UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI BRAȘOV

Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMĂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

EVALUARE PE PARCURS 1

DISCIPLINA

MATEMATICÂ

ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

METODA FALSEI IPOTEZE

TITULAR DISCIPLINA :

Lect.univ.dr. JEFLEA ANTONETA

STUDENT: NEZIRU ANNABELLA

 METODA FALSEI IPOTEZE

Această metodă se folosește dacă datele problemei se referă la mărimi

corelate. Metoda constă în faptul că se face o ipoteză (presupunere) asupra
mărimilor necunoscute în problemă, atribuindu-le valori arbitrare. În continuare,
presupunând că aceste valori constituie rezultatul cerut, se face verificarea
problemei așa cum spune enunțul ei și, în acest fel, se ajunge la un rezultat care
nu este cel pe care îl căutăm. Mai departe având în vedere nepotrivirile ce au
apărut, se trag unele concluzii ce pot duce relativ ușor, la aflarea rezultatului
adevărat.
Practic, în rezolvare se pleacă, de regulă, de la întrebarea problemei, în
sensul că asupra mărimii ce o căutăm facem o presupunere complet arbitrară,
însă nu în contradicție cu datele din enunț. Refacem apoi problema pe baza
presupunerii făcute și astfel ajungem la un rezultat care nu concordă cu cel real.
În acest moment se compară rezultatul obținut pe baza presupunerii făcute cu cel
real, iar din nepotrivirile obținute se trage concluzia corectă de rezolvare a
problemei.
Ipoteza asupra mărimii ce o căutăm nu o facem cu intenția de a nimeri
răspunsul, ci pentru a vedea din nepotrivire cu enunțul, ce modificări trebuie să
facem asupra problemei.
De aceea această metodă se numește metoda falsei ipoteze.
EXEMPLE DE PROBLEME:
1.Cu 130 lei se pot cumpăra 30 bilete de autobuz, de 3 lei și de 5 lei.
Câte bilete de fiecare fel se pot cumpăra?
REZOLVARE:
Presupunând că toate biletele ar costa 5 lei, atunci cele 30 de bilete ar costa
30 x 5 =150 lei
Comparând rezultatul obținut cu prețul real, se obține diferența 150 - 130 = 20
lei
Diferența obținută provine din faptul că biletele de 3 lei le-am considerat mai
scumpe cu 5 – 3 = 2 lei
Aflăm acum la câte astfel de bilete am adăugat 2 lei din suma ce a apărut in
plus, anume de 20 lei , deci, 20 : 2 = 10 bilete de 3 lei
Aflăm numărul biletelor de 5 lei, 30 – 10 = 20 bilete
Deci, pot fi cumpărate 10 bilete de 3 lei şi 20 bilete de 5 lei

2. 43 de flori au 383 de petale. Știind ca florile au 7, 9 si 11 petale iar florile cu

9 petale sunt de 3 ori mai multe decât cele cu 7 petale sa se afle cate flori sunt
de fiecare fel.
REZOLVARE:
Presupunem ca toate florile au 11 petale.
11 x 43= 473 petale ar avea florile
Diferența dintre nr de petale din ipoteza noastră si nr de petale din problema
473 - 383= 90 de petale in plus.
De ce apare aceasta diferența? Din cauza existentei florilor cu 9 si 7 petale
(11-9) x 3+ (11-7) =10
Cate grupe?
90:10 = 9 grupe
9x1 = 9 flori cu 7 petale
9x3 = 27 flori cu 9 petale
43-(9+27) = 7 flori cu 11 petale

3. La un concert prețul unui bilet la lojă este 70 lei, iar prețul unui bilet în sală
este de 55 lei. Câte bilete din fiecare tip s-au vândut, dacă se știe că s-au încasat
5875 lei pentru cele 100 de bilete vândute.

REZOLVARE:
Dacă toate cele 100 de bile s-ar fi vândut cu prețul unui bilet de la lojă, atunci ar fi
trebuit să se încaseze suma
70 x 100 = 7000
Diferența obținută
7000 – 5875 = 1125 este datorată diferenței de preț dintre cele două
tipuri de bilete.
Astfel rezultatul împărțirii
(7000-5875) : (70 – 55) = 75 va reprezenta numărul de bilete vândute cu
55 lei.
  Se obține că s-au vândut 75 de bilete cu 55 lei și 25 de bilete cu 70 lei.

4.Suma de 145 lei s-a plătit cu 17 bancnote, unele de 10 lei, altele de 5 lei. Cate
bancnote s-au folosit de fiecare fel?
REZOLVARE:
Presupunem ca suma respectiva s-a plătit numai cu bancnote de 10 lei.
Daca avem 17 bancnote, ar însemna ca suma de bani ar trebui sa fie :17 x 10 = 170
(lei).
Apare o diferența intre suma rezultata in urma presupunerii si suma reala de:
170 – 145 = 25 (lei), pe care o denumim diferența totala.
Avem si o diferența de valoare intre cele doua bancnote de: 10 – 5 = 5 (lei), pe care
o denumim diferența parțiala.
Împărțind diferența totala la diferența parțiala aflam numărul bancnotelor de 5 lei:
25 : 5 = 5 (bancnote).
Atunci, numărul bancnotelor de 10 lei va fi: 17 – 5 = 12 (bancnote).
Deci, pentru a plati 145 de lei, s-au folosit 12 bancnote de 10 lei si 5 bancnote de 5
lei.

5. Un gospodar a vândut in piața rate si iepuri, in total 7 capete si 22 de

picioare. Pentru o rata a primit 18 lei, iar pentru un iepure 21 de lei. Câți bani
a încasat gospodarul?
REZOLVARE:
Presupunem ca exista doar rate
7 (capete) x 2 (picioare) = 14 (picioare de rata)
22 (picioare) - 14 (picioare de rata) = 8 (picioare in plus)
8 (picioare in plus) : 2 (picioare adăugate la fiecare cap) = 4 (capete de rata
transformate in iepure) => 4 iepuri
7 (capete) - 4 (capete de iepure) = 3 (capete de rata) => 3 rate
Câți bani a încasat gospodarul?
4 (iepuri) x 21 (bani primiți pe un iepure) + 3 (rate) x 18 (bani primiți pe o rata) =
84 + 54 = 138 (bani)

Răspuns: 138 bani