PROCEDURA DE JUDECATĂ ÎN FAȚA CURȚII DE

JUSTITȚIE A UNIUNII EUROPENE

ACTIVITATE TEORETICA

1. Care sunt fazele pe care le presupune procedura de judecată în fața curții?

2. Care sunt părțile într-un litigiu în fața CJUE?
3. Care este avantajul părţilor privilegiate față de părțile neprivilegiate?
4. Care este principiul aplicabil în ceea ce priveşte reprezentarea procesuală la
nivelul acestor instanţe europene?
5. Identificați cel puțin o excepție de la acest principiu.
6. Care este limba de procedură care se utilizează în cazul procedurilor în fața
CJUE?
7. Identificați cel puțin o excepție de la această regulă.
8. Cum definiți intervenția?
9. Discuții privind cererea de chemare în judecată și întâmpinarea.

ACTIVITATE PRACTICĂ:

I. SPEȚE:

1. Precizați care va fi soluția Curții de justiție în următoarea speță:

Prin intermediul a două cereri, instanțele de trimitere au solicitat în esență Curții să se
pronunțe cu privire la aspectul conformității noii reglementări poloneze referitoare la
regimul disciplinar al judecătorilor cu dreptul justițiabililor la o protecție jurisdicțională
efectivă, garantat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE.
Prima cauză (C-558/18) privește un litigiu între orașul Łowicz, din Polonia, și
Trezoreria Publică, în legătură cu o cerere având ca obiect plata unor fonduri publice.
Instanța de trimitere a precizat că este probabil ca hotărârea pe care este chemată să o
pronunțe în speță să fie defavorabilă Trezoreriei Publice.
În ceea ce privește a doua cauză (C-563/18), aceasta are ca obiect o procedură penală
inițiată împotriva a trei persoane pentru infracțiuni săvârșite în anii 2002 și 2003, instanța
de trimitere trebuind să aibă în vedere acordarea unei reduceri extraordinare a pedepsei
întrucât acestea au colaborat cu autoritățile penale, recunoscând faptele imputate.
Cele două cereri de decizie preliminară menționează temeri că pot fi inițiate proceduri
disciplinare împotriva judecătorului unic însărcinat cu fiecare cauză, ca urmare a unor
asemenea decizii. Instanțele de trimitere evocă recentele reforme legislative care au avut
loc în Polonia, ce ar conduce la punerea în discuție a obiectivității și a imparțialității
procedurilor disciplinare în privința judecătorilor și ar afecta independența instanțelor
poloneze. Subliniind în special puterea de influență considerabilă cu care ar fi învestit
acum ministrul justiției în procedurile disciplinare în privința judecătorilor de la instanțele
de drept comun, instanțele de trimitere insistă cu privire la inexistența unor garanții
adecvate care să însoțească această putere. Pentru instanțele de trimitere, procedurile
disciplinare astfel concepute ar conferi puterilor legislativă și executivă un mijloc de a
înlătura judecătorii ale căror hotărâri le sunt inoportune, influențând astfel hotărârile
judecătorești pe care aceștia trebuie să le pronunțe.
2. Precizați care va fi soluția Curții de justiție în următoarea speță:
Urmare a admiterii de către Curtea de Apel Braşov, într-o cauză comercială, a unei
trimiteri preliminare în interpretare a unei directive a Consiliului şi Parlamentului
European, profesorul universitar A. B. este angajat de societatea comercială X.Y. care a
solicitat în faţa instanţei naţionale formularea acestei trimiteri preliminare, pentru a-i
reprezenta interesele în soluţionarea respectivei trimiteri în faţa Curţii de Justiţie.
Menţionaţi în ce condiţii i se va recunoaşte de către instanţa europeană domnului profesor
universitar A. B. dreptul de a pleda în faţa acesteia.

II. Identificați erorile din următoarele enunțuri:

1. Procedura de judecată în fața Curții presupune două faze: prima este faza orală
iar cea de-a doua este faza scrisă.
2. Acțiunea preliminară este o acțiune directă.
3. Uniunea europeană poate avea calitate de parte într-o acțiune formulată în fața
CJUE.
4. Părţile privilegiate sunt respectiv statele şi instituţiile UE care sunt reprezentate
prin avocați.
5. Părţile neprivilegiate, anume părţile care pot fi reprezentate prin agent sau
împuternicit trebuie să dovedească interesele lor concrete, individuale care sunt
afectate.
6. Principiul avocatului obligatoriu nu operează niciodată în cazul procedurii
întrebărilor preliminare.
7. Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul CJUE trebuie semnată atât
de către reprezentant cât și de către reclamant.
8. Întâmpinarea se depune de reclamant în termen de 3 luni de la comunicare.
9. Replica și contrareplica sunt obligatorii
10. Cererea de chemare în judecată se adresează președintelui CJUE.

III. Rezolvați următoarele grile, știind că fiecare grilă are una sau două variante
corecte de răspuns:

1. Statele membre sau instituţiile UE:

a) au calitatea de părți privilegiate într-o cauză aflată pe rolul CJUE
b) trebuie să-și dovedească interesul într-o acțiune aflată pe rolul CJUE
c) sunt reprezentate în fața CJUE prin avocat sau împuternicit.

2. Principiul avocatului obligatoriu:

a) operează în mod obligatoriu în toate cauzele aflate pe rolul CJUE
b) operează doar în procedurile contencioase
c) operează doar în procedurile necontencioase.

3. Agenții la CJUE:
a) sunt desemnați de regulă Baroul avocaților din fiecare stat membru
b) au competența de a reprezenta statul în acțiunile preliminare
c) reprezintă părțile privilegiate.

4. Este adevărat că:

a) intervenția conferă aceleași drepturi procedurale precum cele ale părților
 b) persoanele fizice sau juridice nu pot interveni în litigiile dintre statele
membre
c) intervenția este posibilă în orice tip de acțiune care intră în sfera de
competenţă materială a CJUE.

5. Este adevărat că:

a) intervenția presupune două etape: procedura în vederea admiterii
intervenţiei și procedura intervenţiei propriu-zise
b) admiterea în principiu se dispune de președintele instanței prin încheiere
c) intervenția este posibilă doar în fața Curții de justiție iar nu și în fața
Tribunalului.

6. Cererea de chemare în judecată;

a) trebuie depusă în original şi în copie în cel puţin 2 exemplare autentificate
b) trebuie să conțină, printre altele, datele de identificare a părților, o
prezentare amănunţită a mijloacelor de atac şi de apărare
c) trebuie să fie semnată de reprezentantul procesual şi contrasemnată de
reclamant.

7. Întâmpinarea:
a) se depune de către reclamant în termen de 2 luni de la comunicarea cererii
de chemare în judecată
b) se depune în termen de 2 luni de la comunicare, acesta fiind un termen
imperativ nesusceptibil de prelungire
c) este suficient ca aceasta să fie comunicată către Curte prin fax.

8. Este adevărat că:

a) cererea de chemare în judecată poate fi completată prin replică
b) întâmpinarea poate fi completată prin replică
c) replica și contrareplica sunt facultative.

9. Este falsă următoarea afirmație:

a) toate acţiunile directe se introduc la CJUE de către reclamant prin
intermediul unei cereri scrise
b) actele de procedură, inclusiv hotărârile şi ordonanţele, sunt comunicate
reprezentanţilor părţilor din oficiu, prin intermediul aplicației e-Curia
c) cererea de chemare în judecată trebuie să conţină nu doar capetele de
cerere şi expunerea stării de fapt, ci şi o prezentare amănunţită a
mijloacelor de atac şi de apărare, pentru că ulterior în cadrul procesului nu
se mai admite, de regulă, invocarea altora.

10. Cererea de chemare în judecată:

a) care conține vicii formale poate fi remediată ulterior, într-un termen
acordat de grefier
b) trebuie să fie redactată de un avocat
c) o dată introdusă, nu mai poate fi retrasă de către reclamant.
IV. Realizați fișa următoarei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție,
disponibilă la adresa
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=7FC5BCC7F3728D
26031D8FB7C21EF54E?
text=&docid=197044&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&p
art=1&cid=14043507 indicând:

- care este numărul dosarului

- care sunt părțile
- care sunt participanții la procedură
- cum este constituit completul de judecată
- care este obiectul cauzei
- care este titularul acțiunii
- care este limba în care s-a desfășurat procedura
- care sunt etapele judecății
- care este structura hotărârii
- ce fel de acțiune este acțiunea preliminară: contencioasă sau necontencioasă?
- Acțiunea preliminară intră în competența................................. a Curții de Justiție.