Sunteți pe pagina 1din 23

Explicai care este cauza pentru care se utilizeaz comprimarea aerului n trepte.

SUBIECTUL 1 Dc folosim mai multe trepte de comprimare a aerului? Pentru acelai grad de comprimare va rezulta c, compresorul n dou trepte de comprimare consum o putere mai mic; acest lucru rezult din diferena de suprafa cea haurat n diagram care reprezint tocmai valoarea lucrului mecanic ce s-ar fi cheltuit suplimentar dac comprimarea s-ar fi fcut ntr-o treapt. Schema compresorului n dou trepte: 1- cilindrul treptei 1 de joas presiune 2- cilindrul treptei a 2-a de nalt presiune 3- rcitor intermediar

Schema instala iei de aer comprimat in/dou trepte: 1- compresoare de aer 2- separatoare de picturi 3- butelii aer lansare MP 4- butelii aer lansare MA 5- butelie de aer pentru diverse utilizri la bord 6- butelie de aer pentru actionarea sirenei 7- reductor de presiune 8- armtur/valvul de ncrcare 9- armtur/valvul de descrcare 10- supap de siguran 11- robinet de purjare 12- manometru 13- reductor de presiune 14- distribuitor de aer 15- reductor de presiune

Desenai diagrama de funcionare a unui compresor n 2- trepte. SUBIECTUL 2 Reprezentare i precizarea punctelor importante din diagram: 1 carter, 8 2 arbore cotit, 6 3 biel, 7 6 4 pistoane, aer 5 cilindri, 20 6 supape de aspiraie, 7 supape de refulare, 8 rcitor interior de aer. Creterea presiunii aerului pe refularea treptei a II-a de comprimare are loc fr o cretere semnificativ a temperaturii aerului i aceasta datorit existenei din construcie a unui r r rcitor intermediar (8).

7 4

5 3

1- deschiderea ventilului de aspiraie a primei trepte de comprimare 2- nceputul comprimrii n prima treapt 3- nceputul refulrii spre treapta a 2-a 4- nceputul comprimrii n treapta 2-a 5- nceputul refulrii spre buteliile de depozitare 6- nceputul destinderii din treapta a 2-a i treapta 1 p 6 6 5 5

2 1 3

P.M.I. punct mort interior P.M.E. punct mort exterior . V Sm volum mort V S V C volum cilindree V T volum total 1 2 (1 2) admisie 2 3 (2 3) comprimare treapta I 3 4 (3 4) refulare treapta I admisie treapta a II-a 4 5 (4 5) comprimare treapta a II-a 5 6 (5 6) refulare treapta a II-a 6 1 (6 1) destindere-evacuare (stocare).

4 4

3 3

Vsm

1 VC VT

2 2 v5

PMI PME Fig.II.3.2.6 Elementele constructive i diagrama ciclurilor teoretic i real pentru un compresor n dou trepte

Pompa centrifug. SUBIECTUL 24 Schem.Principiul de funcionare: Lichidul ptrunde prin conducta de aspiraie, prin nvrtirea rotorului apa este centrifugat ctre periferia acestuia. La intrarea n rotor se creeaz vid. Pe suprafaa liber a bazinului de aspiraie acioneaz presiunea atmosferic. Datorit acestei diferene de presiune ntre bazin i pomp este generat un flux de lichid continuu. De la periferia rotorului apa trece prin carcasa statoric n camera spiral i ptrunde prin difuzor n conducta de refulare. n camera spiral dar mai ales n difuzor o parte din en cinetic a lichidului se transform n en potenial. 1carcasa pompei, 2cavitate de refulare, 3piesa cu palete directoare, 4palete rotorice, 5axul pompei, 6tubulatura de aspiraie, 7tubulatura de refulare. Funcionarea: aceste pompe realizeaz conversia energetic prin modificarea componentei cinetice a energiei ca urmare a interaciunii dintre fluidul de lucru i rotor. Pompa este acionat de un rotor electric. La momentul iniial, pe fondul depresiunii create n corpul pompei, fluidul este aspirat axial n pomp. Continundu-se rotirea, fluidul este dirijat ntre canalele create de paletaj i coroana statoric i de aici, ctre periferia rotorului datorit aciunii forei centrifuge de Fig.II.3.3.18 - Pompa centrifug inerie. La ieirea din rotor viteza particulelor de lichid crete pentru radial ca n nervurile coroanei directoare aceste viteze s scad, presiunea n schimb pe refulare crescnd. Cavitaia: Caracterizat ntr-o prim faz de valoarea presiunii fluidului de lucru care se va micora pn la valoarea presiunii de vaporizare, cnd apar n masa lichidului bulele de vapori ce pot ngloba i suspensii mecanice. n a II-a faz n condiiile creterii valorii de presiune are loc spargerea acestor bule prin implozie, la contactul cu extradosul palei. Repetarea acestor implozii duce la accentuarea eroziunii palei pn la rupere. Faptul c pompa lucreaz cavitaional rezult din urmtorul grafic: H NAC nlimea de aspiraie net cerut, H NAD nlimea de aspiraie net disponibil Exist 3 situaii distincte: 1. H NAD > H NAC pompa lucreaz necavitaional, 2. H NAD = H NAC aceasta nseamn c n 2 puncte (A,B) de pe elementele de lucru ale pompei, fenomenul de cavitaie se produce. 3. H NAD > H NAC aceasta nseamn c fenomenul de cavitaie se produce pe ntreag zon a paletajului rotoric. (cea haurat din grafic). Fig.II.3.3.19 Funcionarea Condiii de evitare a fenomenului de cavitaie: cavitaional a pompei centrifuge a) rotunjirea paletelor la raza de aspiraie, b) micorarea sarcinilor pe palete prin alungirea lor, c) scderea vitezelor radiale i relative ale lichidului prin creterea nlimii paletei spre aspiraie, d) tubulatura de aspiraie s fie ct mai scurt i cu ct mai puine coturi, e) folosirea n construcia rotoarelor de pomp a materialelor din oel, inox sau bronz. Defeciuni n funcionare: - pompa nu se amorseaz - pompa se dezamorseaz - debitul pompei este sb valoarea nominal - presiune insuficient de refulare - pompa vibreaz - pompa produce zgomote anormale Necesitatea realizrii amorsrii pompei centrifuge: O pomp neamorsat este o pomp nefuncional, datorit pungii de aer existent n pomp aceasta nu mai poate aspira lichidul de lucru, pompa se rotete dar nu refulez.

Instalatia de ancorare. SUBIECTUL 26 are rolul de a asigura legatura dintre nava si fundul apei, in locuri neamenajate; nava poate sta la ancora in bazinele sau radele portuare, in mare deschisa sau in zone cu gheturi; ea se fixeaza de fund cu ajutorul ancorei, prin intermed lantului sau paramei de ancora; instal de ancorare tre sa prezinte siguranta deosebita de funct sis a permita actionarea mecanica de la distanta; Elemente componente: 1 = ancora; 2 = lantul de ancora; 3 = nara de ancora; 4 = stopa de lant; 5 = ghidajele de lant; 6 = vinciul de ancora; 7 = nara de punte; 8 = tubul de ghidare; 9 = putul de lant; 10 = dispoz de prindere a lantului de corpul navei Ancora. Este elem de fixare a navei fata de fundul apei, prin intermed lanturilor sau parameor; este formata dintr-un fus (articulat/nearticulat) avand la un capat cheia dreapta de fixare a lantului, iar la celalalt capat bratele de infigere; Conditii : rezistenta mecanica mare, forta max de fixare, comoditate de manevrare si intretinere; Tipuri: - cu fus nearticulat (a-patru gheare, b-ancora cu gheare de pisica/cu un singur bra, c-ancora de gheata);

- cu fus articulate (a-Gruson, b-Union, c-Byers, d-Taylor, e-Speck)

Lanturi de ancora. Sunt elem de legat dintre ancora si corpul navei Elem comp: 1 = cheia dreapta; 2 = zale terminale; 3 = zale vartej; 4 = zale obisnuite; 5 = zale intarite.

Nari de ancora. Stope de lant. narile de ancora sunt deschideri in corpul navei prin care lantul traverseaza bordajul si puntea, pt a fi actionat de mecanismul de ancorare in vederea depozitarii la bord. Stopele de lant sunt dispoz de blocare a lantului fata de corpul navei, pt situatiile de mars sau ancorare.

Puturile de lant. - au rolul de a depozita lanturile virate partial sau total la bord.

Instalatia de remorcare. SUBIECTUL 27 Rol. Schem. Descriere. Asigura legatura dintre nava remorcher si navele remorcate, cu ajutorul paramelor de remorcare, legate de babalele de remorcare; Orice nava trebuie sa poata asigura remorcarea altei nave sau sa poata fi remorcata. Elem.componente: babale de remorcare; traseul ramificatiei; stopa de lant; nara de remorcare; parama de remorcare. Principiul de funcionare:

Paramele de remorcare. Au rolul de a transmite la nava remorcata prin tractare forta necesara invingerii rezistentei la inaintare a acestora; Conditii: - elasticitate ( pt preluarea eforturilor dinamice); densitate redusa si flexibilitate mare; rezistenta la uzura si la actiunea mediului exterior; Carligele de remorcare. Sunt principalele elemente de prindere de remorcher a capatului liber al paramei de remorcare. Se utilizeaza numai carlige inchise, care permit eliberarea paramei numai la comanda. Pot fi prevazute cu amortizoare axiale pt preluarea socurilor din parama.

Tratarea apelor uzate are drept scop asigurarea realizrii indicilor specifici n scopul deversrii fr restricii peste bord. Dup procedurile de tratare preliminare, fin si biochimic, din apele uzate se separ substanele solide

Tratarea apelor uzate la bordul navelor. SUBIECTUL 28

rmnnd apa ai carei indici specifici sunt sub limitele prescrise. Tratarea fin, urmeaz tratrii preliminare i se poate realiza prin: Separarea bazat pe diferena de densitate a suspensiilor solide i apei; filtrare. Tratarea biochimic reprezint ultima faz a operaiunilor de tratare a apei uzate.Tratarea biochimic se poate realiza prin : procedeuri chimice, ca ozonarea sau clorarea; procedeuri fizice, cu folosirea ultrasunetelor; procedeuri biologice.
ARDERE LA BORD SUBSTANTE SOLIDE EVACUARE IN MARE APE REZIDUALE TRATARE PRELIMINARA TRATARE FINA TRATARE BIOCHIMICA RECIRCULARE APA DEVERSARE PESTE BORD

Instalaia este de tip MOC (tratare mecanic, oxidare, chimic) i cuprinde: 1 pompa submersibil pentru frmiare 2 pomp de circulaie 3 galerii acces ape uzate 4 galerie aerisire 5 tanc tratare mecanic 6 traductor de nivel 7 - rezervor sub presiune 8 ejector ap aer 9 tanc substane de aglomerare 10 tanc substane dezinfectante 11 pompe tratate 12 galeria de evacuare la tancul de nmol 13 intrare aer comprimat 14 tanc tratare chimic ap tratat 15 galeria de evacuare ap tratat 16 motor electric 17 band rulant n prima etap se execut o tratare mecanic n tancul 5. In acest tanc apa uzata este antrenata de o pompa submersibila cu gratar pe aspiratie care realizeaza faramitarea masei solide. Debitul pompei este de 8 ori > decat debitul instal ptr ca, prin recirculare, masa solida din apa sa fie bine fragmentata. Etapa 2. Amestecul este aspirat de pompa de circ si refulat in rezervorul 7 aflat sub presiune. Din acest rezervor o mare parte din amestec este antenat prin intermediul ejectoruilui ap-aer 8 i redus n tancul 5.Aerul comprimat se amestec cu apa din tancul 5, provocnd oxidarea impuritilor reducnd necesarul biochimic de oxigen (NBO) 5 . n etapa a treia se execut tratarea chimic n tancul de tratare chimic i aglomerare 14. Cerinte MARPOL. Instalatia trebuie sa detina un certificat (International Sewage Pollution Prevention Certificate). apele uzate tratate se vor descarca peste bord la cel putin 4 Mm de cel mai apropiat tarm; apele uzate netratate se vor descarca la cel putin 12 Mm de la cel mai apropiat tarm;

3. Dotarea navelor cu echipamente i instalaii de stingere a incendiilor

Instalaia de stingere cu CO 2 . SUBIECTUL 29 Instalaia de stingere a incendiului cu CO 2 are ca principiu de baz reducerea coninutului de oxigen din ncperea protejat, prin introducere de CO 2 , inert la ardere. Este utilizat la stingerea incendiilor n ncperile dieselgeneratoarelor de avarie, n magaziile de substane explozive sau uor inflamabile, magazii de pituri, magazii de marf, compartimentele de maini ale cargourilor, tobele de eapament etc. Construcie. Instalaiile de stingere cu bioxid de carbon, clasificate dup presiunea gazului din butelii: - de nalt presiune, pentru care se utilizeaz butelii cu capacitatea de 40 litri i presiunea minima 125 bari, pentru gradul de umplere max. 0,675 kg/l sau la presiunea minima 150 bari pentru gradul de umplere max. 0,75 kg/l; depozitarea buteliilor trebuie fcut n ncperi izolate i bine ventilate, astfel nct temperatura n interiorul lor, s nu depeasc 45 C; - de joas presiune, la care cantitatea necesar de bioxid de carbon se pstreaz ntr-un singur rezervor, la presiunea de lucru de 20 bari, la gradul de umplere 0,90 kg/l. Fiecare ncpere protejat cu CO 2 este dotat cu o conduct de introducie a gazului independent. Armturile de nchidere sunt construite astfel nct s nu permit declanarea accidental a instalaiei. Mai jos este reprezentat instalaia de stins incendiul cu CO 2 (secia de stingere din compartimentul maini este alimentat prin valva de nchidere 2). Valvula de distribuie a gazului n compartimentul de maini este montat ntr-o cutie, a crei deschidere declaneaz avertizorul sonor i luminos 5. Pentru avertizarea asupra 1. butelie cu CO2 scprii arbitrare a gazului din 2. valv distribuie C02 n CM. butelii, pe tubulatura de 3. magistral distribuie siguran este montat fluierul 4. ajutaj introducie de semnalizare 6, amplasat n staia de CO2. 5. avertizare sonor n staia de CO 2 (locul de 6. fluier avertizare lansare i depozitare), buteliile 1 se scpare CO2 din butelii grupeaz n baterii de (10.....30) buci, acionate simultan. Ele sunt racordate la un distribuitor 3, de la care pleac tubulaturi independente la ncperile protejate. Probare si exploatare. Recepionarea instalaiei se execut n doua etape: examinarea tehnic exterioar si verificarea n funciune. n cadrul examinrii exterioare se verific dac instalaia este complet, corectitudinea de montare, corespondena cu planurile de execuie. Se verific montarea corect a ajutajelor de capt, a buteliilor n staia de stingere, mprirea lor pe zone, armturile de separaie a fiecrei zone, sistemul de semnalizare a scprilor de gaz, sistemele de declanare mecanic din staie, pneumostatic, hidrostatic sau electromagnetic, de la postul central antiincendiu. Eficacitatea funcionarii instalaiei, determinata doar la nava prototip, se determina prin lansarea bioxidului de carbon n cel mai mare compartiment protejat de instalaie. Odat cu lansarea se verific: funcionarea corect a instalaiei de comand, funcionarea corect a instalaiei de avertizare, cu temporizarea de 2 min. naintea lansrii gazului si funcionarea corect a ajutajelor de capt. Trebuie controlat ca pe tubulatur sa nu se formeze dopuri de ghea datorit destinderii gazului. De asemenea, se verific durata descrcrii buteliilor, deci durata de umplere a compartimentului probat. Cu ajutorul unei lumnri care rmne aprins n prezena oxigenului, se stabilete grosimea stratului de gaz depus. Cu ajutorul probelor de gaz luate la diferite cote si analizate chimic se stabilete concentraia de bioxid de carbon si volumul ocupat de gaz. La probarea dup executarea reparaiilor, n loc de bioxid de carbon se poate utiliza aer comprimat. Dup probarea cu aer a instalaiei, buteliile se umplu cu bioxid de carbon i se monteaz n locul lor, verificndu-se etaneitatea instalaiei.

102

Instalaii de stins incendiu cu spum. SUBIECTUL 30 Au la baz principiul izolrii suprafeei incendiate cu un strat de spum ce ntrerupe accesul aerului (oxigenul) i astfel se stinge focul. Spuma poate fi: chimic - prin amestecarea a dou substane (acid + baz) spum de foarte bun calitate, dens ce n interiorul bulei conine CO 2 (este produs de stingtoarele portabile i transportabile); aeromecanic - format dintr-o substan spumogen, care amestecat cu aer si ap, formeaz un strat gros ce se dispune pe suprafaa incendiat. Substana spumogen se pstreaz ntr-un rezervor, de unde este preluat prin diverse metode n vederea utilizrii. Spuma aeromecanica consta din: 90% aer, 9,6% apa si 0,4% in volume subst spumogena; se foloseste ptr stingerea incendiilor in incaperile DG-urilor, camera pompelor, tancurile de marfa ale petroilerelor, centrale electrice. Subst spumogene micsoreaza tensiunea superficiala a lichidului, ceea ce incetineste subtierea si ruperea peliculelor lichide; La stingerea incendiilor se folosesc subst spumogene ptr concentratii in raport cu apa de 3-5%. Clasificare dup coeficientul de spumare, ntlnim urmtoarele tipuri de spum aeromecanic: cu coeficient de spumare mic minim 12:1 (spum aeromecanic grea); cu coeficient de spumare mijlociu ntre 50:1 i 150:1 (spum aeromecanic semigrea); cu coeficient de spumare mare, aproximativ 1000:1 (spum aeromecanic uoar). Dup modul de obinere a spumei, instalaiile sunt de dou tipuri: instalaii cu formarea interioar a spumei; instalaii cu formarea exterioar a spumei. Instalaii cu formarea interioar a spumei. Aceste instalaii sunt des ntlnite la bordul navelor , datorit gabaritelor mici i deservirii uoare, fr a fi necesar antrenarea altor instalaii. Astfel, un amestec spumogen (5-6% substan spumant n amestec cu apa) de 45-136 litri poate produce spum n volum de 400-1200 litri 9 ceea ce corespunde unui coeficient de spumare de minimum 8. 1-rezervor aer comprimat; 2- supap de siguran; 8 3-butelie cu amestec spumogen de concentraie 5%; 4-tubulatur de golire; 5- tubulatur de preaplin; 6-tubulatur de evacuare; 2 7 7 valvul distribuie; M 8 valvule de zon; 9 magistrala de aer comprimat; 3 10 reductor de presiune. 4 Funcionare. Sub aciunea aerului comprimat din butelia 1, 5 1 amestecul spumogen din rezervorul 3, este evacuat i distribuit n compartimentul 5 incendiat prin valvula de zon 8. Procesul de formare a spumei ncepe la ntlnirea tubulaturii de evacuare cu tubulatura de aer comprimat i se termin la ieirea jetului n atmosfer din furtunul de evacuare, ca urmare a destinderii aerului comprimat. Instalaii cu formarea exterioar a spumei. Aceste instalaii sunt utilizate de obicei la navele de tip petrolier pentru stingerea incendiilor n tancurile de marf. Specific pentru aceast instalaie este c substana spumogen se pstreaz separat, neamestecat cu apa. 6 5 1-rezervor spumogen; 2 - lichid spumogen; 3 - piston lichid de separaie; 7 4- dispersor; 5magistrala instalaiei de stins incendiu cu jet de ap; 4 6 ejector; 8 3 7 - armtur laminare; 2 8 - tun formare spum. Funcionare. Apa din magistrala 5 trece prin 1 ejectorul 6 i preseaz substana spumogen prin intermediul dispersorului de energie cinetic 4 i a lichidului de separaie 3. Ca urmare, evacuarea lichidului spumogen este asigurat i amestecarea cu apa are loc n camera de amestec a ejectorului 6. Spuma se formeaz la intrarea amestecului n tunul de evacuare a spumei 8, care este prevzut cu un ajutaj de emulsie care antreneaz aerul de spumare pe eava de evacuare.

Pompe cu roti dintate. SUBIECTUL 31 Pompele de alimentare cu roi dinate se utilizeaz n instalaiile de alimentare cu combustibil ale MAC de puteri mari i foarte mari. Pompele asigur debite de 70500 Kg/min i presiuni de refulare de circa 5 bar. Pentru reglarea presiunii combustibilului la valori care s nu deterioreze filtrele, precum i pentru meninerea unei presiuni constante n faa filtrelor, pompele cu roi dinate sunt prevzute cu supape de descrcare de presiune constant. Aceste pompe se folosesc ca pompe de transfer de comb, pompe de ulei. Elem.componente: - corpul 1 - roata conductoare 2 - roata condus 3 - supapa de siguran, format din bila 4 i arcul 5 - spaiul de aspiraie A - spaiul de refulare R - capacul 6 - aibele de reglaj 7 Tipuri de angrenare Angrenare exterioar prezentat mai devreme Angrenare interioar prezint unele particulariti constructive care reies din figura urmtoare:

1 corp, carcas, 2 roat dinat interioar, 3 coroan dinat, 4 pies n form de semilun cu rol de izolare a cavitii de aspiraie (5) fa de cea de refulare (6), 7 axul roii conductoare, 8 postamentul pompei. Aceste pompe funcioneaz pe acelai principiu ca i pompele cu angrenare exterioar. Lichidul care umple cavitile dintre dini este transportat din camera (5) n camera (6) de unde este evacuat forat ca urmare a ntreptrunderii dinilor roilor conjugate. Pentru izolarea (separarea) cavitii (5) de cavitatea (6) se folosete o pies (4) amplasat ntre roata dinat interioar i coroana dinat, asigurndu-se astfel etanarea cavitilor de volume variabile ce apar ntre dini. Observaii: a) pompa este nereversibil; b) este de debit mai mare comparativ cu pompa cu roi dinate cu angrenare exterioar; c) debitul pompei poate fi reglabil pentru o turaie dat dac se realizeaz roata dinat interioar sau coroana dinat deplasabil.

Instalaia de balast. SUBIECTUL 35 Instalaia de balast are rolul de a asigura: stabilitatea navei prin modificarea centrului de greutate a navei balastate; pescajul minim la pupa necesar funcionrii propulsorului; posibilitatea corectrii asietei (nclinrilor) navei provocate de ncrcarea neuniform a mrfii la bord sau a eventualelor avarii produse sub linia de plutire. Dup gradul de generalitate al utilizrii, instalaiile de balast se pot clasifica astfel: a. Instalaii de balast generale. Se ntlnesc la navele de transport mrfuri generale, cu scopul de a realiza modificarea pescajului mediu i de a corecta nclinrile, longitudinal i transversal. b. Instalaii de balast specializate. Se ntlnesc la sprgtoarele de ghea, la navele port-containere, portbarje, la docurile plutitoare i la submarine. Elemente constructive ale instalaiei de balast. Aceste instalaii sunt formate din pompe, tubulaturi, tancuri de balast, armturi de comand i control. Pompele de balast sunt, n general, de tip centrifugal, care la funcionare au debite mari i sunt autoamorsabile. Ele trebuie s ndeplineasc condiii att pe aspiraie, ct i pe refulare. Registrele de clasificaie impun dublarea pompei de balast - de obicei aceasta este dublat de pompa de santin. Tubulaturile instalaie de balast sunt formate din; tubulatura principal prin care circul apa de mare, tubulatura de aerisire a tancului de balast i tubulatura instalaiei de msur i control ce monitorizeaz nivelul balastului n tancuri. 1 afterpic; 2 sorb; 3 pomp de balast; 4 armtur de nchidere; 5 valvul de fund; (kingston); 6 casete de valvule; 7 tanc lateral inferior de balast; 8 tubulatur de balast; 9 tanc de combustibil; 10 perete de coliziune; 11 forpic; 12 armtur de nchidere cu etanare de pe punte, a comunicaiei cu forpicul; armturi de golire, cu acionare de pe punte, a tancurilor superioare laterale 14; 15 puntea principal; 16 filtru; 17 armtur de bordaj. Ptrunderea apei n corpul navei se face prin valvula Kingston sau priza de fund. La celalalt capt al instalaiei se amenajeaz tancul de balast cu elementele lui: tubulatura de umplere i golire, tubulatura de aerisire, tubulatura de msur i control. Tancul de balast este prevzut cu : 1. Ramificaie cu rol de umplere i golire a tancului de balast. 2. Aerisire cu rol de a asigura ieirea aerului din tanc la umplere. 3. Tub de sond - permite controlul local al cantitii de balast din tanc. Cantitatea de balast poate fi msurat i de la distan cu ajutorul traductoarelor de nivel. Metode de determinare a cantitii de balast din tancuri Traductoare de nivel cu plutitor. Cel mai ntlnit traductor de nivel este plutitorul, utilizat n principal pentru avantajele ce le prezint i anume: plutitoarele urmresc adevratele suprafee ale lichidului; prezint unica capacitate de a monitoriza nivelele de lichid din aproape orice tanc indiferent de mrime i forma; poate opera cu lichide de greuti specifice diferite; acurateea msurtorilor nu poate fi afectat de schimbri n greutatea specifica, temperatura i presiune din aceast cauz nu sunt necesare reglri i recalibrri scumpe; pot monitoriza zonele de contact ntre lichide i emulsii. Traductorul de nivel cu plutitor magnetic. n acest caz emitorul este montat vertical n tanc i conectat prin cablu la un receptor aflat n alt parte a vasului. Emitorul se compune dintr-o tij lung de-a lungul creia se mic un plutitor magnetic o dat cu suprafaa lichidului. n interiorul corpului ermetic al tijei se afla un divizor de voltaj (o reea - combinaie de multe comutatoare i rezistene), care se ntinde pe toat lungimea de indicare a tijei. O anumit tensiune de curent continuu este aplicata la capetele emitorului, n timp ce plutitorul se mic cu suprafaa lichidului daschiznd comutatoarele, pe baza aciunii cmpului magnetic.

Ce pericole pot aprea pe timpul funcionrii compresoarelor. SUBIECTUL 4 Compresorul este o main, un agregat care realizeaz comprimarea aerului ntr-o treapt sau mai multe trepte de comprimare, la presiuni ridicate. Este deci un generator de aer, la o anumit temperatur. Anomalii ce pot aprea n funcionarea compresoarelor; Remedii: Nr. Incidentul Cauza Mod de remediere crt. (deranjamentul) 1 2 3 4 Presiune de aer sczut supapa de pe aspiraia se demonteaz supapa i se 1. la manometrul treptei I treptei I este defect; cur (eventual se nlocuiete sau se schimb arcul); Presiune de aer ridicat supapa de pe refularea se demonteaz supapa i se la manometrul treptei I treptei I este defect; cur, inclusiv scaunul, eventual 2. se nlocuiete sau i se schimb arcul; Debitul este sub tubulaturi neetane; remedierea mbinrilor, valoarea nominal supapele nu etaneaz nlocuirea garniturilor; 3. complet; curirea scaunului sau nlocuirea elementelor componente; Temperatura uleiului n filtrul de aer este se cur; splare; suflare; carter este ridicat astfel murdar; dac sunt abateri de la valorile 4. nct exist pulsaii la nominale, se schimb ntreg setul: segmenii blocai n rsufltoarea carterului canale; piston- segment-cilindru; Turaia compresorului ungerea defectuoas a refacerea nivelului, verificarea este sczut agregatului; elementului filtrant, a calitii 5. tensiunea de alimentare uleiului; a mainii nu este cea verificare i convertirea valorii nominal; tensiunii de alimentare; Zgomote puternice la jocuri prea mari ntre se demonteaz i se nlocuiesc cuplaj inelele elastice i rondelele de cauciuc uzate apoi se 6. locaurile din volant sau verific centrarea mainii electrice boluri; cu compresorul; Zgomote neobinuite lagre uzate; nlocuirea rulmenilor; ambielaj uzat; verificarea i nlocuirea pieselor 7. (metalice) n timpul funcionrii agregatului uzate; La purjare se observ ulei prea mult n carter; se corecteaz nivelul; 8. ulei prea mult n aerul calitate depreciat; se verific i se nlocuiete refulat uleiul; Maina electric de presiunea pe refulare verificarea strii funcionale a antrenare se este peste valorile manometrului; supranclzete (putere admisibile; se cur depunerile de calamin; 9. de antrenare prea mare) traseele de aer sunt se nlocuiesc (eventual) evile nfundate; uzate; Pe la supapele de siguran se scap aer 10. Funingine pe pistoane i pe pereii cilindrilor existena impuritilor care blocheaz supapele; arcurile de supap sunt deteriorate; calitatea uleiului este nesatisfctoare; se elimin impuritile; se nlocuiesc;

11.

se utilizeaz marca de ulei prescris de cartea tehnic.

Instalatia de ambarcare combustibil. SUBIECTUL 40 Are rolul de a asigura ambarcarea CG si motorinei in tancurile de rezerva, de la cheu sau de la nave speciale de bunkerare; in fctie de lungime si tonajul navei instal este prevazuta cu prize de ambarcare/debarcare in numar de cel putin 2, aflate in ambele bordure in zona pupa cat si centru sau prova; Pe traseul priza de ambarcare baterie de valvule instalaia este dotata cu: filtru grosier, termometru, manometru, robinet de preluare probe; pompele utilizate sunt cele cu roti dintate sau cu surub melc. - conf IMO si MARPOL instalatia trebuie sa fie dotata cu sisteme de prevenire a poluarii si ptr prevenirea pierderii de combustibil; - exist tancuri de preaplin n care este deversat combustibilul ambarcat peste capacitatea de umplere, mijloace de semnalizare vizual i acustic, valve cu acionare de la distan; Cantitatea de combustibil ambarcat i depozitat n tancuri, precum i cea debarcat, se determin utiliznd diverse metode: a) prin debitmetre; b) prin sondarea tancurilor; c) prin aparate de msur cu indicare local sau la distan; d) prin sticle de nivel, numai la tancurile de decantare i consum. 1,2,3,4- guri de ambarcare 5,6- casete cu valvule de distribuie 7,8- pompe de transfer combustibil 9- tanc de depozitare motorin 10,11,12- tanc de depozitare combustibil greu 13- tanc de decantare motorin 14- tanc de decantare comb greu 15- tanc de colectare prea-plin Pp- puntea principal Sondarea tancurilor este cea mai utilizat metod i const n introducerea n tanc a sondei formate dintro panglic de oel marcate n centimetri. Se citete nlimea pn la care se afl lichidul i, cu ajutorul unor tabele sau grafice ntocmite pentru fiecare tanc, se determin cantitatea existent n tanc, n m3. Aceast valoare se nmulete cu greutatea specific din buletinul de analiz care a nsoit livrarea produsului respectiv, rezultnd i greutatea combustibilului, n tone. Documente care se produc cu ocazia operaiei de ambarcare: - lista de verificri - buletinul de analiz al combustibilului - contractul dintre barj i nav

Instalatii de ridicat. SUBIECTUL 41 Au rolul de a realiza deplasarea pe verticala si pe orizontala a unor sarcini (marfuri), pe traseul dintre magaziile navei si cheu sau invers, in conditiile respectarii acceleratiilor impuse; - instal de ridicat dispun de un sist de ridicare(depl pe vert), sist de balansina(rotatie cu ax orizontal) si de gai(rotatie cu ax vert); Tipuri: cu biga simpla; cu biga si doua balansine; cu macarale. Instal cu biga: Exista 2 tipuri : 1) cu biga simpla actionata prin palane manuale sau electromecanice : - necesita 4 mecanisme de actionare : ridicare, balansare si doua miscari de gai, in plan oriz; - ptr marirea productivitatii este necesara mecanizarea depl pe oriz a sarcinii care se poate realiza prin actionare electrohidraulica sau utilizarea a doua palane de balansina; 2) cu biga simpla care dispune de actionare electromecanica ptr sist de ridicare si de o actionare electrohidraulica ptr sist de balansina si de gai : Instal cu macarale: constituie sist cinematice in care coloana de incarcare are o inaltime f redusa; rotirea in plan oriz se realizeaza cu ajut unui mechanism cu roti dintate; au o productivitate mult > decat cea a bigilor; pot avea actionare manuala, electrica sau electrohidraulica. cele 3 mecanisme pot fi actionate simultan si dispun de frane electromagnetice ptr oprirea sarcinii in caz de avarie; Schem. Pri componente. Funcionare. Instalaia cu big 1- coloan 2- Hidrosistem de gai 3- Hidromotor de balansin 4- Rol de sarcin 5- Big 6- Crlig de sarcin 7- Parm de sarcin 8- Vinci de sarcin

Instalaia de ridicat cu macarale 1- postament 2- Parte rotativ 3- Acionarea mecanismului de rotire m plan orizontal 4- Vinci de sarcin 5- Vinci de balansin 6- Role de deviere 7- Cablu de sarcin 8- Limitator unghiular de curs 9- Bra nclinabil 10- Proiector de iluminare 11- Crlig de sarcin cu contragreutate

Cele trei mecanisme ale macaralei pot fi acionate simultan i dispun de frn electromagnetic pentru oprirea sarcinii n caz de avarie.

Instalatia de gaz inert. SUBIECTUL 44 Are rolul de prevenire cu gaz inert de ardere a incendiilor la navele petroliere; Gazele arse n dou caldarine sunt trimise prin armturile telecomandate 6 n turnul de splare 1, de unde, prin separatoarele de picturi 8 sunt aspirate de ventilatoarele 4, care le refuleaz prin armturile telecomandate 7 n nchiztorul hidraulic 5. Prin filtrul cu cocs 10 ele ajung n tancurile de marf e care le protejeaz. Din prile inferioar i superioar ale fiecrui tanc, gazele de ardere sunt evacuate n atmosfer prin supapele 9. nchiztorul hidraulic 5 mpiedic trecerea vaporilor de hidrocarburi din tancuri spre evacuaia caldarinelor. Nivelul apei din ele este meninut cu ajutorul pompelor 2. n turnul 1 gazele arse sunt splate i rcite sub 40C prin pulverizatoare alimentate de pompa 3. n instalaie sunt prevzute dispozitive automate de semnalizare i nchidere a gazului n ncperile protejate cum sunt: analizatoare de oxigen 11 care semnalizeaz la peste 8% oxigen; traductoarele de temperatur 12 care semnalizeaz la depirea temperaturii de 40 C; traductorul de presiune 13 care semnalizeaz la 0,02 bari; traductorul de presiune 14 care semnalizeaz la lips presiune ap rcire. Att la petroliere, ct i la navele de mrfuri generale, debitul de gaze de ardere rcite trebuie s fie suficient pentru alimentarea a cel puin 25% din volumul celei mai mari ncperi protejate, n decurs de 1 or din momentul pornirii instalaiei. Rezervele de combustibil pentru funcionarea n regim nominal a instalaiei, trebuie s fie suficiente pentru minim 72 ore. Condiii impuse gazului inert: - s conin un procent de oxigen mai mic de 5% - s fie capabil s inerteze toate tancurile goale - s funcioneze n timpul descrcrii, debalastrii. Splrii cu iei a tancurilor - s purjeze tancurile nainte de operaiunea de gas-free - s mreasc presiunea n tancuri cnd apare aceast necesitate. Absorberul sau scrubberul are rolul de a absorbi bioxidul de sulf din gazele de ardere i de a le rci, eliminnd majoritatea impuritilor solide. Bioxidul de sulf este absorbit cu ajutorul apei de mare care e pubverizat n interiorul absorberului. Ventilatoarele au rolul de a prelua gazele inerte de la scrubber i de a-l trimite spre tancurile de marf. Valvula automat pentru reglarea presiunii are rolul: - de a regla debitul de gaze n magistrala de gaz inert, n funcie de cerine - de a preveni ntoarcerea gazelor din tancuri n situaia n care ar aprea o defeciune la ventilatoare Supapa hidraulic mpreun cu valvula mecanic unisens acioneaz ca sisteme automate de prevenire a curgerii inverse a gazelor dispre tancurile de marf spre ventilatoare, scrubber sau orice alt zon a instalaiei care este considerat sigur d.p.d.v. al riscului de exploatare

Instalatia de spalare cu titei (COW). SUBIECTUL 45 Folosirea masinilor de spalat La spalarea cu titei se folosesc de regula masini de spalat fixe . Aceste masini la randul lor pot fi programabile sau neprogramabile. Masinile de spalat fixe programabile au o singura duza si parametrii care se pot programa la ele sunt: unghiul vertical de actiune si viteza de rotire in plan orizontal. Dispozitivele de programare nu folosesc numai la programare ci si la urmarirea etapei la care se afla masina (dand totodata indicatii despre functionarea corecta). Pentru a ne asigura ca masinile functioneaza corect si in parametrii, trebuie sa facem comparatia intre datele de operare din manual si datele obtinute in realitate. O diferenta evidenta intre aceste date va conduce fie la concluzia ca masina respectiva este defecta ptr ca nu a fost asigurata presiunea nominala de lucru conform specificatiei. Masinile de spalat neprogramabile sunt de tip Butterworth si sunt de regula masini de fund care se monteaza in special in tancurile de slop si se folosesc atunci cand se livreaza slopul pentru curatirea finala. In conditii speciale si cu aprobarea Administratiei, la spalarea cu titei se pot folosi si masini de spalat portabile numai ca in acest caz cuplarea furtunelor la magistrala de spalare se va face prin flanse cu suruburi. O astfel de situatie se poate intalni la navele tip OBO. Conditii de operare; Sisteme de spalare cu marfa; Cicluri de spalare Spalarea cu titei este o operatiune care se efectueaza in scopul reducerii cantitatii de reziduuri ramase in tancuri in urma operatiunii de descarcare (si implicit restabilirea capacitatii de incarcarea). Spalarea cu titei prezinta avantaje cum ar fi: a. curatarea tancurilor cu insasi marfa transportata b. se efectueaza NUMAI cu masinile fixe de spalare c. in urma spalarii se indeparteaza atat depunerile de pe peretii tancurilor (clingage) cat si de pe fund (sludge) asigurandu-se astfel descarcarea in totalitate a cantitatii incarcate. d. se reduce coroziunea suprafetelor interioare ale tancului si in acelasi timp se reduce cantitatea de balast murdar livrat la uscat. e. Utilizand COW, se usureaza spalarea tancurilor cu apa Spalarea cu titei prezinta si unele dezavantaje : f. COW nu poate fi efectuat cu orice tip de petrol, ci anume cu acele tipuri de petrol care prezinta emisii de hidrocarburi la un nivel ridicat ceea ce poate constitui un risc de explozie sporit. Vascozitatea titeiului folosit trebuie sa fie mai mica de 600 Cst iar temperatura sa fie cu cel putin 100C mai mare decat punctul de congelare. g. costuri ridicate pentru instalarea si utilizarea echipamentului de spalare h. cerinte crescute pentru personalul care deserveste operatiunea de COW i. spalarea cu titei va fi INTOTDEAUNA IN ATMOSFERA INERTA. ESTE INTERZISA SPALAREA CU TITEI IN CAZUL CARE INSTALATIA DE GAZ INERT NU FUNCTIONEAZA LA PARAMETRII NORMALI. j. In cazul anumitor sorturi de produse, daca rezultatele nu sunt satisfacatoare la spalarea cu titei se pot folosi anumiti ADITIVI pentru curatarea totalarezulta cost si mai ridicat, totusi sunt cazuri care impun aceasta curatare totalatransportul marfii in conditii speciale, respectarea culorii si curatarea de impuritati cum ar fi reziduuri, gudroane, pacuri etc. Spalarea cu titei se poate efectua in una sau mai multe etape. Exemplu, dupa descarcarea partiala a unui tanc se poate proceda la spalarea partii superioare a tancului avand grija ca printr-o corecta reglare a unghiurilor de lucru limita sa nu se ajunga la situatia ca jetul sa loveasca direct in lichid datorita pericolului aparitiei electricitatii electrostatice. Pe tot timpul spalarii trebuie sa se asigure in mod obligatoriu o presiune pozitiva in tancurile supuse spalarii, atmosfera din aceste tancuri fiind o atmosfera inerta la o presiune mai mare de 800 mmH 2 O. Pe toata durata spalarii, atmosfera din tanc va fi supusa unui control permanent. Concentratia de oxigen nu va depasi 8%. Titeiul pentru alimentarea instalatiei de spalare va fi furnizat de catre una din pompele de marfa aflata in functiune. Spalarea fiecarui tanc este asigurata cu un numar de 2-6 masini spalare fixe. Intre instalatia de marfa si instalatia de spalare trebuie sa existe o interceptie (de regula o valvula dubla sau valvula si blind) PARAMETRII DE SPALARE COW -Presiuni de spalare la valori de 10-12 bari -Debitul (debitele) la valori de 100-130 m3/h -Presiunea gaz inert 800-1000 mmH 2 O -Continut O 2 <5% (gaz inert livrat) sau <8% (concentratia din cargotanc) -Vascozitatea titeiului folosit <600 Cst -Temperatura titeiului sa fie cu min. 100C peste punctul de congelare -Alimentarea fiecarei masini se face printr-o valvula (de regula Butterfly) . La tancurile slop valvula respectiva este de regula sigilata si va fi desigilata NUMAI in cazul in care se pune problema curatirii slopurilor .

Ejectoare. SUBIECTUL 46 Mainile cu jet (ejectoarele), utilizeaz pentru transferul fluidelor energia unor jeturi de fluid. Elem.componente: 1- tubulatur de intrare a fluidului de transfer; 2- tubulatur de intrare a fluidului de lucru; 3- tubulatur de ieire a amestecului format din fluidul de lucru plus fluidul de transfer; 4- duza de introducere a fluidului de lucru; 5- confuzor; 6- camera de amestec; 7- difuzor. Energia fluidului de lucru este utilizat pentru vehicularea fluidului de transfer, transmindu-se acestuia prin confuzor i camera de amestec. n acest scop, fluidul de lucru este introdus sub presiune prin flana 2. n duza ejectorului are loc creterea energiei cinetice, astfel nct la ieirea din duz rezult un jet puternic. Jetul se amestec cu lichidul de transfer care ptrunde n camera de amestec prin flana 1. Din acest amestec rezult un proces de cedare de energie de la jet la fluidul de transfer. Ejectoarele evacueaz fluidul de lucru la presiunea atmosferic. Func de natura celor dou fluide, de lucru i ie de transfer, ejectoarele pot fi de tipul: lichid-lichid; gaz-gaz; gaz-lichid; lichid-gaz. Funcie de viteza amestecului ejectoarele se clasific n: supersonice; subsonice. Ejectoarele se ntlnesc la instalaia de balast-santin (ejectoare ap-ap), la instalaiile de salvare a navelor cu compartimente inundate i la instalaiile de transfer marf la petroliere. Ejectoarele se mai fo losesc la realizarea vacuumului n condensoare sau n instalaiile de desalinizare cu vacuum.

ODM. SUBIECTUL 47 Pentru a fi posibil evacuarea apei din sandin datorit reyidurilor petroliere care se pot gsi n aceste ape, ele trebuie separate nainte de a fi evacuate peste bord. Schema funcional a unui ODM. Amestecul de ap i hidrocarburi petroliere, colectat n tancul 1, este aspirat prin sorbul 2 de ctre pompa 3 i trimis n separatorul de reziduri petroliere 4. apa curat de hidrocarburi este evacuat peste bord prin armtura cu clapet 5. ntruct concentraia de reziduuri petroliere din apa aspirat nu este constant, nici debitul hidrocarburilor evacuate nu este constant. Aceast evacuare se realizeaz intermitent prin deschiderea armturii manuale 6 sau a ventilului electromagnetic 7. hidrocarburile separate sunt depozitate n tancul de reziduuri petroliere. Valvula electromagnetic st deschis atunci cnd suprafaa de separaie hidrocarburi-ap ajunge la nivelul inferior i este nchis atunci cnd aceast suprafa atinge nivelul superior. n cadrul celei de-a doua soluii, conductibilitile electrice diferite ale componentelor amestecului de lichide din separator permit etalonarea rezistenei unei coloane de lichid cu nivel intermediar de separaie, aflat ntre dou vergele metalice, izolate electric fa de separtor. Tipuri constructive: -Separator prin decantare liber n timp a componentelor reziduale din apa de santin, datorit greutii specifice diferit. -Separator care foloseste filtre pentru a separa i reine rezidurile petroliere din apa de santin. -Separator care folosete principul conglometrrii, bulele de reziduri la o anumit temperatur ader una la alta permind extragerea acestora din separator. n practic se ntlnesc separatoare care nglobeaz dou sau toate operaiunile de separare pentru mrirea eficienei dispozitivului. n conformitate cu cerinele conventiilor internaionale privind prevenirea polurii, concentraia maxim de hidrocarburi din apa deversat peste bord este de 15 ppm, acest coninut fiind verificat cu instalaii automate care afieaz n permanen mrimea msurat, o nregistreaz ptr controale urterioare i emite semnale de alarm n cazul depirii accidentale a normei admise. Principiul de funcionare se bazeaz pe concentrarea uleiului pe o band de filtru, urmat de determinarea concentraiei de hidrocarburi ntr-un analizator. Eventualele particule de ulei sau combustibil sunt depistate cu ajutorul unei fotocelule ce msoar luminozitatea unui fascicul trimis de o lamp asupra benzii, apoi banda se rotete pe un tambur de nclzire care determin evaporarea hidrocarburilor i msurarea indicelui detectorului de carburant.

Cuplarea in serie a doua pompe centrifuge. SUBIECTUL 48 - are drept scop marirea inaltimii de pompare ( H ) a instalatiei; - fiecare pompa realizeaza aceeasi crestere a inaltimii de pompare: H = H 1 + H 2 . - randamentul cuplajului in serie este raportul dintre puterea corespunzatoare inaltimii de pompare efective furnizata de ansamblu si puterea consumata de turbopompe; acesta este egal cu randamentul pompelor. - la cuplarea in serie a doua pompe diferite --- din diagr cuplajului se observa ca exista o zona unde rezultatul cuplajului este nerational, inaltimea de pompare obtinuta fiind mai mica decat cea dezv de o singura turbopompa, ce ar lucra independent la retea.

Cuplarea in paralel a doua pompe centrifuge. SUBIECTUL 49 - are drept scop marirea debitului instal de pompare ; - daca Q 1 = Q 2 sunt debitele pompelor la un moment dat si inaltimea de pompare H 1 = H 2 rezulta debitul cuplajului: Q c = Q 1 + Q 2 - caracteristica cuplajului se poate obtine prin insumarea succesiva a debitelor celor doua pompe, corespunzatoare la diferite inaltimi de pompar ; - rezultatele obtinute prin cuplarea in paralel depind de particularitatile retelei la care cuplajul este solicitat sa se adapteze; - randamentul cuplajului in paralel este raportul dintre puterea utila a ansamblului si puterea consumata de cele doua pompe; - la cuplarea in paralel a doua pompe identice, randamentul cuplajului este egal cu randamentul total al pompei folosite corespunzator pctului de funct F. - la cuplarea in paralel a doua pompe diferite, caracteristica cuplajului este situata sub caracteristica pompei mai mari; una din pompe funct pe caracteristica de franare, adica apar intoarceri de lichid in pompa mica ; doua sau mai multe pompe diferite cuplate in paralel se comporta ca si cum ar exista o singura pompa.

Ce parametrii sunt supravegheai n timpul fucnionrii compresorului. SUBIECTUL 5 Mrimi caracteristice: a) Presiunile de aspiraie i refulare ale fluidului de lucru p a i p r , b) Raportul de comprimare: = p r /p a , c) Debitul volumic refulat: V = inV c [m3/s],(fig.II.3.2.1) unde: coeficient global de debit; i nr. de spaii de lucru; V c = A p c = c (D2)/4 reprezint cilindreea compresorului. Parametrii supravegheai: a) presiunea aerului ptr fiecare treapt b) temperatura apei de rcire c) temperatura uleiului din carter

Instalaia de stins incendiu cu jet compact de ap. SUBIECTUL 50 Instalaiile de stins incendiu cu ap folosesc pentru stingerea incendiilor ap srat sau dulce, rcind substanele aflate n procesul de ardere pn la o temperatur inferioar celei de aprindere. n general instalaia de stins incendiu cu jet compact de ap se compune din: pompe de incendiu, tubulatura de distribuire a apei (magistrale liniare i magistrale inelare), gurile de incendiu, furtunurile de incendiu, ciocurile de barz pentru crearea jetului. Cu jeturi cinetice de ap se pot stinge incendiile din zona punilor i platformelor dar nu i produsele petroliere arznd, lacurile i vopsele sau instalaiile electrice n funciune. Instalaia de stins incendiul cu jet compact de ap are ca finalitate asigurarea prezenei apei la gurile de incendiu la o presiune de (2532) mCA, presiune necesar dirijrii jetului de ap la o distan de circa (20 25) m. Considerm o instalaie de stins incendiu cu jet compact de ap oarecare. Pompele P 1 i P 2 introduc ap, n magistrala liniar, care merge pe puntea principala i alimenteaz gurile de incendiu pe dou ramuri distincte i de asemenea magistralele inelare amplasate n suprastructura navei. Pe tubulatura de aspiraie i respectiv refulare a pompelor se monteaz aparate de msur i control ce monitorizeaz funcionarea acestora. 1. Magistrala ap de mare; 2. Pompe principale; 3. Magistral suprastructur; 4. Magistral punte; 5. Hidrani; 6. Pomp avarie; Pompele P 1 , P 2 sunt amplasate sub linia de plutire (necate), cu toate acestea trebuie s fie autoamorsabile pentru a evita o eventual dezamorsare accidental. Instalaia de stins incendiu cu ap pulverizat Instalaiile de stins incendiu cu ap pulverizat au de regul configuraia ca mai jos i dup capul ce realizeaz pulverizarea apei sunt de dou tipuri i anume: -cu sprinklere - dispozitive ce realizeaz declanarea i pulverizarea automat a apei, la o temperatur prestabilit; -cu drencere - dispozitive ce realizeaz pulverizarea apei prin cuplarea lor de ctre personalul navei, dup ce a constat veridicitate incendiului. 1. magistral ap 2. armtur de nchidere 3. supap de siguran a hidroforului 4. hidrofor 5. tubulatur cu aer comprimat 6. armtur de reinere-nchidere 7. manometru 8. armtur de control-semnalizare-pornire 9. contactor de semnalizare a ncperii-semnalizrii 10. avertizor n ncperea staie de stingere 11. transmitere semnal avertizor n PCA 12. magistral sprinkler 13. cap sprinkler 14. alimentarea de la pompele instalaiei sprinkler 15. armtur de scpare 16. racord filetat 17. ram 18. obturator metalic 19. deflector n general, aceste instalaii sunt utilizate n compartimentele navei n care nu exist supraveghere permanent. Declanarea sprinklerelor se face automat i eficiena instalaiei crete foarte mult la compartimentele nesupravegheate. Diferena dintre instalaia cu sprinklere n raport cu instalaia de drencere, este c aceasta din urm se cupleaz, dup ce sistemul de semnalizare a intrat n funciune i s-a confirmat apariia incendiului la bord.

Dispozitivele de semnalizare 10,11 sunt cuplate n comanda navei la un tablou sinoptic, ce semnalizeaz optic i acustic prezena debitului n instalaie. Pentru a putea fi eficient, instalaia de stins incendiu cu ap pulverizat trebuie inut tot timpul sub presiune. Acest lucru se face cu ajutorul hidroforului 4 i a pompei acestuia, care este o pomp de ap dulce. Hidroforul se alege astfel nct s poat acoperi debitul de ap ce s-ar consuma n compartimentul cel mai mare ce este deservit de aceast instalaie. Dup ce cantitatea de ap din hidrofor a trecut prin sprinklere, presiunea pe magistrala liniar scade brusc i se sesizeaz releul de presiune 8, ce va pune n funciune pompa P, care continu alimentarea instalaiei cu ap de mare. Sprinklerele a temperatura de 70 C, datorit faptului c lichidul are un coeficient mare de dilatare, balonul se sparge i permite pulverizarea apei n locul unde a fost constatat incendiu sau a avut loc creterea temperaturii peste temperatura prescris. Instalaia cu perdele de ap. La navele protejate cu astfel de instalaii, n zona uilor debitul de calcul al pompelor se va calcula pentru o intensitate de debitare de cel puin 70 litri pentru 1m de lungime a perdelei de ap. Alimentarea cu ap a pompelor se face din magistrala instalaiei de stins incendiu cu ap de mare. Instalaia poate fi pus n funciune manual (de la locul protejat) sau automat la semnalul unui traductor de flacr sau termic.