Sunteți pe pagina 1din 4

Aorta

Generalități
Aorta e repartizată în 3 compartimente:
Aorta ascendentă - începe cu o dilatare numită bulbul aortei, ceva mai sus se află valva
semilunară aortică. Ea măsoară în lungime circa 6 cm. De la acest nivel, de la ea pornesc
artera coronară dreaptă și artera coronară stângă, ele sunt pe suprafața externă, se așează
în șanțul coronar și vascularizează cordul. Posterior de manubriul sternal aorta ascendentă
continuă cu arcul aortei, care se îndreaptă în urmă și spre stânga și, trecând deasupra bronhiei
stângi, prelungește cu aorta descendentă. Aceasta trecând prin cavitatea toracică primește
denumirea ce aorta toracică, de aici străbate diafragmul prin hiatul aortic şi în cavitatea
abdominală se situează anterior de coloana vertebrală, unde primește denumirea de aorta
abdominală. La nivelul vertebrei lombare IV aorta se ramifică în arterele iliace comune
(dreaptă și stângă) și în cavitatea bazinului, pe osul sacral din partea internă prelungește cu
un vas subțire - artera sacrală mediană.
Arcul aortei
Din partea stângă dă 2 ramuri, artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă.
Din partea dreaptă pornește trunchiul branhiocefalic, care apoi se ramifică în artera carotidă
comună dreaptă și artera subclaviculară dreaptă.
Artera carotidă comună dreaptă începe de la trunchiul brahiocefalic, iar cea stângă - de la
arcul aortei. Ambele artere ascendează de o parte și de alta a traheii și esofagului,
ramificându-se la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid în arterele carotide interne și
externe. Trecând prin regiunea gâtului, până la marginea superioară a cartilajului tiroid, unde
se ramifică în 2 artere: internă și externă.
Artera carotidă externă alimentează cu sânge regiunile gâtului și capului.
Artera carotidă externă lansează pe traiectul său următoarele ramuri anterioare:
 artera tiroidă superioară spre glanda tiroidă, paratiroide și cartilajul tiroid al
laringelui;
 artera linguală spre limbă și glanda submandibulară;
 artera facială ocolește marginea mandibulei și făcându-și apariția în regiunea feței se
îndreaptă spre unghiul gurii, aripa nasului și unghiul medial al ochiului, vascularizând
peretele faringelui și amigdala palatină, glanda submandibulară și regiunea feței.
Ramurile arterei sunt divizate în: posterioare, anterioare și terminale + o ramură care se
pornește din partea internă a cartilajului tiroid – aceasta este o ramură mediană.
Ramurile anterioare :
 Artera tiroidă superioară
 Artera linguală - vascularizează limba și glandele sublinguale, submandibulare și
diafragul gurii.
 Artera facială - are direcție spre unghiul mandibulei, îl ocolește, trece pe lângă
unghiul cavității bucale, trecând dea lungul nasului și se termină la unghiul medial al
orbitei. Ea dă ramuri către:
♦ Dinții inferiori
♦ Diafragmul cavității bucale
♦ Mușchii masticatori
♦ Tunica cavității nazale și cartilajele cavității nazale.
♦ Se ridică până la orbită și împreună cu alte artere o vascularizează.
Grupul posterior de ramuri ale arterei carotide externe este constituit din:
 artera occipitală - se așează pe partea posterioară a craniului, în regiunea occipitală,
unde vascularizează mușchii regiunii occipitale, pielea și osul occiptal (pe scurt: toară
regiunea occipitală)
 artera auriculară posterioară, care trece posterior de pavilionul urechii,
vascularizează glanda parotidă și conductul auditiv extern și o parte a pielii din
această regiune.
Ramurile terminale:
Anterior de pavilionul urechii
♦ artera temporală superficială - anterior de pavilionul urechii, situată subcutan în
regiunea temporală. Vascularizează urechea, mușchii regiunii și pielea cestei porțiuni.
Dă ramuri în regiunea occipitală și frontală
♦ artera maxilară - are cea mai mare zonă de vascularizare. Traversând fosa
infratemporală și fosa pterigopalatină, vascularizează urechea externă, mușchii
masticatori, dinții, pereții cavității nazale, palatul dur și palatul moale, cavitatea
nazală, bolta palatină, nasul extern și conținutul orbitei.
De la suprafața medială a arterei carotide externe pornește artera faringiană ascendentă,
care alimentează cu sânge peretele faringelui.
Artera carotidă internă - se ridică în sus până la orificiul carotid al osul temporal, pătrunde
prin el și se așează în partea superioară șeii turcești. Ea lansează:
 artera oftalmică, care însoțind nervul optic pătrunde în orbită și vascularizează globul
ocular cu anexele sale și mucoasa cavității nazale, anastomozând cu ramurile arterei
faciale. Vascularizează tot ce e legat de orbită: globul obitei, tunica globului ocular,
anexele globului ocular și altele.
 arterele cerebrale anterioară (dreaptă și stângă) și medie, care vascularizează fețele
medială și externă ale emisferelor cerebrale mari, lansând ramuri în masa creierului și
spre plexurile vasculare. Arterele cerebrale anterioare dreaptă și stângă
anastomozează între ele prin artera comunicantă anterioară. În partea superioară a
bazei craniului, formează o parte a circului arterial sanguin închis numit cercul Willis.
Arterele cerebrale anterioare (dreaptă și stângă), se unesc prin artera comunicantă
anterioară. artera cerebrală medie (dreaptă și stângă), mai jos de arterele cerebrale este artera
oftalmică (dreaptă și stângă), și apoi urmează arterele comunicante (dreaptă și stângă).
Arterele cerebrale posterioare (dreaptă și stângă). Trunchiul bazilar e un trunchi gros care se
ramifică în arterele vertebrale (dreaptă și
stângă).
Artera subclaviculară în partea dreaptă
pornește de la trunchiul brahiocefalic, iar
în stânga - de la arcul aortei. Ea
ascendează în regiunea gâtului, situându-
se în șanțul respectiv al primei coaste și
traversează spațiul interscalen împreună cu
trunchiurile nervoase ale plexului brahial.
Ramurile arterei subclaviculare sunt:
 artera vertebrală - trece prin
orificiile transversale ale
vertebrelor cervicale până la
orificiul mare occipital, prin care
pătrunde în cavitatea craniană,
unde confluând cu artera omonimă
din partea opusă, formează:
 artera bazilară, situată la baza
creierului.
 Ramurile terminale ale arterei
bazilare sunt arterele cerebrale
posterioare, care participând la
formarea cercului arterial
alimentează cu sânge lobii
occipitali și temporali ai
emisferelor cerebrale. Pe traiectul
său, artera vertebrală lansează ramuri spre măduva spinării, bulbul rahidian și cerebel.
De la artera bazilară mai pornesc artere spre trunchiul cerebral și urechea internă;
 Urmează trunchiul tireocervical prezintă un trunchi arterial scurt, care în regiunea
anterioară a gâtului se ramifică în 4 ramuri, vascularizează pielea, mușchii și regiunile
anterioare a gâtului. Dă ramuri către laringe, glanda tiroidă și paratiroidă
 trunchiul costocervical se ramifică în regiunea laterală a gâtului vascularizând
muşchii gâtului şi primelor două spaţii intercostale cu mușchii acestora;
 artera toracică internă coboară pe suprafața internă a peretelui anterior al cutiei
toracice și vascularizează mușchii, glandele mamare, timusul, pericardul și
diafragmul, ramura sa terminală extinzându-se în peretele abdominal până la nivelul
ombilicului, dă ramuri la trahee și esofag;
 artera transversală /cervicală a gâtului alimentează muşchii scapulei şi regiunii
occipitale, dă ramificații către articulația scapulo-humerală și o parte a claviculei.
Artera coboară în fosa axilară și primește numele de artera axilară, care vascularizează
articulația humurusului, mușchii centurii scapulare, fosa axilară și cavitatea axilară cu
componentele ei. Ea continuă cu artera brahială, care vascularizează mușchii și pielea
brațului.
Artera axilară prezintă continuarea arterei subclaviculare în cavitatea axilară şi la rândul
său prelungeşte cu artera brahială. De la artera axilară pornesc câteva ramuri ce
vascularizează muşchii centurii scapulare, capsula articulaţiei scapulohumerale şi glanda
mamară
Artera brahială este situată în şanţul bicipital medial, împreună cu venele ce o însoţesc şi
nervul median, lansând pe traiectul său ramuri pentru vascularizarea humerusului, muşchilor
şi pielii braţului. La nivelul articulaţiei cotului artera brahială se împarte în artera radială şi
artera ulnară.
La nivelul cotului, se ramifică în 2 ramuri:
Artera radială şi artera ulnară sunt situate pe antebraţ în şanţurile omonime, şi
vascularizează oasele, muşchii şi pielea antebraţului. La nivelul treimii inferioare a
antebraţului artera radială este situată superficial şi fiind uşor palpabilă, serveşte pentru luarea
pulsului. În regiunea mâinii ambele artere anastomozează între ele, formând arcurile
arteriale palmare - superficial şi profund, pe contul cărora se realizează vascularizarea
mâinii.
Artera radială, din partea degetului mare și vascularizează partea laterală a antibrațului și
artera ulnară din partea degetului mic și vascularizează partea mediană a antibrațului.
Pe artera radială depistăm pulsul.

S-ar putea să vă placă și