Omul a fost întotdeauna curios din fire, dorind să știe cât mai multe despre ceea ce ne înconjoară.

Tehnologia a avansat enorm, însă încă există lucruri la care nu știm răspunsul. Un mister care rămâne
nedeslușit este cum a fost făcută lumea. Mulți spun că Dumnezeu este făcătorul universului,așa cum
scrie și în biblie, dar încă nu știm cum arată sau de ce a creat Dumnezeu universul. Pe aceată temă,
Tudor Arghezi a scris “Tablouri Biblice”, iar Dan Norea “Facerea lumii”.

Inca din titlurile celor doua poezii, putem deduce tema lor centrala. Atat poezia lui Arghezi, cat si cea a
lui Norea trateaza tema facerii, tema creatiei Pamantului si ai primilor oameni, dar intr-un mod ludic,
copilaresc si incarcat de ironism. Adam si Eva reprezinta numele primilor oameni, stramosii tuturor. La
acelasi lucru trimite si poezia Facerea lumii care trimite la prima carte din Biblie, cea in care ne sunt
prezentate toate actele creatiei ale lui Dumnezeu.

Motivul creării omului este diferit în cele două texte. Pe de-o parte, în poezia lui Arghezi scopul omului
este de a nu-l mai face pe Dumnezeu să se simtă singur: „urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu
sa aiba-n cer copii”. Autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din „borangic, argint sau
promoroaca,”, insa el a fost creat „cu praf si nitelus scuipat”, acesta fiind si motivul pentru care Adam a
iesit „trandav si naravas”. Pe de alta parte, Dan Norea Il prezinta pe Dumnezeu ca un specialist in
inginerie, care pentru a termina facultatea cu medie mare creează o invenție din fire, circuite, bistabili și
automate secvenționate pe care a numit-o Adam. În biblie Domnul l-a creat pe om din țărână și suflare
de viață pentru ca acesta să stăpâneacă peste toate celelalte vietăți.

Dacă in “tablouri bilbice”, Dumnezeu este cel care a creat un om lenes, neatrăgător, somnoros și
copilăresc fără responsabilități “Nici: „Culcă-te devreme!” Nici: „Te scoală!” ”, pe când omul creat de
Dumnezeul din “Facerea lumii” este unul priceput și inteligent care in cele din urma a fost capabil el
insusi de creatie: “Iar in final, /crezand ca e original/ s-a imitat pe sine insusi/ (farsorul !)/ si a creat...
calculatorul.”.

O alta deosebire intre cele doua compuneri are in vedere prezentarea divinitatii. În “tabouri biblice”
Dumnezeu este prezentat destul de asemănător cu cel din biblie, însă Acesta este unul imperfect, care
greșește rețeta pe care o folosește la crearea primilor oameni. De asemenea El îi creează pe Adam și Eva
ca fiind copii “Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine ”, pe când în biblie primi oameni erau adulți. Acest
amănunt are ca scopul de a oferii o conotație ludică poeziilor pentru a fi mai ușor interpretate de copii
și mai plăcută pentru cititor. În poezia “Facerea lumii” Dumnezeu este prezentat ca un student care este
nevoit să învețe și să muncească pentru ceea ce vrea, pe când Dumnezeul din biblie poate face orice
instantaneu, fiind atotvăzător și omnipotent.

In ambele poezii, autorii folosesc jocuri de cuvinte, prezintă geneza într-un mod ironic si plăcut si
folosesc nenumarate alte figure de stil si imagini artistice. Însă poeziile diferă și din punct de vedere al
limbajului. Poeziile lui Arghezi sunt mai asemănătoare cu poeziile clasice și conțin arhaisme “rotogoale”.
În contrast, Norea folosește termeni științifici cum ar fi “soft”, “prototip”, “aerodinamica”.

In concluzie, ambele poezii abordeaza tema creatiei divine vazuta ca joc, intr-o abordare cat mai ironica
si mai hazlie pentru a oferi o modalitate noua de a privi Geneza prin ochii unui copil.