Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Design şi Tehnologii în Textile și Poligrafie
Programul Design și Tehnologii Poligrafice

Referat
Disciplina: „Filosofie”
Tema: Concepţia mitologică despre lume

A realizat Scripnic Mihaela

st. gr. DTP-201

A verificat Braga Mihail

Chişinău, 2022
 Socrate spunea că o viață neexaminată nu merită a fi trăită. Răspunsul pe
care îl dai întrebărilor fundamentale ale vieții creează concepția ta despre lume și
viață, ochelarii prin care privești lumea și filtrul prin care iei decizii. Fie că ai
studiat principalele concepții despre lume și viață sau nu, fie că ești consecvent sau
inconsecvent, vreau să știi că oricum ai o concepție despre lume și viață chiar dacă,
e sau nu conformă cu realitatea.
Raporturile omului cu lumea înconjurătoare, cu societatea, locul său ca
fiinţă, locul raţiunii, activităţii şi creatiei sale în aceasta Iume sunt probleme
caracteristice şi centrale ale concepţiei despre lume. Conceptia despre lume arce un
caracter istoric, ea se schimba in dependenta de dezvoltarea societatii. Cu cit ne
adincim mai mult in trecutul istoric parerile oamenilor despre lumea inconjuratoare
sunt mai fantastice, in ele persista un sir de fiinţe, puteri supranaturale, care au
menirea de a fi principale in aceste conceptii si de a indeplini roluri majore. Cu
ajutorul lor sunt explicate cele mai esentiale probleme ale existentei. Mai tirziu.
odata cu dezvoltarea stiintelor, aceste pareri sunt înlocuite cu altele, care reflecta
mai adecvat realitatea. Tabloul despre lume se schimba, puterile supranaturale, ce
jucau rolul esential in fundamentul parerilor umane, vin sa fie inlocuite cu lămuriri
ştiinţifice.
Concepţia despre lume ilustrează totalitatea posibilităţilor de definire a
omului ca fiinţă existenţială şi interacţiunea acestuia cu natura şi societatea umană.
Teoria dată are la bază totalitatea de cunoştinţe (ştiinţifice, politice, juridice, etice,
estetice, ateiste şi religioase, filozofice ş.a.), convingeri, principii ale cunoaşterii şi
activităţii omului şi orientările lui valorice. Astfel omul îşi organizează existenţa sa
şi îşi determină scopurile şi idealurile mult râvnite. Omul îşi realizează activitatea
sa în dependenţă de convingerile lui despre bine şi rău, datorie, idealuri, formate, la
rîndul lor, în baza cunoşterii naturii şi societăţii. În societate există multe concepţii
despre lume. Însă orice concepţie trebuie să răspundă la următoarele întrebări: Ce
reprezintă lumea înconjurătoare? Pentru ce noi trăim? Cum trebuie să trăim?
Fiecare om nu doar trebuie să aibă o concepţie despre lume, dar ea trebuie să fie
bine argumentată şi fundamentată. Fundamentarea concepţiei despre lume şi este
filozofie. În aspectul istoric deosebim următoarele concepţii despre lume:
mitologică, religioasă şi filozofico-ştiinţifică.
Concepţia mitologică este cea mai veche, era caracteristică pentru oamenii
din comuna primitivă ca unica formă a conştiinţei sociale. În concepţia mitologică
nu există diferenţiere clară dintre om şi natură, gîndire şi realitate, ideal şi material,
obiectiv şi subiectiv, lipseşte cauzalitatea, era totul contopit, unitar. Miturile erau
principalele modalităţi de explicare a realităţii. Mitul este o legendă, o povestire, o
istorie sacră despre apariţia lumii şi fenomenelor naturii, zeilor şi eroilor. Mitul
avea menirea să descopere o taină, arată careva forţe supranaturale care aveau o
comportare exemplară.
Deci conceptia despre lume evoluiaza nu numai de la o formaţiune sociala la
alta, ci şi de la un individ la altul. Oamenii, ce traiesc in aceeasi epoca, ba chiar si
in acceaşi familie, pot avea diferite conceptii despre lume. Acest fapt e determinat
de elementele spirituate ce participa la formarea conceptiei despre lume.
Fenomenul spiritual numit conceptie despre lume are o structura compusa.
El cuprinde o sistema de blocuri si elemente ale constiinţei şi cultuii umane.
Părţile componente ale concepţiet despre lume sunt cunoştinţile, gândurile,
emoţiile, aspiraţiile, proiectele, convingerile, valorile spirituale. Îi genere, toate
aceste fenomene participante la configurarea, concepţiei despre lume, pot fi
împarţite în doua blocuri principale. Primul este blocul intelectual. Specificul lui
consta în reflectarea adecvată a lumii înconjuratoare, acumularea cunoştinţelor,
purificarea lor de iluzii şi greşeli. Al doilea este blocul emoţional si de
comportament. El este angajat spre formarea unei atitudini faţă de natura,
societate si om. Într- o oarecare masura acest bloc este contrar primului bloc. Daca
primul e orientat la acumulatea cunostinţelor adecvate atunci al doilea e orientat
spre formarea unui anumit mod de viata, spre conceperea soartei umane, sensului
activitaţii noastre pe pamânt. Din el fac parte valurile spirituale: convingerile,
aspiraţiile, proiectele. Nu e greu de inţeles ca toate elementele şi blocurile
conceptiei despre lume nu sunt realizate, ca între ele exista o anumita coerenta, ori
unele dintre ele pot determina pe altele, unele-s principale, iar altele secundare.