important al starii
fiziologice a plantelor mama, donatoare de explante, a fost justificat prin rezultatele
experimentale obtinute cu diferite genotipuri de vita-de-vie de Clog si colab. (1990), si de
Stamp si colab. (1990). De altfel si alti cercetatori recomanda recoltarea explantelor de la
butasi fortificati in sera (faza de crestere activa) sau de la plante obtinute prin cultura in vitro a
mugurilor axilari (Cheé si Pool, 1983; Brezeanu si colab., 1983; Visoiu si colab., 1994;
Visoiu si colab., 1998).
Diferentierea celulelor meristematice, ca rezultat al multiplicarilor repetate, prin
exteriorizarea completa a totipotentei celulare, este manifestata in functie de numerosi factori
endogeni si exogeni.
Analizand ansamblul acestor factori care intervin in exprimarea potentialului
regenerativ al acestor explante, s-a stabilit ca realizarea unor amestecuri nutritive care sa
corespunda necesitatilor vitale ale tesuturilor inoculate, este indispensabila. S-a demonstrat ca
potentialul de regenerare al meristemelor apicale la vita-de-vie, poate fi influentat in mare
masura de un complex hormonal, variat, care compenseaza lipsa celor mai importanti
compusi endogeni.
Rezultatele experimentelor intreprinse in scopul regenerarii de noi plante din
meristeme apicale la vita-de-vie, au evidentiat faptul ca aportul exogen al unui complex
hormonal (auxine si citochinine) reprezinta o cerinta esentiala pentru stimularea proceselor de
diferentiere.
Aplicarea tehnologiei de devirozare prin termoterapie si /sau cultura in vitro a permis studiul
potentialului regenerativ al unor soiuri autohtone si din sortimentul mondial pe medii de
49
cultura. Obtinerea unor rate de multiplicare superioare este direct proportionala cu potentialul
regenerativ endogen, cu tipul de explant utilizat si componenta balantei hormonale (Visoiu si
colab., 2000).
Gama concentratiilor celor doua categorii de hormoni este relativ restransa iar
eficienta unei concentratii sau a raportului citochinina/auxina este influentata intr-o mare
masura si de genotip, in exprimarea potentialului regenerativ al explantelor.
Din categoria factorilor exogeni, care regleaza procesele regenerative ale celulelor
meristematice inoculate pe medii sintetice, un rol esential il joaca conditiile de mediu. In
majoritatea conditiilor de cultura in vitro cerute, in care scopul prioritar este regenerarea de
plante din meristeme, fotoperiodismul de 16/8 ore (lumina/intuneric) este generalizat.
Numeroase specii printre care si vita-de-vie se pot regenera usor prin muguri
axilari, descendentii rezultati detinand caracterele plantei multiplicate. Mugurii axilari sunt
sub dominanta meristemului apical care odata suprimat stimuleaza cresterea meristemelor
axilare, pornind lastari.
Tehnica multiplicarii prin muguri axilari este utilizata in general pentru inmultirea
rapida a clonelor valoroase, limitandu-se adesea la 10-12 subculturi succesive, ceea ce
dureaza mai mult sau mai putin de un an.
Obtinerea de plante clone sanatoase prin culturi de muguri axilari nu poate fi utilizata
decat prin asocierea cu termoterapia plantelor mama.
Deoarece mugurii axilari acumuleaza o capacitate de regenerare ridicata prin
complexul de muguri existent, constituie unul din potentialele surse de multiplicare
vegetative.
Rezultatele obtinute au evidentiat ca starea fiziologica a diferitilor muguri axilari, inoculati in
vitro este diferita de distanta lor fata de apex. Aparitia precoce a radacinilor la partile
superioare ale lastarului este datorata concentratiei ridicate a auxinelor care circula de la varf
la baza lastarului degradandu-se in auxin-oxidaze.
Aceste proprietati ale partilor bazale si mijlocii a lastarilor ierbacei (plante mama) si
partile superioare si mijlocii ale microplantulelor ofera posibilitati de accelerare a multiplicarii
vegetative prin cultura in vitro.
Fiind cunoscut si studiat experimental potentialul regenerativ ridicat al mugurilor
axilari, s-a creat posibilitatea utilizarii acestor tipuri de explante in stabilirea capacitatii de
multiplicare si inradacinare a diferitelor genotipuri ale genului Vitis (Martinez si Mantilla,
1994; Fournioux, 1995).
Deoarece capacitatea proliferativa a mugurilor axilari inoculati pe medii aseptice este
sensibila in prezenta unei citochinine, s-au initiat studii privind diferenta de reactie a
explantelor in ceea ce priveste receptivitatea selectiva a diferitelor doze de citochinine.
Procesele de morfogeneza in prezenta citochininelor constau in caulogeneza, ele
impulsionand formarea de mugurasi si tulpinite. In concluzie putem aprecia ca mugurii axilari
sunt explante cu coeficient de multiplicare ridicat ce pot fi recomandate in tehnologiile de
micropropagare la vita-de-vie, materialul obtinut beneficiind de stabilitate genetica.
Multiplicarea vegetativa prin butasi lemnosi

Butasii cu un singur ochi se folosesc in practica viticola numai atunci cand se
urmareste inmultirea rapida a unor soiuri sau genotipuri valoroase si cu inradacinare in
conditii de mediu controlat, in sere sau solarii. Exista de asemenea suficiente informatii care
atesta, aptitudinea rizogena variabila a butasilor de un ochi la vita-de-vie, in functie de pozitia
mugurelui pe coarda (Rivals si Assaf, 1963).
Rezultatele cercetarilor intreprinse de Julliard (1973), au evidentiat ca numarul
radacinilor descreste de la baza spre varful coardei dupa o regula deja stabilita, iar capacitatea
proliferativa a butasilor lemnosi este diferita de a butasilor ierbacei (Fallot, 1964).
50
Ca metoda de inmultire vegetativa butasirea se sprijina in principal pe
independenta fiziologica temporara si aparenta a butasilor, pe restitutie, polaritate, pe
formarea si circulatia in faza initiala a substantelor stimulatoare si inhibitoare de crestere.
Circularea bazipetala si concentrarea heteroauxinei la polul morfologic inferior, asa cum se
desfasoara in cazul butasilor tinuti in pozitie apropiata de verticala, alaturi de intensitatea
reactiei tesuturilor rizogene, datorata prezentei citochininelor, determina formarea de radacini
adventive, mai intai in portiunea de la baza. Aproape in acelasi timp, prin diminuarea
cantitatii de heteroauxina, in zona apicala, se creeaza premise de pornire in crestere a
mugurilor inserati aici si odata cu aceasta se contureaza o noua planta. In cazul butasilor tinuti
in pozitie orizontala circularea substantelor stimulatoare de crestere se face transversal, cu
concentrarea in partea de jos, unde se formeaza radacini adventive (Bouard J. si colab., 1971),
iar lastarii se formeaza din mugurii inserati pe partea de deasupra zonei respective.
Inmultirea vegetativa a ridicat cota de interes pentru cunoasterea mecanismului
formarii radacinilor adventive si a factorilor de influenta, in vederea dirijarii lor. Cu toate ca
in decursul timpului s-a acumulat un material faptic bogat in aceasta directie, mai dainuie
totusi incertitudini ramase la nivel de ipoteze. Cert este ca inradacinarea butasilor se
realizeaza in doua etape succesive si anume, se cicatrizeaza prin calusare mai intai ranile
aparute cu ocazia operatiei de fasonare, iar in cea de a doua etapa de initiere si de formare a
radacinilor.
Folosirea substantelor bioactive (de inradacinare) alaturi de alti factori de influenta
poate favoriza declansarea mai de timpuriu a procesului de rizogeneza, cu formarea unui
numar mai mare de radacini si un randament sporit de vite inradacinate (Maria Giosanu si
colab.,1994); substantelor bioactive menite sa stimuleze inradacinarea butasilor nu trebuie sa
li se atribuie functii formativ-rizogene, deoarece ele contribuie numai la valorificarea in
masura mai eficienta a potentialului specific soiului folosit, si intr-un interval de timp mai
scurt. Astfel, prezenta substantelor bioactive (de inradacinare) la baza butasilor favorizeaza in
principal intensificarea metabolismului, capacitatea de retinere pentru apa, migrarea
substantelor plastice si permeabilitatea membranei celulare. Rezultatele favorabile se pot
obtine si cu ajutorul unor substante complexe de tipul Radistim sau Radivit in concentratie de
2-3% pe timp de 1-2 secunde (Oprea St., 1995).
Utilizarea metodelor de multiplicare vegetative clasice (prin butasi lemnosi de un
ochi) si moderne (cultura in vitro a explantelor cu muguri preformati), permit evaluarea
capacitatii de regenerare a unor soiuri de vita-de-vie, obtinute prin tehnologia devirozarii.
Rezultatele obtinute prin cele doua metode de multiplicare dau posibilitatea aprecierii valorii
calitative si cantitative a materialului biologic Initial apartinand unor genotipuri noi,
traditionale si clone valoroase.
51
Aspecte din etapele de initiere, regenerare, multiplicare, inradacinare si mentinere in
cultura in vitro a materialului Initial de inmultire viticol G0
Operatiuni la hota cu flux laminar
Camera de crestere
52
Culturi in vitro- faza de initiere a explantelor
Cultura de muguri axilari in primele 30 zile de la initiere

(clona Feteasca neagra 6 St)
53
Cultura de apex intens regenerativ in primele 30 zile de la initiere
(clona Feteasca regala 29 Bl)
Material biologic multiplicat in vitro (clona Feteasca regala 72 St)
54
Cultura stabila in faza de multiplicare - clona Feteasca neagra 6 St
Initierea minilastarilor pe medii de inradacinare - clona Feteasca neagra 6 St
55
Inradacinarea in vitro a materialului Initial de inmultire G0
(clona Feteasca neagra 6 St)
Etape ale procesului de aclimatizare la materialul biologic multiplicat

in vitro
56
II.9 TRANSPLANTAREA MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL, INITIAL
G0, IN VASE DE VEGETATIE.
Transferul plantelor sanatoase in sera nucleu izolator
Plantele aclimatizate si fortificate, serologic negative, obtinute prin tehnologia
devirozarii cat si soiurile multiplicate rapid se planteaza in sera nucleu izolator pe sol sau vase
de vegetatie de diferite capacitati, de preferat mai mari de 50-60 litri, in numar limitat, cate 4
plante / soi. Sera izolator, constituie locul de stocare al materialului saditor viticol din
categoria biologica Initial, in scopul utilizarii lui pentru inmultire. Atat in cazul culturii la sol
cat si in cazul culturii in vase de vegetatie serele se pregatesc conform specificatiilor
prezentate anterior. In cazul culturii la sol, terenul din acest spatiu sa nu fi fost cultivat
anterior cu vita-de-vie si sa se verifice in prealabil din punct de vedere al speciilor de
nematozi (vectori ai virusurilor). Plantarea se executa la distante mici (30-40 cm intre plante
si 50 cm intre randuri), cu posibilitate de conducere a cresterilor vegetative pe verticala pe
sisteme de sustinere de 2-2,5 m. Normarea numarului de lastari / planta se efectuiaza in
functie de varsta plantei, astfel: 1-2 lastari / planta in primul an de cultura si cate 3-4 lastari /
planta incepand cu anul trei. La vase de vegetatie, amestecul de pamant se verifica in prealabil
din punct de vedere al speciilor de nematozi (vectori ai virusurilor).
II.10 INTRETINEREA MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL

(PORTALTOI, ALTOI) INITIAL G0 IN PERIOADA DE VEGETATIE.
In perioada de vegetatie se aplica lucrari agrotehnice specifice culturii vitei de vie in
spatii protejate: prasile consecutive pe randuri si intre randurile de vite, udarea vitelor prin
inundarea rigolelor create intre randuri, la intervale de timp variabile in functie de conditiile
atmosferice si varsta plantelor, la cultura la sol sau, plivitul manual al buruienilor la suprafata
vaselor ori de cate ori este nevoie si udatul prin picurare la cultura in vase de vegetatie.
Intretinerea zilnica a materialului viticol plantat la vase de 50 litri, se face prin dirijarea
factorilor de mediu (temperatura, umiditate) i sa asigure pastrarea unui regim termic si hidric
optim in aer si sol prin udari succesive ale aerului cu ajutorul instalatiilor de ceata si localizat
la vas cu ajutorul instalatiilor de picurare. Reducerea insolatiei foarte puternice din cursul
verii se poate face prin acoperirea cu plasa pentru umbrire.
Lucrarile in verde se executa cu maxima prudenta, in scopul obtinerii unor cresteri
vegetative (lastari), din care prin maturare sa rezulte coarde cu maximum de muguri viabili.
Plecand de la aceste considerente, copilitul si indepartarea carceilor se efectueaza cu atentie,
fara a leza mugurii de la subsuoara frunzelor, asigurandu-se maturarea esalonata a lor.
Legarea lastarilor se executa concomitent cu operatiile in verde. S-a stabilit ca vigoarea de
crestere specifica soiurilor, este manifestata la valoarea ei maxima, in conditiile create in sera
nucleu izolator, prin conducerea lastarilor pe verticala. Descendentele clonale obtinute prin
tehnologia devirozarii, mentinute in sera nucleu izolator, sunt incluse intr-un program strict de
mentinere a starii de sanatate, prin aplicarea tuturor masurilor de combatere a bolilor si
daunatorilor.
Stocul nucleu si materialul de inmultire produs din stocul nucleu prin metode clasice
sau prin tehnicile de inmultire in vitro constituie Materialul Initial care in urma inradacinarii
sau altoirii este destinat infiintarii de catre ameliorator sau mentinator a plantatiilor mama
Baza.
57
Lucrari de intretinere in verde: copilit si legat
Asigurarea regimului de nutritie a materialului de inmultire viticol, se face prin

fertilizari radiculare si extraradiculare, dupa o analiza atenta a continutului amestecurilor in
elemente nutritive si a intensitatii si calitatii nutritiei minerale a plantelor de vita-de-vie
plantate la vase de vegetatie.
Continutul in elemente nutritive a amestecului utilizat la plantarea vitelor in
vase cu capacitate 60 litri. Amestecurile nutritive utilizate la plantare in vase de vegetatie sau
ghivece prezinta din punct de vedere agrochimic o mare neuniformitate a elementelor
nutritive. Azotul total (%) in medie de 0,94% variaza in limite foarte largi, de la 0,53% la
1,12%, in limitele pentru mranita cu 80% apa (0,7-2%), ceea ce in azot mobil, cantitatea de
9400 ppm, depaseste cu mult starea de provizionare foarte ridicata de 6000 ppm. Coroborand
continutul de azot total cu continutul in carbon (C%) de 14,12%, convertit in humus care
inregistreaza deasemenea valori foarte mari, cuprinse intre 7,31-40,98%, si cu gradul de
saturatie in baze V% de 55 -70%, obtinem un indice de azot IN de 14,3 , variabil intre 5,1 si
22,5, valori care arata o stare de fertilitate foarte ridicata (> 6,1), si, pe de o parte ca materia
organica adaugata in amestec este in cantitate foarte mare si netranformata in elemente
nutritive si pe de alta parte ca necesitatea aplicarii ingrasamintelor minerale cu azot nu este
oportuna.
Continutul substratului in fofor mobil P(AL), variaza intre 76 si 109 ppm, arata o stare
de aprovizionare scazuta spre mijlocie in fosfor si o necesitate marita de aplicare a
ingrasamintelor minerale pe baza de fosfor.
Continutul substratului in potasiu mobil K(AL), variaza intre 82 si 134 ppm, arata o
stare de aprovizionare foarte scazuta in potasiu si o necesitate urgenta de aplicare a
ingrasamintelor pe baza de potasiu.
La culturile hortiviticole (legume cultivate in camp, pomi fructiferi, plantatii viticole)
normarea consumului de ingrasaminte se face la nivelul optimului experimental, normare care
poate fi extinsa si in cazul culturilor protejete. In cazul plantatiilor viticole, la evaluarea
DOExp. de ingrasaminte se face prin introducerea unui factor de corectie (FCDF) in functie
de analiza frunzelor (diagnoza foliara) efectuata in anul precedent.
Intensitatea si calitatea nutritiei minerale, se determina prin diagnoza foliara
cantitativa, la inflorit si parga, prin prelevarea de frunze din dreptul ciorchinilor in cele doua
fenofaze si se concretizeaza in urmatoarele rezultate:
- continutul total in N, P si K in fenofazele inflorit si parga prin analize de laborator si
- alimentatia globala si echilibrul alimentar prin calcule matematice.
58
Rezultatele obtinute se coreleaza cu ceilalti factori de vegetatie: sol-substrat, conditii
de clima din sera, lucrari de intretinere si se refera la momentul ridicarii probelor.
Pe baza determinarii formelor totale de azot, fosfor si potasiu se stabileste nutritia
globala, ca suma a celor trei elemente de baza, exprimata in % la substanta uscata.
Nivelul critic al elementelor nutritive din frunzele de vita-de-vie, stabilit de Lagatu,
1934 si dupa Maume-Dulac, 1948, este de 2,5% N, 0,22% P si 1,25% K. Dupa Levy, pentru
Franta, media de referinta esta de 2,5% N, 0,5% P si 2,5% K si un echilibru nutritiv de 45,5%
N, 9% P2O5 si 45,5% K2O. Dupa Velicica si David Davidescu, 1999, continutul optim in
macronutrienti al frunzelor de vita-de-vie este de 1,5-2,6% N, 0,7% P2O5 si 0,9% K2O. La
Stefanesti, continutul mediu la inflorit - parga este de 2,85% N; 0,29% P si 1,33% K,
alimentatia globala de 4,5% si echilibrul alimentar 65%N 8%P si 27%K (Radulescu si colab.,
1989).
In vase de vegetatie, unde la plantare se foloseste de obicei amestecul nutritiv in
proportiile utilizate la rasadurile de legume, se realizeaza o stare de aprovizionare a plantelor
superioara in toate elementele nutritive, fara a inregistra valori care sa indice abundenta sau
exces si un echilibru nutritiv in favoarea azotului si in detrimentul fosforului si potasiului,
ceea ce nu afecteaza calitatea materialului de inmultire aflat in sere unde perioada de vegetatie
se prelungeste si echilibrul se poate schimba si imbunatati.
In vase de vegetatie sau in substraturile de cultura, necesarul de substante minerale
asimilabile al plantelor de vita-de-vie sau butasilor inradacinati, se acopera din rezervele
existente in substratul de cultura prin adaugarea ingrasamintelor organice (mranita, turba,
compost) la formarea amestecurilor si din ingrasamintele produse industrial (chimice sau
minerale) care completeaza periodic nevoile plantelor.
Asigurarea necesitatilor plantelor cultivate din aceste substraturi, cunoaste o dinamica
care depinde pe de o parte de cantitatea de substrat aflat la dispozitia plantei, deci de marimea
vasului de vegetatie, care asigura in primii ani de vegetatie satisfacerea totala a nutrientilor
dar si epuizarea substratului, si pe de alta parte de modul de conducere a proceselor de
crestere si dezvoltare si de dirijare a factorilor de mediu in spatiile protejate, deci de
intensitatea acestor procese si factori.
Complexitatea mare a influientelor pe care le au factorii si conditiile de vegetatie in
interactiunile lor asupra nutritiei minerale si asupra necesarului de ingrasaminte al plantelor,
face ca procedeele de stabilire a dozelor de ingrasaminte sa aiba la baza date experimentale
care sa integreze aceste influiente pe parcursul perioadei de vegetatie.
O serie de principii (Borlan Zenoviu si colab., 1982) trebuie avute in vedere la
stbilirea retetelor de fertilizare:
- volumul fitomasei vegetale este rezultanta actiunii tuturor factorilor si conditiilor de
vegetatie;
- optimizarea si armonizarea factorilor si conditiilor de vegetatie fac posibila obtinerea
unei productivitati ridicate,
- nivelul productivitatii obtinute reflecta gradul de interactionare pozitiva a factorilor si
conditiilor de vegetatie;
- gradul de interactionare pozitiva a factorilor biologici, fizici si chimici de vegetatie
creste cu nivelul fitomasei vegetale, rolul acestora in cadrul interactiunilor fiind mai
mare decat prezenta lor cantitativa separata;
- interactiunea pozitiva a factorilor si conditiilor de vegetatie conduce la consumuri
specifice de ingrasaminte care scad treptat odata cu nivelul fitomasei vegetale datorita
metabolizarii complete in plante a elementelor nutritive si incorporarii lor in substante
organice utile de constitutie si de rezerva;
59
- optimizare printr-o agrotehnica superioara a factorilor biologici si fizici, determina o mai
buna mobiizare a substantelor nutritive din substrat si o valorificare superioara a acestora
in plante;
- dozele de ingrasaminte si efectul ingrasamintelor scad treptat, dupa o curba care tinde
spre un nivel minimal invariabil, pe masura ce se imbunatateste starea de asigurare a
solului/substratului cu substante nutritive in forme efctiv sau potential asimilabile pentru
plante.
Trebuie avut in vedere deasemenea ca, spre deosebire de camp, in spatii protejate si
mai ales in vase de vegetatie radacinile active ale plantelor (perisorii radiculari) exploreaza
direct suprafata particulelor de sol care contin in stare absorbita substantele nutritive si ca
acestea vin in contact cu solutia care contine ioni nutritivi in forme direct asimilabile.
Mobilizarea substantelor nutritive prin activitatea microorganismelor si prin procese chimice,
ca si procesele de difuzie si de migrare a ionilor nutritivi in sol sunt influientate de factorii de
mediu cu dinamica previzibila (controlata) in decursul perioadei de vegetatie.
Normarea consumurilor de ingrasaminte se sprijina pe relatii cu caracter legic din
sistemul planta-sol-ingrasamant. O expresie a acestor relatii arata ca fitomasa este rezultanta a
actiunii armonizate a tuturor factorilor si conditiilor de vegetatie, fiecere dintre acestia
exercitand asupra plantelor o influienta cu atat mai mare cu cat prezenta lor in sol este mai
slaba. In cazul factorilor trofici influientabili de catre om (azotul, fosforul si potasiul) relatia
matematica este propusa de Baule in 1918.
FCDF, factorul de corectie de diagnoza foliara se calculeaza pe baza unor relatii

matematice pentru fiecare element nutritiv (N, P, K) continut in frunze si variaza de la valori
de 1 considerate ca normale pana la valori de 1,3-1,4 considerate sub optimale si care
majoreaza corespunzator DOExp. de ingrasaminte.
FCDF a DOExp. de N, P2O5 si K2O la vita-de-vie producatoare de corzi/ochi altoi in functie

de continuturile de N,P si K in substanta uscata a frunzelor (media inflorit – parga).
FCDF: N = 1,4-0,0256 x Nf3; FCDF : P = 1,4 - 3,75 x Pf3; FCDF: K= 1,4 - 0,3Kf x Kf3
NPK - 1 = 100% mineral; NPK - 5 = 100% organic.
Azotul (N) este un element nutritiv esential pentru plante. Se gaseste in toate tesuturile
vegetale, mai ales in perioada de crestere vegetativa. Carenta in azot se manifesta prin
ingalbenirea frunzelor, urmata de caderea lor. Acest element este utilizat de vita-de-vie in
procesul de crestere a frunzelor si lastarilor in perioada inflorit-parga. Continutul in azot total
din materialul foliar in aceasta este influentat, in primul rand de substratul de cultura si, in al
60
doilea rand de genotip, continutul in azot total din materialul foliar creste pe masura ce
amestecul nutritiv este mai bogat in materie organica. Pe substrat 100% organic (mranita +
turba in proportii egale) se acumuleaza in frunza in functie de genotip, in medie 4,04% N
total, componenta preponderent organica favorizand sinteza si acumularea compusilor cu
azot. Pe substrat 100% mineral (nisip spalat), frunzele acumuleaza in functie de genotip, in
medie 2,09% N, continut ce se incadreaza in aceste limitele continutului mediu de 1,5 – 2,6
%N, optim stabilit pentru vita-de-vie cultivata in conditii normale de cultura, ceea ce arata
preferabilitatea vitei de vie pentru solurile mai pietroase dar si a butasilor pentru inradacinat
pe astfel de substraturi.
DOExp. de N se stabilesc in functie de indicele de azot al solului (HV%) si de
recoltata de coarde/ochi altoi, scontata (Rs) a se obtine (de la nivel minim de 60 mii la nivel
maxim de 160 mii), si pentru care se calculeaza FCDF pentru N, pe baza continutului mediu
de N% din materialul vegetal, coeficient care inregistreaza variatiuni in functie de substratul
de cultura, peste 1 pe substraturile minerale si sub 1 pe cele organice.
Nomograma DOExp. de N, pune in evidenta un domeniu destul de restrans ale
dozelor de azot necesar de aplicat in cazul solului (amestecului) din vasele de vegetatie,
domeniu ce variaza intre 55 Kg/ha N pentr un indice de azot (HV%) de 2,5% si 75 kg/ha N
pentru un indice de azot (HV%) de 0,5%, doze corelate cu structura compozitionala a
substraturilor.
Fosforul (P) este un alt constituent important al tesuturilor vegetale. El intra in
compozitia acizilor nucleici si intervine in multiplicarea celulelor. De asemenea, fosforul
joaca un rol important in fotosinteza. Asimilarea fosforului in frunza se coreleaza cu
continutul in materia organica din substratul de cultura. Pe substrat 100% organic se
acumuleaza in frunza in functie de genotip, in medie de 0,39% P, in timp ce pe substrat 100%
mineral , frunzele acumuleaza in functie de genotip, in medie de 0,13% P. Se poate aprecia
faptul ca substraturile cu 50% si chiar 75% materie organica favorizeaza asimilarea fosforului
in frunza (perioada inflorit-parga), inregistrindu-se valori in limitele unei bune aprovizionari
cu acest element, 0,29% P si 0,32% P, fata de un optim de 0,31%P din P2O5. Substraturile
extreme, mineral si organic 100%, prezinta inconvenientul ca unul favorizeaza o asimilare
slaba iar celalalt o asimilare puternica, situatie care poate duce la carenta sau exces si totodata
la slaba asimilare sau la blocarea celorlalte elemente nutritive din sol. Daca substraturile
organice pot fi eliminate si din alte considerente, substraturile minerale pot fi acceptate din
considerente de ordin fizic si imbunatatite chimic print-o fertilizare adecvata si rationala.
DOExperimental de P se stabilesc in functie de continutul solului in P(AL) in ppm
si de recoltata scontata (Rs) de coarde/ochi altoi, a se obtine (de la nivel minim de 60 mii la
nivel maxim de 160 mii), si pentru care se calculeaza FCDF pentru P, pe baza continutului
mediu de P% din materialul vegetal, coeficient care inregistreaza variatiuni in functie de
substratul de cultura, peste 1 atat pe substraturile minerale cat si pe cele organice, totdeauna
mai ridicate pe cele minerale.
Nomograma DOExperimental de P pune in evidenta un domeniu destul de larg al
dozelor de fosfor necesar de aplicat in cazul solului (amestecului) din vasele de vegetatie,
domeniu ce variaza intre 75 Kg/ha P2O5 pentru un continut de P(AL) al solului de 80 ppm si
240 kg/ha P2O5 pentru un continut de P(AL) al solului de 10 ppm, doze corelate cu structura
compozitionala a substraturilor. Pentru un continut optim de P(AL) al solului de 25 -30 ppm,
dozele de fosfor variaza intre 115 -130 Kg/ha P2O5.
Potasiul (K) este un element indispensabil dezvoltarii vitei de vie, fiind implicat in
mod direct in procesele metabolice ale plantei. El actioneaza sub forma de cation (K+) alaturi
de cationii de calciu si magneziu. Ionul de potasiu, K+, este prezent in compozitia fiecarei
faze a solului (lichida sau solida), el intervenind in derularea a numeroase procese celulare:
sinteza glucidelor si acizilor aminati, multiplicarea celulelor, mentinerea presiunii osmotice,
61
biosinteza substantelor de rezerva, reducerea transpiratiei, etc. Variatia continutului de K%,
din K2O, a materialului foliar in functie de genotip si substratul utilizat la momente
diagnostice (media inflorit – parga) variaza foarte putin, cu o,o4% mai mult pe substraturile
organice fata de substraturile minerale si preponderent minerale, un continut aproape dublu
fata de cel optim, de 0,37%, in sistemul de cultura in camp, ceea ce arata o absortie
excedentara a potasiului in special pe substraturile organice, care evident se datoreza
tandemului azot-potasiu si sinergismului dintre cele doua elemente si care intareste
convingerea ca utilizarea amestecurilor preponderent organice la inradacinarea butasilor de
vita-de-vie in ghivece sau la vase de vegetatie in spatii protejate nu sunt tocmai potrivite.
Dupa continutul de K% din frunze putem stabili o ierarhizare a susceptibilitatii
soiurilor la abundenta si excesul de potasiu si anume: cel mai putin susceptibile sunt cele rosii
de vin (care inregistreaza si cel mai frecvent simtome de exces de potasiu, deci sunt cele mai
sensibile), urmate de cele aromate, de soiurile albe de vin si cele de masa. Dintre soiurile de
vinuri albe, anduranta la abundenta sau excesul de potasiu creste odata cu calitatea soiurilor,
de la soiurile de vinuri albe de masa la soiurile de vinuri de calitate superioara.
DOExperimental de K se stabilesc in functie de continutul solului in K (AL) in ppm
si de recoltata scontata (Rs) de coarde/ochi altoi a se obtine (de la nivel minim de 60 mii la
nivel maxim de 160 mii), si pentru care se calculeaza FCDF pentru K, pe baza continutului
mediu de K% din materialul vegetal, coeficient care inregistreaza in medie valori mai mari de
1, cu valori in functie de substratul de cultura mai mari pe substraturile minerale, decat pe cele
organice, valori foarte apropiate de optim, ceea ce arata o necesitate redusa de fertilizare cu
potasiu a substraturilor minerale.
Nomograma pune in evidenta un domeniu destul de larg al dozelor de potasiu
necesar de aplicat in cazul solului (amestecului) din vasele de vegetatie, domeniu ce variaza
intre 134 Kg/ha K2O pentru un continut de K(AL) al solului de 220 ppm si 246 kg/ha K2O
pentru un continut de K(AL) al solului de 40 ppm, doze corelate cu structura compozitionala
a substraturilor. Pentru un continut optim de K(AL) al solului de 250 -350 ppm, dozele de
potasiu se situiaza sub 134 Kg/ha K2O.
Dependenta continutului in N%, P% si K% al frunzelor (Y), fata de variatia (natura)
substratului de inradacinare (X) se interpreteaza prin termenul descriptiv a lui Galton, numit
regresie. Evaluarea relatiei si a dependentei dintre cele doua variabile, se face cu ajutorul
corelatiei si se exprima cifric cu ajutorul coeficientului de corelatie, simbolizat universal cu r.
r2 reprezinta fractiunea din suma lui y2 datorita regresiei, asociata cu modificarile corelate ale
lui Y si X., in timp ce 1- r2 este fractiunea ramasa complet independenta de X. Domeniul de
variatie al coeficientului de corelatie r este intre -1 si +1. Cand r =1, corelatia dintre cele doua
variabile X si Y este reprezentata de o linie dreapta, care este o elipsa ”degenerata”, are
lungime dar nu are latime, si arata ca cele doua varabile sunt intr-o concordanta perfecta iar
orice schimbare care intervine la o variabila este intovarasita de schimbare in cealalta. Cand r
este putin mai mic de 1, avem de-a face cu o deviatie de la liniaritate, elipsa fiind lunga si
subtire, ceea ce arata o corelatie puternica. Cand valorile au o dispersie care formeaza cercul,
Evaluarea relatiei si a dependentei dintre continutul materialului vegetal in N%, P% si K% al
frunzelor (Y), fata de variatia (natura) substratului de inradacinare (X), arata ca avem, in cazul
N% din materialul vegetal, de-a face cu o deviatie de la liniaritate, r2 = 0,9819, mai mic de 1,
elipsa fiind lunga si subtire, deci o corelatie puternica, in cazul P% in materialul vegetal, r 2 =
0,9448, o elipsa putin mai larga decat la azot, dar totusi o corelatie si o dependenta stransa
intre cele doua variabile si in cazul K% din materialul vegetal, r2 = 0,9778, o dispersie liniara
a valorilor si o corelatie si o dependenta foarte stransa intre cele doua variabile la unele clone
(de masa si de vinuri albe de masa) si o dispersie a valorilor mai mare, si o elipsa mai larga si
o corelatie putin mai slaba la alte clone (pentru vinuri aromate si rosii).
62
Nomogramele Dozelor Optime Experimentale de N, P2O5 si K2O pentru plantatiile furnizoare de corzi / ochi altoi
63
Protectia fitosanitara a materialului de inmultire viticol, liber de virusuri, in spatii
protejate.
Vita-de-vie este o planta ce poate fi afectata de un numar mare de boli si daunatori, de
aceea masurile de protetie fitosanitara ocupa un loc important in tehnologiile de cultura.
Conditiile de temperatura si umiditate din spatiile protejate (sere) sunt deosebit de favorabile
dezvoltarii bolilor dar si daunatorilor din anumite specii, in special acarieni si tripsi, cu toate
masurile de izolare luate pentru aceste spatii. Un rol important in mentinerea sanatatii
plantelor il constituie combaterea chimica, vita-de-vie necesitand un numar mare de
tratamente fitosanitare pe an.
Sanatatea plantelor si sanatatea publica este raglementata in spatiul European de mai
multe acte normative intre care amintim:
1. Directiva Consiliului 91/414/CEE din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piata
a produselor de uz fitosanitar si
2. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 178/2002 de
stabilire a principiilor si cerintelor generale ale legislatiei in domeniul alimentar, de infiintare
a Autoritatii europene a securitatii alimentare si de stabilire a procedurilor referitoare la
securitatea produselor alimentare.
Pentru protectia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) si produse
biologice (biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, in functie de organismul tinta combatut,
ca erbicide, insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide si cu actiune
mixta. Insusirea comuna a acestor substante o constituie actiunea chimic activa si fiziologic
activa de tulburare a functiilor fiziologice, respectiv distrugerea partiala sau totala a micro si
macroorganismelor vii.
Produselor fitosanitare pot fi: de contact si sistemice, pot actiona selectiv si
constituie cea mai periculoasa sursa de impurificare a mediului prin vastitatea suprafetelor pe
care se folosesc si prin toxicitatea lor ridicata. Solul actioneaza ca un receptor si rezervor
pentru pesticide, unde acesta se degradeaza. Majoritatea erbicidelor, insecticidelor si
fungicidelor se acumuleaza in stratul superficial de la suprafata solului si multe dintre ele au o
remanenta indelungata, existand pericolul poluarii solului. Pesticidele sunt treptat dispersate
in mediu sau translocate in plante, unele putand totusi persista in sol multi ani de la aplicare.
De asemenea, o problema grava o constituie contaminarea alimentelor si acumularea continua
in plante si animale a anumitor pesticide, precum si impactul asociat asupra sanatatii si
capacitatii lor de reproducere.
In realizarea de compusi noi, care sa satisfaca si necesitatea reducerii impactului
asupra mediului inconjurator, orientarea in domeniul insecticidelor se indreapta catre produse
pe baza de fipronil, acetamiprid, bensultap, imidacloprid, desi piretroizii raman inca pe primul
loc in ceea ce priveste preferinta utilizatorului. In domeniul fungicidelor, orientarea se
indreapta spre produse din grupa triazolilor si imidazolilor, iar in domeniul erbicidelor se vor
dezvolta si perfectiona substantele active din grupa sulfonilureice.
Substante periculoase pentru mediu, in sensul Directivei CE 1999/ 2008, respectiv
substantele si preparatele care, daca ar patrunde in mediu, ar prezenta sau ar putea prezenta un
risc imediat sau intarziat pentru unul sau mai multi componenti ai mediului.
Evaluarea pericolului pentru mediu prin determinarea proprietatilor preparatului
periculoase pentru mediu, necesare pentru o clasificare corespunzatoare, in conformitate cu
criteriile definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE. Aceste proprietati sunt determinate cu
ajutorul metodelor descrise in anexa V partea C la Directiva 67/548/CEE, cu exceptia cazului
in care, pentru produsele fitofarmaceutice, sunt acceptabile alte metode recunoscute pe plan
international in conditiile stabilite in anexele II si III la Directiva 91/414/CEE. Fara a aduce
atingere cerintelor de testare prevazute in Directiva 91/414/CEE, conditiile de aplicare a
metodelor de testare sunt descrise in anexa III partea C la prezenta directiva.
64
Utilizarea produselor fitofarmaceutice constituie unul dintre mijloacele cele mai
importante pentru protejarea plantelor si a produselor vegetale si pentru imbunatatirea
productiei agriculturii.
Produsele fitofarmaceutice nu au numai efecte favorabile asupra productiei
vegetale, intrucat utilizarea lor poate cauza riscuri si pericole pentru oameni, animale si
mediu, inspecial daca sunt comercializate fara sa fi fost examinate si autorizate oficial si daca
sunt utilizate incorect.
Principiile care stau la baza activitatilor ce implica substante si preparate chimice
periculoase sunt:
a) principiul precautiei in gestionarea substantelor si a preparatelor chimice
periculoase, in vederea prevenirii pagubelor fata de sanatatea populatiei si de mediu;
b) principiul transparentei fata de consumatori, asigurandu-se accesul la informatii
privind efectele negative pe care le pot genera substantele si preparatele chimice periculoase;
c) principiul securitatii operatiunilor de gestionare a substantelor si preparatelor
chimice periculoase.
Lista cu substantele active autorizate pentru utilizare in produse de protectie a
plantelor pe teritoriul Romaniei este reglementata prin Hotararea nr. 437 din 12 mai 2005 cu
modificarile si completarile ulterioare. Lista cuprinde substantele active autorizate in Uniunea
Europeana.
Program pentru ”Protectia fitosanitara” a materialului de inmultire viticol, liber de

virusuri, in spatii protejate
Perioada de
Nr. Denumirea Tipul tratamentului
executie Unelte/Agregat
crt. bolii/daunatorului si produselor
Repaus/vegetatie
Tratamente preventive
la suprafata vaselor si
butucilor, cu Pompe cu
produse cuprice si pe actionare manuala,
Repaus –
Cancer bacterian baza de sulf, inclusiv 15 litri
1. primavera dupa
Coccide, Acarieni alei, pereti, sistem de Atomizor cu
taierea in uscat
sustinere. Insecticide turbosuflanta, 12 -
organofosforice + 15 litri
piretroide. Acaricide
ovicide si pt. adulti.
Vegetatie - Fainare, Tratamente preventive, Pompe cu
Dezmugurit Coccide, Acarieni produse pe baza de sulf. actionare manuala,
eriophyzi Insecticide piretroide + 15 litri
2.
organofosforice
Acaricide specifice ptr.
Eriophyde.
Vegetatie – Fainare, Mana Fungicide acuprice Atomizor cu
degajare ciorchini Acarieni eriophyzi, specifice de contact, turbosuflanta, 12 -
3.
Aphis sp., Musculita insectoacricide specifice 15 litri
alba de sera
Vegetatie – Fainare, Mana, Fungicide acuprice Atomizor cu
inceputul Putregai cenusiu, sistemice/ insecticide turbosuflanta, 12 -
infloritului Acarieni eriophyzi, piretroide cu PZ mic, 15 litri
4.
Aphis sp., Musculita acaricide specifice ptr.
alba de sera Eriophyde (ovicide,
larvicide si ptr. adulti)
5. Vegetatie – Fainare, mana Fungicide acuprice Atomizor cu
65
Perioada de
Nr. Denumirea Tipul tratamentului
executie Unelte/Agregat
crt. bolii/daunatorului si produselor
Repaus/vegetatie
Sfarsitul infloririi Aphis sp., Musculita sistemice si de contact, turbosuflanta, 12 -
alba de sera insecticide piretroide cu 15 litri
PZ mic
Vegetatie – Fainare, mana Fungicide de contact Atomizor cu
Crestereaboabelor Aphis sp., Musculita (inclusiv cele cuprice), turbosuflanta, 12 -
6.
alba de sera insecticide piretroide cu 15 litri
PZ mic
Vegetatie – Fainare, mana, Fungicide specifice de Atomizor cu
Compactarea Aphis sp., Musculita contact (inclusiv cele turbosuflanta, 12 -
7. ciorchinelui alba de sera. cuprice) / insecticide cu 15 litri
Acarieni tetranichizi PZ mic, Acaricide spec.
ptr. tetranichide
Vegetatie – Mana, fainare, Fungicide specifice de Atomizor cu
intrarea in parga putregai cenusiu contact (inclusiv cele turbosuflanta, 12 -
Aphis sp., Musculita cuprice) / insecticide cu 15 litri
8.
alba de sera PZ mic. Acaricide
Acarieni tetranichizi specifice ptr.
tetranichide
Boabele si Acarieni tetranichizi Insecticide cu PZ mic Atomizor cu
strugurii Aphis sp., Musculita Acaricide specifice ptr. turbosuflanta, 12 -
9.
la dimensiunea alba de sera tetranichide 15 litri
normala
Vegetatie, Acarieni tetranichizi Insecticide Atomizor cu
10. Maturare lemn Aphis sp., Musculita Acaricide specifice ptr. turbosuflanta, 12 -
alba de sera tetranichide 15 litri
Vegetatie, Acarieni tetranichizi Insecticide Atomizor cu
11. Maturare lemn Aphis sp., Musculita Acaricide specifice ptr. turbosuflanta, 12 -
alba de sera tetranichide 15 litri
Toate tratamentele se aplica preventiv pentru evitarea patrunderii in spatiile protejate

a daunatorilor si infectarea materialului de inmultire si mentinerea acestuia in perfecta stare de
sanatate. Numarul tratamentelor depinde de starea culturala a plantelor (plantatiilor), de
modul de dirijare a conditiilor de temperatura si umiditate a aerului. Perioadele de uscaciune
favorizeaza o succesiune rapida a stadiilor de dezvoltare a daunatorilor si marirea numarului
de tratamente. Umiditatea ridicata favorizeaza dezvoltarea bolilor. Infectiile de mana pot fi
evitate pe toata perioada de vegetatie daca acoperisul serelor nu permite patrunderea apei din
exterior. Evitarea spatiilor cu ferestre de aerisire pe acoperis in favoarea celor cu ferestre pe
capete si lateral care pot fi protejate cu plase antiinsecte. Periodic se vor face observatii asupra
frunzelor, la lupa binocular, pentru depistarea eventualilor daunatori (acarieni, tripsi). Se
executa si doua tratamente impotriva putregaiului cenusiu pentru strugurii care sunt lasati
pentru studiile comparative a soiurilor si clonelor cu materialul amelioratorului. Produsele
fungicide si insecticide se vor alterna cat mai des atat ca tip de produs (sistemic, de contact)
cat si ca substanta activa (piretroid, organofosforic, etc.), iar acaricidele vor fi alese pe
specificul speciei de acariani si dupa perioada de dezvoltare si de daunare, la inceputul
perioadei de vegetatie, chiar de la dezmugurit, pentru acarienii eriophyzi (Eriophys,
Phylococtis, etc.) si la mijlocul perioadei de vegetatie pentru acarienii tetranichizi
(Tetranichus, Pononichus, etc.), tratamentele precedand aceste perioade, aplicandu-se
preventiv si complexate cu tratamentele pentru celelalte boli, 2-3 tratamente pentru fiecare
grupa pentru combaterea tuturor stadiilor.
66
II.11. STUDIUL COMPARATIV AL PRINCIPALELOR CARACTERE
MORFOLOGICE ALE MATERIALULUI INITIAL G0 CU MATERIALUL
AMELIORATORULUI (detalii in Fototeca)
In scopul gestionarii si comercializarii unui material de inmultire viticol la nivelul
cerintelor din Uniunea Europeana, garantia autenticitatii soiurilor este asigurata pe baza
observatiilor vizuale efectuate la nivelul fiecarei parti a plantei, comparativ cu descrierea
morfologica a amelioratorului.
Datorita metodelor cu implicatii biotehnologice (termoterapie si/sau cultura in vitro)
utilizate in obtinerea materialului de inmultire viticol valoros, pot sa apara modificari a unor
caractere fenotipice si/sau fiziologice a soiurilor. Totusi, trebuie tinut seama de variabilitatea
si fluctuatiile morfologice, cauzate de diferenta geografica a locurilor de observatie, acelasi
soi putand avea fise ampelografice diferite (Truel si Boursiquot, 1985).
Caracterele morfogenetice ale plantelor pot fi perturbate pe parcursul etapelor de
micropropagare in vitro a vitei-de-vie, pentru obtinerea de material de inmultire Initial. Aceste
alterari apar datorita caracterului de juvenilitate (filotaxie 2/5, numarul mic sau lipsa totala a
carceilor, forma diferita a frunzelor etc.), manifestarea aspectelor specifice juvenilitatii
depinde in primul rand de prezenta unei „ plasticitati morfogenetice” pronuntate la vita-de-vie
si in al doilea rand de tehnicile utilizate in obtinerea materialului de inmultire (termoterapie,
tipul explantului utilizat pentru multiplicare, numarul de subculturi, mediile de cultura etc.)
(Visoiu si colab., 2006). La unele genotipuri o parte din aceste modificari (numarul mic al
carceilor si forma diferita a frunzelor) se mentin in fazele de aclimatizare-fortificare la vas si
in primul an de cultura in conditii normale, ca apoi sa dispara. Studiile intreprinse de alti
cercetatori in domeniu, au aratat ca pe parcursul a 10 ani de la plantarea in sera are loc o
stabilizare a caracterelor fenotipice si fiziologice ale vitelor (Fournioux si colab., 1998).
Studiul comparativ al principalelor caractere morfologice ale materialului initial G0 cu
materialul amelioratorului are loc intr-o prima etapa prin evaluarea autenticitatii clonelor,
dupa 5 ani de la trecerea prin tehnologia devirozarii si se face prin analiza descriptorilor
ampelografici, dupa tabloul caracterelor stabilit de UPOV. Indiferent de marimea fluctuatiilor
inregistrate la unele caractere morfologice ale materialului biologic Initial G0 analizat
comparativ cu materialul amelioratorului, se recomanda pentru evaluarea stabilitatii genetice
si utilizarea metodelor biochimice impreuna cu cele genetice. Rezultatele finale ale
observatiilor si determinarilor efectuate sunt adaugate bazei de date, care permite stocarea
tuturor informatiilor necesare gestionarii conservatorului cu material Initial de inmultire G0,
la INCDBH Stefanesti-Arges.
Studiile au ca scop verificarea unor caractere morfologice ale frunzei mature prin
masuratori ampelometrice si prin evaluarea principalilor descriptori ampelografici comparativ
cu descrierea amelorioratorului, la genotipurile mentinute ca material Initial de inmultire G0,
in sera depozitar.
Genotipurile noi sunt trecute prin tehnologia devirozarii (termoterapie si / sau culturi
de apexuri si muguri axilari), iar vitele obtinute (cate 4 plante / genotip) sunt plantate in sera
depozitar, in vase de cultura de 50L.
Descrierea ampelografica pentru definirea caracterelor morfologice ale soiurilor de
vita-de-vie permite identificarea acestora si dupa trecerea prin cultura in vitro. Observatiile
efectuate in scopul evaluarii stabilitatii fenotipice necesita masuratori biometrice sau
numararea a minim 10 organe complete sau partiale pentru obtinerea datelor necesare a
caracterului analizat (conform celor 44 descriptori UPOV, Lista descriptorilor varietatilor si a
speciilor genului Vitis., editia a 2-a, 2001).
Observatiile morfologice efectuate asupra frunzei (principalul organ in identificarea
soiurilor la vita–de-vie), cu ajutorul descriptorilor botanici, permit cunoasterea unui numar
mare de informatii privind identitatea soiului in stransa legatura cu starea de sanatate,
67
conditiile de cultura si istoricul sau. Utilizarea analizei in componenti principali in
ampelometrie deschide noi perspective in definirea si precizarea descriptorilor ampelometrici
utilizati pentru descrierea si identificarea soiurilor de vita-de-vie.
Se analizeaza cate 2 lastari/planta/soi, aproximativ identici ca dezvoltare si se
preleveaza cate 10 frunze, de la nodul 11 pana la nodul 15, inclusiv, in intervalul cu cea mai
mica variabilitate a formei frunzelor.
Pentru evidentierea eventualelor diferentieri intre cele patru plante din sera depozitar
si materialul amelioratorului, se efectuiaza urmatoarele masuratori: lungimea nervurilor
principale in scopul stabilirii raporturilor acestora (N2/ N1 A , N3/ N1  B, N4/ N1 C), suma
unghiurilor , , , dintre nervuri, raportul dintre distantele sinusurilor si lungimea nervurilor,
raportul L/l.
In cazul masuratorilor ampelometrice se apeleaza la metoda clasica, stabilindu-se in
arhitectura frunzelor pentru fiecare soi un numar de 21 puncte de referinta.
Arhitectura frunzei de vita-de-vie (puncte de referinta)
Se efectuiaza un numar de 24 masuratori ampelometrice directe, iar datele obtinute

permit calcularea a 7 valori ampelometrice. Pentru caracterele simetrice se masoara si
calculeaza ambele valori.
Parametrii ampelometrici ce sunt studiati:

Distante
N1 (1 - 7) Lungimea nervurii mediane
*N2 (3 - 7) (11 – 7) Lungimea nervurii principale laterale superioare
*N3 (5 - 7) (9 - 7) Lungimea nervurii principale laterale inferioare
*N4 (6 - 20) (8 - 21) Lungimea nervurii secundare inferioare
*d1 (2 - 7) (12 - 7) Distanta dintre punctul petiolar si sinusul superior
*d2 (4 - 7) (10 – 7) Distanta dintre punctul petiolar si sinusul inferior
Unghiuri
*  (13 -7 - 14) (13 – 7 - 19) Unghiul dintre N1 si N2
*  (14 – 7 - 15) (19 – 7 - 18) Unghiul dintre N2 si N3
*  (15 – 20 - 16) (18 – 21 - 17) Unghiul dintre N3 si N4
* +
* ++
Raporturi
68
* 21 = A N2/N1
* 31 = B N3/N1
* 41 = C N4/N1
* d1/N2 d1/N2
* d2/N3 d2/N3
* Caractere simetrice
Valorile obtinute in urma masuratorilor ampelometrice sunt codificate dupa M.

Nemeth (1967) si interpretate dupa indicativul ampelometric rezultat si al diagramei formei
frunzelor propusa de P. Galet (1967).
Datele primare privind masuratorile ampelometrice se pastreaza in baza de date a
colectiei, iar tabelul de sinteza cuprinde codurile atribuite valorilor medii ampelometrice
obtinute, cu ajutorul carora se stabilesc codurile generale ale frunzelor, ca material al
amelioratorului si ca material Initial G0. Analiza comparativa a indicativelor ampelometrice
obtinute releva un grad de variabilitate scazut la nivelul frunzei mature (principalul organ
ampelografic al vitei-de-vie). Corelarea pozitiva a rezultatelor cu cele prezentate in studiul
comparativ al descriptorilor ampelografici prioritari, la materialul obtinut prin tehnologia
devirozarii si al amelioratorului, atesta autenticitatea materialului Initial de inmultire G0.
Planta nr.1 Planta nr.1
Materialul amelioratorului Materialul Initial G0 (sera depozitar)
Diagrama frunzei nr.11 la soiul Selena –

punctele de referinta in arhitectura frunzei
69
Materialul amelioratorului Materialul Initial G0 (sera depozitar)

Diagrama frunzei nr.11 la soiul Feteasca regala clona 72 St–
punctele de referinta in arhitectura frunzei
Pentru o mai buna apreciere a importantei studiilor comparative este necesara o mai
buna cunoastere a aspectelor privind soiul, biotipul, clona, ecotipul ca definitie si formare.
Soiul sau cultivarul. Este unitatea morfologica, economica si agrofitotehnica, ce
reprezinta un grup de indivizi care au aceleasi caractere distincte: morfologice, fiziologice,
biochimice, care se mentin prin inmultire. Soiul de vita-de-vie se deosebeste de specie prin
aceea ca, acesta nu se poate inmulti prin seminte fara a-si pierde insusirile si caracterele sale
specifice, dobandite in timp. Rezulta, asadar ca soiul este un grup relativ omogen de indivizi
cu ereditate relativ stabila si cu anumite particularitati biologice valoroase pentru cultura.
S-a demonstrat ca, soiurile de vita-de-vie au in general o origine policlonala,
deoarece in plantatii se manifesta ca niste populatii constituite din mai multe biotipuri, care
reprezinta un fond de gene valoros, iar viticultorii inmultesc soiurile sub aceasta forma.
Populatia unui soi este formata din mai multe biotipuri, cu atat mai multe, cu cat soiul este
mai vechi in cultura si este mai adaptat anumitor conditii de mediu.
Biotipul este format dintr-un grup restrans de indivizi care prezinta aceeasi structura
morfologica si aceleasi insusiri biochimice.
Biotipurile, de cele mai multe ori, pot fi asemanatoare din punct de vedere
morfologic sau se pot deosebi, de exemplu cele doua biotipuri ale soiului Muscat de
Hamburg. Acestea se deosebesc prin forma si nuanta culorii de baza a boabelor (un biotip are
bobul sferic, negru intens, iar cel de al doilea are bobul oval, de culoare rosie-verzuie,
neuniforma) sau cele 2 biotipuri ale soiului Negru vartos care se deosebesc sub aspectul
sexului florilor (flori hermafrodite functional normale, flori hermafrodite functional femele).
Biotipurile pot avea insusiri agroproductive diferite, de aceea soiurile vechi trebuie
supuse selectiilor clonale, in urma carora se obtin selectii (noi plante) care depasesc cu
aproximativ 30% soiul din care au provenit, atat sub aspectul performantelor calitative, cat si
calitative, iar acestea se pot inmulti ulterior, doar daca, in continuare, confirma din punct de
vedere calitativ.
Selectia clonala reprezinta o metoda de ameliorare vegetativa a vitei-de-vie care
consta in selectarea genotipurilor valoroase dintr-un material initial existent (plantatii viticole
cu varsta mai mare de 25 ani) care prezinta un grad ridicat de heterogenitate. Selectia clonala
poate actiona numai asupra variatiilor naturale existente in plantatiile viticole, fara a crea
altele noi prin intermediul hibridarilor sau a altor metode genetice. Selectia la vita-de-vie este
posibila deoarece in plantatiile viticole exista o heterogenitate destul de ridicata in cadrul
70
aceluiasi soi, manifestata prin caracterele morfologice, vigoare, stare fitosanitara, randament,
compozitia boabelor, etc.
Clonul sau clona
- reprezinta descendenta vegetativa provenita de la o singura planta. Practic, din biotipurile ce
par a fi valoroase se aleg pentru inmultire doar indivizii valorosi sub aspect cantitativ si
calitativ, comparativ cu soiul din care au provenit.
- descendenta vegetativa a unui soi conforma unui butuc de vita-de-vie ales pentru identitatea
sa varietala, caracterele sale fenotipice si starea sa sanitara (Ordin M.A.P.D.R. nr. 1267/2005).
- descendenta vegetativa conforma unui butuc ales pentru identitatea sa indiscutabila,
caracterele sale fenotipice si starea sa sanitara (definitie O.I.V.)
Selectiile clonale individuale se inmultesc separat, obtinandu-se descendente clonale
cu origine genetica comuna, uniforme si cu valoare agrobiologica bine definita.
Selectia clonala a fost aplicata pentru prima data in Franta, in regiunea viticola
Alsacia, care a cunoscut o larga extindere dupa anul 1960 si in celelalte tari viticole europene
deoarece plantele provenite din aceeasi clona avand acelasi fond genetic asigura obtinerea
unor plantatii viticole de o mare uniformitate.
Lipsa de omogenitate a soiurilor sub raport fenotipic, dar mai ales genotipic se
datoreste inmultirii pe cale vegetativa a mutantelor utile in amestec cu cele neutile in decursul
unui numar mare de generatii.
Soiurile care se aseamana fenotipic, formeaza asa numitele ecotipuri, plecandu-se de
la soiurile de baza sau de la un singur soi de baza. Un exemplu de astfel de ecotip il reprezinta
grupul de soiuri: Galbena de Odobesti, Zghihara de Husi, Batuta neagra, Cabasma alba si
Cabasma neagra, Berbecel, Cruciulita si Alb romanesc care au descins din primul soi -
Galbena de Odobesti.
II.12. VERIFICAREA IDENTITATII VARIETALE PRIN ANALIZA

MOLECULARA A ADN-ULUI PROVENIT DE LA MATERIALUL INITIAL DE
INMULTIRE G0 LA GENOTIPURILE INFECTATE SI DEVIROZATE
Genotipurile, reprezentate prin material biologic provenit de la trei butuci, depistate ca
fiind infectate cu virusurile specifice vitei de vie, dupa parcurgerea tuturor etapelor
tehnologice specifice devirozarii prin chimioterapie in vitro, sunt selectate cate 4
plante/genotip, sanatoase (evaluate serologic din punct de vedere al gradului de insanatosire),
se planteaza in vase de cultura de 50L (Fig. 1). In paralel, vitele infectate apartinand
materialului amelioratorului, se planteaza la vase de 10L, si se mentin in colectia cu plante
virozate (fig. 2), pentru studiile comparative.
Fig. 1 Sera depozitar cu material Initial de inmultire G0 – 19.05.2014

Fig. 2. Colectia cu material biologic viticol virozat – 19.05.2014
71
In scopul evaluarii stabilitatii genetice a materialului de inmultire viticol G0 din
genotipurile infectate, comparativ cu materialul amelioratorului (evaluat initial ca material
infectat cu virus), se utilizeaza tehnica RAPD (random amplified polymorphic).
Daca, din analiza gelurilor, se observa ca nu exista diferente intre profilul ADN
obtinut pentru plantele virozate si profilul ADN obtinut pentru plantele libere de virus, se
demonstreaza ca, prin utilizarea metodelor de multiplicare prin culturi in vitro si a celor de
devirozare prin chimioterapie, nu au loc schimbari la nivelul ADN (fig. 3).
-a- -b-
Fig. 3. Profile ADN obtinute pentru genotipurile studiate cu primerii OPA01 si OPA 07
(1-F. neagra 7 Od mat.virozat; 2- F.neagra 7 Od mat. sanatos; 3- Selena mat.virozat;
4-Selena-mat. sanatos; 5-Cabernet sauvignon 30Vl mat.virozat; 6-Cabernet sauvignon 30Vl
mat. sanatos; 7-Busuioaca de Boh.5Is – mat. virozat; 8-Busuioaca de Boh.5Is - mat. sanatos;
L=100 bp DNA ladder (Promega): 1500, 1000, 900, 800, 700, 600, 500, 400, 300, 200, 100)
DNA).
Apex
Apex infectat
sanatos
Mg.axilar
infectat
mg. axilar
apex
Mg. Axilar
sanatos
a- soiul Centenial seedlesse b- clona Pinot Gris 14 St

Spectrul izoenzimatic al peroxidazelor la materialul biologic
regenerat din apexuri si muguri axilari
Pentru identificarea unor soiuri, in urma efectuarii amplificarii si vizualizatii

fragmentelor amplificate si interpretarea rezultatelor cu programul special de analiza
moleculara, se pot obtine profile alelice ca mai jos:
VVS2 MD27 MD7 ZAG62 MD5 ZAG79 MD28 VVMD25
133 153 179 194 247 249 203 203 226 240 236 248 231 251 243 245
72
Determinarii numarului de nucleotide (baze azotate) din componenta regiunilor
microsatelitice se realizeaza prin genotiparea ampliconilor si se obtine un profil genetic al
soiului, pe baza dimensiunilor regiunilor microsatelitice considerate ca markeri moleculari.
Exemplificam mai jos prin electroforegrama obtinuta in cazul soiului Francusa, pentru
regiunea microsatelitica ssrVrZAG15.
Fig. 4. Electroforegrama obtinuta in cazul soiului Francusa, pentru regiunea microsatelitica

ssrVrZAG15.
Profilul alelic pentru cele 8 perechi de primeri sunt specifici pentru soiul Francuse si
constituie dovada autenticitatii materialului genetic existent in sursa de germoplasma. Profilul
alelic microsatelitic obtinut a permis identificarea precisa a soiului Francusa din sursa de
germoplasma cu material biologic G0.
73
II.13 INFIINTAREA NUCLEELOR DE MATERIAL DE INMULTIRE
VITICOL DE MARE VALOARE GENETICA, LIBER DE VIRUSURI, G1 SI G2 IN
SPATII PROTEJATE, OFERTA CERCETARII CU SOIURI SI CLONE
ROMANESTI SI STRAINE DE INTERES
Cresterea patrimoniul viticol la 220.000 ha in anul 2014 si la 240.000 ha in anul

2025, cu o rata anuala de inlocuire a plantatiilor viticole de minim 5% (9500 ha / an) cat si
inlocuirea cu soiuri nobile sau cu hibrizi interspecifici a celor 30.000 ha plantate cu HPD din
prima generatie, interzisi in cultura, arata ca in aceste conditii, viticultura romaneasca are
nevoie de un sector pepinieristic puternic care sa satisfaca necesarul de material saditor viticol
necesar, extimat la peste 50 milioane vite altoite anual.
Realizarea programului national de restructurare si reconversie a patrimoniului
viticol si a necesarului de material saditor viticol cu material de inmultire cu valoare
biologica ridicata si sanatos fitosanitar, rezultat al schemei unitare de producere a materialului
saditor viticol, face necesar constituirea unor Nuclee de premultiplicare a soiurilor si clonelor
romanesti de interes.
Stocul nucleu, constituit din plantele obtinute prin inmultire pe cale vegetativa,
(generatia material Initial G0, 3-4 plante pe genotip, obtinute la randul lor din planta
selectionata de ameliorator sau mentinator) care, in urma testarii s-a constatat ca sunt libere de
organismele daunatoare, sunt introduse in sera nucleu izolator unde sunt luate toate masurile
de prevenire a infectiilor cu organisme daunatoare si verificate in fiecare an pentru eliminarea
plantelor cu simptome ale organismelor daunatoare, dublata de retestare, daca e cazul, ofera
pentru multilicare anuala cca. 250 butasi de 1 ochi / soi sau clona, care prin inradacinare si
plantare la vase de vegetatie sau direct pe sol, in sere izolatoare in care s-au luat toate
masurile pentru prevenirea reinfestarii, constituie materialul Initial generatia G1 care pot fi
utilizate ca Nuclee de premultiplicare care, au rolul de a asigura cantitati suficiente de
material pentru infiintarea plantatiilor mama Baza, in conditii de izolare si prevenire totala a
infestarii cu organisme daunatoare sau daca mentinatorul doreste, direct a plantelor tinere de
vita-de-vie altoite si nealtoite inradacinate din categoria Certificat.
Intr-un astfel de nucleu de premultiplicare de 250 plante MI G1 se poate obtine in
primul an, cu 2 corzi de 20 de ochi, cca. 10.000 buc. ochi pentru altoire, care cu un procent de
minim 50% vite altoite STAS, se poate infiinta 1 ha de plantatie mama Baza, care poate
asigura cca.100 mii ochi in anul I, cca. 250 mii ochi in anul II si cca. 500 mii ochi in anul III
si cu care se pot infiinta cca. 90 ha plantatii mama Certificat. Pentru asigurarea necesarului de
material saditor care sa acopere 9500 ha anual plantatii noi sunt necesare 2 ha plantatii mama
Baza, realizate in 2 ani, in primul an se realizeaza nucleul de premultiplicare cu MI G1 si in
anul II se realizeaza materialul de inmultire si infiintarea plantatiei si, 200 ha plantatii mama
Certificat (realizate in 3 ani) care sa produca 90-100 milioane ochi altoi din categoria
biologica Certificat.
II.14. MENTENANTA MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL,

INITIAL G0 IN CONSERVATOR.
Mentenanta (conservarea) materialului Initial de inmultire viticol (G0) constituie
principala activitate in protejarea si promovarea unui material biologic cu un statut bun din
punct de vedere sanitar si fiziologic, in scopul evitarii disparitiei naturale sau accidentale a
genotipurilor de vita-de-vie. Sursa de germoplasma viticola cu material de inmultire liber de
principalele virusuri, aflata la INCDBH Stefanesti, cu 311 soiuri de vita-de-vie roditoare si de
portaltoi, a fost constituita incepand cu anul 1988, cu acceptul unitatilor mentinatoare.
Materialul biologic a fost obtinut prin metode biotehnologice (devirozare prin termoterapie
74
si/sau cultura in vitro). Deoarece in aceasta perioada legislatia conform careia a fost produs si
certificat materialul de inmultire a suferit multiple modificari, alinierea la normele impuse de
Uniunea Europeana, a condus la masuri mult mai severe in mentinerea si comercializarea
acestui material biologic. Drept urmare, in anul 2008 prin proiectul sectorial 3.1.2, s-au
reamenajat doua noi spatii a cate 300 m.p., destinate mentinerii Materialului Initial de
inmultire viticol G0, unde s-au transferat un numar de 311 soiuri vinifera si de portaltoi,
totalizand 1244 de plante (cate 3-4 plante / soi).
Sera depozitar cu material Initial de inmultire viticol G0
Importanta Colectiei cu material Initial de inmultire viticol G0, este multipla, pentru ca:
- numeroasele varietati conservate provin din regiuni viticole diferite, multe din aceste
varietati au importanta de patrimoniu cultural sau istoric. Vechile parcele considerate
surse a soiurilor originale au disparut in Romania din diverse motive;
- aceste varietati pot constitui adevarate surse de gene pentru programele de ameliorare
viticola, in scopul utilizarii lor la obtinerea de noi genotipuri rezistente la schimbarile
factorilor climatici;
- ea reprezinta un mijloc de informare si consolidare a cunostintelor pentru profesionisti
si publicul interesat de a studia acest material;
- aceasta colectie permite reconstituirea sau completarea altor colectii din Romania si
din strainatate, sau constituirea parcelelor experimentale. Sta la baza obtinerii noilor
clone si la reinnoirea patrimoniului viticol.
In colectia de germoplasma viticola cu material Initial de inmultire G0, singura
colectie de acest gen la nivel national, se afla in mentenanta soiuri si clone autohtone cat si
din sortimentul mondial, care au fost supuse etapelor schemei de certificare a materialului de
inmultire viticol.
Asigurarea mentenantei biologice a materialului din stocul nucleu cuprinde o serie de
activitati preventive si corective specifice, legate atat de prevenirea reinfectarii cu organisme
patogene degenerescente, cat si de dezvoltarea armonioasa a plantelor care sa permita
multiplicarea rapida a materialului valoros, solicitat de beneficiari (Tita I. si colab. 2006).
Mentenanta biologica este procedura prin care se prelungeste starea de tinerete
biologica a unui material certificat oficial, destinat inmultirii, sub responsabilitatea
amelioratorului sau mentinatorului, cu mentinerea starii fitosanitare initiale si eliminarea
factorilor de risc implicati in degradarea biologica.
Mentinerea unui soi sau a unei clone certificate oficial prin brevetare sau inscriere in
catalogul oficial poate fi asigurata o perioada mai lunga de timp in spatii protejate si pe o
perioada mai scurta in camp. Important este ca identificarea punctelor critice care
75
influienteaza degradabilitatea biologica sa conduca la eliminarea cat mai multor riscuri printr-
o procedura acceptata oficial.
Mentenanta ”conserva” caracteristici initiale ale unor organisme vegetale, care se
dezvolta normal, in toate fenofazele, un numar de ani (limitat de factorii favorizanti ai
degradarii biologice), care poate reprezenta o buna parte a ciclului ontogenetic.
Mentenanta impune intercompararea ca veriga obligatorie a acceptarii materialului
biologic ca material de inmultire.
Prin mentenanta materialului biologic i se poate demonstra trasabilitatea si/sau
retrasabilitatea prin toate metodele acceptate oficial.
Mentenanta obliga amelioratorul sau mentinatorul la efectuarea si documentarea
selectiei conservative.
Mentenanta soiurilor si clonelor acceptate la inmultire se asigura cel mai bine in familii
sanitare (indivizi multiplicati intr-o anumita veriga de inmultire ce provin de la un singur
burtuc initial), atat pentru altoi cat si pentru portaltoi, in sere nucleu de premultiplicare, unde
se asigura verificarea starii fitosanitare, la controale vizuale repetate si prin teste ELISA si/sau
indexaj.
Mentenanta poate fi asigurata si in camp, cure zultate mai slabe decat in sera, daca se
respecta spatiul de izolare si un asolament care sa impiedice succesiunea unei culturi, dupa
alte culturi care au boli comune.
II.15. Modificari fiziologice la plantele de vita-de-vie mentinute in sera depozitar
DEREGLARI DE NUTRITIE LA VITA-DE-VIE

CU MACROELEMENTE
Carenta de magneziu – frunze de soi alb Corectarea carentei de magneziu

(Majarca alba 204 Mn – 13.05.2011) (Majarca alba 204 Mn – 16.06.2011)
76
Carenta de magneziu – frunze de soi alb Carenta de magneziu – frunze de soi negru
(Astra – 13.05.2011) (Feteasca neagra 7 Od – 16.06.2011)
Chasselas d´oré – 16.06.2011 Feteasca alba 1 Od – 16.06.2011
Carenta de potasiu – frunze de soi alb
77
Ruggeri 140-59 Vl (16.06.2011) Miorita (04.05.2011)
- Carenta de fier –
DEREGLARI DE NUTRITIE LA VITA-DE-VIE

CU MICROELEMENTE
Carenta de bor-necrozari internervuriene

(clona Feteasca neagra 21 Cot -16-06. 2011)
78
Modificari fiziologice ale frunzelor determinate de excesul de caldura
-14.08.2014-
Muscat d´adda 22 St Italia 25 Gr
Andrevit
79
CAPITOLUL III: STADII FENOLOGICE SI PREZENTAREA GENOTIPURILOR
INSCRISE IN CATALOGUL OFICIAL AL SOIURILOR
III.1. Stadiile fenologice ale vitei de vie in sera depozitar – Fototeca
III.2. Prezentarea soiurilor inscrise in Catalogul oficial al soiurilor plantelor de cultura

din Romania pentru anul 2014, mentinute in sera depozitar - Fototeca
CAPITOLUL IV: DOCUMENTE OFICIALE IN MENTINEREA, PRODUCEREA SI

COMERCIALIZAREA MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL
IV.1. Trasabilitatea documentelor in mentinerea, producerea si comercializarea

materialului de inmultire viticol (documente oficiale, registre de evidenta), in
conformitate co Ordinul 1267/2005.
IV.1.1 Pentru materialul Initial G0 se intocmesc urmatoarele documente oficiale:
1. AGA (actul de garantare a autenticitatii pentru material saditor viticol din categorii
biologice superioare), intomit de ameliorator;
2. Declaratie de multiplicare, intocmita de producator sau mentinator;
3. Declaratie de evaluare, intocmita de producator sau mentinator;
4. Act de inspectie in camp, intocmit de ITCSMS;
5. Declaratie de certificare, intocmita de producator sau mentinator;
6. Certificat oficial de calitate, eliberat de ITCSMS;
7. Eticheta oficiala, eliberata de ITCSMS;
Evidenta materialului de inmultire Initial G0 se tine in registrul serei depozitar iar miscarea
materialului se face in registrul de intrare/iesire. Documentele si registrele se intocmesc si se
tin conform modelelor specificate in Ordin 1267/2005.
IV.1.2 Pentru materialul Initial G1, G2, Baza si Certificat se intocmesc urmatioarele
documente oficiale:
1. Declaratie de multiplicare, intocmita de producator sau mentinator;

2. Declaratie de evaluare, intocmita de producator sau mentinator;
3. Act de inspectie in camp, intocmit de ITCSMS;
4. Declaratie de certificare, intocmita de producator sau mentinator;
5. Certficat oficial de calitate, eliberat de ITCSMS;
6. Eticheta oficiala, eliberata de ITCSMS;
7. Document de calitate si conformitate al furnizorului, intocmit de producator sau
mentinator.
Evidenta materialului de inmultire Initial G1, G2, Baza si Certificat se tine in registrul
pepinieristului, miscarea materialului se face in registrul de intrare/iesire iar documentul de
calitate si conformitate al furnizorului se inregistreaza in registrul DCC. Documentele si
registrele se intocmesc si se tin conform modelelor specificate in Ordin 1267/2005.
80
Antet SCDVV…………….
Original
ACT DE GARANTARE A AUTENTICITATII PENTRU MATERIAL
SADITOR VITICOL DIN CATEGORII
BIOLOGICE SUPERIOARE
Nr…………………/…………………
Specia Vitis vinifera soiul (clona) .................................., materialul amelioratorului, puritatea

biologica 100% , lotul de referinta - butucul initial – b . ............, cantitatea ....... coarde (....... ochi),
recolta anului ......................
In conformitate cu prevederile Legii 266/2002 republicata in 2011, Ordinul 1267/ 2005 si a
normelor in vigoare, cercetatorul ing. ...................... garanteaza prin prezentul act ca materialul
biologic mentionat mai sus, figurand in Registrul de selectie la pozitia ......................, a parcurs toate
etapele precedente ale schemei de selectie si ca s-au respectat intocmai metodica si tehnica de
producere aprobate de MADR.
Materialul este autentic si ne asumam responsabilitatea pentru inmultirea lui in vederea
obtinerii materialului de inmultire Initial G0.
D I R E C T O R, C E R C E T A T O R,
Antet SCDVV……………..
Copie
ACT DE GARANTARE A AUTENTICITATII PENTRU MATERIAL

SADITOR VITICOL DIN CATEGORII
BIOLOGICE SUPERIOARE
Nr…………………/…………………
Specia Vitis vinifera soiul (clona) .................................., materialul amelioratorului, puritatea

biologica 100% , lotul de referinta - butucul initial – b . ............, cantitatea ....... coarde (....... ochi),
recolta anului ......................
In conformitate cu prevederile Legii 266/2002 republicata in 2011, Ordinul 1267/ 2005 si a
normelor in vigoare, cercetatorul ing. ...................... garanteaza prin prezentul act ca materialul
biologic mentionat mai sus, figurand in Registrul de selectie la pozitia ......................, a parcurs toate
etapele precedente ale schemei de selectie si ca s-au respectat intocmai metodica si tehnica de
producere aprobate de MADR.
Materialul este autentic si ne asumam responsabilitatea pentru inmultirea lui in vederea
obtinerii materialului de inmultire Initial G0.
D I R E C T O R, C E R C E T A T O R,
81
Anexa nr.11
PRODUCATOR: Cod inregistrare:
DECLARATIE DE MULTIPLICARE (model)

pentru plantatii mama si scoli de
vita
Material pt.inmultire:
Ferma/Amplasament: ……………………. Produsul finit: ……………………
Material pt. plantare:
Conditii
Soi, Cantitate
Nr. Categoria Denumirea Suprafata Provenienta de
clona, produs
crt. biologica parcelei ha/nr.plante material producere
portaltoi finit
si livrare
Agent economic producator,

(se completeaza de I.T.C.S.M.S.)
Tarif control in camp:
Se repartizeaza pentru control
inspectorului responsabil: __________________

Inscriere ADMISA / RESPINSA. Data ……………………
DIRECTOR,
Declaratia va fi insotita de actele de provenienta a materialului, de o eticheta din fiecare lot,

schita de amplasare, contractul de multiplicare, buletinele de testare a virusurilor, a
nematozilor si a altor organisme daunatoare si alte analize, dupa caz. In cazul plantatiilor
mama actele se anexeaza in anul primei declaratii de multiplicare, iar in anii urmatori se
anexeaza numai ultimele modificari (buletine de testare, defrisari, etc.)
Foular tirmp Ordin MAPDR nr. ………..
82
Anexa nr.12
ROMANIA
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
INSPECTIA NATIONALA PENTRU CALITATEA SEMINTELOR
ITCSMS (LCCSMS) _______________________
ACT DE INSPECTIE IN CAMP NR. _________
Plantatia/Pepiniera/Amplasamentul/Produsul/………………………………………..
AGENT ECONOMIC MULTIPLICATOR: Cod inregistrare:

PRESTATOR SERVICII: Cod inregistrare:
Nr Soiul / Provenienta Suprafata DECIZIA ITCSMS: Testare Decizia
crt. clona Nr referinta lot ha/buc. Puritate Admis Admis sub Respins*) virus carantinei
varietala rezerva*) fitosanitare
Altoi Portaltoi Ha Buc CB Ha Buc Ha Buc
aprobata
*) se precizeaza in fisa de control cauzele si masurile care trebuie luate pentru scoaterea de sub
rezerva sau, cauzele respingerii materialului
Inspectia in camp si verificarile efectuate s-au facut in conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 si a
Regulilor si Normelor tehnice Ordin MAPDR nr. ______ / _______
Eliberat la data: _____________

Emitent: Inspector
responsabil,
83
Anexa nr.13
DECLARATIE DE CERTIFICARE (model)
AGENT ECONOMIC PRODUCATOR: Cod inregistrare:
Pepiniera/Amplasament: ………………
Material pt. inmultire:
Loc de depozitare…………………….. Produsul finit: ……………..……Material pt.
plantare:
Parcela Dimensiuni Nr. Pasaport
Nr. Categoria Cantitat Mod de ambalare/
Soi, clona / Portaltoi Nr. Lungime/ etichet fito
crt. biologica e Nr. buc
identitate grosime e
Observatii:
Agent economic,
(se completeaza de I.T.C.S.M.S.) Tarif control:
Se repartizeaza pentru control si certificare
inspectorului responsabil: _________________________
Inscriere ADMISA / RESPINSA. Data ………….……..
DIRECTOR,
Declaratia va fi insotita de actele de inspectie in camp ale materialului, contractul de
multiplicare sau prestare servicii, daca materialul se transfera in alt judet sau altei persoane
fizice sau juridice, dupa caz.
Formular tip Ordin MAPDR nr. ………..
84
Anexa nr.14
ROM A N I A
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
INSPECTIA NATIONALA PENTRU CALITATEA SEMINTELOR
I.T.C.S.M.S. _______________
CERTIFICAT OFICIAL
de calitate (model)
Nr./data:
Specia: _____________________
Material de inmultire (produsul) _______________________
Material de plantare (produsul)________________________
Agent economic: Cod inregistrare:
Pepinera / Amplasament:
Soi, Dimensiuni Etichete
Nr. Categoria Nr. buc./ Pasaport
clona/Portalt Cantitate Lot nr. Lungime/ nr. de la
crt. biologica ambalaj fito
oi grosime … la
Mod de ambalare:
Mod de etichetare:
Materialul mentionat in acest certificat a fost produs in conformitate cu prevederile Legii nr.
266/2002 si a fost controlat si certificat conform cu regulile si normele prevazute in Ordinul
MAPDR nr............ si s-a constatat ca satisface prevederile acestor norme, inclusiv ambalarea
si etichetarea, de catre I.T.C.S.M.S. (L.C.C.S.M.S.) ______________
DIRECTOR,
(semnatura si stampila)
85
Anexa nr. 15
ROMANIA
Furnizor: _____________________
Document de calitate si conformitate al furnizorului

pentru material de inmultire viticol (model)
Tipul produsului
Soiul / clona
Portaltoiul
Categoria biologica
Cantitatea livrata
Mod ambalare
Nr. Ambalaje
Etichete de la... la...
Nr. Certificat Oficial de
calitate
Eliberat de:.../la data....
Dimensiuni:
Tulpina: lungime
grosime
Radacini:
Lastari:
Alte:
Alte mentiuni: *)________________________

*)in cazul materialului importat se va specifica: tara de productie si autoritatea oficiala de
control; tara de expediere, daca este diferita de tara de productie; numele importatorului, daca
e diferit de furnizorul care elibereaza documentul de mai sus.
Locul de depozitare: ______________________
Acest material este livrat in conformitate cu Legea nr. 266/2002 si a regulilor si normelor din
Ordinul MAPDR nr. ________
Furnizor: Beneficiar:
(numele si prenumele, semnatura si stampila) (firma, numele si
prenumele, semnatura)
model Ordin MAPDR nr...........
86
Anexa nr. 12
MODELUL REGISTRELOR DE EVIDENTA A CULTURILOR DE PRODUCERE A

MATERIALULUI DE INMULTIRE SI A LUCRARILOR EFECTUATE
A. Registrul plantatiei mama

I. Schita generala topografica a fermei;
II. Schitele parcelelor;
III.Fisa de evidenta a plantatiei mama pentru butasi (altoi sau portaltoi);
Denumirea parcelei…………………………………………………………………………...
Asolamentul………………………………………………………………………….…………
Distante de izolare………………………………………………………………………….….
Suprafata – ha………………………………………………………………………….………
Buletin de analiza a solului nr.……………… eliberat de ………………………………….
Soiul / portaltoiul………………………………………………………………………….……
Categoria biologica…………………………………………………………………………...
Starea fitosanitara………………………………………………………………………….….
Distanta de plantare:
a. ..... m intre randuri
b. ….. m intre plante pe rand
Provenienta materialului
Certificat de calitate furnizor nr……….. data …….. eliberat de …….………….
Certificat de calitate oficial nr ………… data ……… eliberat de ……………….
Nr de butuci total …………………. din care:
corespunzatori soiului ……………
impuri ………………………………
debili ………………………………
bolonavi (virozati) ………….…….
Nr de goluri total (justificarea golurilor ) ……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
Fisa pasaport fitosanitar nr. ……………. data …………. eliberata de ………………….
Productie realizata – mii buc ……………………. butasi/ochi altoi/coarde altoi
Observatii ………………………………………………………………………………………
Intocmit, Verificat,
…………… ........................
87
V. Lucrari specifice efectuate in anul…
Revizuirea sistemului de sustinere in perioada ……………………………….
Taieri specifice in perioada ……………………………………………………..
Copcitul in perioada ……………………………………………………………..
Lucrarile solului………………………………………………………………….
Mecanice, in perioada……………………………………………………………
Manuale, in perioada…
…………………………………………………………..
Combaterea organismelor daunatoare…………………………………………
- filoxera galicola cu pesticidul ………… in perioada ………………

- boli : cu pesticidele ………………… in perioada …
cu pesticidele in perioada ……………….
- daunatori cu pesticidele in perioada
……………….
Lucrari in verde
- plivitul lastarilor, in perioada

..............................................................………………………………
- legatul lastarilor, in perioada ..............................................................…………
- copilitul lastarilor, in perioada ……….. …………………………………………………
- carnitul lastarilor, in perioada ……………………………………………………………
Marcarea butucilor:
- impuritati, in perioada …………………………………………………………………….

- virozati, in perioada ……………………………………………………………………….
- afectati de alti agenti patogeni, in perioada ……………………………………………
Eliminarea butucilor necorespunzatori, in perioada……………………………………….
Completat goluri, in perioada ……………………………………………………………….
Recoltarea, fasonarea, lotizarea, ambalarea si marcarea, in perioada … ……………

.....................................……………………………………………………………………
Dezinfectia coardelor cu produsul …………………, in perioada ………………………
88
VI. Fisa productiei realizate si destinatia ei
Destinatia productiei
N Categor N Nr.
Cantita Verific
r Soi/portal ia r docume Neces Comercializ Benefici Nr. Sto
te at
cr toi biologic lo nt ar are ar docume c
oficial
t a t intrare propri nt iesire
u
Intocmit,
VII. Alte aspecte semnalate in anul ......... ;
VIII.Fisa controalelor efectuate
Data efectuarii controlului ………………………………………………………. .......

Autoritatea, numele si prenumele persoanei care a efectuat controlul
……………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………
Parcela, denumire / suprafata (ha) …………………………………………. .................
Obiective de control
a. Verificarea provenientei ……………………………………………...
b. Intretinerea solului…………………………………………………….
c. Intretinerea fitosanitara ……………………………..………………..
d. Efectuarea lucrarilor in verde………………………………………....
e. Efectuarea selectiei in masa negativa …………………………….......
f. Recoltat, lotizat, ambalat, marcat …………………………………....
g. Circulatia materialului pe destinatii ………………………………......
Constatari ……………………………………………………………………...............
……………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………....
Intocmit,
89
B. Registru de pepiniera (scoala de vite)
I.Schita generala topografica;

II.Schita de detaliu a scolii de vita;
III.Baza materiala specifica pepinierei
1.Spatii pentru receptie, depozitare si pastrare material de inmultire si plantare

………………………………………………………………………………………………
2.Hale si bazine pentru tratarea si pregatirea altoi – portaltoi ....................................................
3.Masini si bricege de altoiti, foarfece de vie … ………….. ……………….....................……
..........……….………………………………………………………………………………
4.Lazi pentru fortat ……..……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………….....
5.Material pentru fortat ……………………………….…………..............…..........................
…………………………………………………………………………………..……………....
6.Spatii special amenajate pentru fortare ……………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
7.Spatii amenajate pentru calirea vitelor altoite inainte de plantare …………………………...
………………………………………………………………………………………………......
8.Tractoare, masini si utilaje pentru pregatirea terenuliu, transport …………………………..
……………………………………………………………………………………………….….
9.Masini si echipamente pentru tratamente fitosanitare ……………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
10. Masini si utilaje pentru lucrari de intretinere a solului .........................................................
………………………………………………………………………………………………….
11. Instalatii si echipamente pentru irigat
………………………………………………………............................................................
…………………………………………………………………………………………………..
12. Magazii pentru depozitarea si pastrarea pesticidelor. ………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
13. Masini pentru recoltarea vitelor inradacinate.……………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………...
14. Instrumente si materiale pentru masurat, calibrat, sigilat ambalaje si marcat
..............................................................................................................................…...............
90
IV. Fisa de evidenta a multiplicarii
1. Soi/portaltoi………………………………………………………………………………….
2. Veriga de inmultire ………………………………………………………………………....
3. Categorie biologica: Portaltoi………….……… Soi ……………………………………….
4. Nr. document de provenienta
a. Portaltoi, nr. …………data ……………eliberat de ...……………………………........
b. Soi, nr. ………….……data ……………eliberat de ...……………………………..........
5. Nr lot
a. Portaltoi………………………………………………………………………………....
b. Soi……………………………………………………………………………………....
6. Data altoirii………………………………………………………………………………......
7. Fortatul vitelor altoite in perioada …………………………………………………………..
Tratamente fitosanitare - nr., produse folosite……………….…………………….................
………………………………………………………………………………………………...
8. Calirea vitelor in perioada ……………………………………………………..................
9. Plantarea vitelor altoite in scoala de vita
a. Parcela ……………………………………………………………………......
b. Rotatia ………………………………………………………………………..
c. Planta premergatoare ……………………………………………………........
d. Buletin de analiza a solului nr.……………… eliberat de ………………........
e. Data plantarii ………………………………………………………………....
f. Cantitate – mii buc ……………………………………………………….......
10. Selectia in masa negativa prin eliminarea impuritatilor neindentificabile, a plantelor
atacate de oranisme daunatoare
11. Test virotic data …………………… efectuat de ………………………………..... rezultat
testare ……………………………………………………………………...................................
12. Recoltare, in perioada …………… ……. cantitate……… mii buc, cu document de
intrare nr. ………………………………………………………….............................................
13. Conditionarea
a. Sortare, fasonare si ambalare, perioada si cantitate mii buc…………...................
……………………………………………………………………………………………...........
b. Formare loturi – nr. lot …………………………………………………………..….......
c. Marcare – nr si serie etichete.…………………………………………………...…….....
d. Certificat oficial nr…….. data ………….. eliberat de …………………………….......
14. Livrare cantitate mii buc …………………. , din care:
a. pentru necesar propriu cant. mii buc……….. in perioada...............................................
b. pentru comercializare cant. mii buc ……….. in perioada ……………….....................
15. Stoc cantitate mii buc …………………….. la data …………………………………......
91
V. Lucrari tehnologice efectuate
1. Soi / portaltoi ……………………………………anul de productie……………………..

2. Pregatirea terenului
a. Fertilizare de baza, in perioada ………………………………………………............
b. Desfundat, in perioada ………………………………………………………............
c. Arat si discuit , in perioada …………………………………………….…................
3. Lucrari de intretinere a culturii
a. Nr. tratamente fitosanitare cu produsele …………….………………................……...
………………………………………………………………………………....................
b. Nr. prasile executate: mecanice……………. si manuale …………….........................
c. Nr . irigari ……………… cu ……………… mc/udare.
d. Eliminarea salbaticului………………………………………………....................…..
e. Marcarea si eliminarea impuritatilor neidentificabile ……………….........…..……...
efectuat de ……………………………. in perioada ……………………………....
f. Eliminarea vitelor atacate de organisme daunatoare ………………...efectuat de
.............……………………………. in perioada …………………………...........…….
g. Efectuarea carnitului ………………… in perioada…………………..........………...
4. Recoltarea si depozitarea provizorie, cantitate mii buc …………………………………….
5. Clasarea, cantitate mii buc …………………….……………………………….................
6. Lotizarea, nr lot ……………………….………………………….....................................
7. Ambalarea - tip ambalaj ……………………………………………………....................
8. Marcarea - interval etichete ……………………………………………………………….
9. Stratificarea
a. Produse aplicate inainte de stratificare, substanta si doza: ...............................................
b. Data stratificarii ……………………………………………………...............................
Intocmit, Verificat oficial,

…………………………….. …………………………….
92
VI. Alte aspecte semnalate
VII. Fisa controalelor efectuate
1.Data efectuarii controlului …………

2.Autoritatea, numele si prenumele persoanei care a efectuat controlul
………………………………………………………………………………………......
3.Parcela denumire / suprafata (ha) controlata ………………………………… .........
4.Obiective de control
a. Verificarea provenientei materialului ……………………………………………...
b. Intretinerea solului…………………………………………………………………
c. Intretinerea fitosanitara ……………………………..………………...………….
d. Efectuarea lucrarilor in verde………………………………………….…………...
e. Efectuarea selectiei in masa negativa ……………………………….……………..
f. Recoltat, lotizat, ambalat, marcat …………………………………….……………
g. Circulatia materialului pe destinatii …………………………………..……………
5. Constatari ………………………………………………………………………......
……………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………....
……………………………………………………………………………………....
Intocmit,
CAPITOLUL V: LEGISLATIE
- Reguli si norme tehnice, impuse de Legea nr. 266/2002 republicata in 2011, Ordinul
1267/2005, prin care se permite stabilirea cadrului organizatoric si tehnic de producere,
control calitate si comercializare a materialului de inmultire viticol, produs la I.N.C.D.B.H.
Stefanesti.
- Ordinul 550/2002, Ordinul 1267/2005, Legea 266/2002 republicata in 2011etc.
93
II.11. Studiul comparativ al principalelor caractere morfologice ale
materialului Inițial G0 în conservator
FETEASCA REGALA 72 ST
Materialul amelioratorului Materialul iniţial de înmulţire G0
Lăstarul tânăr: densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a perilor moi pe vârf
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe faţa inferioară a limbului şi
densitatea perilor moi între nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
Frunza matură : densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
Frunza matură : densitatea perilor moi între nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului şi densitatea perilor erecţi
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a nodului

Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului şi densitatea perilor erecţi
Lăstarul: culoarea părţii ventrale a nodului

Materialul amelioratorului Materialul Iniţial G0 (sera depozitar)
Frunza matură şi strugurele

FETEASCA NEAGRA 6 St
Materialul amelioratorului Materialul Iniţial G0(sera depozitar)
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale şi a perilor moi pe faţa inferioară
a limbului
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului şi densitatea perilor erecţi
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a nodului şi densitatea perilor erecţi

Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului şi densitatea perilor erecţi
Lăstarul: culoarea părţii ventrale a nodului şi densitatea perilor erecţi

FETEASCĂ ALBĂ 97 Şt
(lupă binocular 10x)
Frunza matură : densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului şi densitatea perilor erecţi (lupă binocular 10x)
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a nodului (lupă binocular 10x)
Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului şi densitatea perilor erecţi (lupă binocular 10x)
Lăstarul: culoarea părţii ventrale a nodului (lupă binocular 10x)
Frunza matură şi strugurele

MUSCAT OTTONEL 16 St
(lupă binocular 10X)
densitatea perilor moi între nervurile principale pe faţa inferioară a limbului (lupă binoculară
10X)
Frunza matură : densitatea perilor moi între nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
( lupă binocular 10X)
Materialul Iniţial G0 (sera depozitar)
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului –nodului şi densitatea perilor erecţi

Materialul Iniţial G0 (sera depozitar)
Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului –nodului şi densitatea perilor erecţi

Muscat Ottonel 16 Şt: frunza matură şi strugurele

BUSUIOACA DE BOHOTIN 5 Is
Materialul amelioratorului Material Iniţial de înmulţire G0
Lăstarul tânăr: prezenţa perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică

(lupă binocular 10x )
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale şi a perilor moi între nervurile
principale pe faţa inferioară a limbului
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale şi a perilor moi între nervurile
principale pe faţa inferioară a limbului
Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului (lupă binocular 10x )

Lăstarul: culoarea părţii ventrale a nodului (lupă binocular 10x )
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului (lupă binocular 10x )

Lăstarul: culoarea părţii dorsale a nodului (lupă binocular 10x )
Frunza matură
SELENA
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf, pigmentaţia antocianică a perilor
moi pe vârf (lupă binocular 10x )
Frunza tânără: densitatea perilor moi între nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
(lupă binocular x10)
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale şi densitatea perilor moi între
nervurile principale pe faţa inferioară a limbului (lupă binocular x10)
Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului

Lăstarul: culoarea părţii dorsale a nodului (lupă binocular 10x )
Material Iniţial de înmulţire G0 Materialul amelioratorului
Lăstarul: culoarea părţii ventrală a internodului (lupă binocular 10x )

Lăstarul: culoarea părţii ventrală a nodului (lupă binocular 10x )
Strugurele şi frunza matură

Cabernet Sauvignon 30 Vl
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf, pigmentaţia antocianică a perilor
moi pe vârf
Frunza matură: densitatea perilor moi între nervurile principale şi densitatea perilor erecţi
pe nervurile principale pe faţa inferioară a limbului

Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului

Frunza matură
Fetească neagră 7 Od
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf, pigmentaţia antocianică
a perilor moi pe vârf
Frunza matură: densitatea perilor moi între nervurile principale şi densitatea perilor erecţi pe
nervurile principale pe faţa inferioară a limbului

Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului

Frunza matură
MUSCAT OTTONEL 12 BL
Muscat Ottonel 12 Bl – anul 3 de cultură în sera depozitar G0- material biologic obţinut prin
înmulţire vegetativă -butaşi lemnoşi de 1-2 ochi
Muscat Ottonel 12 Bl (G0) - Lăstarul tânăr
Lăstarul tânăr: densitatea Frunza tânără: densitatea

perilor moi pe vârf şi pigmentaţia perilor erecţi pe nervurile principale pe
antocianică a perilor moi pe vârf(lupă faţa inferioară a limbului şi densitatea
binocular 10x ) perilor moi între nervurile principale pe
faţa inferioară a
limbului (lupă binocular 10x)
Planta nr. 1 Planta nr. 2
Muscat Ottonel 12 Bl G0 – Frunza matură

Diagrama frunzei nr.11 la soiul Muscat Ottonel clona 12 Bl G0–

punctele de referinţă în arhitectura frunzei
Muscat Ottonel 12 Bl G0-Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe
faţa inferioară a limbului (lupă binocular 10x)
Muscat Ottonel 12 Bl G0 -Frunza matură : densitatea perilor moi între nervurile principale pe
Internod (dorsal) nod (dorsal)
Internod (ventral) nod (ventral)
Muscat Ottonel 12 Bl G0 –Lăstarul ( lupă binocular 10X)

MUSCAT OTTONEL 12 Bl
Nr. Caracterul Expresia caracterului Nota

UPOV Materialul Materialul Iniţial
amelioratorului (Sera G0)
Foarte timpurie 1
1(*)(+)QN Perioada de dezmugurire Timpurie 3 02.04.12
Mijlocie 5
Târzie 7x
Foarte târzie 9
Închis 1
2(*)(+)QN Lăstarul tânăr: aspectul vârfului Uşor deschis 2x
Semi-deschis 3 x
Larg deschis 4
Complet deschis 5
Absenţi sau foarte rari 1
3(*)(+)QN Lăstarul tânăr: Rari 3 x x
perii moi de pe vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul tânăr: pigmentaţia Absentă sau foarte slabă 1 x
4(*)(+)QN antocianică a perilor moi de pe Slabă 3 x
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Absenţi sau foarte rari 1 x x
5(+)QN Lăstarul tânăr: perii erecţi de pe Rari 3
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1 x
6(*)(+)QN Frunza tânără: culoarea feţei Verde 2
superioare a limbului Verde cu zone antocianice 3 x
Roşu arămiu deschis 4
Roşu arămiu închis 5
Roşu vinuriu 6
Frunza tânără: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1 x x
7(*)(+)QN nervurile principale pe faţa Rari 3
inferioară a limbului Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza tânără: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1 x
8(+)QN nervurile principale de pe faţa Rari 3 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul: portul (înainte de Erect 1 x
9(+)QN palisare) Semi-erect 3 x
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
10(*)(+)Q Lăstarul: culoarea părţii dorsale Verde 1
N a internodului Verde cu roşu 2 x x
Roşu 3
11(*)(+)Q Lăstarul: culoarea părţii ventrale Verde 1x x
N a internodului Verde cu roşu 2
Roşu 3
N a nodului Verde cu roşu 2 x x
Roşu 3
Lăstarul: culoarea părţii ventrale Verde 1x
13(+)QN a nodului Verde cu roşu 2 x
Roşu 3
Lăstarul: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1 x x
14QN internodii Rari 3
Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul: lungimea cârceilor Foarte scurţi 1 x
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5x
Lungi 7
Foarte lungi 9
Floare: organele sexuale Stamine complet dezvoltate 1
16(*)(+)Q şi fără gineceu
L Stamine complet dezvoltate 2
şi gineceu incomplete
dezvoltat
Stamine şi gineceu complet 3 x x
dezvoltate
Stamine răsfrânte şi gineceu 4
complet dezvoltate
Frunza matură: mărimea Foarte mică 1
17(*)QN limbului Mică 3
Mijlocie 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Frunza matură: forma limbului Cordiformă 1
18(*)(+)P Cuneiformă 2
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Frunza matură: gofrarea feţei Absentă sau foarte slabă 1x x
19QN superioare a limbului Slabă 3
Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Frunza matură: numărul de lobi Unul 1
20(*)(+)Q Trei 2x x
N Cinci 3 x
Şapte 4
Mai mulţi de şapte 5
Frunza matură: profunzimea Absentă sau foarte 1
21(+)QN sinusurilor laterale superioare superficială
Superficială 3
Mijlocie 5 x
Profundă 7 x
Foarte profundă 9
Numai varietăţile cu frunze Deschişi 1x
22(+)QN lobate: Închişi 2
Dispoziţia lobilor sinusurilor Uşor suprapuşi 3 x
laterale superioare Foarte suprapuşi 4
Frunza matură. Poziţia lobilor Foarte mult deschişi 1
23(*)(+)Q sinusului peţiolar Foarte deschişi 2
N Semi-deschişi 3
Uşor deschişi 4x x
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6 x
Semi-suprapuşi 7
Puternic suprapuşi 8
Foarte puternic suprapuşi 9
24(*)(+)Q Frunza matură: lungimea Scurtă 3 x
N dinţilor Medie 5 x
Lungă 7
Frunză matură: raport Foarte mic 1
25(*)(+)Q lungime/lăţime dinţi Mic 3x x
N Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
Frunza matură: forma dinţilor Ambele laturi concave 1
26(*)(+)P rectilinii 2 x
Q Ambele laturi convexe 3 x
O latură concavă şi una 4
convexă
Amestec de două laturi 5
rectilinii şi două convexe
Frunza matură: proporţia Absentă sau foarte scăzută 1x x
27(*)(+)Q nervurilor principale pe faţa Scăzută 3
N superioară cu pigmentaţie Mijlocie 5
antocianică Accentuată 7
Foarte accentuată 9
Frunza matură: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1 x x
28(*)QN nervurile principale pe faţa Rari 3
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza matură: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1 x
29(*)(+)Q nervurile principale de pe faţa Rari 3
N inferoară a limbului Medii 5 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza matură: lungimea Mai scurt 1x
30(+)QN peţiolului în raport cu lungimea Uşor mai scurt 2 x
nervurii mediene Egal 3
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5
Epoca începerii coacerii Foarte timpurie 1
31(*)(+)Q fructelor Timpurie 3x x
N (intrarea în pârgă) Mijlocie 5
Târzie 7
Foarte târzie 9
Strugurele: mărimea Foarte mic 1 x
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3x
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
Strugurele: compactitatea Foarte lax 1
33(*)(+)Q Lax 3
N Mijlociu 5
Compact 7x x
Foarte compact 9
Strugurele: lungimea peduncului Foarte scurt 1
34(*)(+)Q la strugurele principal Scurt 3x
N Mijlociu 5 x
Lung 7
Foarte lung 9
Bobul: mărimea Foarte mic 1
35(*)QN Mic 3 x
Mijlociu 5x
Mare 7
Foarte mare 9
Bobul: forma Oblong 1
Globulos 2x x
Larg elliptic 3
36(*)(+)P Îngust elliptic 4
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Bobul: culoarea epidermei (fără Verde 1
37(*)PQ pruină) Verde gălbuie 2 x x
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Roşu violet închis 8
Negru albăstrui 9
Bobul: desprinderea de pedicel Grea 1
38QN Destul de uşoară 2x x
Foarte uşoară 3
Bobul: grosimea epidermei Subţire 1
39QN Medie 2 x x
Groasă 3
Bobul: pigmentaţia antocianică a Absentă sau foarte slabă 1 x x
40(*)QN pulpei Slabă 3
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1 x
41QN Moderat fermă 2 x
Foarte fermă 3
Bobul: particularitatea gustului Fără gust 1
42(*)PQ Muscat 2x x
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5
Bobul: formarea seminţelor Absente 1
43(*)(+)Q Rudimentare 2
L Complet formate 3 x x
Coarda: culoarea principală Brun gălbuie 1

44PQ Brun portocalie 2
Brun închis 3
Brun roşiatic 4x x
Violaceu 5
Cabernet Frank 43 Vl
Cabernet Frank 43 Vl – anul 3 de cultură în sera depozitar G0- material biologic obţinut prin
înmulţire vegetativă -butaşi lemnoşi de 1-2 ochi
Cabernet Frank 43 Vl (G0) – Lăstarul tânăr

Lăstarul tânăr: densitatea perilor Frunza tânără: densitatea perilor erecţi
moi pe vârf şi pigmentaţia pe nervurile principale pe faţa inferioară
antocianică a perilor moi pe a limbului şi densitatea perilor moi între
vârf(lupă binocular 10x ) nervurile principale pe faţa inferioară a
limbului (lupă binocular 10x)

Cabernet frank 43 Vl G0- frunza matură
Diagrama frunzei nr.11 la soiul Cabernet frank clona 43Vl G0–

punctele de referinţă în arhitectura frunzei
Cabernet Frank 43 Vl G0-Frunza matură : densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe
Cabernet frank 43 Vl G0 -Frunza matură: densitatea perilor moi între nervurile principale pe
Internod (dorsal) nod (dorsal)
Internod (ventral) nod (ventral)
Cabernet frank 43 Vl G0 –Lăstarul ( lupă binocular 10X)
Cabernet frank 43 Vl - materialul amelioratorului(Catalogul clonelor cu material biologic

certificat,2010,ISBN 978-973-8328-26-6)
CABERNET FRANK 43Vl

Foarte timpurie 1
1(*)(+)QN Perioada de dezmugurire Timpurie 3 02.04.12
Mijlocie 5x
Târzie 7
Foarte târzie 9
Închis 1
2(*)(+)QN Lăstarul tânăr: aspectul vârfului Uşor deschis 2
Semi-deschis 3 x
Larg deschis 4
Complet deschis 5 x
3(*)(+)QN Lăstarul tânăr: Rari 3
Denşi 7x x
Foarte denşi 9
4(*)(+)QN antocianică a perilor moi de pe Slabă 3
vârf Medie 5x
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1
superioare a limbului Verde cu zone antocianice 3 x x
Roşu vinuriu 6
Frunza tânără: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1 x
inferioară a limbului Medii 5x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza tânără: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1 x x
8(+)QN nervurile principale de pe faţa Rari 3
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul: portul (înainte de Erect 1
9(+)QN palisare) Semi-erect 3 x x
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
Roşu 3
11(*)(+)Q a internodului Verde cu roşu 2 x
N Roşu 3
Lăstarul: culoarea părţii dorsale Verde 1

12(*)(+)Q a nodului Verde cu roşu 2 x
N Roşu 3

13(+)QN a nodului Verde cu roşu 2
Roşu 3
Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul: lungimea cârceilor Foarte scurţi 1
15QN Scurţi 3 x
Mijlocii 5x
Lungi 7
Foarte lungi 9
Floare: organele sexuale Stamine complet dezvoltate 1
16(*)(+)Q şi fără gineceu
L Stamine complet dezvoltate 2
şi gineceu incomplete
dezvoltat
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Frunza matură: gofrarea feţei Absentă sau foarte slabă 1
Medie 5x x
Puternică 7
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2
N Cinci 3 x x
Şapte 4
Frunza matură: profunzimea Absentă sau foarte 1
21(+)QN sinusurilor laterale superioare superficială
Superficială 3
Mijlocie 5 x
Profundă 7 x
Foarte profundă 9
Numai varietăţile cu frunze Deschişi 1x x
Dispoziţia lobilor sinusurilor Uşor suprapuşi 3
N Semi-deschişi 3 x
Uşor deschişi 4
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6x
Semi-suprapuşi 7
Frunza matură: lungimea Scurtă 3 x
24(*)(+)Q dinţilor Medie 5 x
N Lungă 7

N Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
26(*)(+)P rectilinii 2
Q Ambele laturi convexe 3x x
O latură concavă şi una 4
convexă
Frunza matură: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1
28(*)QN nervurile principale pe faţa Rari 3x
Denşi 7
Foarte denşi 9
29(*)(+)Q nervurile principalede pe faţa Rari 3 x
N inferoară a limbului Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza matură: lungimea Mai scurt 1 x
30(+)QN peţiolului în raport cu lungimea Uşor mai scurt 2
nervurii mediene Egal 3x
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5
31(*)(+)Q fructelor Timpurie 3
N (intrarea în pârgă) Mijlocie 5 x
Târzie 7
Foarte târzie 9
Strugurele: mărimea Foarte mic 1
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3
Mijlociu 5x
Mare 7
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3x
N Mijlociu 5
Compact 7
Foarte compact 9
34(*)(+)Q la strugurele principal Scurt 3
N Mijlociu 5x
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3x
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2x
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
37(*)PQ pruină) Verde gălbuie 2
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9x
Bobul: desprinderea de pedicel Grea 1 x
38QN Destul de uşoară 2
Foarte uşoară 3
39QN Medie 2 x
Groasă 3
Bobul: pigmentaţia antocianică a Absentă sau foarte slabă 1
40(*)QN pulpei Slabă 3x
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1x
41QN Moderat fermă 2
Foarte fermă 3
Bobul: particularitatea gustului Fără gust 1x
42(*)PQ Muscat 2
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5
L Complet formate 3 x

Brun închis 3
Brun roşiatic 4x
Violaceu 5
MERLOT 7 VL
UPOV Ameliorator M I G0
(Camp) (Sera)
Foarte timpurie 1
1(*)(+)QN Perioada de dezmugurire Timpurie 3
Mijlocie 5x 01-04.04.2013
Târzie 7
Foarte târzie 9
Închis 1
2(*)(+)QN Lăstarul tânăr: aspectul vârfului Uşor deschis 2x
Semi-deschis 3 x
Larg deschis 4
Complet deschis 5
perii moi de pe vârf Medii 5x
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1x x
superioare a limbului Verde cu zone antocianice 3
Roşu vinuriu 6
Frunza tânără: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1
Denşi 7 x
Foarte denşi 9x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
Roşu 3
Lăstarul: culoarea părţii ventrale Verde 1x x
11(*)(+)Q a internodului Verde cu roşu 2
N Roşu 3
(Camp) (Sera)

12(*)(+)Q a nodului Verde cu roşu 2 x x
N Roşu 3

Roşu 3
Lăstarul: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1
14QN internodii Rari 3x
Medii 5 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5 19-24cm 18-24cm
Lungi 7
Foarte lungi 9
Floare: organele sexuale Stamine complet dezvoltate şi 1
16(*)(+)Q fără gineceu
L Stamine complet dezvoltate şi 2
gineceu incomplete dezvoltat
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5 x
Mare 7 x
Foarte mare 9
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Medie 5x x
Puternică 7
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2
N Cinci 3 x x
Şapte 4
Frunza matură: profunzimea Absentă sau foarte superficială 1
21(+)QN sinusurilor laterale superioare Superficială 3
Mijlocie 5x
Profundă 7 x
Foarte profundă 9
(Camp) (Sera)
N Semi-deschişi 3x
Uşor deschişi 4
Închişi 5
Semi-suprapuşi 7
Frunza matură: lungimea Scurtă 3
24(*)(+)Q dinţilor Medie 5 x x
N Lungă 7

25(*)(+)Q lungime/lăţime dinţi Mic 3 x
N Mijlociu 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Q Ambele laturi convexe 3x
O latură concavă şi una convexă 4 x
Amestec de două laturi rectilinii 5 x
şi două convexe
28(*)QN nervurile principale pe faţa Rari 3 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza matură: lungimea Mai scurt 1
30(+)QN peţiolului în raport cu lungimea Uşor mai scurt 2 x x
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5
31(*)(+)Q fructelor Timpurie 3 x
Târzie 7
Foarte târzie 9
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3 10-15cm 10-15cm
(Camp) (Sera)
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3
N Mijlociu 5 x x
Compact 7
Foarte compact 9
N Mijlociu 5 4-7cm 4-7cm
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3x x
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2x x
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9x x
Bobul: desprinderea de pedicel Grea 1 x x
Foarte uşoară 3
39QN Medie 2
Groasă 3x x
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1 x
Foarte fermă 3
Bobul: particularitatea gustului Fără gust 1x
42(*)PQ Muscat 2
(Camp) (Sera)
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5 x

Brun închis 3
Brun roşiatic 4x x
Violaceu 5
G0- pârga 21.07.2013 G0- maturare 18.08.2013
Materialul amelioratorului
(Catalogul clonelor cu material biologic certificat,2010,ISBN 978-973-8328-26-6)
IORDANA 9-1
(camp) (sera)
Foarte timpurie 1
Mijlocie 5x
Târzie 7 04.-10.04.13
Foarte târzie 9
Închis 1
Semi-deschis 3
Larg deschis 4x x
Complet deschis 5
perii moi de pe vârf Medii 5x
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
Lăstarul tânăr: pigmentaţia Absentă sau foarte slabă 1x
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1x x
Roşu vinuriu 6
Denşi 7 x
Foarte denşi 9x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul: portul (înainte de Erect 1x
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
N a internodului Verde cu roşu 2
Roşu 3x x
Lăstarul: culoarea părţii ventrale Verde 1
11(*)(+)Q a internodului Verde cu roşu 2 x x
N Roşu 3
(camp) (sera)

N Roşu 3

13(+)QN a nodului Verde cu roşu 2 x x
Roşu 3
Lăstarul: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1 x
Medii 5 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
15QN Scurţi 3 14-19cm
Mijlocii 5 16-24cm
Lungi 7
Foarte lungi 9
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5
Mare 7 x
Foarte mare 9x
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Medie 5x x
Puternică 7
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2 x
N Cinci 3 x x
Şapte 4
Frunza matură: profunzimea Absentă sau foarte superficială 1x x
Mijlocie 5
Profundă 7
Foarte profundă 9
22(+)QN lobate: Închişi 2 x
(camp) (sera)
N Semi-deschişi 3
Uşor deschişi 4
Închişi 5 x
Uşor suprapuşi 6x x
Semi-suprapuşi 7
24(*)(+)Q Frunza matură: lungimea Scurtă 3
N dinţilor Medie 5 x x
Lungă 7
25(*)(+)Q lungime/lăţime dinţi Mic 3
N Mijlociu 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Q Ambele laturi convexe 3x
O latură concavă şi una convexă 4
şi două convexe
Frunza matură: proporţia Absentă sau foarte scăzută 1
N superioară cu pigmentaţie Mijlocie 5x
antocianică Accentuată 7 x
inferioară a limbului Medii 5 x
Denşi 7x
Foarte denşi 9
Frunza matură: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1
Denşi 7x
Foarte denşi 9
nervurii mediene Egal 3 x
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5
31(*)(+)Q fructelor Timpurie 3x
Târzie 7
Foarte târzie 9
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3 12-15cm 10-15cm
Mijlociu 5
(camp) (sera)
Mare 7
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3
N Mijlociu 5
Compact 7x x
Foarte compact 9
34(*)(+)Q la strugurele principal Scurt 3 3-4cm
N Mijlociu 5 4-7cm
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3 x
Mijlociu 5x
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2x x
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9
Foarte uşoară 3
Bobul: grosimea epidermei Subţire 1 x
39QN Medie 2 x
Groasă 3
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1x x
Foarte fermă 3
Bobul: particularitatea gustului Fără gust 1x x
42(*)PQ Muscat 2
Foxat 3
(camp) (sera)
Erbaceu 4
Alt gust 5
Coarda: culoarea principală Brun gălbuie 1x x

Brun închis 3
Brun roşiatic 4
Violaceu 5
G0 – maturare 26.08.2013
NEUBURGER 10 BL

(Camp) Sera)
Foarte timpurie 1
Mijlocie 5x 15.03.2013
Târzie 7
Foarte târzie 9
Închis 1
Semi-deschis 3
Larg deschis 4x x
Complet deschis 5
perii moi de pe vârf Medii 5 x
Denşi 7x
Foarte denşi 9
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1x
Roşu vinuriu 6
7(*)(+)QN nervurile principale pe faţa Rari 3x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
Lăstarul: portul (înainte de Erect 1x
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
N a internodului Verde cu roşu 2 x
Roşu 3 x
N Roşu 3
12(*)(+)Q Lăstarul: culoarea părţii dorsale Verde 1x

N a nodului Verde cu roşu 2 x
Roşu 3
Roşu 3
Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul: lungimea cârceilor Foarte scurţi 1 8-14cm
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5 20-24cm
Lungi 7
Foarte lungi 9
dezvoltate
complet dezvoltate
17(*)QN limbului Mică 3 x
Mijlocie 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
19QN superioare a limbului Slabă 3 x x
Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2
N Cinci 3 x x
Şapte 4
21(+)QN sinusurilor laterale superioare Superficială 3x
Mijlocie 5
Profundă 7 x
Foarte profundă 9
laterale superioare Foarte suprapuşi 4 x
N Semi-deschişi 3x x
Uşor deschişi 4
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6
Semi-suprapuşi 7
24(*)(+)Q Frunza matură: lungimea Scurtă 3 x
N dinţilor Medie 5 x
Lungă 7
N Mijlociu 5 x
Mare 7
Foarte mare 9
Amestec de două laturi rectilinii 5
şi două convexe
N superioară cu pigmentaţie Mijlocie 5x x
inferioară a limbului Medii 5 x
Denşi 7x
Foarte denşi 9
29(*)(+)Q nervurile principalede pe faţa Rari 3
Denşi 7x x
Foarte denşi 9
Uşor mai lung 4 x
Mult mai lung 5
Târzie 7
Foarte târzie 9
Strugurele: mărimea Foarte mic 1 8-10cm
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3 10-15cm
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3
N Mijlociu 5
Compact 7x x
Foarte compact 9
Strugurele: lungimea peduncului Foarte scurt 1 3-4cm 3-4cm
N Mijlociu 5
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3 x
Mijlociu 5x
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2x x
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9
Foarte uşoară 3
39QN Medie 2 x x
Groasă 3
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Foarte fermă 3
42(*)PQ Muscat 2
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5

Brun închis 3
Brun roşiatic 4
Violaceu 5
G0 maturarea strugurilor -30.08.2013
(Catalogul clonelor cu material biologic certificat,2010,ISBN 978-973-8328-26-6)
ASTRA

(Camp) (Sera)
Foarte timpurie 1
1(*)(+)QN Perioada de dezmugurire Timpurie 3 10-15.03
Mijlocie 5x
Târzie 7
Foarte târzie 9
Închis 1
Semi-deschis 3
Larg deschis 4x x
Complet deschis 5
Absenţi sau foarte rari 1x
3(*)(+)QN Lăstarul tânăr: Rari 3 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Lăstarul tânăr: pigmentaţia Absentă sau foarte slabă 1x x
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1x x
Roşu vinuriu 6
7(*)(+)QN nervurile principale pe faţa Rari 3x
Denşi 7
Foarte denşi 9
8(+)QN nervurile principale de pe faţa Rari 3x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
Roşu 3
(Camp) (Sera)
N Roşu 3
N Roşu 3
13(+)QN a nodului Verde cu roşu 2 x x
Roşu 3
Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5 20-24cm 18-24cm
Lungi 7
Foarte lungi 9
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Frunza matură: gofrarea feţei Absentă sau foarte slabă 1 x x
Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2x x
N Cinci 3
Şapte 4
21(+)QN sinusurilor laterale superioare Superficială 3x
Mijlocie 5 x
Profundă 7 x
Foarte profundă 9
Numai varietăţile cu frunze Deschişi 1
(Camp) (Sera)
Dispoziţia lobilor sinusurilor Uşor suprapuşi 3x x
Uşor deschişi 4x
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6
Semi-suprapuşi 7
Frunza matură: lungimea Scurtă 3x x
24(*)(+)Q dinţilor Medie 5
N Lungă 7
N Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
şi două convexe
Frunza matură: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1 x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
N inferoară a limbului Medii 5x
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
nervurii mediene Egal 3x
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5
31(*)(+)Q fructelor Timpurie 3 x
Târzie 7
Foarte târzie 9
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3 10-15cm
Mijlociu 5 15-20cm
(Camp) (Sera)
Mare 7
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3
N Mijlociu 5 x x
Compact 7
Foarte compact 9
N Mijlociu 5 4-7cm 4-7cm
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3
Mijlociu 5x x
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2x x
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9
38QN Destul de uşoară 2 x x
Foarte uşoară 3
39QN Medie 2 x x
Groasă 3
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1
41QN Moderat fermă 2 x x
Foarte fermă 3
42(*)PQ Muscat 2
Foxat 3
(Camp) (Sera)
Erbaceu 4
Alt gust 5

Brun închis 3
Brun roşiatic 4x x
Violaceu 5
G0-pârga 21.07.2013 G0 maturarea strugurilor 10.08.2013
Materialul amelioratorului (Indreaş Adriana şi Vişan Luminiţa, 2001 – Principalele soiuri

de struguri de vin cultivate în România, EdituraCeres, Bucureşti,ISBN: 973-40-0515-4)
BABEASCA GRIS

(camp) (sera)
Foarte timpurie 1
Mijlocie 5x 01-04.04.13
Târzie 7
Foarte târzie 9
Închis 1
Semi-deschis 3
Larg deschis 4x x
Complet deschis 5
Absenţi sau foarte rari 1 x
3(*)(+)QN Lăstarul tânăr: Rari 3 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Absenţi sau foarte rari 1x x
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1x x
Roşu vinuriu 6
7(*)(+)QN nervurile principale pe faţa Rari 3 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza tânără: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
9(+)QN palisare) Semi-erect 3
Orizontal 5
Semi-arcuit 7x x
Arcuit 9
Roşu 3
(camp) (sera)
N Roşu 3

N Roşu 3

Roşu 3
Lăstarul: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1
14QN internodii Rari 3x x
Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5x x
Lungi 7
Foarte lungi 9
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5 x
Mare 7 x
Foarte mare 9
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2
N Cinci 3 x x
Şapte 4
Mijlocie 5
Profundă 7 x
(camp) (sera)
Foarte profundă 9
Numai varietăţile cu frunze Deschişi 1
N Semi-deschişi 3x x
Uşor deschişi 4
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6
Semi-suprapuşi 7
N Lungă 7

25(*)(+)Q lungime/lăţime dinţi Mic 3
N Mijlociu 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
26(*)(+)P rectilinii 2 x x
Q Ambele laturi convexe 3
şi două convexe
antocianică Accentuată 7x x
inferioară a limbului Medii 5x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Denşi 7x x
Foarte denşi 9
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5 x x
N (intrarea în pârgă) Mijlocie 5 x x
Târzie 7
(camp) (sera)
Foarte târzie 9
Mijlociu 5
Mare 7 22-24 cm 20-22 cm
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3x x
N Mijlociu 5
Compact 7
Foarte compact 9
34(*)(+)Q la strugurele principal Scurt 3 3-4cm 3-4cm
N Mijlociu 5
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3x x
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5 x x
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7x x
Negru albăstrui 9
Foarte uşoară 3
Bobul: grosimea epidermei Subţire 1x x
39QN Medie 2
Groasă 3
Bobul: pigmentaţia antocianică a Absentă sau foarte slabă 1 x
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
(camp) (sera)
Foarte fermă 3
42(*)PQ Muscat 2
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5

Brun închis 3
Brun roşiatic 4
Violaceu 5
G0 parga 01.08.2011
G0 maturarea strugurilor – 29.08.2013 Materialul amelioratorului(Indreaş Adriana şi

Vişan Luminiţa, 2001 – Principalele soiuri de
struguri de vin cultivate în România,
EdituraCeres, Bucureşti,ISBN: 973-40-0515-4)
ALIGOTE 5 IS

(camp) (sera)
Foarte timpurie 1
Mijlocie 5 04.04.2013
Târzie 7x
Foarte târzie 9
Închis 1
Semi-deschis 3 x
Larg deschis 4 x
Complet deschis 5
perii moi de pe vârf Medii 5x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1
6(*)(+)QN Frunza tânără: culoarea feţei Verde 2 x
Roşu vinuriu 6
Denşi 7
Foarte denşi 9 x
Frunza tânără: perii erecţi pe Absenţi sau foarte rari 1
8(+)QN nervurile principale de pe faţa Rari 3x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Orizontal 5
Semi-arcuit 7 x
Arcuit 9
N a internodului Verde cu roşu 2 x
Roşu 3x
N Roşu 3
N Roşu 3 x
Roşu 3 x
Medii 5 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5x x
Lungi 7
Foarte lungi 9
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5 x x
Mare 7
Foarte mare 9
Frunza matură: forma limbului Cordiformă 1x x
Q Pentagonală 3
Rotundă 4
Reniformă 5
Frunza matură: gofrarea feţei Absentă sau foarte slabă 1x x
Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Frunza matură: numărul de lobi Unul 1x x
20(*)(+)Q Trei 2 x
N Cinci 3 x
Şapte 4
Frunza matură: profunzimea Absentă sau foarte superficială 1x
Mijlocie 5 x
Profundă 7 x
Foarte profundă 9
Numai varietăţile cu frunze Deschişi 1x x
23(*)(+)Q sinusului peţiolar Foarte deschişi 2x x
Uşor deschişi 4 x
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6
Semi-suprapuşi 7
N Lungă 7
N Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
26(*)(+)P rectilinii 2 x x
şi două convexe
27(*)(+)Q nervurilor principale pe faţa Scăzută 3 x
N superioară cu pigmentaţie Mijlocie 5 x
Frunza matură: perii moi între Absenţi sau foarte rari 1 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
29(*)(+)Q nervurile principalede pe faţa Rari 3x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Frunza matură: lungimea Mai scurt 1x
nervurii mediene Egal 3 x
Uşor mai lung 4 x
Mult mai lung 5
Târzie 7
Foarte târzie 9
32(*)QN (fără peduncul) Mic 3x x
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
33(*)(+)Q Lax 3
N Mijlociu 5 x
Compact 7
Foarte compact 9x
Strugurele: lungimea peduncului Foarte scurt 1 2-3cm
N Mijlociu 5
Lung 7
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3x x
Mijlociu 5
Mare 7
Foarte mare 9
Globulos 2
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8x x
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9
Foarte uşoară 3
Bobul: grosimea epidermei Subţire 1x
39QN Medie 2 x
Groasă 3
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Foarte fermă 3
42(*)PQ Muscat 2
Foxat 3
Erbaceu 4x x
Alt gust 5
Brun închis 3
Brun roşiatic 4x x
Violaceu 5
G0 –maturare -17.08.2013
(Catalogul clonelor cu material biologic certificat,2010,ISBN 978-973-8328-26-6
MUSCAT DE ADDA 22 ST

(Camp) (sera)
Foarte timpurie 1
Mijlocie 5 01.-04.04.13
Târzie 7
Foarte târzie 9
Închis 1
Semi-deschis 3
Larg deschis 4x
Complet deschis 5 x
Denşi 7x x
Foarte denşi 9
vârf Medie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
vârf Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde gălbuie 1x
6(*)(+)QN Frunza tânără: culoarea feţei Verde 2 x
Roşu vinuriu 6
Denşi 7
Foarte denşi 9 x x
Denşi 7
Foarte denşi 9 X ??
Lăstarul: portul (înainte de Erect 1x x
9(+)QN palisare) Semi-erect 3
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
Roşu 3
(Camp) (sera)
N Roşu 3
Lăstarul: culoarea părţii dorsale Verde 1x

N Roşu 3
Roşu 3
14QN internodii Rari 3 x
Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
15QN Scurţi 3
Mijlocii 5
Lungi 7 24-26cm 24-26cm
Foarte lungi 9
dezvoltate
complet dezvoltate
Mijlocie 5
Mare 7x x
Foarte mare 9
Q Pentagonală 3x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Frunza matură: gofrarea feţei Absentă sau foarte slabă 1x
Medie 5
Puternică 7 x
Foarte puternică 9
20(*)(+)Q Trei 2
N Cinci 3 x x
Şapte 4
Mijlocie 5
Profundă 7 x
Foarte profundă 9 x
Numai varietăţile cu frunze Deschişi 1 x
(Camp) (sera)
Uşor deschişi 4x
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6
Semi-suprapuşi 7
Frunza matură: lungimea Scurtă 3 x
24(*)(+)Q dinţilor Medie 5 x
N Lungă 7
N Mijlociu 5 x
Mare 7
Foarte mare 9
O latură concavă şi una convexă 4 x
şi două convexe
28(*)QN nervurile principale pe faţa Rari 3x
Denşi 7
Foarte denşi 9 x
Denşi 7
Foarte denşi 9 x
Frunza matură: lungimea Mai scurt 1 x
Uşor mai lung 4
Mult mai lung 5
N (intrarea în pârgă) Mijlocie 5 x x
Târzie 7
Foarte târzie 9
(Camp) (sera)
Mijlociu 5 15-20cm
Mare 7 20-30cm
Foarte mare 9
Strugurele: compactitatea Foarte lax 1 x
33(*)(+)Q Lax 3x
N Mijlociu 5
Compact 7
Foarte compact 9
N Mijlociu 5
Lung 7 7-10cm
Foarte lung 9
35(*)QN Mic 3 x
Mijlociu 5 x
Mare 7 x
Foarte mare 9
Globulos 2x x
Larg elliptic 3
Q Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Galbenă 3
Roz gălbuie 4
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Negru albăstrui 9x x
Foarte uşoară 3
39QN Medie 2
Groasă 3x x
Bobul: pigmentaţia antocianică a Absentă sau foarte slabă 1 x
Mijlocie 5
Puternică 7
Foarte puternică 9
Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1
Foarte fermă 3x
42(*)PQ Muscat 2x x
(Camp) (sera)
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5
Coarda: culoarea principală Brun gălbuie 1 x
Brun închis 3
Brun roşiatic 4x
Violaceu 5
G0 - parga 18.07.2013 G0 -Maturarea strugurilor 30.08.2013
Materialul Amelioratorului
STUDIUL COMPARATIV AL CARACTERELOR AMPELOGRAFICE LA UNELE CLONE ŞI SOIURI ROMÂNEŞTI
(MATERIALUL INIŢIAL DE ÎNMULŢIRE G0 ŞI MATERIALUL AMELIORATORULUI)
Nr. Gelu Pinot gris 13 Mf Chardonnay 25 Mf Mamaia
UPOV Caracterul Expresia caracterului Notă G0 Amelio- G0 Amelio- G0 Amelio- G0 Amelio-
rator rator rator rator
foarte timpurie 1
1.(*) Perioada de dezmugurire timpurie 3 x x x x x
(+)QN
mijlocie 5 x x x
târzie 7
foarte târzie 9
Închis 1
Uşor deschis 2 x x x
2(*) Lăstarul tânăr: aspectul vârfului
(+)QN Semi-deschis 3 x x x x x
Larg deschis 4
Complet deschis 5
3(*) Lăstarul tânăr: perii moi de pe vârf Rari 3 x x x
(+)QN
Medii 5 x x x x
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
Absentă sau 1 x x x x
4(*) Lăstarul tânăr: pigmentaţia foarte slabă
(+)QN antocianică a perilor moi de pe vârf Slabă 3 x x
Medie 5 x
Puternică 7 x
Foarte puternică 9
Absenţi sau foarte rari 1 x x x x
Rari 3 x
Lăstarul tânăr: perii erecţi de pe vârf
5 (+)QN Medii 5 x x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde galbuie 1 x x x x
Verde 2
6(*) Frunza tânără: culoarea feţei
Verde cu zone 3 x x x x
(+)PQ superioare a limbului
antocianice
Roşu vinuriu 6
7(*) Frunza tânără: perii moi între Rari 3 x x x x
(+)QN nervurile principale pe faţa
inferioară a limbului
Medii 5 x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
8 (+)QN Frunza tânără: perii erecţi pe Rari 3 x x x
nervurile principale de pe faţa
Medii 5 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Erect 1
9 (+)QN Lăstarul: portul (înainte de palisare) Semi-erect 3 x x x x x x x
Orizontal 5
Semi-arcuit 7 x
Arcuit 9
10 Lăstarul: culoarea părţii dorsale a Verde 1
(+)QN internodului Verde cu roşu 2 x x x x
Roşu 3 x x x
11(*) Lăstarul: culoarea părţii ventrale a Verde 1
(+)QN internodului Verde cu roşu 2 x x x x x x x
Roşu 3 x
12 Lăstarul: culoarea părţii dorsale a Verde 1 x
(+)QN nodului Verde cu roşu 2 x x x x x x
Roşu 3
13 Lăstarul: culoarea părţii ventrale a Verde 1 x
(+)QN nodului Verde cu roşu 2 x x x x x x
Roşu 3
Absenţi sau foarte rari 1 x x x x x
Rari 3 x x x
14 QN Lăstarul: perii erecţi pe internodii Medii 5
Denşi 7
Foarte denşi 9
Foarte scurţi 1 x
15 QN Lăstarul: lungimea cârceilor Scurţi 3 x
Mijlocii 5 x x x x
Lungi 7 x x
Foarte lungi 9
16(*) staminele complet 1
(+)QL dezvoltate şi fără
gineceu
Floarea: organele sexuale staminele complet 2
dezvoltate şi gineceu
incomplet dezvoltat
staminele şi gineceul 3 x x x x x x x x
complet dezvoltate
stamine răsfrânte şi 4
gineceu complet
dezvoltat
Foarte mică 1
17 Frunza matură: mărimea limbului Mică 3
(*)QN
Mijlocie 5 x x x
Mare 7 x x x
Foarte mare 9 x x
Cordiformă 1 x
18(*)(+) Frunza matură: forma limbului Cuneiformă 2 x x
PQ
Pentagonală 3 x x x x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Absentă sau foarte slabă 1 x x x
19 QN Frunza matură: gofrarea feţei Slabă 3 x
superioare a limbului
Mijlocie 5 x x
Puternică 7 x x
Foarte puternică 9
Unul 1
20(*) Frunza matură: numărul de lobi Trei 2
(+)QN
Cinci 3 x x x x x x x x
Şapte 4
Absentă sau foarte 1
21 Frunza matură: profunzimea superficială
(+)QN sinusurilor laterale superioare Superficială 3 x
Mijlocie 5 x x
Profundă 7 x x x x x
Foarte profundă 9
Numai varietăţile cu frunze lobate: Deschişi 1 x x x x
22 Dispoziţia lobilor sinusurilor laterale Închişi 2 x
(+)QN superioare
Uşor suprapuşi 3 x x x x
Foarte suprapuşi 4
Foarte mult deschişi 1
Foarte deschişi 2 x
23(*) Frunza matură: poziţia lobilor
Semi-deschişi 3 x
(+)QN sinusului peţiolar Uşor deschişi 4 x x x x
Închişi 5
Uşor suprapuşi 6 x x
Semi-suprapuşi 7
Foarte puternic 9
suprapuşi
24(*) Frunza matură: lungimea dinţilor Scurtă 3 x x
(+)QN Medie 5 x x x x x x
Lungă 7
Foarte mic 1
25(*) Frunza matură: raport Mic 3 x x
(+)QN lungime/lăţime dinţi
Mijlociu 5 x x x x
Marea 7 x
Foarte mare 9 x
Ambele laturi concave 1
rectilinii 2 x x x
Ambele laturi convexe 3 x x x
26(*) Frunza matură: forma dinţilor
(+)PQ O latură concavă şi una 4 x
convexă
Amestec de două laturi 5 x
rectilinii şi două
convexe
27(*) Frunza matură: proporţia nervurilor Absentă sau foarte 1 x x x
(+)QN principale pe faţa superioară cu scăzută
pigmentaţie antocianică Scăzută 3 x x x x
Mijlocie 5 x
Accentuată 7
28 Frunza matură: perii moi între Rari 3 x x x x
(*)QN nervurile principale pe faţa
Medii 5 x x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
29 Frunza matură: perii erecţi pe Rari 2 x x
(*)QN nervurile principale de pe faţa
Medii 3 x x x x x
Denşi 4
Foarte denşi 5
Mai scurt 1
30 Frunza matură: lungimea peţiolului Uşor mai scurt 2 x x x
(+)QN în raport cu lungimea nervurii
Egal 3 x x
mediane
Uşor mai lung 4 x x
Mult mai lung 5 x
Foarte timpurie 1
31(*) Epoca începerii coacerii fructelor Timpurie 3 x x x x
(+)QN (intrarea în pârgă)
Mijlocie 5 x x x x
Târzie 7
Foarte târzie 9
Foarte mic 1
32 Strugurele: mărimea (fără peduncul) Mic 3 x x
(*)QN
Mijlociu 5 x x x x x x
Mare 7
Foarte mare 9
Foarte lax 1
33(*) Strugurele: compactitatea Lax 3
(+)QN
Mijlociu 5 x x x
Compact 7 x x x x
Foarte compact 9 x
Foarte scurt 1
34(*)(+) Strugurele: lungimea peduncului la Scurt 3 x x
QN strugurele principal
Mijlociu 5 x x x x
Lung 7 x
Foarte lung 9 x
Foarte mic 1
35 Bobul: mărimea Mic 3 x
(*)QN
Mijlociu 5 x x x x x x x
Mare 7
Foarte mare 9
Oblong 1
Globulos 2 x x x x
36(*)(+) Bobul: forma
PQ
Larg eliptic 3 x x
Îngust eliptic 4
Cilindric 5 x x
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Verde 1
Verde gălbuie 2 x x
Galbenă 3
37 Bobul: culoarea epidermei (fără
Roz gălbuie 4
(*)PQ pruină)
Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7 x x
Roşu violet închis 8 x x x x
Negru albăstrui 9
38 QN Bobul: desprinderea de pedicel Grea 1
Destul de uşoară 2 x x x x x x x
Foarte uşoară 3 x
39 QN Bobul: grosimea epidermei Subţire 1 x x
Medie 2 x x x x x x
Groasă 3
Absentă sau foarte slabă 1 x x x x x x x
Slabă 3 x
40 Bobul: pigmentaţia antocianică a
Mijlocie 5
(*)QN pulpei
Puternică 7
Foarte puternică 9
41 QN Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1 x x x x
Moderat fermă 2 x x
Foarte fermă 3 x x
Fără gust 1 x x
42 Bobul: particularitatea gustului Muscat 2 x x x x
(*)PQ
Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5 x x
43(*)(+) Bobul: formarea seminţelor Absente 1
QL Rudimentare 2
Complet formate 3 x x x x x x x x
Brun gălbuie 1 x x x
44 PQ Coarda: culoarea principală Brun portocalie 2
Brun închis 3 x x x
Brun roşiatic 4 x x
Violaceu 5
STUDIUL COMPARATIV AL CARACTERELOR AMPELOGRAFICE LA UNELE CLONE ŞI SOIURI ROMÂNEŞTI
(MATERIALUL INIŢIAL DE ÎNMULŢIRE G0 ŞI MATERIALUL AMELIORATORULUI)
Băbească neagră Tămâioasă Galbenă de Odobeşti

Columna Arcaş
Nr. 94 Pt Românească 5Pt 50 Od
UPOV Caracterul Expresia caracterului Notă Amelio- Amelio- Amelio- Amelio- Amelio-
G0 G0 G0 G0 G0
rator rator rator rator rator
foarte timpurie 1
1.(*) timpurie 3 x x x x
(+)QN Perioada de dezmugurire mijlocie 5 x x x x x x
târzie 7
foarte târzie 9
Închis 1
Uşor deschis 2 x x
2(*) Lăstarul tânăr: aspectul vârfului Semi-deschis 3 x x
(+)QN Larg deschis 4 x x x
Complet deschis 5 x x x
3(*) Lăstarul tânăr: perii moi de pe vârf Rari 3 x x x
(+)QN
Medii 5 x x x
Denşi 7 x x
Foarte denşi 9
Absentă sau 1 x x x x x
4(*) Lăstarul tânăr: pigmentaţia antocianică a perilor foarte slabă
(+)QN moi de pe vârf Slabă 3 x x
Medie 5 x x
Puternică 7 x
Foarte puternică 9
Absenţi sau foarte rari 1 x x x x x x x x x
Rari 3 x
Lăstarul tânăr: perii erecţi de pe vârf Medii 5
5 (+)QN
Denşi 7
Foarte denşi 9
Verde galbuie 1 x x x x x x x x
Verde 2
6(*) Frunza tânără: culoarea feţei superioare a Verde cu zone 3 x
(+)PQ limbului antocianice
Roşu arămiu deschis 4 x
Columna Arcaş
UPOV Caracterul Expresia caracterului Notă G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
Roşu vinuriu 6
Absenţi sau foarte rari 1 x x x
7(*) Frunza tânără: perii moi între nervurile principale Rari 3 x x x x
(+)QN pe faţa inferioară a limbului Medii 5 x x
Denşi 7 x
Foarte denşi 9
8 (+)QN Frunza tânără: perii erecţi pe nervurile principale Rari 3 x x x x
de pe faţa inferioară a limbului Medii 5 x x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Erect 1 x x x
9 (+)QN Lăstarul: portul (înainte de palisare) Semi-erect 3 x x x x x x x
Orizontal 5
Semi-arcuit 7
Arcuit 9
10 Lăstarul: culoarea părţii dorsale a internodului Verde 1
(+)QN Verde cu roşu 2 x x x x x x x x x x
Roşu 3
11(*) Lăstarul: culoarea părţii ventrale a internodului Verde 1 x x x
(+)QN Verde cu roşu 2 x x x x x x x
Roşu 3
12 Lăstarul: culoarea părţii dorsale a nodului Verde 1 x
(+)QN Verde cu roşu 2 x x x x x x x x x
Roşu 3
13 Lăstarul: culoarea părţii ventrale a nodului Verde 1
(+)QN Verde cu roşu 2 x x x x x x x x x x
Roşu 3
Absenţi sau foarte rari 1 x x x x x x x
Rari 3 x x
14 QN Lăstarul: perii erecţi pe internodii Medii 5 x
Denşi 7
Foarte denşi 9
Foarte scurţi 1 x
15 QN Lăstarul: lungimea cârceilor Scurţi 3 x
Mijlocii 5 x x x x x
Lungi 7 x x
Foarte lungi 9 x
Columna Arcaş
G0 G0 G0 G0 G0
16(*) staminele complet 1
(+)QL dezvoltate şi fără gineceu
Floarea: organele sexuale staminele complet 2
dezvoltate şi gineceu
incomplet dezvoltat
staminele şi gineceul 3 x x x x x x x x x x
complet dezvoltate
stamine răsfrânte şi 4
gineceu complet
dezvoltat
Foarte mică 1
17 Frunza matură: mărimea limbului Mică 3
(*)QN Mijlocie 5 x x x x x x x x x
Mare 7 x
Foarte mare 9
Cordiformă 1
18(*)(+) Frunza matură: forma limbului Cuneiformă 2
PQ Pentagonală 3 x x x x x x x x x x
Rotundă 4
Reniformă 5
Absentă sau foarte slabă 1 x x
19 QN Frunza matură: gofrarea feţei superioare a Slabă 3 x x x x x x
limbului Mijlocie 5 x x
Puternică 7
Foarte puternică 9
Unul 1
20(*) Frunza matură: numărul de lobi Trei 2 x x x x
(+)QN Cinci 3 x x x x x x
Şapte 4
Absentă sau foarte 1 x
21 Frunza matură: profunzimea sinusurilor laterale superficială
(+)QN superioare Superficială 3 x
Mijlocie 5 x x x x
Profundă 7 x x x
Foarte profundă 9 x
Numai varietăţile cu frunze lobate: Deschişi 1 x x x x x
22 Dispoziţia lobilor sinusurilor laterale superioare Închişi 2
Columna Arcaş
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
(+)QN Uşor suprapuşi 3 x x x x x
Foarte suprapuşi 4
Foarte mult deschişi 1
Foarte deschişi 2 x x
Semi-deschişi 3 x x x
23(*) Frunza matură: poziţia lobilor sinusului peţiolar Uşor deschişi 4 x x
(+)QN Închişi 5
Semi-suprapuşi 7 x x
24(*) Frunza matură: lungimea dinţilor Scurtă 3 x
(+)QN Medie 5 x x x x x x x x
Lungă 7 x
Foarte mic 1
25(*) Frunza matură: raport lungime/lăţime dinţi Mic 3
(+)QN Mijlociu 5 x x x x x x x x
Marea 7
Foarte mare 9 x
Ambele laturi concave 1
rectilinii 2 x x x x x x x
Ambele laturi convexe 3 x
26(*) Frunza matură: forma dinţilor O latură concavă şi una 4 x
(+)PQ convexă
27(*) Frunza matură: proporţia nervurilor principale pe Absentă sau foarte 1 x x x
(+)QN faţa superioară cu pigmentaţie antocianică scăzută
Scăzută 3 x x
Mijlocie 5 x x
Accentuată 7 x x x
28 Frunza matură: perii moi între nervurile Rari 3 x
(*)QN principale pe faţa inferioară a limbului Medii 5 x x x
Denşi 7 x x
Foarte denşi 9
Columna Arcaş
G0 G0 G0 G0 G0
29 Frunza matură: perii erecţi pe nervurile principale Rari 3 x x
(*)QN de pe faţa inferioară a limbului Medii 5 x x x x
Denşi 7 x x
Foarte denşi 9
Mai scurt 1
30 Frunza matură: lungimea peţiolului în raport cu Uşor mai scurt 2 x x x
(+)QN lungimea nervurii mediane Egal 3 x x x
Uşor mai lung 4 x x x
Mult mai lung 5 x
Foarte timpurie 1
31(*) Epoca începerii coacerii fructelor (intrarea în Timpurie 3 x x x
(+)QN pârgă) Mijlocie 5 x x x x
Târzie 7 x x x
Foarte târzie 9
Foarte mic 1
32 Strugurele: mărimea (fără peduncul) Mic 3 x x
(*)QN Mijlociu 5 x x x x x x x
Mare 7 x
Foarte mare 9
Foarte lax 1
33(*) Strugurele: compactitatea Lax 3 x x
(+)QN Mijlociu 5 x x x x x
Compact 7 x x x
Foarte compact 9
Foarte scurt 1
34(*)(+) Strugurele: lungimea peduncului la strugurele Scurt 3 x x x
QN principal Mijlociu 5 x x x x x x
Lung 7 x
Foarte lung 9
Foarte mic 1
35 Bobul: mărimea Mic 3 x x x x x x x
(*)QN Mijlociu 5 x x x
Mare 7
Foarte mare 9
Oblong 1
Globulos 2 x x x x x x x x x x
36(*)(+) Bobul: forma Larg eliptic 3
PQ Îngust eliptic 4
Columna Arcaş
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
G0
Amelio-
Cilindric 5
Troncovoid 6
Ovoid 7
Obovoid 8
Corniform 9
Digitiform 10
Verde 1
Verde gălbuie 2 x x x x x x
Galbenă 3
37 Bobul: culoarea epidermei (fără pruină) Roz gălbuie 4
(*)PQ Roz 5
Roşu 6
Roşu cenuşiu 7
Roşu violet închis 8 x x
Negru albăstrui 9 x x
38 QN Bobul: desprinderea de pedicel Grea 1
Destul de uşoară 2 x x x x x x x x x
Foarte uşoară 3 x
39 QN Bobul: grosimea epidermei Subţire 1 x x x x x x
Medie 2 x x x
Groasă 3 x
Absentă sau foarte slabă 1 x x x x x x x x x
Slabă 3 x
40 Bobul: pigmentaţia antocianică a pulpei Mijlocie 5
(*)QN Puternică 7
Foarte puternică 9
41 QN Bobul: fermitatea pulpei Moale sau uşor fermă 1 x x x x x x x x x
Moderat fermă 2 x
Foarte fermă 3
Fără gust 1 x x x x x x
42 Bobul: particularitatea gustului Muscat 2 x
(*)PQ Foxat 3
Erbaceu 4
Alt gust 5 x x x
43(*)(+) Bobul: formarea seminţelor Absente 1
QL Rudimentare 2
Complet formate 3 x x x x x x x x x x
Brun gălbuie 1 x x x x x x
Columna Arcaş
G0 G0 G0 G0 G0
44 PQ Coarda: culoarea principală Brun portocalie 2
Brun închis 3
Brun roşiatic 4 x x x x
Violaceu 5
FETEASCĂ REGALĂ
Fetească regală 21 Bl Fetească regală 1 Iş Fetească regală 72 Şt
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a perilor
moi pe vârf (lupă binocular 10x )
Fetească regală 21 Bl Fetească regală 1 Is Fetească regală 72Şt
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioară a limbului şi
densitatea perilor moi între nervurile principale ale limbului (lupă binocular 10x)
Fetească regală 21 Bl Fetească regală 1 Is Fetească regală 72Şt
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioară a limbului şi
FETEASCĂ ALBĂ
Fetească albă 8 Iş Fetească albă 144 Od Fetească albă 2Şt
Fetească albă 1 Od Fetească albă 29 Bl Fetească albă 97 Şt
Fetească albă 18 Cot
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului , densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a
perilor moi pe vârf (lupă binocular 10x )
Fetească albă 8 Iş Fetească albă 1Od Fetească albă 144 Od
Fetească albă 29 Bl Fetească albă 97 Şt Fetească albă 2 Şt
Fetească albă 18Cot
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioară a limbului
şi densitatea perilor moi între nervurile principale ale limbului (lupă binocular 10x)
Fetească albă 8 Iş Fetească albă 1Od Fetească albă 144 Od
Fetească albă 29 Bl Fetească albă 97 Şt Fetească albă 2 Şt
Fetească albă 18Cot
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioar a limbului
Fetească Neagră 6Şt Fetească neagră 7 Od Fetească neagră 21 Cot
Fetească neagră 4 Vl Fetească neagră 9 Mf Fetească neagră 44 Th
Fetească neagră 10 Pt
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului , densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a perilor moi pe vârf
Fetească neagră 6Şt Fetească neagră 7 Od
Fetească neagră 21 Cot Fetească neagră 4 Vl
Fetească neagră 9 Mf Fetească neagră 44 Th
Fetească neagră 10 Pt
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a limbului şi densitatea
perilor moi între nervurile principale ale limbului (lupă binocular 10x)
Fetească neagră 6 Şt Fetească neagră 7 Od
Fetească neagră 21 Cot Fetească neagră 4 Vl
Fetească neagră 9Mf Fetească neagră 44 Th
Fetească neagră 10Pt
Frunza matură : densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe faţa inferioară a limbului şi densitatea perilor
moi între nervurile principale pe faţa inferioară a limbului
PINOT GRIS
Pinot gris 34 Bl Pinot gris 13Mf Pinot gris 14 Şt
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului , densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa superioara a

limbului şi densitatea perilor moi între nervurile principale ale limbului (lupă binocular 10x)
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a limbului şi
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a

ALIGOTÉ
Aligote 5 Is Aligote 31 Is Aligote 63 St
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioară a limbului şi
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa superioara a

Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioară a

Merlot 146 Mn Merlot 202 St
Merlot 17 Od Merlot 8 Vl
Merlot 7 Vl
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a
Merlot 17 Od Merlot 8 Vl
Merlot 7 Vl
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa superioara a

Merlot 17 Od Merlot 8Vl
Merlot 7 Vl
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a limbului
Merlot 7 Vl
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa superioara a

Merlot 7 Vl
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a

Cabernet Sauvignon 33 Vl Cabernet Sauvignon 7 Dg Cabernet Sauvignon 131 St
Cabernet Sauvignon 4 Is Cabernet Sauvignon 54 Mn Cabernet Sauvignon 30 Vl
Lăstarul tânăr: aspectul vârfului, densitatea perilor moi pe vârf şi pigmentaţia antocianică a perilor
moi pe vârf (lupă binocular 10x)
Cabernet Sauvignon 33 Vl Cabernet Sauvignon 7Dg Cabernet Sauvignon 131 St
Cabernet Sauvignon 4 Is Cabernet Sauvignon 54 Mn
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa superioara a limbului şi
Cabernet sauvignon 33 Vl Cabernet sauvignon 7 Dg Cabernet sauvignon 131 St
Cabernet sauvignon 4 Is Cabernet sauvignon 54Mn Cabernet sauvignon 30 Vl
Frunza tânără: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a limbului şi
Cabernet sauvignon 33 Vl Cabernet sauvignon 7Dg Cabernet sauvignon 131 St
Cabernet sauvignon 4 Is Cabernet sauvignon 4/54 Mn Cabernet sauvignon 30 Vl
Frunza matură: densitatea perilor erecţi pe nervurile principale pe suprafaţa inferioara a limbului şi
III.1. Stadiile fenologice ale viţei-de-vie în sera depozitar (exemplificare pentru anul 2013)
Seră depozitar - fenofaze
Stadiul de dezvoltare
Baggiolini BBCH Perioada Soiul
A. Mugure de iarnă 00. Perioada de iarnă 20.11.2012 -25.03.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Stadiu de repaus, mugurele în (de repaus) 15.11.2012 -25.03.2013 Iordana 9-1BL
întregime acoperit de solzi - plânsul 15.11.2012- 15.03.2013 Neuburger 10 bl
15.11.2012- 15.03.2013 Astra
15.11.2012- 15.03.2013 Băbească gris
15.11.2012- 15.03.2013 Aligote 5Is
20.11.2012- 25.03.2013 Muscat de adda 22Şt
* 15.11.2012- 15.03.2013 Merlot 7Vl
B. Mugure în stadiu de vată 01. Începutul umflării mugurilor 01.- 08.04.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Mugure umflat, la care solzii 03. Sfărşitul umflării mugurilor 26.03.- 04.04.2013 Iordana 9-1BL
se depărtează între ei şi se 05. Mugure în stadiul de vată, se 16.03-01.04.2013 Neuburger 10 bl
observă observă perii protectori 16.03-01.04.2013 Astra
07. Începutul dezmuguritului 16.03-01.04.2013 Băbească gris
* 16.03-01.04.2013 Aligote 5Is
26.03- 04.04.2013 Muscat de adda 22Şt
16.03- 01.04.2013 Merlot 7Vl
C. Punct verde 09. Dezmugurit: 09-10.04.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Mugurele continuă să se umfle punctul verde al vârful lăstarului 04-05.04.2013 Iordana 9-1BL
şi să se alungească, până ce vizibil 02- 03.04.2013 Neuburger 10 bl
prezintă un punct verde 02- 03.04.2013 Astra
constituit de vârful 02- 03.04.2013 Băbească gris
lăstarului 02- 03.04.2013 Aligote 5Is
* 04- 05.04.2013 Muscat de adda 22Şt
02- 03.04.2013 Merlot 7Vl
D. Ieşirea frunzelor. - 11-12.04.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Apariţia frunzuliţelor dispuse 05-08.04.2013 Iordana 9-1BL
în rozetă, a căror bază este 04-05.04.2013 Neuburger 10 bl
încă protejată de peri 04-05.04.2013 Astra
04-05.04.2013 Băbească gris
04-05.04.2013 Aligote 5Is
* 05-08.04.2013 Muscat de adda 22Şt
04-05.04.2013 Merlot 7Vl
E. Frunzele etalate 11. Primele frunze etalate 13-16.04.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Primele frunzuliţe în întregime 12. Două frunze etalate 09-12.04.2013 Iordana 9-1BL
degajate 13. Trei frunze etalate 05-08.04.2013 Neuburger 10 bl
Lăstarul erbaceu vizibil 05-08.04.2013 Astra
05-08.04.2013 Aligote 5Is
05-08.04.2013 Merlot 7Vl
F. Inflorescenţele vizibile 15 Cinci frunze etalate 17- 22.04.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Inflorescenţele rudimentare 16. Saşe frunze etalate 12-17.04.2013 Iordana 9-1BL
apar spre vârful lăstarului; 4-6 51. Inflorescenţele vizibile 09-15.04.2013 Neuburger 10 bl
frunze etalate 09-15.04.2013 Astra
09-15.04.2013 Aligote 5Is
09-15.04.2013 Merlot 7Vl
G. Inflorescenţele se separă 53. Inflorescenţele se măresc, 23-29.04.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
între ele butonii florali sunt încă 18-23.04.2013 Iordana 9-1BL
Inflorescenţele se depărtează aglomeraţi 16-21.04.2013 Neuburger 10 bl
una de alta şi se alungesc 16-21.04.2013 Astra
Organele florale rămân încă 16-21.04.2013 Băbească gris
aglomerate 16-21.04.2013 Aligote 5Is
16-21.04.2013 Merlot 7Vl
H. Butonii florali separaţi 55. Butonii florali sunt izolaţi 30.04-07.05.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Apariţia formelor tipice de (separaţi) 24-30.04.2013 Iordana 9-1BL
inflorescenţe, la care butonii 22-26.04.2013 Neuburger 10 bl
florali sunt izolaţi (separaţi) 22-26.04.2013 Astra
22-26.04.2013 Aligote 5Is
22-26.04.2013 Merlot 7 Vl
I. Înfloritul 61. Începutul înfloritului
Corola împinsă în sus de către 62. 20% din flori deschise 07 -16.05.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
stamine. La căderea 63. 30% din flori deschise 30.04 – 10.05.2013 Iordana 9-1BL
capişonului ovarul florii 65. Plin înflorit 50% din flori 27.04- 07.05.2013 Neuburger 10 bl
rămâne gol, în timp ce deschise 27.04- 07.05.2013 Astra
staminele se etalează în jurul 67. Înfloritul în fază 27.04- 07.05.2013 Băbească gris
lui terminală(majoritatea 27.04- 07.05.2013 Aligote 5Is
capişoanelor căzute) 30.04 – 10.05.2013 Muscat de adda 22Şt
68. Sfârşitul înfloritului 27.04- 07.05.2013 Merlot 7Vl
*
J. Legatul florilor 71. Începutul dezvoltării 17- 22.05.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Ovarul începe să se mărească fructelor (boabelor). Resturile 10 – 16.05.2013 Iordana 9-1BL
florale au căzut 07- 13.05.2013 Neuburger 10 bl
după fecundare . 73. Boabele au atins 30% din 07- 13.05.2013 Astra
Staminele se înmoaie, mărimea lor finală 07- 13.05.2013 Băbească gris
* dar rămân fixate de floare 07- 13.05.2013 Aligote 5Is
10 – 16.05.2013 Muscat de adda 22Şt
07- 13.05.2013 Merlot 7Vl
K. Bob de mazăre 75. Boabele au atins 50% din 22 –30.05.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Boaba are mărimea unui bob mărimea lor finală 16-22.05.2013 Iordana 9-1BL
de mazăre. Ciorchinele 13- 21.05.2013 Neuburger 10 bl
rămâne vizibil. 13- 21.05.2013 Astra
Strugurele capătă forma tipică 13- 21.05.2013 Băbească gris
soiului şi se înclină progresiv 13- 21.05.2013 Aligote 5Is
în jos 16-22.05.2013 Muscat de adda 22Şt
* 13- 21.05.2013 Merlot 7Vl
L . Strugure încheiat 77. Boabele au atins 70%din 31.05-12.07.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Boabele încep să se atingă şi mărimea lor finală. Începutul 23.05- 09.07.2013 Iordana 9-1BL
strugurele se încheie progresiv încheierii strugurelui 22.05- 26.07.2013 Neuburger 10 bl
79. Boabele au atins mărimea 22.05- 17.07.2013 Astra
finală 22.05-24.07.2013 Băbească gris
22.05-10.07.2013 Aligote 5Is
23.05- 18.07.2013 Muscat de adda 22Şt
22.05- 15.07.2013 Merlot 7Vl
M. Pârga 81. Începutul maturării 12.07-15.07.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Boabele încep să-şi schimbe Începutul colorării boabelor 10.07-12.07.2013 Iordana 9-1BL
culoarea, după soi. Prima 85. Continuarea maturării 26.07-31.07.2013 Neuburger 10 bl
etapă de maturare. Sfârşitul Boabele continuă să devină 17.07- 19.07.2013 Astra
stării de pârgă se produce translucide sau să se coloreze 25.07- 26.07.2013 Băbească gris
atunci când toate boabele sunt 10.07.-16.07.2013 Aligote 5Is
colorate 18.07- 19.07.2013 Muscat de adda 22Şt
16.07-18.07.2013 Merlot 7Vl
N. Maturarea strugurilor 89. Boabele sunt maturate 26.08.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Boabele ating mărimea 26.08.2013 Iordana 9-1BL
maximă. 30.08.2013 Neuburger 10 bl
Creşterea zaharurilor şi 10.08.2013 Astra
scăderea acidităţii se 29.08.2013 Băbească gris
stabilizează 19.08.2013 Aligote 5Is
30.08.2013 Muscat de adda 22Şt
19.08.2013 Merlot 7Vl
O Maturarea lăstarilor 91. Maturarea lemnului lăstarilor 27.08. -30.10.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
Lăstarii principali capătă 27.08. -30.10.2013 Iordana 9-1BL
aspect lemnos şi se închid la 25.08- 25.10.2013 Neuburger 10 bl
culoare 05.08- 25.09.2013 Astra
30.08- 25.10.2013 Băbească gris
16.08- 01.10.2013 Aligote 5Is
30.08- 25.10.2013 Muscat de adda 22Şt
20.08- 07.10.2013 Merlot 7Vl
04.09.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
05.09.2013 Iordana 9-1BL
24.09.2013 Neuburger 10 bl
P. Căderea frunzelor 93. Începutul căderii frunzelor 20.09.2013 Astra
Frunzele se îngălbenesc se 12.09.2013 Băbească gris
brunifică şi cad 02.09.2013 Aligote 5Is
04.09.2013 Merlot 7Vl
97. Sfârşitul căderii frunzelor 24.11.2013 Muscat Ottonel 12 Bl
30.11.2013 Iordana 9-1BL
24.11.2013 Neuburger 10 Bl
14.11.2013 Astra
14.11.2013 Băbească gris
01.11.2013 Aligote 5Is
04.11.2013 Merlot 7Vl
* ch_08_pub_RSVH_40_6_I_IV_pdf
21.08.2008
14.05.2008 21.08.2008
21.11.2008
06.07.2009
30.04.2009
25.11.2009
07.07.2010
26.05.2010
15.09.2010
14.09.2011
05.07.2011
20.11.2011
10.05.2012 17.08.2012
14. 09.2012 22.11.2012

14.05.2013 20.07.2013
01.11.2013
05.05.2014 03.07.2014
30.09.2014
III.2. Prezentarea genotipurilor înscrise în Catalogul oficial al soiurilor plantelor de
cultură din România pentru anul 2014, menţinute în sera depozitar
Soiuri apirene pentru struguri de masă

- EPOCA I-II DE COACERE
CENTENAR DE PIETROASA
(Tãmâioasã româneascã x Perlette)
05.07.2011 12.07.2011
21.07.2011 28.07.2011
14.08.2012
PERLETTE 10 ŞT
27.06.2014 08.07.2013
01.07.2014 08.07.2013
-EPOCA a III-IV-a DE COACERE-
OTILIA
(Alphonse Lavallée x Perlette)
27.06.2014 05.07.2011
12.07.2011 20.07.2011
Soiuri apirene pentru struguri de masă din sortimentul mondial
KING´S RUBI
03.07.2014 21.07.2014
18.08.2014 18.08.2014
KIS MIS LUCISTÎI
03.07.2014 07.07.2014
17.07.2014 27.07.2014
RODI
03.07.2014 16.07.2014
27.07.2014
SUPERIOR SEEDLESSE
03.07.2014 17.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
Soiuri pirene pentru struguri de masă
-EPOCA I-II DE COACERE-
PERLA DE CSABA 115 Gr
27.06.2014 05.07.2011
07.07.2014 20.07.2014
AUGUSTA
(Italia x Regina viilor)
27.06.2014 07.07.2014
21.07.2014 20.07.2014
AURIU DE ŞTEFĂNEŞTI
(Frumoasa alba x Augusta)
27.06.2014 07.07.2014
21.07.2014 23.07.2014
VICTORIA
(Cardinal x Afuz Ali)
26.06.2014 07.07.2014
17.07.2014 04.08.2014
TIMPURIU DE CLUJ
(Crâmpoşie x Frumoasă de Ghioroc)
05.07.2011 08.07.2013
07.07.2014 14.08.2012
NAPOCA
[Alphonse Lavallée x (Regina viilor + Muscat de Hamburg)]
05.07.2011 07.07.2014
12.07.2011 20.07.2011
TIMPURIU DE PIETROASA
(Alphonse Lavallée x Regina viilor)
30.05.2014 26.06.2014
08.07.2013 20.07.2011
PAULA
(Bicane x Aromat de Iaşi)
26.06.2014 05.07.2011
12.07.2011 20.07.2011
MILCOV
(Coarnă neagă x Muscat de Hamburg)
05.07.2011 21.07.2011
13.08.2014 13.08.2014
MUSCAT TIMPURIU DE BUCURESTI
(Coarnă albă x Regina viilor)
27.06.2014 07.07.2014
15.07.2014 15.07.2014
-EPOCA III- IV DE COACERE-
TRANSILVANIA
(Blak rose x Cardinal)
05.07.2011 12.07.2011
21.07.2011 01.08.2011
SOMEŞAN
(Muscat de Hamburg x Regina Viilor)
26.06.2014 05.07.2011
21.07.2011 01.08.2011
SILVANIA
(Bicane x Chasselas doré)
27.06.2014 12.07.2011
21.07.2011 28.07.2011
SPLENDID
(Black rose x Regina viilor)
27.06.2014 07.07.2014
21.08.2014 21.08.2014
CETATUIA
(Crâmpoşie x Frumoasă de Ghioroc)
27.06.2014 23.07.2012
10.08.2012 20.08.2012
CHASSELAS DORE 20 Is
01.07.2014 21.07.2011
01.08.2011 09.08.2011
CHASSELAS ROSE 17 Is
01.07.2014 14.07.2014
28.07.2014 28.07.2014
MUSCAT DE ADDA 22 Şt
28.07.2011 21.07.2011
18.08.2014 01.09.2011
MUSCAT DE HAMBURG 424 Gr
27.06.2014 05.08.2014
18.08.2014 30.09.2014
MUSCAT DE HAMBURG 4 Pt
27.06.2014 07.07.2014
21.08.2014 29.08.2014
TAMINA
(Bicane x Muscat de Hamburg)
27.06.2014 21.07.2011
23.08.2011 24.08.2011
AZUR
(Coarnă neagră x Cardinal)
01.07.2014 07.07.2014
14.07.2014 04.08.2014
TRIUMF
(LIGNAN X AFUZ ALI)
07.07.2014 17.07.2014
31.07.2014 04.08.2014
-EPOCA V- VI-VII DE COACERE-
COARNĂ NEAGRĂ SELECŢIONATĂ

(Hibridarea liberã a soiului Coarnã neagrã)
01.07.2014 21.07.2011
01.08.2011 16.08.2011
GREACA
(Bicane x Afuz Ali)
27.06.2014 16.07.2014
23.08.2011 18.08. 2014

XENIA
(Bicane x Muscat de Hamburg)
16.07.2014 21.07.2011
28.07.2011 24.08.2011
ITALIA 25 Gr
05.07.2011 28.07.2014
24.08.2011
AFUZ ALI 14 Gr
27.06.2014 16.07.2014
03.09.2014 03.09.2014
AFUZ ALI 93 Mf
27.06.2014 16.07.2014
03.09.2014 03.09.2014
ROZ ROMANESC
(Bicane x Afuz Ali)
01.07.2014 21.07.2011
23.08.2011 01.09.2011
SELECT
(Bicane x Chasselas dore)
27.06.2014 07.07.2014
14.08.2014 14.08.2014
SELECŢII din alte soiuri pirene pentru struguri de masădin sortimentul mondial
ALPHONSE LAVALLÉE
01.08.2011 09.08.2011
23.08.2011 01.09.2011
CARDINAL
26.06.2014 05.07.2011
12.07.2011 20.07.2011
LEANA
03.07.2014 31.07.2014
04.08.2014
MUSCAT IANTARNAI
03.07.2014 07.07.2014
15.07.2014
OLESIA
03.07.2014 15.07.2014
31.07.2014 11.08.2014
PERLA DE CSABA
03.07.2014 07.07.2014
20.07.2014
CINSAUT
15.07.2014 28.07.2014
12.08.2014 13.08.2014
Soiuri pentru struguri de vinuri albe de masă şi de calitate autohtone
GALBENĂ DE ODOBEŞTI 33 Od
13.07.2011 21.07.2011
01.08.2011 18.08.2011
GALBENĂ DE ODOBEŞTI 50 Od
03.07.2014 15.07.2014
08.08.2014 08.08.2014
PLĂVAIE 16 Od
26.06.2014 01.07.2014
31.07.2014 20.08.2014
IORDANĂ 9-1 Bl
01.07.2014 14.07.2014
07.08.2014 08.08.2014
MUSTOASĂ DE MĂDERAT 79 Mn
01.07.2014 14.07.2014
28.07.2014 04.08.2014
CREAŢĂ
01.07.2014 14.07.2014
28.07.2014 05.08.2014
MAJARCĂ 204 Mn
27.06.2014 16.07.2014
21.08.2014 21.08.2014
STEINSCHILLER ROZ
18.08.2011 23.08.2011
29.08.2014 01.09.2011
FETEASCĂ ALBĂ 1Od
08.07.2014 01.08.2011
14.07.2014 16.08.2012
FETEASCĂ ALBĂ 144Od
01.07.2014 15.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
FETEASCĂ ALBĂ 97 Şt
01.07.2014 14.07.2014
28.07.2014 04.08.2014
FETEASCĂ ALBĂ 29 Bl
03.07.2014 16.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
FETEASCĂ ALBĂ 8Iş
03.07.2014 14.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
FETEASCĂ REGALĂ 1 Iş
01.07.2014 14.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
FETEASCĂ REGALĂ 21 Bl
01.07.2014 14.07.2014
30.07.2014 11.08.2014
FETEASCĂ REGALĂ 72 Şt
01.07.2014 14.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
FRÂNCUŞĂ 14 Iş
28.07.2014 06.08.2014
06.08.2014
FRÂNCUŞĂ 23 Cot
03.07.2014 28.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
ZGHIHARĂ DE HUŞI
03.07.2014 31.07.2014
08.08.2014 11.08.2014
ASTRA
(Fetească regală x Pinot gris)
03.07.2014 14.07.2014
21.07.2014 09.08.2011
BĂBEASCĂ GRIS
(Variaţie mugurală din Băbescă neagră)
01.07.2014 14.07.2014
29.08.2012
MIORIŢA
(Fecundare liberă Coarnă albă)
01.07.2014 15.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
CRÂMPOŞIE SELECŢIONATĂ
03.07.2014 14.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
ROZ DE MINIŞ
01.07.2014 01.08.2011
18.08.2011 23.08.2011
ALB AROMAT
(hibrid natural al soiului Tămâioasă românească)
07.07.2014 16.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
BLASIUS
(Traminer x Iordană) x (Raisin de Saint-Pierre x Perla de Csaba)
03.07.2014 14.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
COLUMNA
(Pinot gris x Grasă de Cotnari)
03.07.2014 21.07.2011
05.08.2014 20.08.2012
DONARIS 6Gr
(Bicane x M.Hamburg)
08.07.2014 28.07.2011
24.08.2011 01.08.2011
FURMINT DE MINIŞ
( mutantă fenotipică a soiului Furmint)
01.07.2014 21.07.2014
14.08.2014 14.08.2014
GOLIA
(Sauvignon x Sarba)
14.07.2014 28.07.2014
08.08.2014 11.08.2014
OZANA
(polenizarea liberă a soiului Coarnă neagră)
03.07.2014 14.07.2014
21.07.2014 21.07.2014
SELENA
(Iordana x Traminer roz)x(Raisin de Saint-Pierre x Perla de Csaba)
03.07.2014 14.07.2014
08.08.2014 11.08.2014
ŞARBA
(hibridarea liberă a soiului Riesling italian)
01.07.2014 14.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
ŞARBA 3Od
(hibridarea liberă a soiului Riesling italian)
07.07.2014 15.07.2014
08.08.2014 11.08.2014
ROSIOARA 8Tb
03.07.2014 28.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
Soiuri străine pentru vinuri albe de masă şi de calitate
ALIGOTÉ 5Iş
03.07.2014 30.07.2014
17.08.2012 17.08.2012
ALIGOTÉ 63 Şt
03.07.2014 21.07.2014
08.08.2014 11.08.2014
MUSCADELLE 1 Is
03.07.2014 14.07.2014
01.08.2011 16.08.2012
NEUBURGER 10Bl
30.08.2011
RKATITELI
03.07.2014 14.07.2014
28.07.2014 04.08.2014
RIESLING ITALIAN 3Bl
03.07.2014 14.07.2014
08.08.2014 03.09.2014
RIESLING DE RHIN 72 Bl
03.07.2014 14.07.2014
11.08.2014 11.08.2014
SAUVIGNON PETIT 111Şt
03.07.2014 14.07.2014
07.08.2014 08.08.2014
SAUVIGNON PETIT 62 Dg
03.07.2014 15.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
SAUVIGNON GROS 9Bl
26.08.2011
PINOT GRIS 13 Mf
07.07.2014 15.07.2014
21.07.2011 09.08.2011
PINOT GRIS 14 Şt
23.07.2012
16.08.2012
CHARDONNAY 15 Şt
14.07.2014 21.07.2011
05.08.2014 20.08.2012
CHARDONNAY 25 Mf
14.07.2014 17.08.2012
05.08.2014 31.08.2012
TRAMINER ROZ 60 Bl
03.07.2014 14.07.2014
05.08.2014 30.08.2012
EZERFŰRTŰ
03.07.2014 15.07.2014
04.08.2014 04.08.2014
Soiuri pentru vinuri aromate
BUSUIOACA DE BOHOTIN 5Iş
05.07.2011 21.07.2011
28.07.2011 20.08.2011
BUSUIOACA DE BOHOTIN 26 Pt
05.07.2011 12.07.2011
21.07.2011 18.08.2011
BUSUIOACA DE BOHOTIN sel Şt
27.06.2014 17.07.2014
28.07.2014 28.07.2014
MUSCAT OTTONEL 12 Bl
01.07.2014 23.07.2012
31.07.2014 14.08.2012
MUSCAT OTTONEL 16 Şt
08.07.2014 21.07.2011
31.07.2014 18.08.2011
TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ 104 Dg
27.06.2014 08.07.2014
05.08.2014 05.08.2014
TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ 36 Pt
27.06.2014 07.07.2014
05.08.2014 05.08.2014
TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ 5 Pt
08.07.2014 14.07.2014
05.08.2014 05.08.2014
Soiuri autohtone pentru vinuri roşii de masă şi de calitate
BĂBEASCĂ NEAGRĂ 94 Pt
07.07.2014 12.08.2014
18.08.2014 20.08.2014
CADARCĂ 123 Mn
03.07.2014 12.08.2014
22.08.2014 25.08.2014
CADARCĂ 2000 Mn
01.07.2014 07.07.2014
01.08.2011 26.08.2011
FETEASCĂ NEAGRĂ 6 Şt
09.07.2014 31.07.2014
11.08.2014 23.08.2012
FETEASCĂ NEAGRĂ 7 Od
03.07.2014 14.07.2014
31.07.2014 08.08.2014
FETEASCĂ NEAGRĂ 21 Cot
03.07.2014 15.07.2014
11.08.2014 11.08.2014
FETEASCĂ NEAGRĂ 9Mf
14.07.2014 28.07.2014
06.08.2014 08.08.2014
AMURG
(Muscat de Hamburg x Cabernet Sauvignon)
27.06.2014 09.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
ARCAŞ
(Cabernet Sauvignon x Băbească neagră)
03.07.2014 16.07.2014
01.08.2011 1.09.2011
BALADA
(Băbească neagră x Pinot noir)
03.07.2014 09.07.2014
23.07.2012 14.08.2012
CODANĂ
(Băbească neagră x Fetească neagră)
05.07.2011 21.07.2011
07.08.2014 07.08.2014
PANDUR
(Rosioara x Cabernet Sauvignon)
03.07.2014 28.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
ALUTUS
(Băbească neagră x Saperavi)
27.06.2014 16.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
OLIVIA
(Băbească Neagră x Pinot Noir) x Pinot Noir
05.07.2011 21.07.2011
01.08.2011 01.09.2011
MAMAIA
(Merlot şi un amestec de polen al soiurilor Băbească neagră x
x Muscat Ottonel)
05.07.2011 13.07.2011
28.07.2011 09.08.2011
NEGRU AROMAT
(Cabernet Sauvignon –hibridare naturală)
07.07.2014 16.07.2014
12.08.2014 14.08.2014
NEGRU DE DRĂGĂŞANI
08.07.2014 16.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
NEGRU MARE
16.07.2014 28.07.2014
11.08.2014 11.08.2014
NOVAC
(Negru vârtos x Saperavi)
27.06.2014 16.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
Soiuri străine pentru vinuri roşii de masă şi de calitate
OPORTO
08.07.2014 14.07.2014
12.08.2014 13.08.2014
ALICANTE BOUSCHET
03.07.2014 15.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
ŞIRAZ
03.07.2014 16.07.2014
11.08.2014 26.08.2011
MISSION
03.07.2014 21.07.2014
12.04.2014 13.08.2014
CABERNET SAUVIGNON 7Dg
21.07.2011 01.08.2011
12.08.2014 23.08.2011
CABERNET SAUVIGNON 33 Vl
21.07.2011 01.08.2011
12.08.2014 23.08.2011
CABERNET SAUVIGNON 4 Is
09.07.2014 14.07.2014
12.08.2014 23.08.2011
CABERNET SAUVIGNON 131 St
03.07.2014 16.07.2014
12.08.2014 13.08.2014
CABERNET SAUVIGNON 4/54 Mn
08.07.2014 15.07.2014
12.08.2014 13.08.2014
MERLOT 146 Mn
01.07.2014 31.07.2014
13.08.2014 13.08.2014
MERLOT 8 Vl
09.07.2014 21.07.2011
01.08.2011 20.08.2011
MERLOT 7 Vl
08.07.2014 15.07.2014
12.08.2014 18.08.2011
MERLOT 17 Od
09.07.2014 16.07.2014
12.08.2014 20.08.2011
PINOT NOIR 5Vl
09.07.2014 21.07.2011
16.07.2014 31.08.2011
PINOT NOIR 33 Mn
05.07.2011 12.07.2011
21.07.2011 01.08.2011
BURGUND MARE 86 St
03.07.2014 07.07.2014
11.08.2014 30.08.2012
BURGUND MARE 63 Mn
05.07.2011 12.07.2011
11.08.2014 01.08.2011
BLAUERZWEIGELT
03.07.2014 09.07.2014
12.08.2014 12.08.2014
ANDRÉ
03.07.2014 08.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
AUBUN
08.07.2014 16.07.2014
12.08.2014 13.08.2014
Soiuri pentru plantaţii de agrement admise la înmulţire
ARGESSIS
(Moldova x Augusta)
27.06.2014 03.07.2014
16.07.2014 20.07.2011
BIANCA
05.07.2011 01.08.2011
17.07.2014 26.08.2011
BRUMĂRIU
05.07.2011 01.08.2011
11.08.2014 11.08.2014
MARA
(S Villard x Ozana)
27.06.2014 16.07.2014
06.08.2014 06.08.2014
MOLDOVA
27.06.2014 30.07.2014
04.08.2014 13.08.2014
PURPURIU
( Ceauş x Villard blanc)
03.07.2014 17.07.2014
04.08.2014 08.08.2014
RADAMES
(Regina viilor x Villard blanc) x Traminer roz)
05.07.2011 21.07.2011
01.08.2011 09.08.2011
RUBIN
Traminer roz x (Villard blanc x Regina viilor)
21.07.2011 01.08.2011
09.08.2011 23.08.2011
ROSINA
(Garonet x F.alba)
03.07.2014 10.07.2014
28.07.2014 08.08.2014
VALERIA
(Brumăriu x Perlă de Zala)
18.08.2011
20.07.2012
Alte soiuri rezistente
HIBRIZI EUROPENI
PLANTET (Seibel 4461 x Vitis berlandieri x Jacquez)- SEIBEL 5455
03.07.2014 10.07.2014
31.07.2014 13.08.2014
HIBRIZI ÎNNOBILAŢI
SEYVAL (Seibel 4995 x Seybel 4986)
05.07.2011 21.07.2011
26.08.2011 26.08.2011
GARONNET (Seibel 7053 x Seibel 6905)
03.07.2014 21.07.2014
11.08.2014 13.08.2014
VAROUSSET (Seibel 4668 x Seibel 6705)
03.07.2014 21.07.2014
12.08.2014 12.08.2014
CHAMBOURCIN (SV 12-375 x Seibel 7053)
05.07.2011 28.07.2011
30.07.2014 08.08.2014
ANDREVIT (SV 2318 x Regina viilor)
23.07.2012
06.08.2012
MUSCAT DE PÖLÖSKEY)
Perlă de Zala x (Gloria Ungariei x Regina Elisabeta)
05.07.2011 01.08.2014
09.08.2014 26.08.2011
VIERU -59
03.07.2014 28.07.2014
03.09.2014 03.09.2014
Soiuri de portaltoi din sortimentul autohton, din cel mondial şi alţi indicatori
CHASSELAS X BERL. 41 B SEL 6 VL FERCAL 242 VL

(03.07.2014) (03.07.2014)
RUVIS BERL.X RIP. RUGGERI 140 -59 VL

(03.07.2014) (03.07.2014)
BERL.X RIP. SEL. CR. 2 SEL CR. 26 BL BERL. X RIPARIA TELEKY 8B CR 71 BL

( 03.07.2014) (03.07.2014)
BERL. X RIPARIA TELEKY 4 SO4-4 BERL.X RIP. SEL. CR. 2 SEL CR. 25 BL
(03.07.2014) (07.07.2014)
BERL.X RIP. KOBER 5BB M54 PRECOCE
(03.07.2014) (03.07.2014)
BERL.X RIP. 420A RIP. X RUP. COUDERC 161-14

(07.07.2014) (07.07.2014)
BERL. X RUP. RICHTER 99 SEL.162 BERL. X RUP. RICHTER 110 SEL. 163
(07.07.2014) (07.07.2014)
BERL. X RUP. PAULSEN 1103 SEL.113 1203 X RIPARIA SEL. 196-17

(07.07.2014) (07.07.2014)
RUPESTRIS DU LOT BERL. X RIP. TELEKY 4 SO4-165
(07.07.2014) (07.07.2014)
V.RUP. SOIUL ST. GEORGE SIEGFRIED REBE - FS 4

(07.07.2014) (07.07.2014)
BIBLLIOGRAFIE
BORLAN Z., HERA CR., GHIDIA AURELIA, PASC IL., CONDEI GH., STOIAN
L., JIDAV EUGENIA, 1982, Tabele si nomograme agrochimice, Pub. Ceres, p. 276.
BUCIUMEANU ELENA, VISOIU EMILIA, POPESCU CARMEN FLORENTINA,
2003, Certification of grapevine planting material at Research Station for viticulture
Stafanesti, Romania. Proc. 14-th Meet. ICVG, 2003, Bari (Locorotondo), Italy, 161.
BURZO I., TOMA S., OLTEANU I., DEJEUL., DELIAN ELENA, HOZA D., 1999,
Fiziologia plantelor de cultură. Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa Chişinău, vol. 3.
COELHO I., CUNHA J., CUNHA J.P., 2004, Comparação ampelométrica de
populações selvagens de Vitis vinifera L. E de castas antigas do sul de Portugal. Ciência Téc.
Vitiv., vol.19, no.1, p.1-12.
DAVIDESCU VELICICA si DAVIDESCU D., 1999, Compendium agrochimic, Pub.
Academia Romana, p. 867.
DAVIDESCU D. si DAVIDESCU VELICICA, 1981, Agrochimia moderna, Pub.
Academia Republicii Socialiste Romania, p. 560.
DEJEU L., 2010, Viticultura, Editura Ceres Bucureşti, 480 pag.
FOURNIOUX J.C., GRENAN S., KINDT S., 1998, Comportament en serre de
variétés de vigne (Vitis vinifera L.) issues de microboutures multipliées in vitro selon
différentes modalités. Bull.O.I.V., 71, p.5-19.
GALET P., 1998, Précis d'ampelografie practique, ISBN: 2-902771-08-8,36,93.
HELOIR M.C., KEDZIORA P., FOURNOIUX J.C., LUQUET G., BARBIER M.,
2000, polypeptides markers differentiating juvenile and adult morphogenesis in
grapevine.Acta Hort., 528, p. 423-426.
LAGATU H. si L. MAUME, 1934, Action d’un engrais simple annuel sur
l’alimentation NPK d’une même espèce végétale au cours de quatre annés successives de
culture dans le meme sol. Comptes Rendus Hebdomadaires des Séances de L’Academie
d’Agriculture de France 20:549-563.
LENTI I., ORTAN I.D., http://www.fermier-satmarean.ro/Doc/viticultura.pdf.
MARTIN T., 1966, Viticultura, Aditura didactica si pedagogica Bucuresti, p. 336.
RADULESCU I. VIZITIU DIANA, BEJAN CARMEN, 2013, New aspects
concerning rooting substratea influence on growth and development of grapevine cuttings in
protected spaces, Annals of the University of Craiova-Biology, Horticulture, Food Produce
Processing, Technology, Environmental engineering Series, Volume XIX (LIV)/2013, Pub.
Universitatea din Craiova, p. 293-300.
RĂDULESCU I., VIŞOIU EMILIA, BUCIUMEANU ELENA, TĂNĂSESCU C-TIN,
VIZITIU DIANA, SERDINESCU A., MOCANU P., PASCAL BLOY, 2010, Production of
propagation material for establishing plantings grafted vineyard INITIAL BASIC in european
colaboration parent, Journal of Horticulture, Journal of Horticulture, Forestry and
Biotechnology, Volume 14 (2), 345-353.
TITA I., 2003, Statie pilot pentru producerea materialului saditor viticol din categorii
biologice sauperioarePub. Editura Tipnaste Pitesti, p.45.
VISOIU EMILIA , BUCIUMEANU ELENA, POPESCU, CARMEN FLORENTINA
TEODORESCU AL., 2001, Conservarea materialului biologic viticol obţinut prin tehnologia
devirozării la S.C.P.V.V. Ştefăneşti – Argeş. Lucrările conferinţei internaţionale ştiinţifico-
practice “Imunitatea şi selecţia fitosanitară în protecţia integrată a plantaţiilor viticole”,
Chişinău, p. 15 – 16.
VISOIU EMILIA, TEODORESCU AL., BUCIUMEANU ELENA, POPESCU C.F.,
TIŢA I, BEJAN C., POPA C., STĂNESCU GR., CONTOMAN M., 2006, Perfecţionarea
biotehnologiilor de devirozare şi înmulţire in vitro a viţei de vie în scopul creşterii valorii
395
biologice a materialului săditor viticol la standardele internaţionale. Analele ICVV Valea
Călugărească vol. XVIII, 43 – 52.
BUCUR MIHAELA, 2011 Viticultura -
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=1&ved=0CDEQ
FjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.horticulturabucuresti.ro%2Ffisiere%2FC4Aw&usg=AFQj
CNEzouoLuvcqUS9wAWHoDjkR4fjzrA, data accesarii 27.08.2013.
Specia, Viţa de vie, Soiul, 2005. Codul caracterelor editat de ISTIS.
Directrices para la ejecución del examen de la distinción, homogenida dy la
estabilidad, 1999, Unión internacional para la protección de las obtenciones vegetables. Pag:
6-35. UPOV.
Ordin 1267/2005, http://www.incs.ro/ordine2006/omapdr_1267_2005.htm (data
accesarii 15 aprilie 2013).
396

Producerea Materialului Săditor Viticol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Producerea Materialului Săditor Viticol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU

BIOTEHNOLOGII IN HORTICULTURA STEFANESTI-ARGES

GHID DE BUNE PRACTICI

LUCRARE REALIZATA IN CADRUL PROIECTULUI ADER 2.2.6 ”SISTEM

CAPITOLUL I: INTRODUCERE, PRINCIPII GENERALE, TERMINOLOGIE.... 5

Situatia pe plan international si national la nivelul domeniului

Situatia pe plan national.

Strategia de dezvoltare a sectorului viti-vinicol national, elaborata de MADR, prevede

a) butasi lemnificati b) minibutas erbaceu

Vite (butasi) inradacinate din fragmente de coarda nealtoite

b) parti ale plantei de vita-de-vie:

coarde de un an lastari si copili

C) plantatie mama de vita-de-vie: cultura de plante mama destinata pentru productia de

Vite produse la ghiveci Scoala de vita-de-vie

Producerea materialului de inmultire la I.N.C.D.B.H. Stefanesti

E) material de inmultire Initial este materialul de inmultire care:

II.1. Cerinte, conditionari pentru producerea si mentenanta materialului de

Anexa 5. Lista organismelor daunatoare specifice care afecteaza calitatea materialului

Denumirea romaneasca Denumirea stiintifica

Conditii pentru toate plantele mama destinate producerii materialului de

Conditii pentru toate plantele mama destinate producerii materialului de

Terenul destinat plantatiilor mama:

Plantatiile mama de portaltoi:

Plantatiile mama din soiuri roditoare:

Plantatiile mama Baza pentru producerea de butasi portaltoi si coarde altoi

Plantatiile mama Certificat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

II.1.2. Conditii privind materialul de inmultire, Anexa nr.2. (Directiva

- vitele altoite sa aiba lungimea tulpinei de cel putin de 20 cm lungime ;

II.1.3. Cerinte si proceduri privind certificarea si comercializarea loturilor de

Constituirea spatiului tampon la intrarea in sera Instalarea plasei antiinsecta. Restrictionarea

Izolarea solului prin acoperirea cu folie agrotextil

Pregatirea terenului pentru infiintarea culturii de material de inmultire viticol Initial

Produse nematocide pentru combatere de diversi nematozi la diferite culturi

II.3. MATERIALUL AMELIORATORULUI (soiuri si clone de portaltoi si vita-de-vie)

Obtinerea de soiuri cu rezistenta biologica sporita (hibrizi innobilati) la diferiti

Situatia genotipurilor aflate in serele depozitar cu material Initial de inmultire – mai

Imbogatirea sursei nationale de germoplasma viticola cu soiuri vinifera, ca material

II.4. EVALUAREA FITOSANITARA A MATERIALULUI DE INMULTIRE.

Procedeul standard de utilizare a tehnicii ELISA

100 l anticorp preparat in tampon carbonat

100 l conjugat preparat in tampon PBS-Tween-albumina

Adaugare substrat (1 mg/ml)

In urma analizei serologice prin ELISA, la materialul amelioratorului, genotipurile de

a - original b - dupa Fuchs, 2007

Rasucirea frunzei pe un soi alb: frunze ingalbenite si rasucite

Simptome de rasucirea frunzei, soiul Feteasca neagra (original)

Rasucirea frunzei, soiul Feteasca neagra (original).

Scurtnodare – nervuri galben stralucitor Scurtnodare – mozaic galben

a - Pinot Noir b - Chardonnay

II.5. INMULTIREA MATERIALULUI AMELIORATORULUI SANATOS,

Alegerea si recoltarea materialului biologic initial

Testarea serologica a materialului biologic initial si identificarea plantelor

II.6 INSANATOSIREA MATERIALULUI INFECTAT

Devirozarea prin termoterapie si /sau cultura in vitro

Transferul plantelor de pe mediul de cultura in sol pentru aclimatizare

II.8 MULTIPLICAREA MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOL

Metode de multiplicare rapida pentru obtinerea materialului initial de inmultire

Multiplicarea vegetativa prin butasi lemnosi

Operatiuni la hota cu flux laminar

Cultura de muguri axilari in primele 30 zile de la initiere

Material biologic multiplicat in vitro (clona Feteasca regala 72 St)

Initierea minilastarilor pe medii de inradacinare - clona Feteasca neagra 6 St

Etape ale procesului de aclimatizare la materialul biologic multiplicat